TIPURI DE INGRASAMINTE

Ingrasamintele sunt substante care se folosesc pentru a complete necesarul de hrana al plantelor. Dupa natura si provienienta lor ingrasamintele pot fi organice si chimice. ♦ Igrasaminte organice Folosirea acestor ingrasaminte este o metoda veche si dintre cele mai importante de sporirea fertilitatii solului si a productiei plantelor. • prin descompunerea lor de catre microorganisme in sol se elibereaza treptat substantele nutritive. • ameliorarea insusirilor solului, solurile argiloase devin mai afanate, mai permeabila, cele nisipoase devin mai structurate mai legate. O parte din materia organica participa la refacerea humusului, iar o alta parte serveste ca hrana si ca sursa de energie pentru microorganismele din sol. • ingrasamintele organice, se obtin ca deseuri sau ca produse secundare, fara investitii speciale si cu cheltuieli minime. Principalul ingrasamant organic este gunoiul de grajd. Se mai folosesc : mranita, compostul, turba, gunoiul de pasari, ingrasamintele verzi. GUNOIUL DE GRAJD un amestec din dejectii solide si lichide, ale animalelor si asternutul din grajduri. Contine 0,5% azot, 0,3% anhidrida fosforica, 0,6% oxid de potasiu etc. , precum si 20-30% substanta organica si 75% apa. Calitatea si cantitatea gunoiului de grajd depinde de specia si varsta animalului, furajele si asternutele folosite, metoda si perioada de pastrare de stabulatie. Proaspat gunoiul de grajd se poate administra pe solurile grele. Pe celelalte tipuri de soluri, gunoiul se administreaza in stare fermentata. Incorporarea in sol se face prin aratura, atunci gunoiul trebuie pastrat pe platforma pentru fermentare. Platforma din beton sau argila batatorita cu o pozitie inclinata pentru ca mustul de gunoi sa se stagna intr-o fosa. Vara ca gunoiul sa nu se usuce se stropeste cu apa si se poate adauga superfosfat in proportie de 0,4% fata de greutatea gunoiului. Avem trei faze ale procesului de descompunere :

- gunoiul proaspat;- gunoiul semifermentat;- gunoiul fermentat;

Transportul gunoiului si imprastierea se coreleaza cu lucrarile solului – cu aratura. In camp gunoiul isi continua descompunerea, o parte din azot se pierde in aer si elemente nutritive sunt spalate in sol. De aceea gunoiu trebui imprastiat si incorporat repede in sol. Cand se incorporeaza odata cu aratura de vara, imprastierea sa se faca in aceeasi zi cu executarea araturii. Pentru tranport si imprastiere se poate folosi MIG 5,7 sau carute, imprastierea facandu-se manual cu furca. Dozele Cantitatile de gunoi de grjd care se dau la hectar se stabilesc in functie de conditiile de clima, de sol, de plante. Astfel in zonele umede si reci cu soluri grele, dozele trebuie sa fie mari 30-40 to/ha si gunoi mai putin fermentat. Pe soluri usoare, nisipoase – dozele se pot reduce la 10-15 to/ha, dar se aplica mai des la 2-3 ani. Se pot administra si pe aceste soluri doze mari ( 30-50to/ha), dar incorporarea se face printr-o aratura foarte adanca. Gunoiul de grajd se poate aplica local la cuiburi, la cartof, 6-10 to/ha, dar bine descompus. Efectul gunoiului se constata 2-4 ani de la aplicare in functie de cantitate, natura solului. In medie la o to de gunoi se pot realiza sporuri de 50-400 kg/boage/ha. Mranita este gunoiul bine fermentat, mai bogat in substante nutritive, se da in cantitate de 6-10 to/ha. Se poate da la cuib odata cu plantatul cartofului, legume, pomi. Mranita se foloseste mult in rasadnite Gunoiul de pasare este un ingrasamant organic foarte concentrat, se descompune in sol foarte repede si are o actiune rapida formidabila asupra plantelor. Pentru acest considerent se foloseste cu bune rezultate in perioada de vegetatie a culturilor. Se poate da la grau sau orz de toamna iesit slabit din iarna, in doze de 600-700 kg/ha. Amestecat cu apa este un ingrasamant foarte bun in rasadnite. Composturile de la fermele de porci si taurine De la aceste ferme rezulta cantitati mari de gunoi, amestecat cu multa apa (nomoluri). Din bazine dupa ce se decanteaza apa se folosesc namolurile 5-15 to/ha. Ingrasamintele verzi Aceste sunt plante cultivate care se incorporeaza in sol prin aratura, cand are cea mai mare cantitate de masa verde. Cele mai indicate plante sunt : lupinul, sulfina, mazarichea, rapita, floarea soarelui. Ingrasamintele verzi sunt indicate pe soluri nisipoase, sarace in humus. Plantele se tavalesc sau se discuiesc, se ara si apoi se tavalesc pentru a pune in contact substanta vegetala cu solul.

