5mai2010

24 pagini,

1 leu

an XI, nr. 136

www.timpul.ro

TIMPULREVIST| DE CULTUR|

Redac]ia [i administra]ia: Str. L\pu[neanu nr. 14, CP 1677, OP7 - IA{I

„C\r]ile s`nt cele care au fostpremiate, nu eu“Interviu cu Herta Müller

Cazul Adrian MarinoGabriel Andreescu

{apte poeme de Lucian Vasiliu

Num\r ilustrat cu fotografii din cadrul Festivalului de Teatru EuroArt Ia[i, edi]ia 2010 - FOTO: www.proimage.ro

Teatrul „N

ottara“ B

ucu

re[ti„~n

pia]a V

ladim

ir“, cu L

um

ini]a G

heo

rgh

iu [i E

mil H

ossu

mai 2010

2 AgoraTTIIMMPPUULL

OVIDIU PECICAN

~n limbajul curent al unor contemporaniinstrui]i, sintagme precum „societate civi-l\“ ori „acceptare a diversit\]ii“ [i cuvinteprecum „deschidere“ dovedesc lecturi dinKarl R. Popper sau m\car familiaritatea cuo viziune care `i datoreaz\ destule acestuia.Chiar dac\ unii l-au citit numai pe prin-cipalul vulgarizator al filosofului, econo-mistul, omul de afaceri [i filantropulGeorge Soros, referin]a r\m`ne aceea[i [ivocabulele amintite intr\ `ntr-un soi demicrodic]ionar al ini]ia]ilor `n liberalism,func]ion`nd ca ni[te cuvinte-cheie deschi-z\toare de z\ri.

De fapt, `ns\, ce `nseamn\ societate des-chis\ pentru omul de r`nd din proximitatecare, vrea – nu vrea, aude peste tot formulaasta? Trecut prin ciurul [i d`rmonul statuluiraptor, hr\p\re] dup\ impozite [i taxe, dup\TVA [i accize, chiar [i `n vremuri calme,bietul cet\]ean se teme de intruziuni maitare dec`t orice. ~n mod firesc, ]in`nd seama[i de educa]ia primit\ acas\, conform c\re-ia cu str\inii e bine s\ fii politicos, dar s\ `i]ii la respect, [i lu`nd seama [i la preceptuldup\ care proprietatea este sacr\, iar `nc\l-carea ei este ilegitim\, nu te po]i a[tepta ca„deschiderea“ s\ fie popular\, autentic\ [iprofund\. Mefien]a social\ r\m`ne domi-

nant\, iar pledoaria pentru datul u[ilor depere]i [i desfiin]area barierelor, materiale,sociale, culturale ori cine mai [tie din careeste de la sine `n]eles suspect\.

Nici istoria nu `ncurajeaz\ pe nimeni`ntr-o asemenea utopie. La noi, dieta Tran-silvaniei s-a trezit, de voie, de nevoie, c\aprob\ trupele austriece la „iernat“, `n1690. Rezultatul a fost stabilirea lor per-manent\ `n provincia intracarpatic\, pentrumai mult de dou\ sute de ani. {i la fel s-a`nt`mplat [i mai t`rziu, cu fra]ii mai mari dela r\s\rit, intra]i `n Rom=nia dup\ 24 au-gust pentru a ne sc\pa de fostul aliat septic,dar r\m`n`nd aici nu numai p`n\ `n 1958,cum s-ar crede, ci p`n\ `n decembrie 1989.

Va fi fiind altfel `n restul lumii occiden-tale? Acolo capitalismul a cunoscut fazeferoce de acumulare, venind dup\ un evmediu puternic structurat `n formula luisocial\ piramidal\. Sim]ul propriet\]ii,mo[tenit din mo[i str\mo[i [i consolidatprin actele revolu]iei burgheze, ca [i pring`ndirea contractualist\ (do ut des) a Ves-tului a ridicat metereze semnificative `nfa]a oric\rei tentative de deschidere pro-fund\. Exemplele contrare – de la modelulEuropei Comunitare la cel al globaliz\rii –aduc mai cur`nd a competi]ie pentru impu-nerea propriei table de valori dec`t a des-chidere `n care `nsu[i modelul civiliza]io-nal occidental s\ se manifeste `n mod con-ving\tor ca fiind preg\tit s\ se schimbestructural.

Iat\ de ce, deschiderea ca atare se bu-cur\ – intuitiv – de foarte pu]in prestigiu,beneficiind mai cur`nd de interpret\ri pre-caute, amendate, [i ele, de dinamica social\propriu-zis\. Deschiderea r\m`ne mai de-grab\ apanajul unei g`ndiri filosofice [i,

`ntr-un anume sens, ideologice de avangar-d\ `n m\sura `n care, din pricinile ar\tatemai sus, ea a fost, prin for]a lucrurilor, me-reu o direc]ie minoritar\ de `naintare (lega-t\ `n trecut mai ales de comunit\]ile silites\ tr\iasc\ `n diaspora: evreii, grecii, arme-nii, kurzii etc.) [i pentru c\ pare s\ includ\o amenin]are la adresa stabilit\]ii.

O societate deschis\ pare multor oamenio societate desm\rginit\, lipsit\ de contu-ruri ferme, cu o identitate imprecis\, cuscopuri fluctuante, cu ]inte haotice, p`ndit\de anarhie. Desigur, este vorba despre opercep]ie pur subiectiv\, `ntemeiat\ pepresupozi]ii nicic`nd demonstrate `n modirefutabil, deconstruibile rela]ional, prineduca]ie [i exerci]ii de g`ndire. Dar c`t\lume procedeaz\ `n acest chip? Repliereape pozi]ii defensive, conservatoare, atente,mereu, mai mult la ceea ce pare c\ se pier-de dec`t la ceea ce se poate c`[tiga pare maiprobabil\ dec`t calmul [i dreapta cump\ni-re. Acestea din urm\ au fost `n toate tim-purile [i risc\ s\ r\m`n\ [i `n continuareapanajul celor pu]ini, al filosofilor.

Ie[irea din stabilitate [i evitarea entro-piei s`nt, totu[i, echivalente cu regenerareavitalit\]ii omului, at`t ca individ, c`t [i `ncolectivitate. Numai c\ lucrurile nu merg,desigur, de la sine, oric`t de seduc\toarepot p\rea `n seminarii ideile. A fi deschis`nseamn\ [i s\ p\r\se[ti logica – aparentprotectiv\, de fapt fals\ `n ansamblul ei,chiar dac\ uneori corect\ la nivelul detalii-lor – a secretomaniei [i suspiciunii, a izo-l\rii prudente [i a p`ndei celuilalt. Chiar [icea mai generic\ filosofie sceptic\ `ndeam-n\, la nivelul `nv\]\turilor ei bazice, la pru-den]\, precau]ie, circumspec]ie. A fi des-chis, a vorbi f\r\ team\ [i rezerv\ de orice

lucru, a primi, de asemenea, ca pe un lucrufiresc, p`n\ [i cea mai „exotic\“ diversitatecreeaz\ aparen]a naivit\]ii, a lipsei depreg\tire pentru via]\, a stupidit\]ii chiar.Nu `nt`mpl\tor, tipul acesta a fost exploratcu mijloacele romancierului de F.M.Dostoievski sub formula „idiotului“ prin]M`[kin [i, respectiv, a lui Alio[a Karama-zov, `n]ele[i ca avatari cristici. ~nainte declasicul rus, Cervantes f\cuse, [i el, o ten-tativ\ r\mas\ unic\ `n istorie, povestindistoria hidalgo-ului „nebun“ care refuza s\`n]eleag\ lumea a[a cum era, v\z`nd-o`nnobilat\ de lupta pentru valori absolute,`n\l]at\ la eroism [i epopee de o imagina]iebine hr\nit\ cultural. Ar mai fi de amintitaici [i Maestrul bulgakovian, ai c\rui ochiinteriori, mira]i, descoper\ adev\rul biblic`ntr-o lume anticristic\. Dar [i bravul sol-dat Svejk al lui Hasek, interpretat de uniica ipostaz\ diabolic\ `n tembelismul luijucat, dar descifrabil cel pu]in cu la fel demult\ `ndrept\]ire ca spirit pur, incapabil s\ias\ din logica narativ\ a propriei viziunicandide, con[tient c\ printre uniformeleprimului r\zboi mondial, t`r`t `n armatachezaro-cr\iasc\, logica lui simpl\ r\m`necea a unui idiot prin excelen]\.

To]i ace[tia, [i al]ii asemenea lor, `ntru-chipeaz\ omul deschis, apt s\ `[i ordonezevia]a `n direc]ia unei concep]ii generoasedespre lume, identific`nd diversitatea cu obog\]ie, nu cu un impediment, lu`nd provo-c\rile ca pe ni[te stimulente [i av`nd relativrara capacitate de a considera societateadeschis\ drept o lume mai bun\, mai bineor`nduit\, mai echitabil\, `n care merit\ s\tr\ie[ti.

Societatea deschis\. O viziune burlesc\CAPRICORN

www.timpul.ro

BOGDAN

C|LINESCU

Rom=nii la Viena

Am petrecut recent c`teva zile la Viena.Vulcanul din Islanda m-a obligat chiar s\-miprelungesc sejurul `ntr-un hotel de l`ng\ par-cul Prater. Am avut deci ocazia s\ v\d la fa]alocului cum rom=nii au pus m`na pe aceast\parte din Viena. Ei se `mpart `n mai multecategorii: ]iganii de serviciu care cer[esc saufur\, antreprenorii cu atrac]iile din Prater [i`nc\ o categorie `ntre primele dou\, dificil desituat. S`nt tineri, nu par a fi ]igani, `ns\ nuse [tie dac\ tr\iesc din lucrat sau furt. Bine-`n]eles, categoria antreprenorilor le ignor\ pecelelalte dou\ prefer`nd s\ vorbeasc\ foarterar limba matern\. M-am sim]it `n Prater ca`n Rom=nia. Berea curge r`uri, [ni]elurile s`ntperfecte, lipsesc mititeii, `ns\ s`nt `nlocui]ifoarte onorabil de c`rna]ii vienezi. Uite unmeleag din buricul Europei cucerit de ai no[-tri! De asemenea, la Viena am avut aceea[isenza]ie pe care am avut-o la Stockholm. Mis-a p\rut c\ vizitez o ]ar\ ([i un popor) f\r\probleme, un loc unde nu se `nt`mpl\ nimic,unde totul merge [nur [i nu e nici un semn c\

s-ar schimba ceva. {tiu rom=nii unde s\ seinstaleze…

Cursuri [i alfabetizare la Universitate

Recent am re`nceput s\ dirijez un seminarla Universitatea din Pontoise despre rolulThink-tankurilor [i al societ\]ii civile `ntr-odemocra]ie. S`nt frapat (a[a cum am fost a-tunci c`nd am avut un curs la UniversitateaMarne la Vallée) de nivelul studen]ilor. De[isitua]ia e c`t se poate de agreabil\ – vorbesc`n fa]a a 25 de studente – nu-mi vine s\ credc\ ace[ti studen]i s`nt la Master. Nivelul lormi se pare (cel mult) de colegiu. Lacune e-norme, lips\ de curiozitate, preocup\ri copi-l\re[ti, toate ingredientele unui e[ec univer-sitar s`nt reunite. ~ns\ nici nu e vorba dee[ec. Toate studentele vor ob]ine diploma [ivor `ncepe cu c`]iva ani buni de [omaj. Unsemn ce nu `n[eal\ e un afi[ din fa]a secre-tariatului. Pe el, punctele pierdute la examendin cauza gre[elilor de francez\ la scris. Unafi[ ce l-a[ fi pus `n fa]a unei clase de copii`n v`rst\ de 10-11 ani. Am uitat s\ precizezc\ studentele respective s`nt la Master de Li-tere [i Comunica]ie. Tr\iasc\ Universit\]ilede Stat deschise tuturor!

Le Figaro [i The New York Times

Imit`nd ziarul Le Monde, cotidianul LeFigaro propune `n fiecare vineri un supli-ment cu articole traduse din The New York

Times. Nu pun la `ndoial\ calitatea articole-lor din celebrul cotidian new-yorkez, `ns\ dece Le Figaro nu a ales un ziar precum TheWall Street Journal, mult mai potrivit citito-rilor lui? De c`]iva ani buni m\ hr\nesc zilniccu The WSJ [i am putut constata c`t de multlipse[te Fran]ei o pres\ liberal-conservatoa-re. Figaro-ul nu e nici pe departe un echiva-lent, iar nivelul articolelor din paginile „Opi-nii“ sau al anchetelor [i reportajelor publica-te la rubrica „News `n Depth“ nu au ecou `npresa francez\. Mult mai logic ar fi fost o„`nfr\]ire“ `ntre cele dou\ ziare. Cunosc`ndpu]in redac]ia de la WSJ, am vrut s\ afludac\ „ne`nfr\]irea“ are cauze administrativesau, oricum, diferite de orientarea politic\ aziarului american. Nici pe departe, alegereacelor de la Figaro e c`t se poate de corect\politic. E[ti mai bine v\zut s\ faci echip\ cuun ziar de st`nga dec`t cu unul „reac]ionar“.Mai ales dac\ te nume[ti Le Figaro.

Salon, c\r]i, succese de libr\rii

Salonul c\r]ii de la Paris a fost un (nou)e[ec iar organizatorii se `ntreab\ dac\ vorcontinua `n anii urm\tori. Biletul de intrarefoarte scump, mari editori parizieni completneinteresa]i, autori cunoscu]i absen]i laaproape fiecare edi]ie, un public ce nu sere`nnoie[te… Salonul c\r]ii a devenit pentruunii o obliga]ie monden\ [i pentru al]ii opovar\ de evitat. Interesant de v\zut ce „sevinde“ ast\zi `n libr\riile din Fran]a. Bine`n-]eles, mai `nt`i romanele „clasice“, Stieg

Larsson, Marc Lévy, Nothomb etc… La ese-uri, situa]ia a devenit mai preocupant\. S-aremarcat deja o sc\dere considerabil\ la v`n-z\ri, iar cele care merg s`nt eseurile cuscoop-uri biografice, scandaluri sexuale saum\rturii false. De exemplu: Confessionsd’un banquier pourri (Fayard) scris de faptde o ziarist\ sau Dominique Strauss-Kahn:une proche collaboratrice raconte (Plon),un eseu scris de… aceea[i ziarist\. Profit to-tu[i pentru a sugera cititorilor c`teva c\r]ibune [i recente: La famine menace-t-ellel’humanité? (Lattès), Longévité d’uneimposture: Michel Foucault (Éditions del’Encyclopédie des Nuisances – excelentnume de editur\) [i cartea postum\ a luiNabokov – L’Original de Laura ce a st`rnitreac]ii de protest [i mai ales un superb articolde Simon Leys publicat `n suplimentulliterar din Figaro.

Grecia a dat faliment

Cine spunea c\ un Stat nu poate da fali-ment? {i cine au fost cei care au avertizat `nanii ’90 c\ moneda unic\ nu va func]iona `nlipsa unor politici bugetare comune? Sigur,Statul grec va fi salvat, nu va disp\rea cumpoate s\ dispar\ o `ntreprindere, `ns\ toatecaracteristicile unui faliment s`nt reunite.Poate aceast\ situa]ie s\ fie o lec]ie pentrucelelalte State europene? Asta sper\ econo-mi[tii liberali…

Paris (mai 2010)

Note inutile

3

mai 2010

DosarTTIIMMPPUULL

www.timpul.ro

GABRIELANDREESCU

Cum se cite[te un dosar din Arhiva CNSAS

Securitatea nu investiga persoanele ca s\ afleadev\rul. Elabora scenarii motivate de propriileei scopuri. Avea nevoie s\ demonstreze c\ e in-dispensabil\ regimului. Se ad\ugau cerin]elebirocratice din interiorul institu]iei, obliga]ia ofi-]erilor de „a-[i face planul“, indolen]e [i r\ut\]iduc`nd la excese. Oricine a lucrat cu ArhiveleCNSAS [tie c\ nu po]i lua ca atare ce scrie `npaginile dosarelor. Documentele cer o citire pre-caut\, trebuie raportate la ansamblul documen-telor, iar atunci c`nd este posibil, verificate cuinforma]ii din afar\.

Unul dintre fenomenele care motiveaz\ celmai mult ̀ ndoiala fa]\ de ce apare scris ̀ n dosareeste obiceiul ofi]erilor de securitate de a da per-soanelor investigate identitatea de informatori.C`nd cercetezi un dosar, e obligatoriu s\ verificia[a zisele probe. Iau exemplul adeptului yogaNicolae Catrina, c\ci e spectaculos. Securitatea`i f\cuse o fi[\ de colaborator `nc\ din perioada`n care era militar ̀ n termen. ~n luna martie 1982un raport anun]a o alt\ recrutare a numituluiCatrina Nicolae. ~ns\ `n dosarul de re]ea nu aparnote informative. Totul se clarific\ c`nd ajungi ladocumentul Inspectoratului Jude]ean Arge[-Securitate, din aprilie 1987 care se adreseaz\Securit\]ii Municipiului Bucure[ti pentru a oanun]a: „~n urma mai multor contact\ri de c\treorganele noastre, cel `n cauz\ nu a fost de acords\ colaboreze `n mod secret, afirm`nd c\ acestlucru l-a comunicat ̀ nc\ ̀ n procesul recrut\rii …[i c\ dac\ constat\ vreo problem\ ce intereseaz\securitatea statului ne va informa ca oricecet\]ean al RSR.“

Atribuirea fictiv\ a unui statut de colaboratora fost denun]at\ [i verificat\ `n cazul lui NeculaiC. Munteanu, Mihnea Berindei [i a altor admi-rabili opozan]i ai regimului Ceau[escu, care s-autrezit pu[i la st`lpul infamiei de ziari[ti super-ficiali sau r\u voitori. ~n cazul informatorilorfictivi, dosarele lor de re]ea declarau, an de an,corectitudinea [i valoarea informa]iei primite dela ace[tia. An de an, ofi]erii de leg\tur\ cereau s\se aprobe continuarea colabor\rii. Ca `n finala[a-zi[ii informatori s\ fie acuza]i de neseriozi-tate, c\ci realitatea `i obliga pe securi[ti s\ fac\rapoarte de abandonare.

O victim\ a acestei proceduri de atribuirefictiv\ este [i so]ia lui Adrian Marino, LidiaBote. Despre ea, Mirela Corl\]an a sus]inut, `nEvenimentul Zilei din 30 aprilie a.c., c\ a fostrecrutat\ informatoare ̀ n luna mai 1962. Ziaristaa luat ca atare ce scriu ofi]erii de securitate, f\r\s\ fi verificat ce spune ansamblul documentelor.Ar fi g\sit `n dosarul de urm\rire informativ\ alui Adrian Marino o not\ relevant\, din septem-brie 1962, care indic\ `n susul paginii „sursa LiaPop“. Printre altele, documentul b\tut la ma[in\`i face lui Adrian Marino urm\torul portret:„Mi-a r\spuns [AM] c\ fiind absorbit de pasiu-nea lui de cercet\tor istoric-literar, concret, el nuar putea s\ lucreze `n domeniul lui [i `n acela[itimp s\ circule, s\ observe, s\ pun\ `ntreb\ri, s\descopere, s\ descrie, s\ dea informa]ii despreoamenii care `l `nconjoar\.“

Dac\ ar fi fost o autentic\ not\ de informa-toare, ar fi fost semnat\ la sf`r[it cu numele decod: „Lia Pop“. Apare `n loc numele „LidiaBote“ [i un comentariu al ofi]erului ce o redac-tase: „Agenta este logodnica susnumitului. …Apreciem aceste relat\ri ale agentei ca fiind f\-cute cu rezerve [i prezentate `n favoarea celuiurm\rit. S-a discutat aceast\ problem\ cu agenta[i i s-a atras aten]ia asupra felului de a colaboracu organele noastre.“

Contrar tipicului, nota nu indic\ locul `nt`l-nirii. Referirile exclusiv la Adrian Marino, stilul,arat\ c\ era vorba despre un interogatoriu la careLidia Bote r\spunde exprim`ndu-[i simpatia fa]\de logodnicul aflat atunci `n domiciliu obliga-toriu `n comuna L\]e[ti. Clarificatoare este [i ne-mul]umirea ofi]erului fa]\ de colaborarea cu „or-ganele noastre“. ~n sf`r[it, se arat\ c\ la `nt`lnirea participat cpt. C\bulea Traian, ofi]erul de secu-ritate de la L\]e[ti. Or, dac\ Lidia Bote ar fi fostrecrutat\ ca informatoare, aceasta ar fi dat notela Cluj, unde avea ea domiciliul.

