Tipuri de Bere

4
 Anexa 1 Tip uri de bere de fer menta ie supe rioară ț Beri de fe rmenta ie superi oară din Anglia ț Porter este o bere brună, care con ine până la 9% alcool. A ț fost produsă pentru prima dată în Anglia, în secolul al XVIII- lea. a ferment a ia secund ară se utili!ea!ă o specie de dro "die ț ce contribuie la aroma de fructe Ale – es te o bere la care plămădirea se face prin infu!ie, c u folosire de nemal ificate. ț #e rmenul ,,ale$$ a creat o confu!ie considerabilă deoarece a fost folosit pentru toate tipurile de  bere din Anglia, până în secolul al XV-lea. erea, al cărei con inut în alcool este cuprins între ț & i '(% , se fabrică din următoarele tipuri de bere Ale) ș  Bitter Ale, care este cea mai răspândită bere Ale, fiind o bere brună, puternic *ameiată+ Pale Ale, mai desc* isă la culoare în compara ie cu ț cele lalt e beri de tip Ale, fiind puternic *ameiat ă i ș aând un con inut ma re de alcool . eoarece au fost ț epor tate mari cantit ă i de /ale Al e în India în secolul ț al XX-l ea, ace st tip de bere ma i este cuno scut i sub ș denumirea de India /ale Ale+ Mil d Al e, care est e o bere cu gust dulce ag i înc*isă la ș culoare, la care se folos e te mal , cara me l i !a*aruri ș ț ș carameli !ate. 0o n ine &,1% a lcool+ ț

description

clasificarea berilor

Transcript of Tipuri de Bere

Anexa 1Tipuri de bere de fermentaie superioarBeri de fermentaie superioar din AngliaPorter este o bere brun, care conine pn la 9% alcool. A fost produs pentru prima dat n Anglia, n secolul al XVIII-lea. La fermentaia secundar se utilizeaz o specie de drojdie ce contribuie la aroma de fructe

Ale este o bere la care plmdirea se face prin infuzie, cu folosire de nemalificate. Termenul ,,ale a creat o confuzie considerabil deoarece a fost folosit pentru toate tipurile de bere din Anglia, pn n secolul al XV-lea. Berea, al crei coninut n alcool este cuprins ntre 3 i 10% , se fabric din urmtoarele tipuri de bere Ale: Bitter Ale, care este cea mai rspndit bere Ale, fiind o bere brun, puternic hameiat;

Pale Ale, mai deschis la culoare n comparaie cu celelalte beri de tip Ale, fiind puternic hameiat i avnd un coninut mare de alcool. Deoarece au fost exportate mari cantiti de Pale Ale n India n secolul al XX-lea, acest tip de bere mai este cunoscut i sub denumirea de India Pale Ale;

Mild Ale, care este o bere cu gust dulceag i nchis la culoare, la care se folosete mal, caramel i zaharuri caramelizate. Conine 3,5% alcool;

Scotch Ale, care este produs dintr-un mal aromatic i are arom de mal. Este o bere foarte nchis la culoare (brun), cu gust de mal i cu un coninut de alcool de 3-5%.

Stout este o bere brun, care se fabric dintr-un amestec de mal blond modificat (10-20%) i mal brun, respectiv mal torefiat. Berea are un gust de ars i de amreal astringent. La nchidere se introduce azot, astfel c berea produce o spum persistent. Berea Stout cu 3-5% alcool e denumit Sweet Stout, cea cu 7-8% alcool Bitter Stout, iar cea cu 10% alcool poart denumirea de Imperial Stout.

Beri de fermentaie superioar din Belgia Trappist o bere nchis la culoare, foarte amar i cu gust acid. Se produce cu adaos de zahr i conine 8-12,5% alcool;

Lambic o bere la a crei fabricaie se adaug ciree (Kriek beer) sau capuni (Framboise);

Geuze o bere brun, nefiltrat, cu gust de mere i foarte acr.

Beri de fermentaie superioar din GermaniaBere din gru (Weizenbiere), care se fabric din cel puin 50% mal de gru, mustul original avnd 11% extract. Aceast bere se bucur de popularitate mai ales n Bavaria, fiind apreciat pentru coninutul mare de CO2 (6-10 g/l), ce i confer un caracter refreisant. Canitatea de alcool variaz ntre 2,5-5%. Din gru se fabric dou tipuri de bere: berea Hefeweizen i berea Kristallweizen;

Weiier (bere alb), o bere de culoare deschis, la fabricarea creia se folosete 35-50% mal de gru. Conine 2,7-2,8% alcool (n volume) i 0,7% CO2. Cea mai cunoscut este berea Wee i berea Leipziger Gose;

Altbier bere de culoare ambr nchis i cu gust amar. Conine 4,6-5,2% alcool (n volume). Se fabric din must cu 11,2-12% extract;

Klsch o bere de culoare deschis, amar, care se fabric dintr-un must de 11-11,6%. Are o culoare de 7-11 uniti EBC i un coninut de alcool cuprins ntre 4,9-5,1% alcool. Consumul de bere Klsch a crescut n ultimii 20 de ani, pn la 4-5 mil. hl/an.

Anexa 2Tipuri de bere de fermentaie inferioarBerea Pilsner are un coninut n alcool de 4,8-5,1%. Berile pot avea culoare de 5,5-7 uniti EBC sau 8-10 uniti EBC. Amreala este de 25-30 uniti EBC;

Berea Export este o bere de culoare deschis, cu 5,5% alcool i 20-25 uniti EBC. Culoarea este de 8-15 uniti EBC;Berea Lager poate fi deschis la culoare, avnd 7-12 uniti EBC i amreala de 18-23 uniti EBC; i nchis la culoare, cu o amreal de 18-20 uniti EBC i o culoare de 30-40 uniti EBC;

Berea neagr se fabric din must cu 11,5-11,8% extract i este caracterizat prin culoare >100 uniti EBC i un coninut de 4,8-5% alcool. Malul folosit este un mal toastat dar nu ars;

Berea Mrzen (Bere de primvar) este o bere tare, cu culoare de 10-12 uniti EBC sau 40-42 uniti EBC. Coninutul de alcool este de 5,5%;

Berea dietetic este o bere produs pentru consumatorii supui la diete cu coninut redus de zaharuri fermentescibile (ex. diabetici) i dextrine nefermentescibile. O bere dietetic se caracterizeaz prin: extract n must de 9-9,5%, coninut n alcool de 4,5-5,1%, coninut n carbohidrai 0,6-,07 g/100 ml, valoare caloric 28-34 kcal/100 ml.Berea uoar (Light beer) poate fi att deschis, ct i nchis la culoare, de fermentaie superioar sau inferioar. Se caracterizeaz prin: must iniial cu 6,5-8% extract, 2,5-4% coninut n alcool, valoare caloric de 25-30 kcal/100 ml.