INGRASAMINTE CHIMICE

Ingrasamintele chimice reprezinta una din caile principale de sporire a fertilitatii solului, deci a recoltelor. Acestea sunt simple sau complex, adica ce contin numai o substanta sau 2-3 substante. Substanta activa este acea parte din ingrasamant care este folosita in nutritia plantelor. De exemplu : azotat de amoniu 33-35% Metode de aplicare • pe intreaga suprafata prin imprastiere cu masini MIC, MA sau cu aviatia. • in benzi fie o data cu semanatul, fie in timpul vegetatiei la culturile prasitoare. O data cu semanatul se administreaza lateral de randul de seminte, iar in vegetatie cu ajutorul cultivatorului, hranitoare. • ingrasamintele se pot aplica si cu apa de irigatie in amestec sau prin stropirea culturilor cu solutii diluate de ingrasamant, care sunt absorbite de plante asa numita ingrasare extraradiculara. Epoca de aplicare - ingrasamintele se pot aplica inainte de semanat, odata cu semanatul, in timpul vegetatiei. Ingrasarea inainte de semanat se mai numeste ingrasarea de baza, iar cea din timpul vegetatiei se mai numeste ingrasarea suplimentara. Folosirea ingrasamintelor cu azot Aplicate rational influenteaza favorabil productia tuturor plantelor de cultura, atat cantitativ cat si calitativ. Efectul lor depinde, de soi hibrid, conditiile se sol, de modul de aplicare. Cele mai mari sporuri se obtin la plantele furajere, sfecla de zahar, porumb, grau, legume si mai mici la plantele leguminoase. Dozele variaza intre 60-180 kg/ha. Majoritatea ingrasamintelor cu azot sunt usor solubile, exista pericolul spalarii, se recomanda ca doza planificata sa se dea fractionat. Folosirea ingrasamintelor cu fosfor Ingrasamintele cu fosfor sunt greu solubile, fosforul se deplaseaza in sol numai cativa cm. de la locul unde a fost incoporat si de aceea trebuie amestecat intr-un strat mai gros de sol. In acest scop se imprastie pe sol inainte de executarea araturii. Dozele administrate variaza intre 40-50 kg P2O5/ha, in functie de sol, planta. Cerinte mari au : graul, sfecla, cartoful castravetii, ceapa, tomate, apoi porumbul, lucerna, mazarea, pepeni. Folosirea ingrasamintekor cu potasiu Solurile din Romania au un continut ridicat de potasiu cam 1,5-2% K2O. Dozele ce trebuie sa le aplicam variaza intre 50-100 kg K2O/ha. Nevoia cea mai mare de potasiu o au : sfecla, cartoful, floarea soarelui, morcovul, tutunul, varza, vita de vie, pomii fructiferi. Incorporarea in sol se face inainte de executarea araturii. Folosirea ingrasamintelor complexe Ingrasamintele complexe sunt acelea care contin 2 sau mai multe elemente nutritive sau microelemente. Cele mai bune rezultate se obtin la culturile leguminoase, floarea soarelui, vita de vie.LUCRARILE SOLULUI Obiectivele lucrarilor solului sunt : afanarea, maruntirea, nivelarea, tasarea ( in unele cazuri), sau trasarea de brazed, incorporarea ingrasamintelor,se distrug buruienile in vegetatie, daunatorii, germenii bolilor. Toate acestea duc la sporirea fertilitatii solului si la crearea conditiilor optime pentru plantele de cultura. In solul lucrat, semanatul se face de calitate, se dezvolta radacinile plantelor, se acumuleaza apa si substante nutritive. Procesele tehnologice din timpul lucrarilor se realizeaza cu masini si unelte si acestea sunt :— intoarcerea sau rasturnarea – este un proces prin care stratul de sol de la suprafata este intors cu altul din profunzime. Intoarcerea este necesara pentru : -de-a lungul perioadei de vegetatie stratul de sol se prafuieste ca urmare a trecerii tractoarelor si masinilor, a ploilor repeze; - resturile de plante, ingrasaminte trebuie incorporate in sol; - afanarea – datorita trecerii cu masinile, precipitatiilor, solul se taseaza. In solul

tasat aerul si apa, patrund greu, apa se pierde repede si nu patrund brazdele semanatorii. - amestecarea - incorporarea uniforma a ingrasamintelor. - nivelarea – pe un sol nivelat lucrarile se executa usor si de calitate. - trasarea de brazde – se face cand se iriga prin metoda scurgerii la suprafata, pentru a evacua excesul de umiditate.