Ne afl\m `n fa]a unui caz tipic de atribuiredin oficiu a unui nume de cod [i statut de infor-mator. ~n cel mai bun caz, ziarista Ev Z faceabstrac]ie de faptul c\ interpretarea sa `i faceLidiei Bote o mare nedreptate. {i nu doar ei.Titlurile pe care le folose[te: „Marino, turn\torullui Eliade [i Lovinescu“, „Dou\ decenii de spio-naj“ mustesc de pl\cerea de a macula memoriaimportantului c\rturar. Ce scriu ofi]erii de secu-ritate `n dosarele lor pare mai atr\g\tor [i maicredibil dec`t via]a uneia dintre victimele repre-zentative ale regimului. ~n realitate, portretuloferit de Evenimentul Zilei opiniei publice estefoarte diferit de cel pe care `l deseneaz\ implicit,lui Adrian Marino, dosarele din Arhiva CNSAS.

Ce spune dosarul despre anii de `nchisoare [i domiciliu obligatoriu

~n Arhiva CNSAS se afl\ trei dosare deschisede Securitate pe numele lui Adrian Marino: unulde urm\rire informativ\, unul de penitenciar, celmai amplu, [i unul de re]ea trimis nu de SRI, cide Serviciul de Informa]ii Externe.

Dosarul de urm\rire informativ\ con]ine treivolume: primul, de 389 de file, acoper\ perioada1958-1965, dar apar `n el materiale `nc\ din1954. Volumul doi, de 229 de file, cuprindedocumente din februarie 1965 p`n\ `n mai 1976.Ultimul volum, doar 52 de file, are materiale dinanii 1988 [i 1989.

~n timpul anchetei, dup\ arestare, Marino arecunoscut activit\]ile politice care i se imputau[i le-a prezentat `n termeni precum: „Socoteamc\ este de datoria mea moral\ s\ lupt cu mij-loacele pe care le aveam la `ndem`n\ `n primul

r`nd pentru restabilirea libert\]ii de g`ndire [i ex-primare prin scris.“ Nu exist\ nici un documentcare s\ sugereze c\ Marino ar fi renun]at laaceast\ atitudine. Ofi]erii care-i fac rapoarte `nperioada deten]iei sus]in constant c\ a c\utat s\se men]in\ pe pozi]ia ideologiei PN} [i a parti-cipat la cercurile PN} din penitenciar. A c\utats\ ridice moralul tinerilor [i mai pu]in tinerilordin PN}, iar dup\ ie[ire a men]inut o perioad\rela]iile cu fo[tii colegi.

Dup\ c`teva luni de la eliberare i se impunedomiciliu obligatoriu, ̀ n comuna L\]e[ti, raionulFete[ti. Ce-l preocupa pe atunci rezult\ din ur-m\toarea not\: „Am 40 de ani [i n-am f\cut ni-mic pentru cultura rom=neasc\, am at`tea despus“. Tipul de via]\ pe care `l duce confirm\aceast\ obsesie. O arat\ r`ndurile aceluia[i infor-mator: „Are program zilnic de la 6 p`n\ la 13 [ide la 16 la 22. Totul este planificat, organizat.Nu-l intereseaz\ nimic din platitudinile [i agita-]iile puerile ale celor din jur [i de aceea trece cam„tr\snit“, distant, arogant. De fapt, el nu este fr\-m`ntat dec`t de problema lui, de ideile care tre-buie a[ternute pe h`rtie: limpede, simplu, convin-g\tor [i `n timpul cel mai scurt cu putin]\.“

Peste acest portret, mai multe materialeadaug\ imaginea unui Marino ursuz, implicat `nc`teva certuri cu colegii s\i, [i chiar `ntr-o b\taie.

Scriitorul a fost sub continua presiune de a firacolat ca informator. Rapoarte `n acest sens a-par `nc\ `n anul 1957. O `ncercare complet do-cumentat\ este cea din februarie 1959. Ofi]eriide securitate vroiau s\ `l infiltreze pe l`ng\ fo[timembri PN}, `ntruc`t avea aceea[i identitate po-litic\, „iar datorit\ calit\]ilor personale de caredispune, fiind element inteligent cu o vast\ pre-g\tire cultural\, poate p\trunde pe l`ng\ elemen-tele ce ne intereseaz\ [i deci este util pentrumunca informativ\.“ Recrutarea urma s\ seefectueze pe baz\ de material compromi]\tor:Marino p\r\sise domiciliul obligatoriu, ceea ce`l putea trimite din nou dup\ gratii p`n\ la 5 ani.

~ncercarea e[ueaz\, c\ci Marino s-a adresatcu o scrisoare ministrului de Interne, pl`ng`ndu-se de presiuni psihice [i fizice. Nu a fost `nchis,dar a r\mas `n L\]e[ti cel pu]in doi ani peste du-rata programat\.

~ncerc\rile de recrutare continu\ dup\ ce sca-p\ de domiciliul obligatoriu. Iar\[i, f\r\ succes,de vreme ce Securitatea este preocupat\ de fap-tul c\ Adrian Marino, `mpreun\ cu o serie de

fo[ti condamna]i printre care Nicolae Balot\,Ion Negoi]escu, Ovidiu Cotru[, „exploat`nd [ipozi]ia unor tineri arivi[ti“, ar ̀ ntreprinde m\suripentru „acapararea conducerii literare dinRom=nia“ – cu referire special\ la revistaTribuna.

~n concluzie, arhivele Securit\]ii fac luiAdrian Marino, pentru toat\ perioada anilor ’50-’60, a marii represiuni, deci circa 20 de ani, por-tretul unui om activ politic, un model de demni-tate, devotat muncii intelectuale, aflat sub presiu-nea `ncerc\rilor de recrutare pe care le `nfrunt\.Aceast\ imagine corespunde perfect vie]ii luipublice des invocate.

Surpriza apare `n al treilea volum al dosa-rului de urm\rire informativ\. Un nou raport de„luare `n lucru“ a lui Adrian Marino, din 9 iunie1989 [!?], sus]ine c\ `n intervalul 1969-1983scriitorul a fost folosit pentru munca informa-tiv\, ini]ial pe linie de informa]ii interne (art\-cultur\), iar `n intervalul 1976-78 [i 1980 pelinie de informa]ii externe. Leg\tura cu el a fost`ntrerupt\ deoarece, citez: „~n ultima perioad\ s-a constatat ̀ ns\ la el rezerve [i chiar nemul]umirifa]\ de unele m\suri adoptate `n domeniul cultu-ral, `ndeosebi dup\ consf\tuirea de la Mangaliadin august 1983. De asemenea, a manifestatunele rezerve [i `n ce prive[te furnizarea de in-forma]ii cu privire la persoanele contactate `nexterior. …Av`nd `n vedere rezervele [i chiarnemul]umirile sale fa]\ de unele m\suri adoptate`n domeniul cultural; faptul c\ `ntre]ine leg\turicu angaja]i sau colaboratori ai postului de radioEuropa liber\, alte elemente din r`ndul imigra]ieireac]ionare; leg\turi neoficiale cu str\ini – inclu-siv cu un diplomat -, `n scopul prevenirii racol\-rii [i exploat\rii informative, precum [i influen-]\rii negative, propunem luarea lui `n lucruorganizat prin dosar de urm\rire informativ\, pelinia problemei art\-cultur\.“

Nu exist\ `ns\ nici un dosar de re]ea care s\confirme activitatea de informator pe linie inter-n\, a lui Adrian Marino, `ntre 1969-1983. Nuapare nici un angajament dat Securit\]ii. Singurasurs\ relevant\ din aceast\ perspectiv\ este do-sarul trimis CNSAS de SIE, cu documente dinperioada 1976-1987, acoperind 347 de pagini.De[i nici acesta nu clarific\ lucrurile, el merit\ oanaliz\ separat\.

(continuare `n paginile 4-5)

Cazul Adrian Marino

DosarTTIIMMPPUULL4

mai 2010 www.timpul.ro

(continuare din pagina 3)

Mistificarea dosarului DIE

Singurele materiale provenind de lafosta Direc]ie de Informa]ii Externe [i sem-nate de Adrian Marino, aflate ast\zi `n do-sarul SIE, s`nt rapoartele adresate UniuniiScriitorilor `n care enumer\ activit\]ile dintimpul c\l\toriilor de studii. Ce afl\m des-pre atitudinea lui Marino din aceste singuredocumente care provin de la el? Depl`ngefaptul c\ la noi studiile literare `n limbistr\ine s`nt mult mai pu]ine dec`t `n alte ]\ri[i condamn\ „opacitatea birocratic\“ a Mi-nisterului ~nv\]\m`ntului ori a altor foruri.Afirm\ c\ este „rugat [i autorizat“ s\ anun]ec\ Sorin Alexandrescu, pentru care cere `n-]elegere av`nd `n vedere „eforturile, sacri-ficiile, ini]iativele [i realiz\rile acestuivaloros purt\tor de cuv`nt al culturii noastre`n Olanda“ dore[te s\ r\m`n\ `n orice ipo-tez\ cet\]ean rom=n, s\ activeze `n conti-nuare ca profesor rom=n [i s\-[i continue laAmsterdam activitatea `nceput\. Anun]\rug\mintea lui Ion Negoi]escu de a se [ti c\se `ntoarce `n ]ar\ dup\ expirarea vizitei. Pescurt: se adreseaz\ autorit\]ilor ca un ade-v\rat ambasador al proscri[ilor, critic\situa]ia de la noi [i se manifest\ ca ap\r\toral valorilor culturale.

Celelalte pagini ale dosarului SIE, cudocumente din perioada 1976-1987, nucon]in nici o declara]ie de colaborare. S`ntnote ale ofi]erilor, unele sub form\ de tele-grame cifrate, care se refer\ [i la discu]iilecu informatorul „Br\tescu“ sau „Bratosin“.~n absen]a unui material `ntocmit deMarino, notele cer a fi citite cu maximumde circumspec]ie [i a fi verificate sus]ineri-le lor, c`t se poate. Se pune desigur `ntreba-rea: c`nd d\m [i c`nd nu d\m crezare celorscrise de agen]ii de securitate `n notele lor?Cum le interpret\m?

Depinde de context [i de ce spune an-samblul. Telegrama din 16 aprilie 1977adresat\ de Central\ tovar\[ului Justin, laLisabona, `i cere acestuia s\ „se apropie cutact de «Br\tescu», pentru a-i da, strict ofi-cial, eventuale indica]ii, a-i prelua rela]iile… [i a-l exploata informativ tot oficial.“Referirea la tact, la adresarea oficial\ etc.arat\ c\ „Br\tescu“-Marino nu avea statutulcuiva aflat la dispozi]ia Securit\]ii. Sau iat\raportul din 8 decembrie 1983 cu propuneriprivind sursa „Bratosin“ prin care se cereabandonarea lui `n calitatea de informator. Ise claseaz\ dosarul `ntruc`t ar fi ajutat cuinforma]ii angaja]i ai postului de radio Eu-ropa liber\. Or, este improbabil ca Marino,dac\ s-ar fi pus `n serviciul organelor de re-presiune, s\ fi riscat de-a lungul timpuluiun joc dublu. ~ntruc`t nu apare reprodus\, `nnote, nicio informa]ie privat\ privindu-i peredactorii postului de radio, venind de la„Br\tescu“ ori „Bratosin“, discre]ia luiMarino este aproape demonstrat\.

Acest fel de a citi documentele nu `n-seamn\ c\ notele ofi]erilor ar trebui trecutecu vederea, desconsiderate. Ci doar c\ tre-buie s\ li dea semnifica]ia just\. C`teva din-tre ele vorbesc despre aranjarea minu]ioas\a unor `nt`lniri `ntre Marino [i oameni aiAmbasadei Rom=niei – vezi discu]ia de laBiblioteca de Istorie din Paris [i stabilireaunei `nt`lniri `n Rue de Sevigne, Paris.Detaliul, [i nu singurul, probeaz\ c\ AdrianMarino a acceptat s\ se `nt`lneasc\ cu ofi]e-rii de Securitate `n mod confiden]ial ceeace, din punctul de vedere al cuiva sever esteun clar compromis, chiar dac\ motivat ex-clusiv de „interese culturale“.

Dar ce rezulta `n urma contact\rii agen-]ilor Securit\]ii? ~n ce consta con]inutulspuselor sale la `nt`lniri?

C`nd se refer\ la cele declarate de AdrianMarino, marea majoritate a notelor ofi]eri-lor DIE descriu manifest\rile culturale lacare a participat scriitorul. Nume de confe-rin]e, institute, traduceri, proiecte de pro-movare a culturii rom=ne, reviste [i autori.Nota]iile arat\ munca impresionant\ a luiMarino, acoperind at`t cercet\rile proprii,c`t [i ini]iative menite s\ mobilizeze inte-lectualii din ]ar\ [i din exil. ~n fond, dosarulnr. 42513 trimis de SIE la CNSAS repre-zint\ o m\rturie a devo]iunii lui Marino dea sus]ine prezen]a culturii rom=ne[ti `nstr\in\tate.

O alt\ serie de note descriu interven]iiale scriitorului `n favoarea exilului. „~n re-petate r`nduri“, scriu ofi]erii, „Br\tescu ne-a subliniat c\ este absolut necesar s\ inter-venim `n ]ar\ pentru ca s\-i permitem ma-mei lui [Mircea Eliade] s\ vin\ `n vizit\ lafiul s\u.“ S`nt invocate insisten]ele lui Ma-rino ca Mircea Eliade s\ fie mai bine cunos-cut `n Rom=nia. Iat\ [i comentariul ofi]eri-lor de leg\tur\: „Este sceptic, `ns\, deoarecea mai tr\it experien]a a[a zisei «reabilit\ri»a lui Mircea Eliade care a fost pur [i simplu`ngropat la organele superioare de partid.“

Acesta este genul de afirma]ii din dosarpe care se poate miza. Pu]in probabil ca ofi-]erul de leg\tur\ s\-[i fi permis inventareaunei atare sus]ineri. ~n astfel de r`nduri s`ntcele mai mari [anse s\-l g\sim pe AdrianMarino `nregistrat corect. Ele reg\sesc [i`nt\resc imaginea militantului pentru cultu-r\ cunoscut din via]a public\. Ce nu [tiamp`n\ ast\zi, era acea ni[\ care i-a permis s\-[i duc\ chemarea cultural\, pentru el ceamai `nalt\, la cap\t.

~n articolele din Evenimentul Zileisemnate de Mirela Corl\]an, aceste elemen-te ale dosarelor s`nt ocolite sistematic. Zia-rista trateaz\ con]inutul lor astfel `nc`t reu-[e[te performan]a s\-i fac\ lui Marino unportret de informator nes\]ios, meschin,chiar abject. Tehnicile mistific\rii s`nt u[orde identificat. Una const\ `n punerea, pespatele lui Marino, a ceea ce spun ofi]erii.Ace[tia se refer\ la reticen]ele lui MirceaEliade, iar Mirela Corl\]an noteaz\: „Muncade influen]are depus\ de Marino nu a avut`ns\ efectul scontat“, de[i, `n documente,nu apare nimic care s\ arate c\ Marino a `n-cercat s\-l fac\ pe savant s\ vin\ `n ]ar\.Notele ofi]erilor s`nt pline de comentarii a-menin]\toare la adresa redactorilor Europei

libere. Ca [i concluzie, ziarista adaug\ com-plet neacoperit: „O vreme, se pare, a oferitf\r\ remu[c\ri informa]ii despre Noel Bernard,Emil [i Vlad Georgescu, dup\ desele salevizite la München.“ Faptul c\ are grij\ s\scrie „se pare“ nu salveaz\ brutalitateaacuza]iei.

O a doua tehnic\ de maculare folosit\ deMirela Corl\]an a constat `n reproducereasus]inerilor Securit\]ii ca [i cum acestea arfi credibile. O face insistent cu aprecierile:„A fost utilizat de noi `n bune condi]iuni(...). A ob]inut rezultate bune [i foarte bunepe linie informativ\ [i `n munca de in-fluen]\, manifest`nd sinceritate, seriozitate[i corectitudine `n toate ac]iunile ce le-am`ntreprins `mpreun\“. Am ar\tat anterior c\formul\rile fac parte din limbajul standardal anumitor tipuri de rapoarte.

O cale [i mai eficient\ `n diabolizareac\rturarului a fost referirea la planurileSecurit\]ii `ntr-un fel care s\ dea impresia`nsu[irii lor de c\tre scriitor: „CriticulAdrian Marino a fost instigat de DIE s\ `n-vr\jbeasc\ exilul parizian, miz`nd pe anti-patia sa fa]\ de Monica Lovinescu…“. Sau:„Unul dintre intelectualii pe care «Bratosin»trebuia s\-i aib\ `n vedere pentru ostilizarefa]\ de «grupul Lovinescu» era dramaturgulVirgil T\nase…“ ~n dosare, Mirela Corl\-]an nu a putut g\si nici o prob\ c\ Marino arfi f\cut demersurile pe care le planificauofi]erii.

Rezultatul este o m\sluire impresionant\a materialelor din Arhiva CNSAS, capabil\s\ compromit\ aceast\ victim\ a regimuluicomunist. Singura surpriz\ negativ\ pe careo aduce dosarul de la SIE `n ce-l prive[te peMarino este de a fi acceptat s\ se `nt`lneas-c\ cu ofi]erii `n particular, c`nd i s-a cerut,[i chiar s\ aranjeze contacte confiden]ialecu ace[tia. Tema merit\ o discu]ie separat\.Dar care este rostul operei de mistificare aceea ce spun documentele despre unuldintre marii no[tri oameni de cultur\? Unacare compromite oameni [i vie]i, ca [i `ns\[iideea de cercetare a arhivelor Securit\]ii.

Fa]\ `n fa]\ cu Alexandru Paleologuori Constantin Noica

Amintisem mai sus de faptul c\ anumitedetalii din dosarele arhivate de SIE probea-z\ c\ Adrian Marino a acceptat s\ se `nt`l-neasc\ cu ofi]erii de Securitate `n modconfiden]ial. Comentasem c\ pentru o per-soan\ sever\ `n raport cu standardele mora-

le pe care le-a pus celorlal]i, ca [i lui `nsu[i,tête-en-tête-ul cu diferi]ii agen]i era uncompromis care pune o problem\ etic\. Cuat`t mai mult cu c`t via]a lui Marino p\reas\ reprezinte un model rar al „niciunui felde compromis“, nici m\car acela al accep-t\rii servitu]ilor angaj\rii `ntr-o institu]iepublic\ comunist\. Marino reprezenta deci,`ntre intelectualii de succes, o excep]ie ab-solut\. Or, radicalitatea atitudinilor sale pu-blice nu rimeaz\, a[ spune, cu `nt`lnirile dinRue de Savigne. Ast\zi `n]elegem, c\ f\r\,s\-i zicem, acest „tip de flexibilitate“, nu arfi ap\rut Biografia ideii de literatur\, niciDic]ionar de idei literare sau Compara-tisme et théorie de la littérature. E de ne-conceput ca Marino s\-[i fi putut elaborastudiile principale f\r\ accesul la bibliote-cile [i institutele din Occident.

