Murgeanu Viorel Stefan Anul I USAMVB - ID

Murgeanu Viorel Stefan Anul I USAMVB - ID2013

ECONOMIE GENERALA

TEMA: Tipuri de economii de piaa

Economia de piaa reprezint o modalitate complexa si deosebit de eficienta de realizare a activitatii economice, adic de transformare a resurselor in bunuri si servicii necesare nevoilor oamenilor. Sistemul economic reprezint elementele sau subsitemele economice dispuse intr-o anumita ordine ierarhica, in care acestea functioneaza pe baza interaciunii dintre elementele componente. De-a lungul timpului ele au fost clasificate in:

Deschisa;

nchise;

Descentralizate;

Centralizate;

Capitaliste;

Socialiste;

piaa libere;

dirijiste.In economia contemporana ntlnim doua tipuri de organizare si funcionare a economiei:

unul centralizat, comandat si planificat;

si altul de piaa libera.

In cadrul modelului sistemul economic pur dirijist, toate deciziile economice in societate se iau de ctre autoritatile centrale, guvern, agenii economici fiind obligai sa execute sarcinile prevzut in planul naional de stat.

Acest sistem se caracterizeaz prin :

economie centralizata, in care pamantul este colectivizat si capitalul tehnic este naionalizat;

economie unipolara in care statul dicteaz ce si cat sa se produc;

economie a calcului tehnic, in unitati fizice si a evalurilor adminstrative .

In modelul sistemului economic de piaa libera, toate deciziile se iau de ctre agenii economici, respectiv menaje, firme; statul nu intervine in nici un fel in aciunile agenilor economici; producia si consumul se coreleaz pe baza deciziilor ntreprinztorilor privind cererea si oferta acestora si a mecanismului preturilor. Sistemul de piaa libera se caracterizeaz prin:

economie complet descentralizata;

economie multipolara , in care deciziile economice sunt adoptate de agenii economici;

economie a calcului in moneda;

economie a echilibrului general asigurat pe baza mecanismului preului liber si in care statul nu intervine direct in economia ntreprinderii, avand rolul de a proteja piaa si institutiile acesteia .

Economia de piaa se caracterizeza prin urmtoarele elemente interdependente:

reglarea activitatii economice se realizeaz in special prin mecanismele pieei , cat si prin intervenia organelor statului democratic;

pe lng producia de mrfuri, continua sa fie si economia naturala, schimbul direct de mrfuri, trocul;

agenii economici elementari, mici si mijlocii, coexista cu marile corporatii si administraiile publice, cele din urma manifestnd tendine monopoliste sau oligopoliste;

sectorul particular-privat se ntreptrunde cu cel public intre cele doua sectoare existnd concurenta;

statul ca agent economic autonom, caut sa reglementeze in mod democratic mecanismele economice de funcionare.Economia de piaa reprezint acel mod de organizare si funcionare a activitatii economice in care raportul dintre cerere si oferta determina principiile de prioritate in producerea diferitelor bunuri si servicii, a metodelor de organizare si combinare a factorilor de producie, personale si categoriile de persoane care au acces la rezultatele produciei prin dinamica preturilor.

Trsturile specifice economiei de piaa sunt:

pluralismul formelor de proprietate in care ponderea principala revine proprietatii private;

profitul reprezint obiectivul pentru care se asuma riscul concurenial;

concurenta este regulatorul principal al activitatii economice;

este o economie de ntreprindere, unde spaiul economic de decizie si aciune se realizeaza in unitatea economica;

majoritatea preturilor se formeaz liber influentand si pe cele din administraie;

predomina structurile tehnico-economice mederne;

intervenia directa si indirecta a statului se rezuma la respectarea regulilor de funcionare a pieei si a instituiilor juridice si economice.

Economia de piaa moderna, mai sus definita, poate mbrca urmtoarele tipuri:

1.Tipul Anglo-Saxon:specific SUA,Anglia,Canada

Este de esenta neoliberala cu caracteristicile:

lasa frau liber initiativei;

total impotriva dirijismului;

se pronunta impotriva interventiei statului,acesta avand rol secundar;

acorda importanta deosebita IMM-urilor private sip e sector public;

accepta elaborarea de catre govern a unor programe economice de scurta

durata,programe pe domenii si prognoze pe termen lung;

2.Tipul Vest-German specific:Franta,Italia,Spania

Are caracteristicile:

adept al interventiei active a statului in economie;

dirijism pronuntat;

importanta data sectorului public chiar daca cel privat este dominant;

3.Tipul Social De Piata specific:Germania,Olanda,Austria

Are caracteristicile:

statul intervine pentru realizarea unei centralizari a optiunilor economico-

sociale agreate spre un consens general;

realizarea unui echilibru intasocial si performanta economica darn u prin simplul joc al fortelor pietei;

4.Tipul Nordic-European specific:Suedia,Norvegia,Deanemarca,Finlanda

Are caracteristicile:

cooperare intre sectorul privat sic el public in vederea satisfacerii unor cerinte social-economice respective imbinarea cresterii si eficientei economice cu promovarea unor valori social-umane de baza;

respecta trasaturile specifice economiei de piata;

interventia statului se realizeaza in special in actiuni sociale avand rolul de protector pentru toti cetatenii;

5.Tipul Paternalist De Piata specific :Japonia

Are caracteristicile:

rolul statului este de catalizator in economie;

imbina caracteristici ale economiei sociale de piata cum sunt:planificarea

si echitarea;

statul vegheaza asupra echilibrului economic;

Trasaturile de baza ale pietei sunt concurenta libera dintre producatorii de marfuri (constructii) si proprietarii de resurse; realizarea marfurilor (constructiilor) la preturile de echilibru, ce reflecta real corelatia dintre cerere si oferta.

