Tinereea fa de btrneea este ca maina de curse fa de masina de epoc.

Cultura rrom este o cultur a sublimului chiar i numai pentru c a depsit valorile estetice clasice (frumos, bun, bine).Cntecul i descntecul sunt transcendente, iar magia de a bricola, a meterilor rromi, dincolo de nencrederea n scamatorii i vraja necunoaterii, a avut istoric o recunoatere fr dubii. Dansul paparudei chiar aducea ploaia, la fel cum crmidarii puteau adduce seceta, ruinea igncii

DESIRE, DISCORD AND DEATHAPPROACHES TO ANCIENT NEAR EASTERN MYTH

Pentru oriental sufletul este Dumnezeul interior, aa cum tim din Cetuia din suflet (Maistre Eckhart) i Castelul interior (Teresa d Avila). Rugciunea este stare de trans, ca plonjare n zeul din noi

Paul Ekman's six basic emotions of surprise, disgust, happiness, sadness, anger, and fear, is the foundation of hatred.

CELE CINCI RNI CARE NE MPIEDIC S FIM NOI NINE, Lise Bourbeau

Formarea rnilor i a mtilor

1. Respingerea

2. Abandonul

3. Umilirea

4. Trdarea

5. Nedreptatea

Vindecarea rnilor i transformarea mtilor

RNI .MTIRESPINGERE............FUGARABANDON................DEPENDENTUMILIRE................... MASOCHISTTRDARE................. DOMINATORNEDREPTATE...........RIGID

Grard Heymans, opt tipuri de caractere:

pasionalul,

colericul,nervosul,

sentimentalul,

sanguinul,

flegmaticul,

apaticul i

amorful.

Atunci cnd Heymans folosete termenul pasional, asta nu nsemn c celelalte tipuri nu triesc pasiunea n viaa lor.

VREI S TE IERT? Ceteanul Cain. Libertate sau Moarte

El insa, raspunzand, i-a zis: Nu este bine sa iei painea copiilor si s-o arunci cainilor. Dar ea a zis: Da, Doamne, dar si cainii mananca din frmiturile care cad de la masa stapanilor lor.(Matei 15:26-27)

n cazul rromilor, nu exist niciun memorial pentru victimele Holocaustului, nici pentru Sclavie, rasismul nu este definit aceasta este strategia de tergere a memeriei, ca ascundere a celei mai tragice istorii a omului. Persecutorul pozeaz n clement i tolerant, din mil arunc persecutatului, nchis n ghetou, la limita supravieuirii, ca ntr-o cuc, oasele de la ospul su. .

Iertarea este o greeal periculoas, fr cin, ca regret i recunotere sincer a greelii, pentru a nu se mai repeta, pentru c resentimentul celui care este n conflict cu propria contiin, pentru a-i recunoate inacceptabil propria gndire, poate deveni ur, crim. Din orgolii sau prostie, unii oameni nu-i pot accepta remucrile, ierta erorile,

Cosmopolitisme et laterite- les nouveaux migrants dans leconomie informelle

Isus Hristos -Woody Guthrie, 1940

Isus Hristos era un brbat care cltorea n sus i-n josun brbat muncitor i curajosle zicea bogtanilor, dai la sraci baniii l-au bgat n mormnt bogtanii

Isus era brbat muncitor, fcea tmplriei discipolii lui numai oameni de omeniedar laul murdar Iuda Iscariotull-a bgat n mormnt, ticlosul i idiotul.

S-a dus la poliiti, s-a dus i la preoile-a spus acelai lucru la toiVindei-v bijuteriile, dai la sraci baniidar l-au bgat n mormnt barosanii.

Cnd venea Isus n ora, orice muncitor, orice simbriacredea n vorbele luidar bancherii i preoii i-au btut n palme cte un cuii l-au bgat n mormnt napanii.

i oamenilor li s-a tiat rsuflarea cnd au auzit oroareaToi se ntrebau de ce oaretiau magnaii i soldaii lor blestemaiiei l-au pus pe Isus pe cruce, n soare

Am scris cntecul sta n New York-ul tabilori al preoilor i al sclavilorDac Isus ar predica azi, pe cuvntc l-ar pune iar pe cruce i l-ar bga n mormnt.

Traducere Dan Sociu

Thomas Hobbes(1588 -1679) a fost un filozof politic englez, care a sustinut o definitie a naturii umane ca o form de cooperare auto interesat. Hobbes a ramas cunoscut in istorie pentru tratatul suLeviatanul(1651). Teoria principala, sustinuta si in tratatul mentionat mai sus, a fost despre relatia dintre starea natural si contractul social (dreptul natural).

PrinLeviathan(1651), Hobbes a devenitfondatorul filozofiei statale moderne.Dat fiind c n natur domneste rzboiul fiecruia cu toti ceilalti (homo homini lupus), oamenii ncheie un contract social prin care transfer statului puterea si competenta. Legitimitatea statului const si n datoria sa de a garanta securitatea cetatenilor sai.

Hobbes porneste de la premiza c egoismul domin natura uman (omul pentru om este lup). De aici rezult necesitatea aparitiei statului ca o creatie artificial. Filozofia politic a lui Hobbes se mai ocup si de raportul stat (suveran) individ (cettean), de notiunea si rolul dreptului natural n societate si de distinctia dintre drept (jus) si lege (lex).

Lumea moderna a intrat intr-un nou Ev Mediu despre care am mai discutat. Acest nou Ev-Mediu nu este acea perioada romantica cu cavaleri si domnite, ci o simpla perioada de tranzitie dintr-o perioada in alta perioada, de la o asezare geopolitica la o alta asezare geopolitica. Din nefericire, aceasta perioada va fi insotita de toate fenomenele care au caracterizat toate perioadele de tranzitie de la cruciade violente si pana la resturnari de situatii si caderea unor imperii, fie ele economice, sociale sau politice.

Extinderea uniunii spre Est si crearea unor noi piete nu a putut recupera pierderile enorme provocate de lacomia capitalului occidental, prostia politicienilor si orbirea electoratelor nationale prin crearea unei bunastari iluzorii. Capitalul financiar elen nu a putut sa acopere pierderile metropolei prin extinderile in Balcani si acapararea pietelor noilor democratii. Acelasi lucru se poate spune si depre colegii lor austrieci care au patimit enorm in incercarea lor de reconstrui Imperiul Habsburgic. Ungurii le-au servit o lectie de pomina si aproape i-au adus la faliment. Aceasta extindere spre Est a creat insa o situatie conflictuala la nivel de razboi rece intre Uniunea Europeana si Federatia Rusa. Deodata pasnicii europeni s-au trezit intr-o grava criza politico-militara fara mari posibilitati de solutionare fara americani.

Rezolvarea Europeanaeste dependenta de multi factori, unul este insa important creerea unei Uniuni construita din entitati statale mai mari decat statul national, care pot insa usura politicile comune printr-o agregare mult mai usoara- deci o Uniune a uniunilor. Formatul ar satisface si mental si economic si poate social diversii componenti ai acestei noi Uniuni. Cred ca o uniune formata dintr-o nouaLiga Hanseatica, care sa includa Nordul, oLiga Estica,intermarumsi oEntitate Mediteranianaar putea deveni mult mai eficienta si de administrat si ar dicta o mai mare diversitate, compatibilitate si potential de concurenta in afara noului agregat.