Adrian Marino fusese deja, `n a douajum\tate a anilor ’60, `n situa]ia s\ soliciterepunerea `n drepturile sale de autor ca s\poat\ tr\i din ceea ce scrie. Cererea de rea-bilitare a fost aprobat\ `n 1969, cu sprijinulUniunii Scriitorilor, care nu f\cea dec`t s\-irecunoasc\ meritele culturale. Pentru unfost arestat politic care avea nevoie s\ stu-dieze `n Biblioteca Academiei [i s\ publice,regimul comunist impunea c`teva condi]iide neocolit. Dac\ st\m [i ne g`ndim – iar„cazul Marino“ e o bun\ ocazie pentru a oface –, acceptarea `nt`lnirilor cu agen]iiDIE a reprezentat `n 1977-1983 ceea ce aufost demersurile de reabilitare din anii ’60.

Realizarea unei aspira]ii personale – fiecea cultural\ – nu exonereaz\ pe cineva deresponsabilitatea servirii sistemului derepresiune comunist. Dar s\-l fi servit Ma-rino prin acest contacte? Dosarele din Ar-hiva CNSAS, inclusiv cel de la SIE, probea-z\ – contrar a ceea ce declam\ ast\zi uniiorbi la vocea documentelor – c\ Marino nua oferit nimic. Nu a „turnat“ pe nimeni, ap\strat `n rela]iile cu agen]ii o atitudinedemn\. Dosarul s\u constituie o prob\ – de[ieste folosit, culmea, s\ se sus]in\ contrariul– c\ el a suferit de ceea ce Liviu Turcu nu-mea „Stupida [i birocratica politic\ institu-]ional\ a Securit\]ii de a desemna drept in-dicator al eficien]ei activit\]ilor ofi]erilornum\rul mereu cresc`nd al recrut\rilor deinformatori [i colaboratori (Liviu Turcu,Colabora]ionismul la rom=ni, RRDO, nr.28/2005, p. 35)“. Obsesia a dus la o „infla-]ie inimaginabil\ a re]elei informative“, [inu doar prin crearea de fal[i informatori. Seajunsese acolo `nc`t „unii membri ai re]eleiinformative sau chiar ofi]eri deplin conspi-ra]i, cu pozi]ii importante `n institu]iile ci-vile, primeau ordin s\ se lase recruta]i for-mal de ofi]eri apar]in`nd altor unit\]i opera-tive de securitate (Liviu Turcu, Idem)“.

Chiar dac\ Marino nu a fost un infor-mator, simbolic `ns\, „faptul c\ s-a f\cut ar\spunde cererilor DIE“ a reprezentat uncompromis. Doina Cornea, ca s\ dau unexemplu, printre altele posibile, nu l-ar fiacceptat. E adev\rat, [i aspira]iile fosteidisidente erau de alt ordin. ~n volumul s\udespre Politic\ [i cultur\ Adrian Marinosintetizase dilema referindu-se la duplicit\-]ile [i simul\rile vremii, `n condi]iile `n carealternativa refuzului „oric\rui conformism[i compromis – eroic, extrem de rar“ aveaca rezultat direct, sus]ine el, „t\cerea,moartea intelectual\, ratarea“ (p. 89).

Putem s\ fim ori nu de acord cu aceast\judecat\. Dar chiar dac\ nu am fi, avemobliga]ia s\ punem lucrurile `n context [i s\p\str\m raporturile `ntre diferitele grade devin\ ori responsabilitate. Cu alte cuvinte, s\le compar\m. Din aceast\ perspectiv\, oinvita]ie aproape automat\ este s\ a[ez\m

Cazul Adrian Marino

Teatrul 74 T=rgu Mure[, „Insomniacii“Regia: Sorin Militaru

5Dosar TTIIMMPPUULL

mai 2010www.timpul.ro

fa]\ `n fa]\ rela]iile pe care le-au avut curegimul Adrian Marino [i respectiv,Constantin Noica.

Filosoful de la P\ltini[ a f\cut numeroa-se drumuri pe la activi[tii partidului `n spe-ran]a de a primi sprijin pentru proiectelesale culturale. A avut numeroase contactecu ofi]erii de Securitate, multe confiden]ia-le, legate de aspira]ia posturii de antrenorintelectual. Acesta este contextul `n careNoica a devenit un agent de influen]\ alregimului, ceea ce Marino, dup\ c`t se [tie,n-a fost niciodat\. Agenda lui Noica nuconsta doar `n aducerea lui Mircea Eliade`n ]ar\ – i s-a cerut [i lui Marino, dar `ncazul ultimului nu exist\ proba c\ ar fi`ncercat. Noica a asumat chiar [i ideea, pec`t de extravagant\, pe at`t de penibil\, demobilizare a exilului pentru acordarea luiNicolae Ceau[escu a premiului Nobelpentru Pace.

O [i mai mare diferen]\ dintre cei doioameni de cultur\ este faptul c\ Noica aservit politica na]ionalist\ a regimului [isimultan punea `ntr-o lumin\ derizorieactele de rezisten]\ fa]\ de regim. Niciodat\nu a sus]inut Marino, fie `n cazul lu\rilorsale de pozi]ie din ]ar\, fie `n c\l\toriile dinstr\in\tate, altceva dec`t valorile sale din-totdeauna: op]iunea pro-occidental\ [i cul-tura liberal\.

A[ezarea lui Marino `ntr-un raport com-parativ a `ncercat [i Mirela Corl\]an `n arti-colul din Evenimentul Zilei (6 mai a.c.).Modelul s\u: Alexandru Paleologu! Iat\citatul: „Dac\ Marino [i-ar fi m\rturisitsl\biciunea dup\ 1990, precum Paleologu,acela[i dosar l-am fi considerat ast\zi sim-pl\ maculatur\.“

Nu doar c\ „sl\biciunea“ lui AlexandruPaleologu nu a fost [i a lui Marino. Ar ficazul s\ se perceap\ contrastul izbitor dintrearogan]a cu care A.P. vorbea despre com-promisul s\u [i `ndoiala grea a referirilor luiMarino, din volumul de memorii, la traseuls\u de via]\. {i apoi, despre care m\rturisireeste vorba? Paleologu a t\cut m`lc desprepartea cea mai ur`t\ a tr\d\rilor sale:`ncasarea, pentru ele, a unor sume de bani.A fost nevoie de aplicarea Legii 187/1999pentru ca acest adev\r s\ ias\ la lumin\.

Nu amintesc aici despre rela]ia cu Se-curitatea a lui Constantin Noica [i Alexan-dru Paleologu pentru a deschide tema aces-tor alte victime ale regimului comunist.C\ci, cum scrie Marino `n Politic\ [i cultur\,`nt`i e de f\cut „procesul terorii [i al con-str`ngerilor totalitare, apoi al concesiilor,adapt\rilor, compromisurilor, colabor\riloretc. (p. 79)“ Am invocat-o `ntruc`t actualacampanie `mpotriva lui Marino este condu-s\ de persoane care se declar\ admiratori ailui Constantin Noica, ori `l dau exemplu desinceritate pe Alexandru Paleologu. Com-para]ia cu cei doi scriitori ofer\ o [i maiclar\ imagine a solu]iei pentru care a optatAdrian Marino `n anii regimului totalitar.Nu un eroism spectaculos, nici capitulare `nfa]a presiunilor, ci „o supravie]uire activ\“al c\rei sens fusese exprimat de c\rturar `n-tr-un text al s\u din 1986: „Marile valori,care asigur\ o continuitate [i un progres spi-ritual `n profunzime, nu pot fi cultivate [iap\rate sistematic dec`t din interior“ (p. 95).Cum este posibil ca aceast\ c\utare dramati-c\ de a da con]inut existen]ei sale s\ fie `n-t`mpinat\ cu macularea grobian\ a memorieilui Adrian Marino la care asist\m azi?

„Colabora]ionismul“Securit\]ii defuncte

Repet `ntrebarea l\sat\ f\r\ r\spuns `nepisodul anterior: cum este posibil ca efor-turile dramatice ale lui Adrian Marino de ada un sens superior existen]ei s\ fie `nt`m-

pinate cu macularea grobian\ a memorieisale?

Succesiunea evenimentelor poate fi u[orref\cut\. Apari]ia volumului Jurnalul unuiom singur a generat [i un val de reac]ii la o-piniile critice aduse unor intelectuali pu-blici. ~n acel moment – anexa de intr\riconfirm\ data – Mircea Dinescu a cerut do-sarul lui Marino ajuns de la SIE la CNSAS,`n 2004, dup\ desecretizarea lui. A lansat a-cuza]ii publice la adresa c\rturarului, pu-blicate `n Evenimentul Zilei din 9 februariea.c.: „Marino minte [i mort. Exist\ laCNSAS documente care dovedesc faptul c\Adrian Marino a fost informator `n Direc]iaa III-a“; „~n vreme ce eu eram arestat la do-miciliu, el se `nt`lnea cu b\ie]ii `n Ci[migiu[i d\dea informa]ii. ~i pl\cea Ci[migiul, cri-ticul nostru era foarte «romantic».“ Sus]i-nerile sale reprezentau o `nc\lcare grav\ aprevederilor Ordonan]ei 24/2008, `n sensulart. 30, (3) [i (4).

Au urmat imediat declara]ii de `nt`mpi-nare a celor spuse de Mircea Dinescu.Nicolae Manolescu a `nt\rit sentin]ele poe-tului ad\ug`nd „argumente“: „Dinescu aredreptate, de[i este mult prea slobod la gur\[i n-ar avea dreptul s\ dea asemenea infor-ma]ii“; „Leg\tura lui Marino cu Securitateas-ar fi putut dezvolta, potrivit lui Dinescu,`n perioada `n care Marino a fost plecat `nstr\in\tate. ~ntre 1971 [i 1972, Marino af\cut o specializare `n Elve]ia, supervizatde marele comparatist, profesorul RenéÉtiemble.“ Tot `n Evenimentul Zilei, ziarulfanion al campaniei de maculare a luiAdrian Marino, Andrei Ple[u comenta: „Opic\tur\ de otrav\ `n plus `n dulcele bor[autohton era necesar\“.

Mistificarea dosarului prin articoleleMirelei Corl\]an, publicate la sf`r[itul luniiaprilie [i `nceputul lunii mai a.c. a ad\ugatgazul necesar peste flac\ra aprins\. Dinacel moment, punerea pe umerii lui AdrianMarino a acuza]iei colabora]ionismului afost exprimat\ sistematic. Citez verdictullui Vladimir Tism\neanu din EvenimentulZilei, 5 mai: „Destinul postum al lui AdrianMarino este unul `ntunecat, schizoid, con-torsionat [i trist. Din superbia c\rturaruluisofisticat, liber de n\ravuri balcanice, ..., nu[tim ce [i c`t va rezista.“ Istoricul `nt\re[teacuza]iile: „...a fost delator. A acceptat mi-siunile Securit\]ii ca trimis al acesteia.“

~n Academia Ca]avencu, Ioan T. Morar ainsistat [i el c\ ar exista dovezi clare care„demonstreaz\ activitatea febril\ de cola-borator al Securit\]ii“. „Marino“, revinescriitorul repet`nd cuv`ntul „turn\tor“ [ivariantele, „a `ndeplinit misiuni pentruSecuritate, s-a infiltrat `n exilul rom=nesc [ia dat note despre diverse personalit\]i.“

M\ opresc aici cu astfel de exemple. A-gresarea simbolic\ a lui Adrian Marino dup\apari]ia Jurnalului... are deci, ca punct deplecare, scandalul declan[at de un membrual Colegiului CNSAS. Dup\ ce acesta a pus`n joc autoritatea sa institu]ional\ (`mpotrivaresponsabilit\]ilor pe care ea le incumb\) aurmat prezentarea mistificatoare a dosarelorde arhiv\ pe numele lui Adrian Marino `nserialul ziaristei Mirela Corl\]an. {i primul,[i cealalt\, au creat condi]iile interven]ieiunor adversari ai lui Marino (a[a par) `nlogica „loviturii de gra]ie“.

Care ar fi tezele de legitimare ale `ntregiiopera]ii? Una este enun]at\ explicit: „…p`n\la proba contrarie, documentele scrise deofi]er s`nt autentice [i trebuie luate `n con-siderare ca atare.“ Asum`nd acest principiu`n articolul ei din 6 mai, ziarista MirelaCorl\]an ne oblig\ s\ trat\m Securitatea ca [icreatoare [i depozitar\ a adev\rului istoric.

Se adaug\ presupozi]ia celor ce au venit`n `nt`mpinarea articolelor ziaristei. Ei auconsiderat firesc s\ preia informa]ii plasatede Securitate `n opera]iile ei de urm\rireinformativ\ [i infiltrare, s\ le transforme `nacuza]ii [i s\ speculeze `n plus pe marginealor, f\r\ s\ le verifice autenticitatea. Un ast-fel de mod de a trata arhivele reprezint\ oinvita]ie f\cut\ Securit\]ii s\ ias\ din statu-tul ei de realitate a trecutului istoric ime-diat. Ci s\ locuiasc\, cum avertiza la unmoment dat Daniel Barbu, `n chiar prezen-tul Rom=niei postcomuniste.

Pe o astfel de cale, participan]ii la cam-pania `mpotriva lui Adrian Marino produc ouluitoare schimbare de roluri. Exploat`ndlogica Securit\]ii din materialele din arhive

pentru a-[i atinge scopurile mundane pro-prii, intelectuali publici r\stoarn\ rela]iatradi]ional\, ca [i cum ar pune Securitateacea defunct\ `n rolul de colaborator. Feno-menul straniu al „colabora]ionismului“post-mortem al Securit\]ii schimb\ toate ra-porturile. Dac\ `nainte de 1989 Securitateadirija jocul, ast\zi o fac cei ce `i utilizeaz\arhivele. Dac\ securi[tii manipulau dosare-le oamenilor, ast\zi exist\ intelectuali caremanipuleaz\ dosarele securi[tilor.

Dou\ observa]ii finale

Prima. Dintre interven]iile enumerateanterior, o problem\ aparte ridic\ articoleledlui Vladimir Tism\neanu. Domnia sa seafl\, `n acest moment, `n fruntea Consiliu-lui {tiin]ific al IICCRMER av`nd, `n con-secin]\, un rol determinant `n abordareaistoriei comunismului, inclusiv `n definireaparadigmei care calific\ rela]iile dintre vic-time [i opresori. Faptul c\ dl Tism\neanutrateaz\ `n termeni at`t de subiectivi [ireductivi sursele de arhiv\ ridic\ chestiuneacompeten]ei sale `n raport cu pozi]ia c`[ti-gat\ dup\ alungarea lui Marius Oprea dinInstitut.

A doua. ~n toat\ prezentarea cazuluiMarino, s-a p\strat t\cerea – [i al]ii, [i eu –asupra unui actor cheie `n toate cele `nt`m-plate: serviciile rom=ne de informa]ii. Posi-bilitatea de a crea o viziune mistificatoareasupra cazului Marino se datoreaz\ lor. Eleau epurat masiv dosarul creat de fosta Di-rec]ie de Informa]ii Externe pe numele luiAdrian Marino, tot ele ascund (cel pu]in)importantul material intern care acoper\perioada 1969-1988 prezentat, `n volumulal treilea al dosarului de urm\rire informa-tiv\ existent, drept dosar de re]ea. ~n acestfel, serviciile de informa]ii rom=ne[ti parti-cip\ direct la manipularea trecutului. Refu-zul serviciilor de a indica dosarele clasifi-cate, cum se `nt`mpl\ `n lumea democra]ii-lor efective, folosirea r\spunsului standard:„acestea nu exist\“ constituie o falsificare adatelor din arhiv\ [i, mai general, o negarea dreptului societ\]ii rom=ne[ti de a lua cu-no[tin]\ de trecut. O astfel de arogan]\ la 20de ani dup\ revolu]ie este pur [i simpluinadmisibil\. S-a vorbit despre „scandalulMarino“, dar acesta reprezint\, `nainte detoate, „scandalul serviciilor de informa]iirom=ne[ti“.

Not\: O versiune a textului a ap\rut `nmai multe episoade pe www.cotidianul.ro

Teatrul 74 T=rgu Mure[, „Insomniacii“Regia: Sorin Militaru

Teatrul 74 T=rgu Mure[, „Insomniacii“Regia: Sorin Militaru

RecitiriTTIIMMPPUULL6

mai 2010 www.timpul.ro

RODICA GRIGORE

F\r\ `ndoial\, readucerea `n actualitate aunor texte consacrate ale literaturii univer-sale nu mai este de mult o noutate – [i cu at`tmai pu]in una absolut\, c\ci `nc\ de la `n-ceputurile secolului al XIX-lea, Charles [iMary Lamb au publicat celebrele lor Talesfrom Shakespeare. Mai t`rziu, `ns\, [i mai cuseam\ dup\ a doua jum\tate a secolului XX,nu a mai fost suficient\ simpla actualizareprin recursul la repovestirea mai mult saumai pu]in simplificat\ (ori voit simplificatoa-re) a unor c\r]i celebre. Astfel, procedeul s-anuan]at [i, sub influen]a ideilor postmoderne,numeroase istorii, adesea cu accente mitice,au redevenit contemporane, la modul ironic,parodic, ludic sau, alteori, sub forma pasti[eiliterare. Autori extrem de diferi]i, de laRobert Graves ori Roger Lancelyn Green [ip=n\ la Christa Wolf sau Angela Carter s-au`ndreptat, `n anumite etape ale crea]iei lorliterare, spre aceste procedee, raport`ndu-sefie la nesecatul poten]ial al mitului, fie la do-meniul folclorului ori al basmelor. Nu alt-ceva face scriitoarea canadian\ MargaretAtwood `n recentul s\u roman, Penelopiada,ap\rut `n anul 2005, carte care, dup\ cumcititorul `[i poate da seama chiar de la titlu,este centrat\ `n jurul Penelopei, at`t de fidelaso]ie a lui Ulise din Odiseea lui Homer.