Concurenta este buna pentru public deoarece ea stimuleaza si constnge producatorii. Obiectivul oricarei firme este maximizarea profitului. Concurenta nsa erodeaza permanent acest tel. Chiar din aceasta cauza firmele de constructii trebuie sa se adapteze pietei pentru a exploata toate posibilitatile de marire a profitului.

Concurenta n sistemul de piata impune firmelor sa aplice cheltuieli de productie reduse, sa aplice o tehnologie moderna pentru a obtine o productivitate nalta. Ea permite consumatorilor de a gasi furnizorul cel mai ieftin si ncurajeaza producatorii n determinarea cresterii clientelei prin scaderea costurilor, si implicit scaderea preturilor. Indiferent de nivelul de dezvoltare, potenial economic si cultural, regim social-politic si cultural, toate statele lumii sunt angajate intr-un amplu proces de transformri radicale, de trecere de la produse munca-intensive la produse cultural-artistic-intensive. Tarile slab dezvoltate din punct de vedere economic, cum este si Romnia, trebuie sa conceap strategii de nfptuire a mai multor taranzitii, in principal la cea de economie de piaa.

CAUZELE SI CONDITIILE DE REALIZARE A RENTEIFUNCIARE

Teroria rentei funciare ocupa un loc de prima importanta in economia de piata,fiind legata de cea mai veche indeletnicire a oamenilor, agricultura, fapt pentru care, intimp s-au vehiculat mai multe pareri privind esenta sa. In prezent, renta funciarareprezinta suma de bani platita de intreprinzatorul agricol proprietarului funciar pentrudreptul de folosire a terenului.Conditiile de formare ale rentei sunt:

fertilitatea diferita a terenurilor agricole;

pozitia diferita a cestora fata de piata de aprovizionare si desfacere amarfurilor;

practicarea sau nu a unei agriculturi intensive.Mecanismele formarii rentei reies din modul specific de determinare a pretului devanzare al produselor agricole, pret care se stabileste in functie de valoarea marginala aprodusului agricol si nu de valoarea sociala a marfii.Pamantul este limitat ca intindere, avand o fertilitate diferita, oferta sa fiind fixa;deci, terenurile cu potential productiv ridicat sunt limitate si productia de pe ele nuasigura acoperirea necesarului de produse agricole, cererea de pe piata.Pentru a satisface nevoile sociale de produse agricole, oamenii trebuie sa cultive siterenuri cu fertilitati mai scazute si cu pozitii nefavorabile fata de piata, ceea ce inseamnaca, la investitii egale de capital, se obtin productii agricole diferite. Productii diferite seobtin si de pe aceleasi suprafete agricole, indiferent de pozitie si de fertilitate, datoritaunor investitii suplimentare de capital, deci practicarii unei agriculturi intensive. Toateacestea genereaza aparitia

rentei diferentiale

Aceasta se prezinta sub doua forme:

renta diferentiala de gradul I, reprezinta venitul net suplimentar obtinut peterenurile bune si foarte bune ca fertilitate si ca pozitie, in raport cu restul terenurilor. Eaeste insusita de proprietarul funciar;

renta diferentiala de gradul II, reprezinta venitul net suplimentar obtinut peterenurile unde se practica o agricultura intensiva fata de resturile terenurilor. Aceastaeste insusita pe timpul contractului de arenda de intreprinzatorul agricol (arendas),deoarece el face aceste cheltuieli suplimentare, dupa care ea este inclusa in arenda revineproprietarului.Venitul net suplimentar creat in agricultura se transforma in renta diferentialadatorita mecanismului formarii pretului unitar al produselor agricole.In anumite situatii, in agricultura apare si renta de monopol, care este tot un venit net suplimentar, datorat modului de stabilire a pretului de vanzare al produselor agricole.La baza aparitiei rentei de monopol stau urmatoarele cauze: limitarea suprafetelorcultivate cu anumite culturi, renuntarea la unele culturi, stocarea sau distrugerea unorcantitati din productia obtinuta.Intrucat cererea anumitor produse agricole pe piata depaseste oferta, producatorulpoate stabili pretul de vanzare al acestora dupa dorinta proprie, precum si dorinta sicapacitatea de plata a cumparatorului. Renta de monopol este insusita de proprietarulfunciar.Renta, indiferent de forma pe care o imbraca, constituie partea principala a arendei.Arenda reprezinta suma de bani sau cantitatea de produse pe care intreprinzatorul agricol(arendasul) o plateste proprietarului de pamant pentru dreptul de utilizare a terenului.Arenda, pe langa renta, care reprezinta partea principala, mai cuprinde si alte elemente,cum sunt: chirii pentru constructiile agrozootehnice, impozitul pe terenul agricol,dobanda pentru capitalul imprumutat de cel care a inchiriat terenul.

4