♦ Aratul – este cea mai importanta lucrare a solului numita si lucrarea de brazda ce se executa cu plugul cu cormana. Piesele active ale plugului taie fasii de sol numite brazde care sunt intoarse, maruntite si amestecate. Prin aratura se realizeaza : ingroparea la fundul brazdei a stratului superficial cu insusiri deteriorate si aducerea la suprafata a stratului cu insusiri fizice mai bune, afanare, amestecarea, ingroparea resturilor vegetale, a buruienilor, a ingrasamintelor. Metode de executare a aratuluiMetodele sunt : in laturi, la cormana, pe sarite, intr-o singura parte. • Aratul in laturi – plugul intra pe partea dreapta a parcelei, la final la mijloc ramane un sant. • Aratul la cormana – aratul se incepe de la mijlocul parcelei, la final in parti va avea cate un sant. • Aratura pe sarite - la inceput se ara parcelele cu sot, apoi cele fara sot, reducand numarul santurilor la jumatate . • Aratul intr-o parte - se executa cu plugul reversibil. Calitatea araturii - este de calitate cand s-a executat in epoca optima, la adancinea stabilita, solul este maruntit, resturile vegetale ingropate, capetele arate. Adancimea araturii se determin cu masuratorul de brazde, care se face la marginea brazdei cu brazdometru. Adancimea se citeste pe rigla gradata. Gradul de maruntire se apreciaza vizual cat si incorporarea resturilor vegetale.PERIOADA DE EXECUTARE ♦ Araturade vara se executa dupa plantele care se recolteaza la inceputul verii sau in timpul verii cum sunt : borceagul, rapita, orzul, graul, mazarea, etc. La aratura de vara plugul lucreaza in agregat cu grapa stelata, care niveleaza solul si il aseaza usor micsorand spatiile prea mari de aer reducand evaporarea apei. Aratura de vara trebuie facuta imediat dupa recoltarea plantei premergatoare pentru a patrunde si acumula apa din precipitatii, intensificarea proceselor microbiologice si ca urmare se acumuleaza cantitati mari de substante nutritive asimilabile, sunt distruse buruienile, daunatorii. Intarzierea araturii duce la neajunsuri ca : umiditatea se pierde, solul se ara cu bolovani, consum de energie mai mare, patul germinativ pentru semanaturile de toamna se pregateste necorspunzator. ♦ Aratura de toamna se face dupa culturi care se recolteaza toamna : floarea soarelui, soia, porumb, etc. sau atunci cand din diferite motive nu s-a executat vara. Pentru culturile de toamna aratura se executa cu 2-3 saptamani inainte de semanat, plugul lucrand in mod obligatoriu in agregat cu grapa stelata. Pentru culturile de primavara aratura trebuie facuta cat mai devreme cu urmatoarele avantaje : apa se infiltreaza usor, semintele de buruieni, daunatorii, germenii bolilor sunt ingropati in profunzime, o parte pier, altii sunt adusi la suprafata si pier din cauza gerurilor, se incorporeaza ingrasamintele. ♦ Aratura de primavara are neajunsuri, pierderea apei volumul lucrarilor este mare. Aratura de primavara se poate face imediat ce se poate intra in camp la adancimea de 17-20 cm. cu grapa. ■ Adancimea araturii depinde de mai multi factori :

- tip de sol – solurile grele necesita araturi mai adanci;- perioada in care se ara si culturile pentru care se ara si anume pentru insamantarile de toamna ,

adancimea araturii este de 18-25 cm., iar pentru insamantarile de primavara 25-30 cm.- umditatea solului – cand solul este uscat se ara la adancime mai mica.- Gradul de inburuienare – cand sunt multe buruieni se ara mai adanc.

La stabilirea adancimii trebuie sa se tina cont de faptul ca pentru fiecare cm. adancimea araturii pe hectar se consuma 1 l motorina. Dupa adancime araturile se clasifica astfel : aratura superficiala, aratura la18-22 cm., adancime 25-30 cm. si foarte adanca 31-40 cm.

AFANAREA ADANCA A SOLULUI Este o masura de ameliorare a solului tasat puternic. Afanarea se face la 40-60 cm., sau cu scarificator la 50-80 cm. Distanta intre piesele active variaza de la 1 m-1,40 m. Afanarea are ca rezultat drenarea solului, inmagazinarea unei mari cantitati de apa, patrunderea aerului si a radacinilor in profunzime. DESFUNDAREA SOLULUI Se face la adancimi de 40-80 cm., sau mai mult, pentru infiintarea pepinierelor de pomi si vie. Desfundarea se face de regula vara si uneori toamna.