Desigur, Margaret Atwood [tie perfectcum s\ speculeze pan\ [i cele mai mici deta-lii, pornind, implicit, chiar de la nenum\ra-tele controverse cu privire la autorul epopeiiantice ori la epoca redact\rii celebrului text.Dar, spre deosebire de `nfl\c\ra]ii critici dediverse orient\ri care, practic, au [i creatacest domeniu al nesf`r[itelor controversemai ales `n ultimele decenii, Atwood nu ducelucrurile mai departe dec`t ar fi cazul, c\ci eanu alege, `n romanul acesta, s\ sugereze [i cuat`t mai pu]in s\ se situeze de partea celorcare, `n anumite momente, n-au ezitat s\ sus-]in\ c\ Odiseea ar fi nici mai mult nici maipu]in dec`t o scriere ce promoveaz\ egalita-tea `ntre sexe sau c\ textul original ar fi fost,`n realitate, scris de o femeie. Ci, `ndep\r-t`ndu-se cu grij\ [i cu subtilitate de orice arputea `nsemna exagerare sau dep\[ire a echi-librului [i a m\surii – estetice, desigur –scriitoarea este, `ns\, cu at`t mai original\,relu`nd, `n Penelopiada, o serie de `nt`mpl\ricunoscute cititorului Odiseei, dar av`ndperfecta intui]ie de a se limita doar la c`tevafapte determinante din perspectiva pe carecartea aceasta o adopt\ [i, mai ales, dinperspectiva naratorului. C\ci, `n fond, tocmaiaici, la nivelul naratorului [i al `nt`mpl\rilorpe care alege s\ le relateze/retr\iasc\ e deg\sit marea noutate a textului lui MargaretAtwood, `n primul r`nd deoarece naratoruleste `ns\[i Penelopa, totul fiind povestit dinpunctul ei de vedere. Totul, adic\ mai ales`nt`mpl\rile care i-au marcat existen]a, dintreacestea mai cu seam\ uciderea servitoarelorconsiderate necredincioase, la `ntoarcerea luiUlise `n Itaca. {i, pentru a face acest detaliu[i mai pregnant, romanciera utilizeaz\ unsubtil artificiu de construc]ie, [i anume inter-ven]iile corului format din cele dou\sprezeceservitoare, `n fapt, ajutoarele credincioaseale Penelopei `n eforturile ei de a-i ]ine cum-va la distan]\ pe hr\p\re]ii pe]itori care ajun-seser\ s\ tr\iasc\ o via]\ de huzur pe spatelefamiliei lui Ulise, distrug`nd, practic, ei `n-[i[i, `ncetul cu `ncetul, exact ceea ce-[i do-reau cel mai mult, zestrea Penelopei. De aicisentimentul de vinov\]ie al acesteia atuncic`nd tinerele s`nt ucise f\r\ mil\ de so]ul ei,

cel care le considera complicele neru[ina]ilorpretenden]i la m`na so]iei sale. Iar acestemustr\ri de con[tiin]\ o vor urm\ri pe fidelaPenelopa [i dup\ ce va ajunge pe t\r`mul luiHades [i-[i va petrece zilele r\t\cind prinnesf`r[itele c`mpuri cu asfodel, t`njind, `ns\,dup\ alte flori, br`ndu[e, poate... F\r\ `ndoia-l\, imaginea asfodelului [i numeroasele des-crieri pe care scriitoarea le face acestei plan-te ne trimite, ca cititori neinocen]i ce s`ntem,direct la celebrul poem al lui William CarlosWilliams: „Oh asphodel, that greeny flower,/like a buttercup/ upon its branching stem-save that it’s green and wooden-/ I come, mysweet,/ to sing to you./ We lived long toge-ther/ a life filled,/ if you will,/ with flowers./So that/ I was cheered/ when I came first toknow/ that there were flowers also/ in hell.“{i tocmai aici, printre florile de asfodel, `ieste dat Penelopei – din nou – s\ o `nt`lneas-c\ pe frumoasa ei veri[oar\ Elena din Troia,cauza at`tor suferin]e [i, desigur, a unui mi-tologic r\zboi. Dar, pentru Penelopa, maiales cauza unei permanente suferin]e perso-nale, c`t\ vreme Ulise `nsu[i `ncercase s\c`[tige m`na minunatei Elena, dar, nereu[ind,fusese oarecum silit s\ se mul]umeasc\ [i cumicu]a Penelopa, r\]u[ca, a[a cum `i spunmai to]i membrii familiei sale – pe de o partedin cauza picioarelor sale cam scurte, iar pede alta pentru c\, `n copil\rie, fusese salvat\de la `necul pe care i-l pl\nuise tat\l s\u deun c`rd de ra]e. Desigur, Margaret Atwood eironic\, aleg`nd s\ demitizeze la tot pasul [i`n fiecare pagin\ consacrata poveste a Pene-lopei [i select`nd, dintre momentele care i-aumarcat existen]a, [i pe acelea care nu s`nt`ntotdeauna de natur\ s-o pun\ `n cea maibun\ lumin\. Astfel, ea nu are o familie preaiubitoare, c\ci tat\l, regele Spartei, `[i camdore[te s\ scape de ea, speriat de profe]iacum c\ aceast\ fiic\ ar fi menit\ s\-i ]eas\giulgiul, c\ci profe]iile erau, pe atunci, camneclare, l\s`nd loc la c`t mai multe interpre-t\ri tocmai pentru ca oracolele s\ nu poat\ finiciodat\ acuzate c\ n-ar fi pus omul `n gard\cu privire la viitorul ce-l a[teapt\, iar mama,o naiad\ zburdalnic\, e, cel mai adesea, in-coerent\ – dac\, desigur, nu e absent\ cutotul... ~n plus, Penelopa trebuie s\ fac\ fa]\chiar [i dup\ moarte confrunt\rii cu veri[oarasa, Elena, mereu intolerabil de frumoas\, deelegant\, de admirat\, de dorit\ de to]i, de-sigur, un nou exemplu de frumuse]e feminin\otr\vit\ [i sau otr\vitoare, `nrudit\ structural

cu alte personaje feminine din proza lui Mar-garet Atwood, acest gen de animozitate mar-c`nd, de altfel [i romanele Ochi-de-pisic\ [iFemeia comestibil\. {i tot de pe t\r`mul um-brelor, Penelopa analizeaz\, cu o extraordi-nar\ [i adesea mu[c\toare ironie, numeroase-le schimb\ri petrecute, de-a lungul secolelor,`n lumea oamenilor, biete fiin]e ce nu reu[escs\ evolueze nicidecum, c`t\ vreme, chiar [idup\ milenii, `[i doresc s-o vad\, prin inter-mediul [edin]elor de spiritism, tot pe Elena,cea care, nu-i a[a, a adus at`ta suferin]\ [i dincauza c\reia s-a v\rsat at`ta s`nge, [i nicio-dat\ pe ea, exemplul prin excelen]\ de feme-ie inteligent\, discret\, fidel\. Dovad\ – dac\mai era nevoie – c\ unele lucruri nu seschimb\ niciodat\ [i c\, `n fond, nici oameniinu evolueaz\ dec`t aparent, [i, poate, doar lanivelul vestimenta]iei...

Av`nd `n permanen]\ parte de o relatarepunctat\ de momente prin excelen]\ livre[ti,menite s\ sublinieze iar [i iar\[i suferin]a ne-meritat\ a celor dou\sprezece servitoare,precum [i mustr\rile de con[tiin]\ ale Penelo-pei, romanul lui Margaret Atwood includenumeroase fragmente `n versuri, uneori cuton baladesc, alteori burlesc, dar [i scurtescene teatrale, parodie excelent\ a unuifragment din Eumenidele lui Eschil, acestefragmente intercalate `ncerc`nd, cumva, s\urm\reasc\, `n linii mari, destinul literaturii[i al culturii universale, spre finalul Penelo-piadei cititorul av`nd surpriza s\ descoperechiar [i o pseudo-conferin]\ – c`t se poate dedoct\, totu[i – de paleoantropologie... ~n a-cest fel, cartea de fa]\ reu[e[te s\ fie o lectur\antrenant\ [i pl\cut\, un text ce se cite[te cupl\cere [i pe ner\suflate, dar care, cu toateacestea, nu e niciodat\ superficial, c\ci subz`mbetele personajelor sau chiar sub acela,presupus, al autoarei, Penelopiada este [i unexcelent exemplu de scriitur\ voit ambigu\,furniz`nd material din bel[ug pentru nume-roase interpret\ri polemice, dar, deopotriv\,[tiind cum s\ spun\ o serie de lucruri esen]ia-le nu doar despre condi]ia uman\, `n general,ori despre mereu posibilele lecturi `n cheiemitic\ ale marilor texte ale literaturii univer-sale, ci mai cu seam\ despre fidelitate, gelo-zie, a[teptare, dezam\giri, dragoste [i moarte.

Margaret Atwood, Penelopiada.Traducere de Gabriela Nedelea,

Bucure[ti, Editura Leda, 2009

Despre Eternul feminin,altfel

Valeriu Anania, Poeme, prefa]\ de PetruPoant\, cronologie de {tefan Iloaie, EdituraPolirom, 2010, 304 p., pre] 39,95 lei

Noul titlu din seria de autor „ValeriuAnania“ propune poezii publicate de-alungul timpului `n volume precum Ge-neze, Anamneze, File de acatist, Istoriiagrippine sau Orele mamei. ~n multe din-tre aceste poeme cititorul poate identifica,dincolo de elementele religioase, ecoulexperien]elor – uneori dramatice – ale au-torului; dincolo de universul codificat [iritualizat, convingerile omului autentic.

„Exist\ `n poeziile lui Valeriu Anania odeschidere c\tre cer: [i `n cele care `[i tragseva din colinde, din spectacolul popular,din ritualuri sau din ceremonii religioase.A[ spune c\ scrisul poetului, c\rturarului,exegetului se `nscrie `ntr-o «ac]iune» dereteritorializare a lumii rom=ne[ti. Deteri-torializ\rii din ce `n ce mai agresive IPSBartolomeu `i corespunde cu o oper\ carea[az\ `n centrul ei geografia spiritualizat\a ]\rii.“ (Cornel Ungureanu)

Valeriu Anania (I.P.S. BartolomeuAnania) este arhiepiscop al Vadului,Feleacului [i Clujului [i mitropolit al Clu-jului, Albei, Cri[anei [i Maramure[ului.N\scut `n 1921, `n Gl\vile – V`lcea,absolv\ Seminarul Teologic Central dinBucure[ti. Se `nscrie la Facultatea deMedicin\ [i la Conservator `n Cluj, deunde este exmatriculat de noile autorit\]icomuniste. Ulterior, `[i continu\ studiilede teologie la Academia Andreian\ dinSibiu. Se c\lug\re[te `n 1942, conducegreva studen]easc\ de la Cluj (1946) [ieste condamnat politic de autorit\]ile co-muniste (1958-1964). ~ntre 1966 [i 1976`ndepline[te diferite func]ii `n cadrulArhiepiscopiei Ortodoxe Rom=ne dinAmerica. ~n 1990, face parte din Grupulde Reflec]ie pentru ~nnoirea Bisericii.Arhiepiscop al Clujului din 1993, devinemitropolit al Clujului, Albei, Cri[anei [iMaramure[ului `n 2006. Debuteaz\ poetic`n 1935 [i publicistic `n 1937, `n revistaVremea. Public\ dramaturgie, memoria-listic\, poezie, roman, proz\ fantastic\,eseuri, studii [i articole. Uniunea Scriito-rilor din Rom=nia `i acord\ Premiul pen-tru dramaturgie (1982) [i Premiul special(2009) pentru volumul Memorii. Dintrelucr\rile teologice amintim volumul deistorie [i interpretare iconografic\ Ceruri-le Oltului (1990; ed. a II-a, 1998) [i exe-geza Liturghiei ortodoxe Cartea deschis\a ~mp\r\]iei (2005). A realizat diortosireaintegral\ a textului Sfintei Scripturi (Ve-chiul Testament dup\ Septuaginta), cupeste 8.000 de note explicative, publicatca edi]ie jubiliar\ a Sf`ntului Sinod(2001). De acela[i autor, la Editura Poli-rom au ap\rut volumele Memorii (2008),Amintirile peregrinului apter (2009),Rotonda plopilor apin[i • De dincolo deape (2009) [i Str\inii din Kipukua (2010).

BURSA C|R}ILOR

Teatrul „George Ciprian“ Buz\u„Ni[te fete“, Regia: Cristi Juncu

7Recitiri TTIIMMPPUULL

mai 2010www.timpul.ro

ADRIAN NI}|

Una din cele mai celebre lucr\ri ale luiFoucault, Cuvintele [i lucrurile (Gallimard,1966, traducere `n limba rom=n\ de BogdanGhiu [i Mircea Vasilescu, RAO, 2008), areca punct de plecare un text de Borges. Estevorba de o clasificare a animalelor care ar fiap\rut `ntr-o enciclopedie chinez\. Afl\m deacolo c\ animalele se `mpart `n: a) animalece apar]in ~mp\ratului, b) `mb\ls\mate, c)`mbl`nzite, d) purcei de lapte, e) sirene, f)animale fabuloase, g) c`ini `n libertate, h)incluse `n prezenta clasificare, i) care seagit\ ca nebunii, j) nenum\rate, k) desenatecu o pensul\ fin\, l) et caetera, m) care toc-mai au spart urciorul, n) care de departe parmu[te. Dup\ ce ne revenim din uluial\ ([i dinveselie), realiz\m c\ aceast\ clasificare arat\rela]ia profund\ care exist\ `ntre lucruri [icuvinte. S-ar p\rea c\ lucrurile impun oanumit\ ordine pe care apoi cuvintele vin s\o refac\ `ntocmai prin ordinea lor `n cadrulunui discurs.

Aceast\ arheologie a [tiin]elor umane e-fectuat\ de Foucault `n Cuvintele [i lucrurilearat\ c\ modernitatea nu este at`t de liniar\precum s-ar p\rea la o privire superficial\.~ntre perioada de `nceput a modernit\]ii (se-colul XVII) [i perioada `n care ne afl\m sepoate pune `n eviden]\ o important\ ruptur\ap\rut\ la sf`r[itul secolului al XVIII-lea [i`nceputul secolului al XIX-lea. Dac\ episte-ma clasic\ se bazeaz\ pe o coeren]\ clar\ `n-tre teoria reprezent\rii [i teoriile limbajului,ale ordinii naturale, reflec]iile cu privire labog\]ie [i valori, `n pragul secolului alXIX-lea configura]ia clasic\ dispare. Teoriareprezent\rii dispare ca fundament al tuturorordinilor posibile, limbajul ca tablou (imagi-ne) a lucrurilor se face nev\zut, analizaschimburilor economice face loc studiuluiproduc]iei, analiza organismului o ia `nain-tea cercet\rii caracterelor taxonomice. Darcea mai important\ schimbare apare `n rela-]ie cu omul: omul nu constituie nimic maimult dec`t o ruptur\ `n ordinea lucrurilor, oconfigura]ie desenat\ prin noua dispunere pecare omul `nsu[i a dob`ndit-o `n interiorul cu-noa[terii. Nu ne vom mira deci c\ Foucaultsus]ine c\ aceast\ configura]ie va disp\reade `ndat\ ce-[i va g\si o form\ nou\.

Analiza lui Foucault se desf\[oar\ pe maimulte planuri, cele mai importante fiind: a-naliza reprezent\rii, gramatica general\, is-toria natural\, reflec]ia asupra bog\]iilor [icomer]ului. Se arat\ cum epistema clasic\ `[iordona lucrurile prin intermediul discursului,tabloului [i al schimburilor. Este magistralprezentat\ pictura ~nso]itoarele, de Velasquez,`n care Foucault vede un fel de reprezentarea reprezent\rii clasice, o redefinire a spa]iu-lui pe care aceasta o deschide. Prin lipsa o-biectului principal din tablou (cuplul regal),totodat\ subiect, reprezentarea are meritulde a pune `n lumin\ tocmai dispari]ia a ceea

ce o `ntemeiaz\, adic\ a aceluia cu care se a-seam\n\ [i a celui `n ochii c\ruia ea nu estedec`t asem\nare. Prin eliberarea subiectului,reprezentarea ni se `nf\]i[eaz\ ca o pur\ re-prezentare (p. 68).

Arheologia desf\[urat\ la nivelul limba-jului arat\ rolul jucat de scriptural `n secolulXVI [i XVII, practic limbajul devenind deacum `nainte ceva scris, materializat, devinepalpabil, concret, un fel de lucru `ntre lu-cruri. Inventarea [i r\sp`ndirea tiparului, p\-trunderea manuscriselor orientale `n `ntreagaEurop\, apari]ia unei literaturi care nu maiera f\cut\ pentru voce sau pentru reprezen-tare, prioritatea acordat\ interpret\rii texte-lor religioase fa]\ de tradi]ia Bisericii etc.,reprezint\ alte dovezi ale domniei scriptura-lului `n lumea occidental\ (pp. 94-95).

Ruptura produs\ `n primii ani ai secoluluiXIX este eviden]iat\ prin compararea arheo-logic\ a acestei st\ri de lucruri cu starea lu-crurilor din ultimii ani ai secolului XVIII.Astfel, `n jurul anilor 1795-1800, bog\]iile,speciile naturii [i cuvintele continu\ s\ fieceea ce erau `n perioada clasic\: reprezent\rial c\ror rol era acela de a desemna reprezen-t\ri, de a le analiza, de a le compune [i des-compune pentru a face s\ izvorasc\ `n ele,odat\ cu identit\]ile [i diferen]ele, principiulgeneral al ordinii. ~n schimb, `n primii ani aisecolului al XIX-lea arheologia cunoa[teriiarat\ cum bog\]iile, clasele [i cuvintele dob`n-desc un mod de a fi ce nu mai e compatibil cucel al reprezent\rii. Acum se modific\ confi-gura]ia pozitivit\]ilor, modul `n care elemen-tele reprezentative func]ioneaz\ unele `n ra-port cu altele, felul `n care ele `[i `ndeplinescrolul de desemnare [i de articulare. Se treceastfel, `n aceast\ perioad\, la filologie, bio-logie [i economie politic\ (pp. 304-306).

Arheologia [tiin]elor umane pune `n evi-den]\ un fapt deosebit de important cu pri-vire la om: omul nu este nici cea mai veche[i nici cea mai constant\ problem\ pe care [i-a pus-o cunoa[terea uman\. Omul este in-ven]ia recent\ a culturii europene ce `ncepeodat\ cu secolul XVI. Cum epistema moder-n\, f\cut\ la sf`r[itul secolului XVIII [i careserve[te drept sol pozitiv pentru cunoa[tere,aceea care a constituit singularul mod de a fial omului [i posibilitatea de a-l cunoa[te `n

mod empiric, este legat\ de dispari]ia dis-cursului, de alunecarea limbajului pe laturaobiectivit\]ii [i de reapari]ia multiplicat\ aacesteia, este evident c\ destinul omului tre-buie v\zut `n aceast\ lumin\ crepuscular\.

Aceast\ dispari]ie a omului asemeneaunui chip desenat pe nisip la marginea m\riiarat\ c`teva posibile chei de lectur\ ale lucr\-rii lui Foucault. O prim\ interconectare exis-t\ cu ideile lui Nietzsche, adic\ situarea pe olinie promovat\ de filosofii postmoderni, cepun accent pe ruptura cu o serie de idei pro-prii modernismului ([i filosofiei iluministe).Umanismul degajat (dup\ unii comentatori,antiumanismul) de aceste pagini este `n r\s-p\r cu ideile lui Sartre (ale lui Marx [i, `n ge-neral, cu cele ale st`ngii intelectuale europe-ne a anilor 60) cu privire la felul `n care esteconceput omul, libertatea, sensul vie]ii [ialte probleme filosofice fundamentale. ~nfine, de[i, poate, nu `n ultimul r`nd, cheiastructuralist\ este vizibil\ `n dauna faptuluic\ Foucault a declarat deseori c\ nu este [inu a fost vreodat\ structuralist.

S\ explice aceste filia]ii succesul fulmi-nant al c\r]ii (primul tiraj, de 3000 de exem-plare, s-a epuizat `ntr-o s\pt\m`n\; 800 deexemplare din al doilea tiraj, din iulie 1966,tot `ntr-o s\pt\m`n\; iar cele 5000 de exem-plare ale urm\torului, `n opt s\pt\m`ni)? Pro-babil c\ un r\spuns tran[ant este greu deadus, c\ci lucrarea lui Foucault face partedintr-o categorie special\ de scriitur\. U[oa-r\ de citit, dar greu de `n]eles, pl\cut\ prinstilul [i varietatea ideilor, dar foarte greu dev\zut miza acestora. Probabil c\ pentru citi-torul din Rom=nia partea a doua a acestorcalificative s-a dovedit mai important\ dec`tprima, c\ci lucrarea a trecut aproape neob-servat\. Vom `ncheia, odat\ cu Bogdan Ghiu,ce semneaz\ postfa]a, cu ideea c\ lucrarealui Foucault, prins\ `n istorie [i autoare deistorie, este scutit\ la noi de indign\rile uma-nist ideologice de care a avut parte la apari-]ia sa, `n 1966, `n Fran]a, tocmai datorit\marginaliz\rii [i `nt`rzierii `n care a fost `m-pins\ cultura rom=n\. Cu toate acestea,lectura celebrei lucr\ri a lui Foucault este unimportant test de actualitate chiar [i pentrunoi, cititorii s\i `nt`rzia]i.

Foucault [i ordinea lucrurilor

POLEMICI CORDIALE

Anna Politkovskaia, Jurnal rusesc, cuo prefa]\ de Jon Snow, traducere din lim-ba englez\ de Emanuela Jalb\-{oimaru,Bucure[ti, Meteor Press, 2010, 410pagini, pre] neprecizat

M\ impresionase, desigur, cealalt\carte de Anna Politkovskaia pe care o ci-tisem, Rusia lui Putin, din care am `nv\-]at la fel de mult despre pseudodemocra-]ia ruseasc\ din vemea regimului Putin ca[i din KGB-ul la putere a lui ThierryWolton, unul din cei mai str\luci]i specia-li[ti ai lumii `n serviciile secrete sovieto-ruse. ~ns\, cu siguran]\, acest Jurnal ru-sesc, scris `n ultimii ani de via]\ ai au-toarei, cei care au precedat asasinarea sa

nici acum elucidat\, m-a impresionat [imai mult. De unde, ca [i Jon Snow, `nscurta prefa]\, [i eu `ntrev\d `n r`ndurilesale ceva premonitoriu, dar [i ceva testa-mentar. Rareori am citit o analiz\ at`t delucid\, `ns\ [i pasional\, pentru c\ autoa-rea `[i iubea mai mult patria dec`t vremel-nicii ei st\p`ni, o descriere mai cutremu-r\toare [i lipsit\ de iluzii, `ns\ cu o p`lp`i-re tremur\toare de speran]\ `ntr-un viitoraltfel dec`t prezentul Rusiei putiniene.Cartea surprinde, de altfel, doi din ceimai aberan]i ani ai unui regim cinic, crud[i corupt, de la alegerile parlamentare dindecembrie 2003 p`n\ la asediul [colii dinBeslan de la sf`r[itul lui 2005, radiogra-fiind situa]ii [i evenimente de pe `ntregteritoriul Federa]iei Ruse, din Moscovap`n\ `n Cecenia [i de la Sankt Petersburgp`n\ `n Siberia, pentru c\, jurnalist\ ade-v\rat\ [i f\r\ team\, Anna Politkovskaia,corespondent special pentru NovaiaGazeta, a fost mereu acolo unde situa]iaera mai fierbinte [i condi]ia corespon-dentului mai dificil\. Pentru c\, deosebitde mul]i din confra]ii s\i, din Rusia saude aiurea, autoarea Jurnalului rusescchiar era o jurnalist\, cu tot ce are mainobil aceast\ profesiune.

Editura [i traduc\toarea merit\ toatelaudele pentru aducerea acestei c\r]i `nlimba rom=n\. Faptul c\ traducerea a fostf\cut\ dup\ o edi]ie englez\, una `n Rusianeexist`nd `nc\, cel pu]in nu una care s\ias\ din condi]ia de samizdat, spunemulte despre Rusia lui Putin, c\ tot a lui[i a KGB-ului este `nc\ imensa [i neferi-cita ]ar\ de la r\s\rit. (L.A.)

BU

RS

A C

|R

}IL

OR

Centrul Cultural pentru UNESCO „Nicolae B\lcescu“, Bucure[ti„Sylvia“, regia: Alexandru Jitea

Lecturi blecherieneTTIIMMPPUULL8

www.timpul.romai 2010

DORISMIRONESCU

Un lucru pe care critica l-a remarcat laBlecher, cel pu]in `n valul interpretativ alanilor 70, a fost acela c\, `n ~nt`mpl\ri `n ire-alitatea imediat\, naratorul are un caracterduplicitar. Acolo unde acesta `[i propune s\demonstreze ceva, el poveste[te, iar atuncic`nd pare a formula o teorie a realului, elofer\, de fapt, o viziune a lui. Dovada cea maipregnant\ ar fi de g\sit `n pagina dedicat\cinematografului B., descriere ce ar trebui s\ilustreze, `n logica „imediat\“ a textului, „as-pectul teatral, emfatic [i desuet“ al lumii.Nimic mai firesc dec`t ca o sal\ unde ruleaz\filme mute, `n care joac\ actori nevoi]i s\ seexprime, `n lipsa cuvintelor, prin gesturi pa-tetice, excesive [i ridicole, s\ fie un simboladecvat al falsit\]ii lumii. ~n mod curios, ̀ ns\,niciun r`nd din text nu este dedicat joculuifactic de pe ecran, singura referire la „p\ruldespletit [i bra]ele agitate ca ni[te e[arfe“ aleactri]ei Francisca Bertini fiind mai mult unomagiu tandru dec`t o denun]are a falsit\]iiartei actorice[ti. ~n schimb, cinematografulpare a fi un loc al reveriei [i al singur\t\]ii.Ov.S. Crohm\lniceanu a intuit corect, ̀ n pu]i-nele r`nduri pe care le-a dedicat romanului,semnifica]ia fragmentului: eroul colind\ ora-[ul, `nt`rziind mai mult „la cinematograf,pentru c\-l `nconjoar\ `ntunericul, [i via]a sedesf\[oar\ ireal\, pe p`nz\, f\r\ s\-l mai in-clud\“1. Ca atare, relevan]a episodului ar pu-tea fi una epic-caracterologic\, descriind untemperament anxios, introspectiv [i imagina-tiv, [i nu un topos metafizic. ~ntr-adev\r, cine-matograful pare a fi un „loc binevoitor“ toc-mai pentru c\ permite ie[irea individului dinprezen]\ [i tr\irea prin delega]ie a unei expe-rien]e str\ine. Cufundat `n `ntunericul s\lii deproiec]ii, eroul resimte propria absen]\, `n-cerc`nd senza]ia desprinderii de propriulcorp: „Mi se `nt`mpla de multe ori ca filmuls\-mi absoarb\ `ntr-at`ta aten]ia `nc`t s\-mi`nchipui dintr-o dat\ c\ m\ plimb prin par-curile de pe ecran, ori c\ stau rezemat de ba-lustrada teraselor italiene“, lucru subliniat [ide o afirma]ie programatic\ ce face ecou ex-perimentului mental din deschiderea roma-nului: „`n definitiv nu exist\ nici o diferen]\bine stabilit\ `ntre persoana noastr\ real\ [idiferitele noastre personagii interioare ima-ginare“. Cinematograful e locul reg\siriivechii dileme identitare descoperite `n timpulcrizelor copil\riei. D`nd impresia c\ progre-seaz\ metodic, prin specula]ii de idei probatepe urm\ printr-un sondaj `n memorie, narato-rul revine pe propriile urme, cre`nd „rimeepice“ datorit\ c\rora cartea `[i reg\se[te oremarcabil\ coeren]\ narativ\.

Refuz`nd s\ vad\ teatralul pe ecran, nara-torul `[i abate privirile spre sal\, unde chi-purile `ncremenite ale spectatorilor, luminatede ecran, seam\n\ cu „o galerie de statui demarmor\ `ntr-un muzeu luminat de lun\ lamiezul nop]ii“. De asemenea, orchestra destr`nsur\ care trebuie s\ acompanieze sonorimaginile mute ale filmului fixeaz\ bine arti-ficiul care invadeaz\ via]a, ar\t`ndu-i adev\-rata natur\. C`nt\re]ii caut\ s\ insufle natu-rale]e evenimentelor de pe ecran, dar abiaimita]ia lor atrage aten]ia la grotescul nena-

tural al `ntregii situa]ii: „un b\tr`n ovreu caretr\gea de zor contrabasul [...] striga «cucu-rigu» c`nd la `nceputul filmului ap\rea co-co[ul firmei cinematografice, iar odat\, `miamintesc, c`nd se reprezenta via]a lui Isus, `nmomentul `nvierii `ncepu s\ bat\ cu arcu[ulfrenetic `n cutia contrabasului pentru a imitatr\snetele cere[ti“.

Iar `ncununarea acestei invazii a artificiu-lui `n via]\, produs\ printr-o ciudat\ conta-giune dinspre ecranul inofensiv `nspre spec-tatorii plini de vitalitate, este pasajul incen-diului de la cinematograf. Oamenii, isteriza]i,intr\ `n ni[te roluri de un comic enorm [i neli-ni[titor. De[i focul e mic [i se stinge repede,spectatorii „continuau s\ urle ca [i cum ar fiavut de epuizat o anumit\ cantitate de energiedin moment ce fusese declan[at\“. Incendiul`i transform\ `n fanto[e care poart\ la supra-fa]\, abia mascat\, semnifica]ia lor alegoric\,`n caricaturi ale propriei persoane. Ei s`nt a-cum figuri pe o pelicul\ absurd\ [i neverosi-mil\, s\v`r[ind ac]iuni pe care le denun]\ dininterior, prin falsitatea cu care le mimeaz\. Odomni[oar\, probabil fat\ b\tr`n\, speriat\ defl\c\ri, `[i d\ pe fa]\ o isterie cu substrat clarsexual: „O domni[oar\ cu obrazul pudrat caghipsul, ]ipa strident uit`ndu-se fix `n ochiimei, f\r\ s\ fac\ vreo mi[care ori vreun passpre ie[ire“. Un covrigar musculos se trans-form\ `ntr-o parodie a propriei for]e, pe care

o utilizeaz\ alandala, produc`nd distrugeri `njur. Chiar [i lumea natural\ din afara cinema-tografului se contamineaz\ de artificiul de peecran (ea era „supus\ celor mai teatraleefecte [i obligat\ ̀ n fiecare sear\ s\ reprezinteun apus de soare corect“), ar\t`nd `nc\ o dat\c\ proza lui M. Blecher este un loc al cores-ponden]elor miraculoase `ntre obiecte.

Dac\ existen]a factic\ de pe ecran estecelebrat\ `n perioade ample, ceremonioase,ornante, precum `n pasajul despre FranciscaBertini, existen]a ̀ n lumea oamenilor este de-valuat\ prin procedee simetrice, fiind des-cris\ `n tonul ironic pe care l-am vedea rezer-vat mai degrab\ fiin]elor de pe pelicula f\r\sonor. Pagina este realizat\ prin contribu]iaintens\ a metalogismelor, figuri de discursgra]ie c\rora, de exemplu, propriet\]ile unuimediu trec asupra fiin]elor care-l populeaz\`nt`mpl\tor. Una dintre ele este alegoria, pecare Blecher o folose[te cu o mare frecven]\pentru a amalgama caracteristicile a dou\lumi semantice [i stabilind sisteme de echi-valen]e paradoxale `ntre ele. ~n loc ca f\p-turile de pe p`nz\ s\ par\ ridicole, artificiale[i isterice datorit\ concep]iei primitive de fil-mare [i mijloacelor tehnice `ns\ neevoluate,atmosfera artificial\ se transfer\ asupra spec-tatorilor, `ntr-un mod asem\n\tor magiei.Comportamentul aberant al spectatorilor laincendiu pare s\ fie `mprumutat de la person-

ajele filmului mut. Chiar [i fardul „ca ghip-sul“ al domni[oarei speriate de fl\c\ri amin-te[te de machiajul actoricesc. Senza]ia nena-turalului este creat\ de autor prin procedeeleunei retorici mature, care a dep\[it stadiulmanualului, modific`nd natura `ns\[i a prozeiliterare.

P\pu[ile vii de sub sticl\

Pasajul panopticumului este socotit ade-sea unul dintre cele mai importante din carte,de[i argumentele se reduc de obicei la citareanaratorului, un „personaj“ fatalmente necre-ditabil. Acesta declar\: „~n panorama de b`lcireg\sesc locul comun al tuturor acestor nos-talgii r\sp`ndite `n lume, care adunate la unloc formeaz\ `ns\[i esen]a ei“. Totu[i, afirma-]ia mai este reluat\ de cel pu]in `nc\ dou\ ori,`n leg\tur\ cu alte c`teva „locuri comune“ alesensibilit\]ii at`t de particulare a naratorului.Un eseu al Dianei Adamek2 semnaleaz\ pre-zen]a unor reflexe ale panopticumului p`n\ [i`n Inimi cicatrizate [i Vizuina luminat\, f\r\ aconsidera `ns\ c\ repeti]ia aceasta invalidea-z\ preten]ia naratorului ca imaginile `n cauz\s\ fie considerate, toate, rezumate simbolicede aceea[i maxim\ relevan]\ ale „esen]ei“personajului sau viziunii lui despre lume.Predilec]ia pentru un astfel de tratament reto-ric infla]ionar trebuie s\ fac\ cititorul atent lamontajul contextual al frazei, la inser]ia na-rativ\ a episodului `n roman [i la firele care `lleag\, vizibil, de corpul nara]iunii.

La o prim\ vedere, episodul panopticumu-lui pare lipsit de orice conexiune cu restul ro-manului, adus acolo pentru stricte necesit\]isimbolic-argumentative, ca nucleu obsesiv alnaratorului, care de altfel `[i m\rturise[te f\r\`nconjur fascina]ia, f\r\ a o justifica altfeldec`t tautologic: „Personagiile de cear\ erausingurul lucru autentic din lume; ele singurefalsificau via]a `n mod ostentativ, f\c`nd par-te, prin imobilitatea lor stranie [i artificial\din aerul adev\rat al lumii“. Aranjamentulepic al pasajului pare aleatoriu, `ncuraj`ndimpresia fals\ c\ naratorul scrie dezordonat,la `nt`mplare, angaj`ndu-se `n ample descrieri[i rat`nd, din nepricepere, nara]iunea.

De fapt, procedeul este unul cu eficacitateverificat\, utilizat cu succes [i `n al doilea ca-pitol al c\r]ii, acolo unde analiza poetizant\ a„crizelor“ preceda explica]ia lor clinic\, pe-destr\. {i aici, „analiza“ ampl\, `nalt retoric\,cu numeroase accente de intensitate, a „dio-ramei cu figuri de cear\“ precede `nf\]i[areab`lciului, din care face parte `n mod organic,[i care va avea loc abia `n capitolul urm\tor.~ns\ prezentarea panopticumului `n paginilecare i-ar fi revenit, cronologic, ar fi `ndep\r-tat o parte din importan]a atribuit\ acestei pa-norame mirabile. Or, segmentarea nara]iunii[i intervertirea episoadelor nu ]ine de progre-sia unei argumenta]ii teoretice, ci este un pro-cedeu narativ, miz`nd pe capcana lecturii [ipe efecte de surpriz\.

Descriind `n proz\ liric-exaltat\ panop-ticumul, Blecher nu uit\ c\ scrie un roman.Paralelismul dintre cele dou\ imagini mar-cante ale capitolului, cinematograful [i pa-nopticumul, nu este unul pur simbolic, dato-rat simetricei apartenen]e a celor dou\ spa]iila universul artificiului [i al falsit\]ii elocven-te. ~ntre ele exist\ conexiuni secrete. ~n cine-matograf, eroul se percepe deta[at de pro-priul corp [i evolu`nd pe terasele italiene dinfilmele cu Francisca Bertini. ~n panopticum,el `ncearc\ „senza]ia aceea bizar\ pe care oavem fiecare c`teodat\ de a mai fi tr\it c`ndva`ntr-un anumit decor“, exprim`ndu-[i apoidorin]a de a trece pur [i simplu `n realitatea

Cinematograful mut [i p\pu[ile vii

Teatrul „Mihai Eminescu“ Boto[ani, PREMIERA: „O noapte nebun\, nebun\“, Regia: Alexandru Vasilache

9Lecturi blecheriene TTIIMMPPUULL

mai 2010www.timpul.ro

de dincolo de sticl\: „corpul meu ar trebui s\devie o statuie de cear\ `ntr-un panopticum [ivia]a mea o simpl\ [i nesf`r[it\ contempla]iea vitrinelor din panoram\“. Paralelismul edus mai departe: dac\ jocul afectat al actori-lor din filmul mut p\rea firesc, iar atmosferadin sal\ era „precar\ [i artificial\“, `n panop-ticum are loc o inversiune similar\. Imobili-tatea p\pu[ilor de cear\ e descris\ cu no]iunidin c`mpul semantic al vitalit\]ii, aduc`ndu-leastfel la o existen]\ paradoxal\, asem\n\toareaceleia din filmele cu „mor]i vii“. „Uniformaciuruit\ de gloan]e [i p\tat\ de s`nge“ a arhi-ducelui Franz Ferdinand [i „figura galben\ [itrist\“ a manechinului nu se mai refer\ la su-ferin]a din clipa mor]ii `n atentatul de la Sa-rajevo, ci la melancolia captivit\]ii `n sticl\.Femeia de cear\ din lada de cristal aminte[tede Alb\ ca Z\pada moart\ `n basmul fra]ilorGrimm, doar c\ la Blecher personajul arepalpitul `nsp\im`nt\tor al vampirilor: „untrandafir uluitor de ro[u st\tea fixat `ntre s`ni,iar peruca blond\ la marginea frun]ii `ncepeas\ se dezlipeasc\, `n timp ce `n n\ri palpitaculoarea roz\ a fardului [i ochii alba[tri, lim-pezi ca sticla, m\ priveau imobili“. Dac\ pe-ruca se dezlipe[te, motivul ar putea fi c\lduraanimal\ a corpului paradoxal resuscitat. Far-dul din jurul n\rilor „palpit\“, iar ochii s`ntdoar „limpezi ca sticla“, iar nu „de sticl\“,ceea ce ne oblig\ s\ ezit\m cu privire la reg-nul `n care locuiesc aceste fiin]e. Remarcabi-lul stilist care este Blecher alege termeniidescrierii anume pentru a sugera prin ei maimult dec`t spune de fapt. Nu avem de-a facecu simple excese retorice, datorate unei ver-bozit\]i gratuite: mixarea de atribute apar]i-n`nd de dou\ lumi diferite, cea a organicului[i cea a obiectelor, produce o indecizie fer-til\, asem\n\toare aceleia a cititorului de pro-z\ fantastic\.

Un inel `n abis

Aranjamentul retoric al capitolului presu-pune insistenta revenire a metonimiei, figurapreferat\ a naratorului blecherian [i figuraoriginar\ a sistemului tropilor, din care toatecelelalte decurg, dup\ Du Marsais. Faptuleste de la sine `n]eles, at`ta timp c`t panopti-cumul este el `nsu[i o reprezentare metoni-mic\ ([i parodic\) a lumii `ntregi. Obiectulcare trimite cel mai mult la universul de b`lcidin care „provine“ este „inelul ]ig\nesc“, unornament ignobil, prost alc\tuit, dar pe carenaratorul `l m`ntuie de orice conota]ii nedem-ne `nc\ din primele r`nduri ce-i s`nt dedicate,proiect`ndu-l pe un fundal de universal\ [ianonim\ iubire: „era inelul cel mai fantasticpe care `l putea inventa un b\rbat ca s\ `mpo-dobeasc\ m`na unei femei“. Un excelent m`-nuitor de conota]ii, Blecher nu las\ la voia ̀ n-t`mpl\rii nici acest obiect fantastic. Inelul ]i-g\nesc bulverseaz\ prin sinceritatea cu care

exprim\ dorin]a, `ntr-o form\ brut\, prin ni-mic rafinat\, care pare s\ transmit\ `nsu[i„]ip\tul sexual“. Dorin]a imediat\ ce anim\fiin]ele din panopticum („trandafirul uluitorde ro[u dintre s`nii“ femeii de cear\, „palpitul“n\rilor acesteia) se transfer\ metonimic asu-pra celui/ celei care poart\ inelul. {i tot dinpanopticum provine [i coloritul [ocant, ma-cabru-senzual, al inelului ]ig\nesc. Dac\ arhi-ducele plin de s`nge st\tea l`ng\ o femeie sen-zual\, culcat\ `ntr-o racl\ de cristal, `n inel se`nt`lnesc „violetul cadavrelor prin asfixie“ cu„pornograficul ro[u al jartierelor de femeie“.