LUCRAREA CU GRAPA Grapa niveleaza solul la suprafata, il afaneaza, il marunteste la 3-12 cm., sau cele cu discuri la 12 cm. cand se grapeaza : • se grapeaza araturile efectuate vara, toamna devreme, sau primavara plug + grapa stelata. • in intervalul de la arat la semanat, daca se formeaza crusta, sau rasar buruieni. • pajistile, lucerna se grapeaza cu grapa reglabila primavara devreme, sau dupa coase pentru a afana solul favorizand lastarirea. Lucernierile batrane se grapeaza cu grapa cu discuri pentru a provoca regenerarea lucernierilor. • in zonele secetoase solul tavalugit se grapeaza usor sa rupem crusta pentru a intrerupe capilarele. • demiristirea cu grapa cu ciscuri LUCRAREA CU CULTIVATORUL Se face la o adancime de 3-18 cm., scopul principal fiind : taierea buruienilor, afanarea solului, deschiderea de rigole. Cand folosim cultivatorul : - pregatirea patului germinativ – cultivatie totala. - prasit – cultivatie partiala. - se deschid rigole cu organe active tip rarita. - o data cu prasitul se incorporeaza in sol ingasaninte chimice – cultivatoare hranitoare. - rasitul si fanete – cu piese active ca niste colt ce taie telina. LUCRAREA CU FREZA Marunteste si amesteca solul pe o adancime de 6-20 cm., pe soluri mlastinoase pentru refacerea pasunilor, in horticultura. LUCRAREA CU TAVALUGUL Prin tavalugire se taseaza, stratul de la suprafata solului, iar in unele soluti se maruntesc bulgarii. Tavalugii au suprafata neteda ce se folosesc la tasarea solului. Tavalugii cu suprafata neregulata se folosesc pentru maruntirea bulgarilor, asezarea solului sau pentru distrugerea crustei. Cand executam tavalugirea • dupa si inainte de semanatul plantelor cu seminte mici ( lucerna, trifoi, plante legumicole). • pentru maruntirea araturii bolovanoase. • plantele folosite ca ingrasamant verde pentru a fi mai bine incorporate.LUCRAREA CU COMBINATORUL Se face pentru maruntire, afanare, in vederea semanatului. O astfel de masina este formata din mai multe tipuri de organe de lucru – cultivatoare, grape, tavalugi. Avantaje   : - agrotehnic – se executa mai multe lucrari odata si se pregateste un pat germinativ foarte bun. Se reduce numarul trcerilor pe camp, solul se taseaza mai putin. - economic se reduce uzajul, economii lamunca si combustibil.SISTEME DE LUCRARI A SOLULUI ■ Sistemul de lucrari pentru semanaturile de toamna. Toamna se seamana grau, orzul, secara, rapita. Dupa plante premergatoare care au eliberat terenul devreme se executa aratura de vara la 20 cm. Pana toamna crusta sau buruienile se distrug cu lucrari usoare superficiale – semiogor, ultima lucrare inainte de semanat – lucratul cu combinatorul. Pentru cultura rapitei de toamna imediat dupa recoltarea plantei premergatoare si eliberatul terenului se face dezmiristitul pentru ca boabele sa incolteasca iar samulastra sa fie distrusa o data cu aratul. Dupa plantele premergatore care elibereaza terenul toamna, sistemul de lucrari este : arat+ grapa stelata; 1-2 lucrari de pregatire. ■ Sistemu de lucrari pentru culturile de primavara O parte din lucrari se executa in anul precedent ca aratura, si pregatirea terenului pentru mazare, lucerna, borceag. Primavara lucrari 1-2 superficiale pentru a incorpora ingrasamintele, erbicidele, a elimina pierderile de apa. Prima lucrare primavara este lucrul cu grapa cu colti reglabili. Daca avem de executat aratura de primavara se face imediat ce se poate intra pe teren la 16-20 cm. cu grapa stelata. Cand avem terenul curat de resturi vegetale se impune lucrarea cu grapa cu discuri direct.

Sistemul de lucrari minime ale solului

Este sistemul cu un numar cat mai mic de lucrari. Avantaje

- se reduce numarul trcerilor pe camp cu tractorul si masinile, se evita prafuirea, tasarea.- economic – se reduc cheltuielile de productie, consumul de energie – creste rentabilitatea.