~n fine, dar nu `n ultimul r`nd, inelul con-]ine [i el un obiect ascuns dup\ o sticl\, re-produc`nd astfel mecanismul specular-fan-tasmatic al panopticumului: „Piatra inelului,care era o simpl\ bucat\ de sticl\ topit\ p`n\la grosimea unei lentile, sem\na `n totul culupele din panorame prin care priveam va-poarele scufundate m\rite la extrem, luptelecu turcii [i asasinatele rege[ti [s.n.]. ~n inelse vedea un buchet de flori cizelat `n tinicheasau `n plumb [i colorat cu toate vopseleleviolente ale tablourilor din panopticum“.

Prin specificarea „asasinatele rege[ti“ carepot fi v\zute ̀ n sticla inelului ]ig\nesc, Blecherrealizeaz\ una dintre cele mai precise figuride tipul mise en ab`me din literatura rom=n\,`ns\ un „abis“ concret, de ast\ dat\. Arhidu-cele austriac (Franz Ferdinand) cu uniformap\tat\ de s`nge despre care naratorul glosasemelancolic mai devreme, `n paragraful pa-nopticumului, se reg\se[te `n sticla inelului,acesta fiind un obiect „emigrat `n via]\ dinpanopticum“. Inelul ]ig\nesc este deci „abisul“marelui blazon – panopticumul – pe care na-ratorul blecherian `l socote[te „locul comunal tuturor nostalgiilor r\sp`ndite `n lume“, a-d`ncind `n sine semnifica]iile scutului pe careeste a[ezat, oglindindu-i sensul prin pozi]iasa central\3. Nu consider\m c\, din acest mo-tiv, figura arhiducelui asasinat ar trebui s\ fiesocotit\ esen]ial\ pentru romanul blecherian;mai important\, de pild\, este cea a „femeiide cear\“ care `[i va face apari]ia mai t`rziu `nrealitate, sub chipul Eddei. ~ns\ prezen]a fi-gurii mise en ab`me are [ansa de a l\muri maibine specificul construc]iei imbricate a ~n-t`mpl\rilor `n irealitatea imediat\, text carenu avanseaz\ cursiv, liniar, ci prin salturi [ianalogii spectaculoase, prin glisarea `ntremai multe planuri ale realit\]ii [i `ntre maimulte niveluri de semnifica]ie.

Incendiu `n panopticum

Dar cel mai important semnal al construc-]iei retorice a capitolului patru este dat\ `nfinalul acestuia. Acolo, naratorul, incitat depropriul discurs tumultuos despre kitsch-ulelocvent, care denun]\ falsitatea existen]ei,se lanseaz\ `ntr-o viziune apocaliptic\, tr\-d`nd m\car par]ial vecin\tatea spiritual\ a lui

Cioran din Pe culmile disper\rii [i a luiEliade din ~ntoarcerea din rai. ~ns\ apocalip-sa lui Blecher este una de carton, cum ar spu-ne un poet contemporan, este butaforic\ [i, ea`ns\[i, kitsch.

Propun`nd incendierea unui panopticum,naratorul blecherian exprim\ o fantasm\ alec\rei sensuri nu s`nt lesne de identificat. Arputea fi vorba despre o condamnare a univer-sului fals [i stupid prin arderea sa `n efigie, `nmaniera voodoo. Pedeaps\ metonimic\ (par-tea e pedepsit\ `n locul `ntregului), foarte `nspiritul prozei blecheriene. Pe de alt\ parte,incendiul ar putea tr\da dorin]a naratoruluide a `i trezi la via]\ pe oameni, „biete fiin]ede comp\timit pentru seriozitatea cu careerau mereu ocupa]i [i credeau naiv `n ceea cefac [i ceea ce simt“. Incendiul ar semnala,astfel, revolta de tip existen]ialist, consem-n`nd un moment de „grea]\“ ontologic\, a[acum e cea resim]it\ [i de Antoine Roquentin`n biblioteca provincial\ unde caut\ docu-mente pentru o biografie oarecare, `n roman-ul lui Jean-Paul Sartre.

Nu sus]inem niciuna dintre aceste inter-pret\ri, ambele la fel de valabile ca ipoteze,dar prin nimic legitimate de textul `nsu[i. ~nschimb, observ\m c\ incendiul din panop-ticum nu este dec`t o reluare a incendiului dincinematograf, confirm`nd `nc\ o dat\ ambi]iasimetriei [i deci a construc]iei din romanullui Blecher. ~n episodul cinematografului, in-cendiul provoca oamenii s\-[i ias\ din fire,d`ndu-[i `n vileag identitatea profund\, ade-sea parodic\: astfel, covrigarul musculos de-venea o parodie a for]ei, exers`ndu-[i puterea`n gol [i distrug`nd contrabasul b\tr`nuluiovreu din orchestr\, iar domni[oara pudrat\excesiv (form\ de cochet\rie), se dovedea,datorit\ incendiului, o f\ptur\ isteric\, ce `n-cerca s\-[i deghizeze natura fundamentalerotic\, r\zb\t`nd prin stratul gros de pudr\.Dac\ la cinematograf un incendiu reu[ea s\fac\ oamenii s\ dep\[easc\ bariera bunului-sim] [i s\ se mi[te `n deplin\ libertate, aseme-nea mult-elogiatei „nebune a ora[ului“, `n cefel ar putea focul s\ trezeasc\ exaltarea `ntr-un panopticum? Ultima fraz\ a capitolului nearat\ `n ce fel: „s\ v\d topirea lent\ [i sca-broas\ a corpurilor de cear\, s\ privesc `n-m\rmurit cum picioarele galbene [i frumoaseale miresei din cutia de sticl\ se `ncol\cesc `naer [i prind `ntre pulpe o flac\r\ adev\rat\care s\-i ard\ sexul“.

Imaginea este elocvent\: dac\ domni[oarade la cinema era isterizat\ de fl\c\ri [i `n eaizbucnea, ignic, dorin]a, mireasa din cutia desticl\ este deja animat\ de impulsuri erotice(trandafirul prins `ntre s`ni, n\rile palpit`nde,privirea fix\, asem\n\toare cu a domni[oarei)cu puternice conota]ii vampirice. Femeia decear\, cuprins\ de dorin]\, ar fi trezit\ de fl\-c\ri la o via]\ mai puternic\, mai intens\ dec`taceea a oamenilor. Ea s-ar ̀ mpreuna direct cufocul, ceea ce ne oblig\ s\ constat\m carac-terul hierogamic al acestei conjunc]ii se-xuale. Ar fi o uniune ̀ ntre elemente, deoarecemireasa din cutia de sticl\ este delegata lumiipanopticumului, „locul comun al tuturoracestor nostalgii r\sp`ndite `n lume, careadunate la un loc formeaz\ `ns\[i esen]a ei“.Denota]ia sexual\ `nt`lne[te o conota]ie tha-natic\: femeia de cear\ s-ar topi `n momentulatingerii erotice. Instinctul mor]ii s-ar `nt`lnicu cel al dragostei (reminiscen]\ a conjunc]ieimitice Eros-Thanatos), ̀ ntr-o figur\ a intensit\-]ii pl\cerii, dar [i suferin]ei, ridicat\ la p\trat.

1 Ov.S. Crohm\lniceanu, Literatura rom=n\ `ntre celedou\ r\zboaie mondiale, I, Bucure[ti, Minerva, 1972, p. 507.

2 Diana Adamek, „Asfin]it `n panopticum“, `n Trupulne`ndoielnic, Bucure[ti, Editura Didactic\ [i Pedagogic\,1995.

3 Denumirea procedeului autospecularit\]ii `n operaliterar\ drept mise en ab`me a fost impus\ de Andre Gide,`n Jurnal, pornind de la o celebr\ analogie heraldic\. Separe totu[i c\, `n heraldica medival\, abisul nu reflect\niciodat\ blazonul `n centrul c\ruia este a[ezat. V. VincentColonna, L’autofiction, tez\ de doctorat sus]inut\ laEHESS, 1989, text disponibil la: http://tel.archives-ouvertes.fr/docs/00/04/70/04/PDF/tel-00006609.pdf,accesat la 12 iulie 2009, p. 23.

Dan-Silviu Boerescu, C\t\lin P\du-raru, Ghidul vinurilor 2010, EdituraTrei, Colec]ia Lifestyle, Bucure[ti, 2010,402 pagini, pre] neprecizat.

Toat\ lumea se ocup\ de culturaliza-rea noastr\, iar rezultatele s`nt, desigur,variabile, dar foarte pu]ini `[i dau seam\c\ nici pu]in\ civilizare nu ne-ar strica!~ntre ace[ti pu]ini, l-a[ pune `n frunte peDan-Silviu Boerescu care, acum vreocincisprezece ani, a l\sat la o parte o fru-moas\ carier\, foarte promi]\tor `ncepu-t\, de critic literar, pentru a se dedica, mai`nt`i edi]iei rom=ne[ti a Play Boy-ului,apoi altor opere de civilizare – de la su-medenie de ghiduri dedicate elegan]ei a-limentare [i bahice la recent inauguratul[i excelentul site www.bucatarescu.ro.

{i nici n-am amintit emisiunile de radiosau de televiziune, realizate `n aceast\zon\. Ghidul vinurilor a ajuns la a treiaedi]ie, ultimele dou\ fiind realizate`mpreun\ cu unul din cei mai buni tinerioenologi rom=ni, C\t\lin P\duraru, dac\nu m\ `n[el, frate al actorului AdrianP\duraru.

Edi]ia din acest an a Ghidului vinu-rilor prezint\ 365 de soiuri de vinuri,spumante [i distilate de vin, cu mai multde 250 mai multe dec`t edi]ia anterioar\!B\uturi rom=ne[ti, din principalele pod-gorii ale ]\rii, [i str\ine, cam din toatezonele din care import\m vinuri de cali-tate. Fiecare soi este prezentat succint`ns\ foarte plastic, fiecare cu „povestea“sa, furniz`ndu-se [i, pentru cei mai pu]inexperimenta]i, utile sugestii gastrono-mice. Ghidul este at`t de bine f\cut [iscris `nc`t poate fi citit, cu folos, de `n-cep\tori, [i cu mare pl\cere de „les con-naisseurs“. Cei din urm\ `l pot folosi, dealtfel, [i ca aide-memoire, pentru c\ ni-meni nu poate ]ine minte toate vinurilepe care le-a gustat vreodat\! De altfel, `nceea ce prive[te pl\cerea lecturii, l-a[recomanda [i celor care nu beau deloc,fie din convingere, fie din motivemedicale!

A[ vrea s\-l felicit pe Dan-SilviuBoerescu – nu doar pentru acest ghid,desigur, ci pentru tot ceea ce face sprebinele procesului nostru de civilizare. S\nu dispere, p`n\ la urm\, „`ncet [i greu“vorba poetului Mihai Ursachi, tot se vorvedea [i ni[te rezultate! (Liviu Antonesei)

BU

RS

A C

|R

}IL

OR

Teatrul „Mihai Eminescu“ Boto[ani, PREMIERA: „O noapte nebun\, nebun\“, Regia: Alexandru Vasilache

Proz\TTIIMMPPUULL10

mai 2010 www.timpul.ro

Fantasma unui b\rbat `ndr\gostit b`ntuieEuropa pe urmele unei femei c\s\torite. De laBarcelona la Livorno, de la Napoli la Ville-franche-sur-Mer, m\ urma ca o umbr\, rom=nnebun pe urmele vagi ale unei spanioloaiceadultere. Dragostea noastr\ a fost legat\ deap\, de un dig la Marea Cantabric\, de [aseancore v\zute de el pe cer, de croazierele peMediterana. ~n timp ce eu cu Tinto BrassBand `nc`ntam publicul din sala de concerte,Adrian lua un tren, ori urca `ntr-un autobuz,ori pierdea un avion, mereu pe urmele mele,urme de spum\ [i sare care nu se sp\rgeau la]\rm, ci exact acolo prindeau via]\. Dac\ nava`nt`rzia, el era `n port, cu ]igara `n m`n\, iardac\ vasul ajungea mai devreme el era deja pechei, cu vocea lui seduc\toare.

Ca [i la pariuri, ori la r\zboi, `n adulter ainevoie de noroc, de mult noroc, iar eu, slav\Domnului, am avut destul. Bine`n]eles c\ no-rocul era la `ntrecere cu ghinionul, dar, dac\ a[trage linie, a[ vedea c\ norocul c`[tig\ deta[at;o linie care s\ uneasc\ porturi [i m\ri [i ora[einvizibile, s\li de a[teptare [i hoteluri [ineap\rat Transilvania, pe care mi-o imaginamnumai p\duri [i r`pe [i o asociam, `n frivoli-tatea mea occidental\, cu Dracula. Nu maiconteaz\. Acum chiar nu mai conteaz\. Dinpartea mea, Mediterana a secat, iar mareaCantabriei nu se mai deosebe[te de oceanulAtlantic. Tinto Brass Band a amu]it, sculptu-rile semnate de Javier [i de mine continu\ s\se v`nd\, unele `[i schimb\ proprietarul, alteleor fi fost date la topit, cine s\ mai [tie. Nu maiare importan]\. Am avut de ales, dar nu a[ fiputut tr\i altfel. Am ajuns s\ fiu exact ceea cem\ temeam s\ ajung: o femeie singur\, care`ncearc\ s\ scape de amintiri a[a cum `ncercis\ scapi de un roi de musculi]e, numai c\ nu esuficient s\ gr\be[ti pasul [i s\ dai din m`ini.

Mult timp dup\ ce voi fi murit, fantasmamea va b`ntui porturile Europei, pe urmeletale. Urme vagi, de femeie c\s\torit\, zicea.Culmea e c\ mi-a zis asta pentru prima dat\nu `ntr-un port european, ci `ntr-unul din nor-dul Africii, `n portul la Goulette, la Bocanada,pentru noi, spaniolii. Adrian ajunsese cu c`te-va ore `naintea mea [i apucase s\ vad\ SidiBou Said, un s\tuc de pescari cu case care i-auamintit de casele din satele andaluze. Acolo,`n timp ce cutreiera str\du]ele cu miros depe[te, printre case albastre [i albe, [i-a zis c\de trei luni nu era altceva dec`t o fantom\ careb`ntuia porturile Europei. Mediteranei, aveams\-l corectez ceva mai t`rziu, c`nd aveam s\p\r\sesc nava pentru cinci ore.

Eram `mpreun\ `ntr-un taxi, `n Africa deNord [i ne `ndreptam c\tre o plaj\ privat\.Cinci ore se duc cu viteza unui iepure caretrece strada. Apoi, ajuns\ iar pe vas, `i trimi-team un mesaj lui Javier s\ [tie c\ porneamspre Barcelona [i primeam un mesaj de laAdrian care `mi ura timp frumos [i gata, m\reuneam cu b\ie]ii mei de la Tinto Brass Band[i dac\ aveam chef improvizam, ne jucam peinstrumente, dac\ nu, nu, oricum nu mai repe-tam demult, ne [tiam pe de rost repertoriul pe

care noapte de noapte `l c`ntam. Uneori, asistala concert [i secundul c\pitanului. Lui `i dato-ram contractul. Ne auzise c`nt`nd `ntr-un bar,`n Barcelona [i dup\ concert a venit la noi [ine-a `ntrebat dac\ nu ne intereseaz\ un con-tract cu MSC. Am crezut c\ era vorba despreo cas\ de discuri. MSC, MSC, repetam noi, pec`nd secundul z`mbea, apoi ne-a l\murit c\ nuera o cas\ de discuri ci o linie maritim\ spe-cializat\ `n croaziere de lux. Mai `nt`i neauzise la radio [i [i-a zis c\ nu suna r\u ce au-zea, apoi a prins un disc cu noi, m\ rog, disculnostru, singurul, pe atunci, Tanga y otrosbailes [i melodiile de pe disc l-au convins c\eram buni, a[a c\ tot ce ne r\m`nea de f\cutera s\ lu\m o decizie `n mai pu]in de o s\pt\-m`n\. Ni se oferea la `nceput un contract pen-tru o singur\ croazier\, [apte nop]i pe Medite-rana, iar dac\ lucrurile mergeau bine, [i se-cundul nu vedea de ce nu ar fi mers bine,atunci urma s\ semn\m un contract pe un se-zon `ntreg, adic\ p`n\ `n octombrie. Pentrumine contractul acela a fost man\ cereasc\. ~naceea[i noapte am semnat contractul pentruprima croazier\ [i imediat dup\ semnareacontractului l-am sunat pe Adrian. Era trei [izece pentru mine, patru [i zece pentru el. I-amspus de ocazia incredibil\ care ni se oferea. ~lauzeam cum chiuia de bucurie [i se `neca deemo]ie [i uita jum\tate din spaniola pe care o[tia [i `[i aprindea ]igara [i `ncepea s\ fac\planuri. Dar de s\rb\torit am s\rb\torit cuJavier. P\rea c\, `n sf`r[it, ap\ruser\ banii pen-tru o pres\ pe care ne-o doream de ceva vreme.Am `ncropit o list\ cu ceea ce trebuia s\ facem`nainte de `mbarcarea mea [i de plecarea lui laun simpozion `n Italia. Facturi de pl\tit, dou\machete de lucr\ri pentru Javier, verificareatehnic\ a ma[inii, telefoane, repeti]ii, c`t maimulte repeti]ii cu Tinto Brass Band.

Atunci c`nd i-am f\cut cu m`na lui Javierde pe puntea vasului care p\r\sea Barcelona,nu [tiam altceva dec`t c\ peste [apte nop]i,probabil pe acela[i chei, ar fi trebuit s\ m\ `n-t`mpine Adrian [i eu i-a[ face cu m`na, dar nua[a cum `i f\ceam acum lui Javier, de[i gestulva p\rea acela[i – bra]ul drept ridicat [i pendu-l`nd lent `n aer – dar nu, grija noastr\, neros-tit\, era [i aceea de a nu repeta gesturile f\cutecu cel\lalt.

C`nd am urcat la bord, nu m\ consideramde tot ne[tiutoare `n privin]a vaselor. Fusesem[i eu cu un feribot, tr\iam `n apropierea unuiport, iar dac\ m\ g`ndeam la partea genealo-gic\, str\mo[ii mei se pare c\, `nainte de a sestabili `n Castilla La Mancha, fuseser\ mari-nari. Apoi, de c`nd cu Javier, `ncepusem s\ iau`n serios sculptura `n metal [i pentru materieprim\ nimic nu e mai avantajos dec`t un vasdezafectat. Aveam un amic care ne anun]a latimp c`nd ap\rea vreun yaht abandonat, orivreun vas de croazier\ [i d\deam fuga [i sco-team de acolo tot ce puteam. Era o manier\u[oar\, ieftin\ [i rapid\ de a ne procura fier.Numai c\ vasul pe care m\ `mbarcasem dep\-[ea cu mult ce `mi imaginasem eu. 290 de me-

tri lungime, 32 l\]ime, 13 pun]i, peste 1.000de cabine (fiecare cu televizor, aer condi]io-nat, minibar), cazinou, teren de golf, saune [ib\i turce[ti, loc de joac\ pentru copii, centrumedical, centru comercial, piscine, cinema [isal\ de teatru (locul nostru de concerte), bi-bliotec\, galerie de art\ (colec]ia l\sa mult dedorit, mult mai bun\ era expozi]ia de fotogra-fie), baruri [i restaurante, 13 lifturi [i toateastea pluteau pe ap\ sub pavilion olandez [i cunumele de Poesia. MSC Poesia, construit\ deun francez [i botezat\ de Robert de Niro. La`nceput, noi cei din Tinto Brass Band, um-blam `mpreun\, de parc\ ne-am fi aflat pentruprima dat\ `ntr-un mare ora[, nedesp\r]i]i decum ne trezeam [i p`n\ la culcare. Asta `n pri-mele dou\ zile, p`n\ am dat de sala de internet,unde tarifele erau mult mai mici dec`t dac\m-a[ fi conectat din cabina mea. Oricum, `nfiecare noapte m\ prindea cheful de a-i l\salui Adrian c`teva mesaje, a[a c\ scoteam lap-topul [i m\ conectam, nu m\ puteam ab]ine,de[i [tiam c\ nu putea fi online [i c\ abia adoua zi putea s\ citeasc\ mesajele mele. I sep\rea incredibil c\ vasul se numea Poesia, numai inventa, zicea [i eu m\ repezeam, nu, nu,chiar a[a `i zice, nu inventez nimic [i el d\deadin cap, stupefiat [i ne`ncrez\tor, dar toateastea se `nt`mplau `n Barcelona, la cap\tul ce-lor [apte zile de croazier\, c`nd, a[a cum pre-v\zusem, pe chei nu m-a a[teptat Javier, ciAdrian. Ne-am `ndep\rtat repede de port, deprivirile colegilor mei din Tinto Brass Bandde care trebuia s\ ne ferim ca de at`tea altepriviri. Gr\bindu-ne spre ma[ina aceea `nchi-riat\, tr\iam iar unul din momentele `n care a[fi vrut ca to]i oamenii s\ fie orbi, pentru ca nois\ ne putem `mbr\]i[a, f\r\ a mai a[tepta s\ ne`nchidem `n camera de hotel, pe care el o `n-chiriase `nainte de pr`nz, imediat ce sosise `nBarcelona. Dou\ zile [i trei nop]i am r\mas `nhotel. Am vorbit enorm. Adrian fuma, bea [iasculta. Aproape c\ nu m`ncam. Ne uitam pefereastr\, dormeam [i r`deam, r`deam ca nebu-nii din te miri ce. I-am ar\tat c`teva poze f\cu-te pe vas, aveam o mul]ime stocate pe laptop,dar Adrian nu voia s\ le vad\. Prefera s\-ipovestesc eu una-alta. Parc\ v\d c\ a]i avutsucces cu jazzul vostru latino, zicea. {i parc\v\d cum nenum\ra]i bog\ta[i nem]i s-au `n-dr\gostit de tine. Gelozia lui ingenu\ m\ inci-ta la r\ut\]i. Atunci `l pomeneam pe Javier.{tiam c\ nu-i place s\-l pomenesc pe so]ulmeu, dar uneori nu m\ puteam ab]ine. Javierzice c\ oricine st\ cu mine mai mult de zeceminute, sf`r[e[te prin a se `ndr\gosti de mine.S\-i spun asta lui Adrian era o dovad\ de fri-volitate, a[a p\rea, dar jur c\ nu era deloc a[a,

repet, nu m\ puteam ab]ine [i imediat dup\ ceziceam, `mi p\rea r\u.

~n prima noapte am s\rb\torit prelungireacontractului. Peste o s\pt\m`n\ urma s\ m\`mbarc iar\[i, aceea[i rut\, acela[i repertoriu.Acum [tiam exact rutele [i orarul de sosire [iplecare. Am dezb\tut posibilitatea ca el s\ ur-ce la bord ca un turist oarecare, dar riscul de afi v\zut de colegii mei de trup\ era prea mare.Stai pu]in, zicea, nu pot s\ fac [i eu o croazie-r\!? Iar `nt`mplarea, s\ zicem, face ca pe vass\ c`nta]i voi. Pot s\ fiu un turist ca oricarealtul. Da, clar, po]i, ziceam, numai c\ ar fipreferabil s\ nu nimere[ti exact pe Poesia. Arfi prea mult pentru Javier. A[ putea s\ nu p\-r\sesc cabina, te-a[ a[tepta cuminte. Apoi, totel revenea [i zicea c\ am dreptate, ar fi cum-plit s\ te [tiu `n preajm\ [i s\ m\ prefac c\habar nu am cine e[ti sau s\ fim nevoi]i s\schimb\m doar c`teva vorbe, cele permise debuna-cuviin]\ `n amintirea simpozionului dinCandás. Ar fi groaznic. A[a e, ziceam. M\ te-meam s\-mi for]ez norocul.

~n acea noapte nu-mi amintesc s\ fi f\cutdragoste dec`t o dat\. Apoi el mi-a citit ceva,cred c\ poeme de Gimferrer sau de Gil deBiedma, ori de am`ndoi, ca de obicei avea maimulte c\r]i la el. {i tot ca de obicei, am ador-mit `n timp ce-l ascultam. Am adormit pe co-vor [i m-am trezit `n pat. La cafea, diminea]a,l-am `ntrebat dac\ `ntr-adev\r nu voia s\ vad\Barcelona. Deocamdat\ `mi ajunge c`t v\d dela ferestre, a zis. De la ferestre nu vedeam de-c`t alte ferestre [i jos, `ntr-un cap\t de str\du]\,c`teva containere de gunoi. Am z`mbit. Ziua`ncepea bine. Eram noi doi, singuri, `mpreun\.Norii care se adunau pe cer nu ne interesau.Am pariat pe ploaie. Eu am zis c\ va plouaimediat, el a zis c\ nu va ploua cel pu]in dou\ore de acum `nainte. Am stat cu ochii pe cer.Am pierdut pariul, a[a c\ a trebuit s\ cobor labar pentru ]ig\ri [i ciocolat\. Adrian m-a sunat[i mi-a zis s\ m\ uit pe fereastr\ sau s\ ascult.Nu puteam face nici una, nici alta, eram `nlift, dar mi-e clar c\ plou\, am zis.

Se apucase s\ citeasc\ o bro[ur\ de pre-zentare a navei MSC Poesia. Nu se poate,zicea revoltat, ce fel de vas e \sta!? Fii atent\.Puntea Petrarca, puntea Foscolo, punteaBoccaccio – asta treac\-mearg\, dar punteaTasso... Sc`rbit, a `nchis bro[ura. |stora s\ lec`nte Berlioz, nu Tinto Brass Band. La o trup\ca a voastr\, pun]ile ar trebui s\ se numeasc\Rimbaud, Lautréamont, Dylan Thomas, JohnBerrymann. Nici nu mai vreau s\ urc la bord.Imagineaz\-]i c\ nimeresc o cabin\ pe punteaD’Annunzio, ce ru[ine! Ce am eu cuD’Annunzio!?

MariaFragment din romanul Apropierea

MARIN M|LAICU-HONDRARI

S-a n\scut la 29 ianuarie 1971. A de-butat cu volumul de versuri Zborul femeiipe deasupra b\rbatului, Editura Eikon,2004. Cartea a ob]inut Premiul pentruDebut al Uniunii Scriitorilor din Rom=-nia, Filiala Cluj. ~n anul 2006 public\ ro-manul Cartea tuturor inten]iilor, EdituraVinea, edi]ia a II-a, Editura Cartea Ro-m=neasc\, 2008. Este prezent `n anto-logiile de poezie Camera [i La Neagra.Traduce poezie din limba spaniol\:Alejandra Pizarnik, Roberto Bolaño,Nicanor Parra.

Teatrul „Maria Filotti“, Br\ila„Sufletul. Puncte de veghere“, Regia: Radu Afrim

11Dialog

mai 2010

TTIIMMPPUULL

www.timpul.ro

A]i debutat cu un volum de versuri, Zborulfemeii pe deasupra b\rbatului, [i a]i trecut laroman. Personajul narator (f\r\ nume) dinCartea tuturor inten]iilor (Cartea Rom=neas-c\, 2008) citeaz\ la un moment dat din JeanCocteau „Poetul e un scriitor care nu scrie“.Dvs s`nte]i un poet care a scris [i dou\ roma-ne, din care nu lipse[te poezia. Ba dimpotriv\.Cum a fost trecerea de la poezie la proz\?Exist\ de fapt o trecere? Sau e o continuitatefireasc\?

Mi-am dorit s\ pot s\ scriu poezie, numaipoezie. Dar n-a fost, n-a fost s\ fie a[a. Poeziae tot ce poate fi mai exact pe lumea asta. Poe-zia e de o precizie c\-]i taie r\suflarea. A[a c\sper din tot sufletul ca din c\r]ile mele s\ nulipseasc\ niciodat\ poezia. Nu [tiu dac\ e ocontinuitate fireasc\, [tiu doar c\ am accep-tat-o [i c\ abia a[tept s\ mai public o carte depoeme. Din fericire, cartea de poeme exist\, escris\, e gata de prin 2008. Ce [tiu cu adev\rate c\ dac\ m\ apuc de un roman, s\ zicem, numai pot scrie nimic altceva p`n\ nu termin ro-manul.

Cartea tuturor inten]iilor, dincolo de temasa, sinuciderea, vorbe[te foarte mult desprescris, scriitor, literatur\, poezie. Problematicae reluat\ `n Apropierea unde Lidia, la madrede la poesia, unul din personajele c\r]ii, spunea[a: „poezia omoar\“ iar mai apoi: „O cartenu te poate l\sa s\ mori“. To]i scriitorii sinu-ciga[i inventaria]i `n Cartea tuturor inten]iilornu s`nt de fapt victime ale propriilor obsesiiliterare, ale propriilor inten]ii?

Propria poezie poate s\ `]i fac\ r\u. Poeziaaltora niciodat\. Dac\ accept\m acest punct devedere, atunci se poate spune c\ scriitorii sinu-ciga[i s`nt victime ale propriilor inten]ii lite-rare. De[i cred c\ verdictul e cam pripit. ~n ca-zul lor, puterea exemplului nu mai func]io-neaz\. Au comis-o! {i al]ii au comis-o `naintealor. {i al]ii o vor comite dup\ ei. Le pas\ lor dejudecata noastr\?!

Ce a `nsemnat trecerea de la Cartea tuturorinten]iilor, o carte foarte bine primit\ de criti-ca literar\, la Apropierea, romanul proasp\tlansat tot la Cartea Rom=neasc\? Tot perso-najul narator din Cartea tuturor inten]iilornoteaz\ „Cu fiecare carte dus\ la cap\t, scrii-torul are o carte mai pu]in“. ~nseamn\ Carteatuturor inten]iilor o obsesie literar\ mai pu]inpentru Marin M\laicu-Hondrari?

Trecerea la Apropierea a `nsemnat o bucu-rie imens\. Aproape c\ nu-mi vine s\ cred c\am reu[it s\ mai scriu o carte dup\ Carteatuturor inten]iilor. C`nd m-am apucat de Apro-pierea, aproape c\ m\ sfiam s\ nu cumva s\scriu prea mult `ntr-o noapte, s\ nu ap\s preatare peni]a pe h`rtie. M\ purtam cu mine`nsumi de parc\ a[ fi fost un muribund, sau unconvalescent. M\ bucur c\ am reu[it s\ o ducp`n\ la cap\t. M\ bucur [i m\ `ntristez, pentruc\, `ntr-adev\r, pentru mine nu e o carte maimult, ci una mai pu]in. a[a cum [i Cartea tutu-ror inten]iilor nu `nseamn\ o obsesie literar\mai pu]in, ci o carte mai pu]in. E o mic\diferen]\.

Dac\ `n Cartea tuturor inten]iilor avem unsingur personaj narator, „posesorul“ tuturorinten]iilor, [i mai mul]i „sinuciga[i“ enume-ra]i de acesta, `n Apropierea toate personajeles`nt importante: Adrian, Maria, Dan Parfenie,The Great, Dana, Lidia, Vanessa. Dialogul seface ca `ntr-un cub rubik. Perspectivele aces-tora aduse laolalt\ `ntregesc povestea [i o

nuan]eaz\. De ce a]i ales acest tip de structur\pentru aceast\ carte?

Din motive absolut oneste: ceea ce inten-]ionam eu s\ povestesc `n Apropierea nu puteafi spus (sau eu nu am [tiut cum s\ spun) pe osingur\ voce. Provocarea a fost s\ fac cumvaca fiecare voce s\ fie credibil\, puternic\, desine st\t\toare. C\r]ile de proz\ trebuie verifi-cate precum c\r]ile de poezie: deschizi cartea,cite[ti c`teva pagini [i dac\ `n cele c`teva pa-gini nu g\se[ti nimic interesant, o po]i l\salini[tit deoparte. Oricum, nu e nici pe departeo noutate acest tip de structur\. L-a folositFaulkner `n Pe patul de moarte, l-a folositTarantino `n Pulp Fiction [i, mai recent, chiardac\ par]ial, Roberto Bolaño `n Los detectivesSalvajes. Dar nu noutatea sau nu a acestui tipde structur\ m\ interesa pe mine, ci dac\ struc-tura se va potrivi c\r]ii mele, dac\ personajelevor reu[i s\-[i spun\ povestea [i s\ se fac\ascultate.

Personajele s`nt dintre cele mai diverse:Vanessa Murillo, o corcitur\ argentiniano-ir-landez\, traficant\, bisexual\; Myriam, o fru-moas\ [i pasional\ lesbian\, The Great, DanParfenie [i Lidia, poe]i; Maria, basist\ `ntr-unband, Javier, so]ul Mariei, sculptor, Dana, ab-solvent\ de Litere, masterand\ pentru o vre-me, fascinat\ de poezia lui The Great, Rafael,proprietarul unui parc de ma[ini. Unele dintrepersonaje s`nt recognoscibile, a[a prezint\cartea editura. A]i avut modele reale?

Cred c\ nu conteaz\ dac\ modelele exist\sau nu `n realitate. Conteaz\ dac\ ele vor reu[is\ consacre o realitate. Se spune c\ o carte bu-n\ face ca tot ce st\ scris `n paginile ei s\ par\real. A[a este. Numai c\ o carte foarte bun\face mult mai mult: consacr\ o realitate. Dife-ren]a e uria[\, a[a cum e [i diferen]a `ntre nu-m\rul c\r]ilor bune [i foarte bune. C\r]i foartebune se scriu cam 7 `ntr-un deceniu, `n `ntrea-ga lume. Sau poate c\ s`nt eu prea optimist.

Adrian [i Maria se `ndr\gostesc. El, rom=ndin Bistri]a, ea, spanioloaic\. El, up in the air[i cu viz\ de flotant `n Cordoba. Ea, c\s\torit\.Rela]ia lor se sf`r[e[te. Iubire imposibil\, la-[itate, fric\? Cu `ntrebarea „Crezi c\ ne-ar fifost mai bine `mpreun\?“ se `ncheie ingeniospovestea apropierilor, sp\rg`nd muzicalitateacitatului-refren din Cortazar, f\c`ndu-ne s\ ne

g`ndim cu triste]e la singur\tate. Le-ar fi fostmai bine `mpreun\?

F\r\ `ndoial\ c\ le-ar fi fost mai bine `mpre-un\. Dar a[a e via]a, ca `n c\r]i, nu `]i permiteprea multe. Zice T.S. Eliot, `n poemul Geron-tion: …ne d\ruie doar c`t ne e g`ndul `ntr-alt\parte-ndreptat/ {i ceea ce d\ruie, d\ruie `n`ntortochieri at`ta de sub]iratice/ `nc`t darul `l`nfometeaz\ pe cer[etor./ D\ruie prea t`rziuceva `n care nu se mai poate crede…(traducereMircea Iv\nescu). Nu cred c\ trebuie s\ neg`ndim cu triste]e la singur\tate, cred c\ tre-buie s\ accept\m lipsa de coinciden]\, imposi-bilitatea de a coincide. Piedicile pe care le-a]ienumerat mai sus nu s`nt piedici cu adev\rat.Pur [i simplu celor doi, Mariei [i lui Adrian, lise d\ruie[te prea t`rziu. Nu e mai fericit nicicazul `n care ]i se d\ruie[te prea devreme. Par-tea frumoas\ e c\ am`ndoi se bucur\ de darulprimit, se bucur\ din toat\ inima, [tiind dincapul locului c\ darul li se va lua.

Traduce]i poezie din limba spaniol\, `nt`m-pl\rile din Apropierea se petrec, `n mare par-te, `n Spania, [i personajul din Cartea tuturorinten]iilor inten]ioneaz\ s\-[i scrie cartea totpe teritoriu spaniol ([i chiar reu[e[te), Adriane iubitor de literatur\ de limba spaniol\, maiales de Cortazar. De unde aceast\ fascina]iepentru hispanici? C`t crede]i c\ v\ influen]ea-z\ scrisul?

M\ fascineaz\ scriitorii de limb\ spaniol\a[a cum m\ fascineaz\ [i cei de limb\ englez\,sau de limb\ german\ ori de limb\ rom=n\. ~n-t`mplarea a f\cut ca fascina]ia mea pentruCortazar s\ coincid\ cu cei c`]iva ani pe carei-am petrecut `n Spania. Dar s`nt fascinat deoricare scriitor care [tie s\ scrie. Unui scriitornu i se cere mai mult, numai c\ majoritateascriitorilor cred c\ nu e suficient s\ scrie [iatunci `ncep s\ se `mpiedice [i s\ dea pe l`ng\.Spune, dom’le, ce ai de spus [i du-te [i te culc\.Doar s\ [tii cum s\ spui.

Dialog cu Marin M\laicu-Hondrarirealizat de Claudia Fitcoschi

„O carte foarte bun\ face mult mai mult:consacr\ o realitate.“

Marin M\laicu-Hondrari, Apropierea,Editura Cartea Rom=neasc\, 2010, Co-lec]ie: Proz\, 248 p., pre] 24,95 lei.

Apropierea este punctul de intersec]ie`n care biografiile a trei prieteni se trans-form\ din realitate `n fic]iune. Pe alocurirecognoscibile, personajele scap\ `ntrunadin m`na cititorului, modific`ndu-[i trase-ele [i profilul. Se camufleaz\ cu abilitate.C`nd firele par unite, o brusc\ r\sturnarede situa]ie schimb\ radical perspectiva.Alte drumuri, alte roluri, alte pove[ti trec`n prim-plan.

„Poet `n fibra lui intim\, dar – ca at`]iapoe]i buni – atras irezistibil de roman,Marin M\laicu-Hondrari este un spiritcultivat, puternic interiorizat. Discursuls\u „alb“, de un rafinament aproape aus-ter, are o discret\, dar autentic\ noble]e,iar nevoia de echilibru „clasic“ mergem`n\ `n m`n\ cu fascina]ia „cobor`rilor `nInfern“. Marele s\u atu, pe care cred c\va [ti s\-l exploateze p`n\ la cap\t, estefor]a interioar\, dublat\ de o capacitateneobi[nuit\ de esen]ializare a experien-]elor-limit\.“ (Paul Cernat)

„Pentru Marin M\laicu-Hondrari, ca [ipentru Mircea C\rt\rescu, scrisul consti-tuie actul existen]ial cel mai profund, iarvia]a ]`[ne[te din grafemele [i biografe-mele c\r]ii. Literatura include, absoarbe,integreaz\ – [i devine – Totul. A[ spunec\ restul nu mai conteaz\, dac\ ar maiexista vreun rest...“ (Daniel Cristea-Enache)

„Un b\rbat cutreier`nd Europa peurmele unei femei c\s\torite, St\p`ni]a [itrei prieteni obseda]i de poezie, dou\ fe-mei din Argentina [i iubirea lor aproapeimposibil\ – iat\ tot ce [tiam c`nd am`nceput s\ scriu Apropierea. Nu te po]ideprinde cu scrisul. Dac\ ieri ai scris opagin\ grozav\, nimeni [i nimic nu te poa-te asigura c\ m`ine se va `nt`mpla la fel.A[tept eu prea multe lucruri extraor-dinare? Da, da; [i asta numai g`ndindu-m\c\ nu `ncetez a crede `ntr-o iubire f\r\sf`r[it, `n vis [i `n poezie. A[a cum nu `n-cetez a crede `n autor-carte-cititor, acesttriunghi amoros de o tensiune aproapeinsuportabil\.“ (Marin M\laicu-Hondrari)

BU

RS

A C

|R

}IL

OR

Teatrul „Maria Filotti“, Br\ila„Sufletul. Puncte de veghere“, Regia: Radu Afrim

PoezieTTIIMMPPUULL12

www.timpul.romai 2010

Iolandian\

~n ultima vremescriu la comand\pe o bucat\ de h`rtie ioland\(doamna meade origine wallono-flamand\)

De pild\:La Bruxelles,un triunghi isoscelbrune]elvindea `n pia]\reviste literare [i p\trunjel

Sau:~n sta]ia de metrou „Jacques Bonsergent”din Parisam a]ipit pe o banc\[i m-am visat proscris

{i `nc\:fiul nostru, [colarulm\ interogheaz\:„Tat\, dar despre mine c`nd vei mai scrie o fraz\?”

Cerga

Eram la Sighetul Marma]iei.~n toamn\.Poetul Mihai Ursachievadasedin Fortul num\rul 13…

La Cimitirul Vesel din S\p`n]aam sem\nat `n tain\s\m`n]a

Magistrula cump\rat o cerg\at`rnat\ de gardul ]intirimului[i i-a spus `nso]itoarei mele:– Iolanda,prime[te acest dardin partea Magistrului Pelicanpentru discipolul meuVasiliu-Bacovia-Birlic(cel f\r\ com\nac [i i[lic)

Astfelse ivir\ zorii de ziu\pe malul lacului Ciric…

Adnotare

Cade z\pada `ntre Ia[i [i Freiburg. Din mun]ii P\durea Neagr\Dun\rea ne face semne disperate

Este luna decembrie. Ianuarie `[i preg\te[te capricornii[i v\rs\torii pentru sem\n\turile de prim\var\.S`ntem preg\ti]i pentru botezuri [i nun]i.De `nmorm`nt\ri nu am dus lips\ –moartea ne-a fost kilometrul zero al alerg\rii

(La 45 de ani va veni Fiul sau Fiica, Piciul sau Pica –ne vor incendia manuscrisele, z\bava [i fricane vor restaura casa, muzeul,vor cobor` din icoane cu Dumnezeulat`tor nop]i [i zile,at`tor `ncarcerate azile)

Iau condeiul din cuiul unde c`ndvabunicul interbelic `[i at`rna flinta de v`n\toare [i scriu, consemnez: ~n anul 1944, junele Paul Mirontrecea peste sireturi [i tise `n Occident… Foamete,secet\, ziduri f\r\ ferestre, min]i `nfierb`ntate,cutzara, f\r\tzara –de diminea]\ p`n\ seara…

(M\ g`ndesc: cine va citi aceste r`nduri`n afar\ de destinatarii din Freiburg?)

Ia[i, `n amurg, f\r\ murgdoar cu Licurg spartanulamintindu-ne de banca de sc`nduri de la Vama Veche

`ntr-o var\ f\r\ pereche,unde am [ezut [i am vorovitla ]\rmure scit…

Rug\

Eu s`nt tat\tu e[ti fiu,eu pe duc\tu zglobiu

FiulezglobiuCezare,seara suflu-n lum`nare

[i m\-ntreb de moartea arefii

s\ le spun\rug\ciuneala culcare,s\ le spun\noapte bun\!

Estimp, tuffli

Miaun\ trist\ pe holparc\ i-ar duce dorul cancelaruluiHelmuth Kohl

Este pisica noastr\ de apartamentcu numele exotic Gufi-Pufi(ne aminte[te de iubitorul de m`]eIon Creang\ [i de bojdeuca sihastr\)

O `ntreb:– Vrei s\-]i citesc poezii?– De {erban Foar]\!, r\spunde…

– Vrei s\ m\ iei iar\[ila har]\?!, zic…– Da, se pisice[te ea,de s`mb\t\ p`n\… mar]\!

Estimp, fiul nostrune roste[te aceste versuriscrise de el:„La Cofet\ria TUFFLIde servici e Gufi-Pufi.A visat doar pr\jituri[i motani exotici, puri…”

Harababur\

Astfel m-am `n]eles cu poetul turc Mustafa Köz`ntr-o sear\ macedonean\, sub cerul

c`nd v`n\t, c`nd roz:el g`ngurea hitita,eu ron]\iam r\s\rita

P`n\ am `nceput, `ntr-o doar\s\ `n[ir cuvinte de origine turc\precum `ntr-un fel de mazurc\…

Eu spuneam: pilaf.El r\spundea: pilaf!Voiam s\-l fac praf,`nc`t am continuat turuiala:pafta, musaca, iaurt, kefir(nu m\ mai l\sau ienicerii s\ respir)cacealma, salc`m, sac`z, cerdac(voiam s\-i vin, poetice[te, de hac)sarma, ceau[, caldar`m(dovedeam a m\ trage din R`m)sipet, sarailie, baclava, chilipir(m\ trezeam recit`nd din Shakespeare)haihui, haimana, hamal(ludic valah `n port oriental)salamalec, sictir, hat`r –era bairam poetic, nu c`r-m`r…

Lucianogram\ (Interoga]ii)

– Citesc din ce `n ce mai pu]in.De scris, `ncerc s\ m\ ab]in…

– Am fost anchetat, acuzatde genocid cultural,c\ am str\mutat, cre[tine[te,din b\t\tur\un cimitir postbelicde origine obscur\

– Am primit amenin]\ri telefonicecum c\ `mi va fi r\pit\ fiica,Luiza, copila(chiar [i umbra, Caribda [i Scylla)

– Dup\ cum vezi, am r\mas ludic.~nc\ `l mai citesc pe Costache Conachi(m-am `ntors recent din municipiul Tecuciprintre heruvimi [i eunuci)

– De Ziua ~n\l]\riimi-am cump\rat biciclet\(ce avere discret\!)

– Uneori, seara m\ preumblu prin parcul de cultur\ Copou.~nc\ mai [tiu s\ recit CORBULdomnului profesor Edgar Allan Poe…

(Poeme inedite, citite la Serile Timpul, joi 13 mai a.c.)

{apte poeme de Lucian Vasiliu

13Interviu TTIIMMPPUULL

mai 2010www.timpul.ro

Anul trecut, `n ziarul Die Zeit a]i publicatun text impresionant [i [ocant intitulat „Secu-ritatea `nc\ lucreaz\“. Ce v-a determinat s\ `lscrie]i?

M-am a[teptat ca dup\ a[a-numita revolu-]ie din Rom=nia unele lucruri s\ se clarifice,chiar [i `n ceea ce prive[te biografia mea (notaziaristei: pentru c\ H.M. nu a acceptat s\ cola-boreze cu Securitatea, aceasta, din r\zbunare,a lansat zvonul c\ scriitoarea a lucrat pentruea). Cel mai mult am sperat `n urma deschide-rii arhivelor, dar s-a dovedit c\ din dosarulmeu au disp\rut documente care acoper\ a-proape un an din via]a mea [i despre asta amscris `n Die Zeit. Probleme nu am avut numai`n Rom=nia, ci [i `n Germania, cu refugia]iidin Rom=nia care s-au stabilit `n Germania `n-cep`nd din 1945 [i care m-au dispre]uit – scri-erile mele le-au numit literatura fecalelor – [im-au considerat o agent\ a serviciului secret.Securitatea a ac]ionat `mpotriva mea mult\vreme, `n secret [i pe fa]\, prin texte `n care au`ncercat s\ m\ denigreze [i `n Germania.

Toate acestea am vrut s\ le clarific [i pen-tru publicul german: publicarea acestei scri-sori a fost pentru mine o necesitate, o posibili-tate de a spune, `n fine, prin ce experien]e amtrecut, de a dezmin]i probe false [i de a ar\tadocumente autentice pe care le-am g\sit.Chiar din arhiva pe care am primit-o spre cer-cetare, multe lucruri au fost [terse. Dup\ schim-barea regimului, toate dosarele se g\sesc `n-tr-o nou\ institu]ie pentru securitatea statului,alc\tuit\ din oameni dintre care aproape jum\-tate au lucrat pentru Securitate – ei au studiatzece ani dosarele [i au scos din ele tot ceea cei-ar fi putut incrimina ulterior. Lipsesc maiales numele oamenilor cu care am avut rela]ii.Despre prietenul pe care l-au sp`nzurat `n vre-mea aceea nu e men]ionat nici un cuv`nt; nicidespre un alt prieten care m\ vizita `n fiecarezi. De[i [tiu bine c\ to]i cei din cercul meu de

prieteni erau asculta]i zi [i noapte. Cunosc oa-meni cu care am avut prieteni comuni, carenici ei nu s`nt nic\ieri pomeni]i. Este ca o in-terven]ie chirurgical\, prin care anumite per-soane au fost `ndep\rtate, ca [i c`nd nu ar fiexistat.

A[adar, s`nte]i dezam\git\ de democra]ie,pentru c\ se pare c\ nu a adus ceea ce a pro-mis [i ceea ce a]i dorit?

Desigur, fiecare e un pic dezam\git, oame-nii din Rom=nia mult mai mult dec`t mine.Peste tot `n estul Europei este la fel, vecheanomenclatur\ s-a men]inut [i printr-o privati-zare s\lbatic\ au dob`ndit o influen]\ [i o bo-g\]ie enorme. Noua structur\ este condus\ defo[tii conduc\tori [i astfel nu poate avea inte-gritate [i nu se poate bucura de `ncredere. ~nRom=nia, acest fapt este [i mai extrem, de unde[i at`ta corup]ie, fiindc\ to]i se cunosc `ntre ei[i `[i fac unii altora servicii.

Este cineva `n Rom=nia care se ocup\ deistoria recent\ sau e la fel ca `n Italia, deexemplu, unde nu exist\ nici o dezbaterepublic\ `n leg\tur\ cu fascismul?

Exist\ oameni care cerceteaz\ istoria re-cent\ [i arhivele s`nt teoretic deschise, dar eprea pu]in. Nici azi nu e foarte clar cum s-apetrecut c\derea lui Nicolae Ceau[escu. Sevorbe[te de revolu]ie, care, dup\ p\rerea mea,nu a existat, fiindc\ [tim precis ce s-a `nt`m-plat [i cine a declan[at totul. La acest faimoseveniment au fost omor`]i mai bine de o miede oameni, dar nu [tim nici m\car cine a tras`n cine. A[a se face c\ exist\ familii care nu[tiu nici azi cine a tras `n rudele lor [i cine er\spunz\tor pentru toate astea. Aceste dosarecontinu\ s\ fie inaccesibile publicului, ceeace, fire[te, nu reprezint\ un teren solid pentruconstruirea unei democra]ii s\n\toase.

Compara]ia cu fascismul mi se pare potri-vit\, fiindc\ [i Rom=nia a fost o ]ar\ fascist\.~n cele din urm\, Ion Antonescu (nota ziaris-tei: [eful guvernului rom=n `ntre 1940-1944) afost de partea fasci[tilor. Nici despre asta nuse vorbe[te deloc `n Rom=nia. Aceasta esteprima falsificare a istoriei rom=ne[ti, care estedureroas\ [i fatal\, fiindc\ din cauza ei poatereveni la putere extrema dreapt\. La ordineazilei s`nt din nou vocabularul, frazele [i chiarmentalitatea fasciste. Mul]i au crezut c\ dup\c\derea comunismului nu ne vom mai `ntoar-ce la a[a ceva, dar, iat\, am f\cut-o.

Ce influen]\ are opera dumneavoastr\ lite-rar\ `n Rom=nia?

Opera mea se cite[te `n Rom=nia; au `nce-put s\ o traduc\ numai dup\ c\derea lui Ceau-[escu. P`n\ acum este tradus\ aproape `n `ntre-gime. Fiindc\ am acces numai la ce apare `nmass-media, nu pot [ti exact ce g`ndesc des-pre ea, [tiu numai c\ `n Rom=nia exist\ un felde opinie cum c\ scrierile mele apar]in litera-turii rom=ne. De fapt, consider\ c\ e vorbadespre o tematic\ rom=neasc\, numai c\ e re-dat\ `ntr-o alt\ limb\. Rela]ia are dou\ laturi:pe de o parte vorbim de apartenen]\, pe de alt\parte, am impresia c\ fa]\ de c\r]ile mele semanifest\ mereu un fel de nevroz\ [i c\, defapt, g`ndesc c\ nu am dreptul s\ `i critic.

Cum face]i fa]\ azi spaimei pe care a]itr\it-o [i amintirii prietenilor pe care i-a]ipierdut din cauza totalitarismului?

De fapt, tr\iesc absolut normal. Ceea ce a]imen]ionat reprezint\ con]inutul literaturiimele, alc\tuit\ din evenimente extreme. La feleste [i literatura despre holocaust, gulaguri [idespre oamenii care au participat la r\zboaie.C`nd oamenii se confrunt\ cu asemenea situa-]ii, acestea devin teme de opere literare, fiindc\cea mai mare pondere `n biografia individuluio au tocmai experien]ele extreme. Pe scurt, nuapar]in scriitorilor care caut\ teme pentru ope-ra lor, ci acelora care scriu din cicatricile [i r\-nile interioare, care s-au confruntat cu situa]iiextreme. De aceea, nici unul dintre noi nu-[ialege de unul singur despre ce s\ scrie. Dinp\cate, a[a este.

Romanul Animalul inimii `ncepe [i se `n-cheie cu fraza celebr\: „C`nd t\cem, s`ntemdezagreabili, c`nd vorbim, devenim ridicoli“.Cu faptul c\ a vorbi este „ridicol“ a]i vrutpoate s\ spune]i c\ anumite experien]e nu potfi m\rturisite p`n\ la cap\t? Sau poate crede]ic\ `ntr-o zi ve]i ajunge `n situa]ia s\ spune]i:„Acum, gata, am spus totul despre asta!“.

A[ vrea s\ subliniez c\ vorbim de un ro-man [i c\ fraza men]ionat\ este rostit\ de na-rator, la persoana I, nu de mine. C`t prive[tevorbitul, nu m-am g`ndit, desigur, `n sensdepreciativ c\ atunci c`nd vorbe[ti e[ti ridicol.Este vorba despre oamenii care, netr\ind `n-tr-o dictatur\, `[i reprezint\ foarte greu o ase-menea poveste, de fapt nu-[i pot `nchipui cums-a petrecut a[a ceva. Oamenii nu `n]eleg c\lucrurile cele mai groaznice au fost `ntr-ade-v\r atroce [i mul]i cred c\ am exagerat sau aminventat totul.

Ca s\ r\spund la `ntrebare, dac\ voi spunevreodat\ totul, trebuie s\ v\ `ntreb ce `nseam-n\ „totul“. Fiindc\ a[a ceva nu exist\ – putemspune „totul“ `ntr-un anumit context, dar, de

fiecare dat\, acelea[i lucruri ni se prezint\altfel. Azi este important s\ spunem altcevadespre un anumit subiect dec`t a fost poateacum c`]iva ani [i de aceea avem mereu `nvedere un alt punct de plecare.

Ce crede]i despre afirma]iile conformc\rora s-a vorbit destul despre totalitarisme[i c\ a venit timpul ca scriitorii care au scrisdespre ele s\ abordeze [i alte teme?

Oamenii care afirm\ asta au, `n fond, uninteres. {i pe Primo Levi au vrut s\-l fac\ s\tac\ dup\ r\zboi. Totu[i, s-a v\zut c\ nu mer-ge. Exist\ mii de oameni `n `ntreaga lume careau experien]e [i sentimente identice [i cu eletrebuie s\ tr\iasc\ zi de zi. De aceea exist\mereu m\rturii, indiferent dac\ cineva vrea s\le suprime. Istoria nu se `ncheie cu simpla `n-toarcere a unei file din calendar. Esen]iale s`ntconsecin]ele ei, traumele [i r\nile interioareprovocate `n oameni. {i azi [tim c\ traumele [isuferin]ele se transmit de la o genera]ie la alta,copiii celor care au supravie]uit holocaustuluiau profunde r\ni suflete[ti din cauza a ceea ceau tr\it p\rin]ii lor. Din aceast\ perspectiv\, arfi absurd s\ t\cem.

Se pare c\ tr\i]i sub o presiune mediatic\.Ave]i cumva impresia c\ din momentul `n carea]i primit premiul Nobel persoana dumnea-voastr\ e mai expus\ dec`t literatura pe careo scrie]i?

{i dumneavoastr\ s`nte]i de vin\ c\ s`ntmult mai exploatat\ `n plan personal dec`teram `nainte. C`nd stau aici [i r\spund la `n-treb\rile dumneavoastr\, nu `mi fac meseria.Asta o fac singur\, `ntr-o camer\, la o mas\...C\r]ile s`nt cele care au primit premiul, nu euca persoan\, de aceea ele ar trebui s\ fie deajuns, dar publicul a[teapt\ `ntotdeauna cevapersonal, dincolo de c\r]i; uneori trebuie s\m\ adaptez acestui fapt, de[i `mi este foartegreu. A[ prefera s\ fiu acum acas\, s\ scriu, s\m\ plimb sau pur [i simplu s\ nu fac nimic.

Scrie]i numai despre societatea `n care a]itr\it. Cum vede]i, `ns\, societatea `n care tr\i]iacum? Sim]i]i nevoia s\ scrie]i [i despre ea?

Pentru mine nu exist\ `nainte [i dup\, iarliteratura nu are a face cu aceast\ distinc]ie.Subiectele nu mi le-am ales singur\. Dac\ nua[ fi avut acele experien]e, nu a[ fi scris des-pre ele. {i nici nu pot spune c\ scriu despre osocietate, fiindc\ mi se pare c\ po]i scrie `ntot-deauna numai dintr-o perspectiv\ `ngust\ [itotul e oricum foarte complicat. Literaturamea nu se define[te geografic, eu scriu despredictatur\, indiferent despre care ar fi ea; a e-xistat [i `n Germania de Est, de aceea scriu [idespre aceast\ societate. Dac\ vre]i, scriu [idespre China, Cuba sau Iran, ca dictatur\ reli-gioas\. A[adar, este vorba `ntotdeauna desprece i se `nt`mpl\ unui om `ntr-o dictatur\.

De fapt, m\ intereseaz\ tot ce se `nt`mpl\`n Germania, m\ uit la [tiri, citesc ziare...Scrisul, `ns\, este altceva, este nevoia meainterioar\ care se na[te din cicatricile cele maiintime. Nu exist\ o regul\ care s\ `mi impun\s\ scriu despre o tem\ anume [i de aceea, mul-]umesc lui Dumnezeu, nu trebuie s\ scriudespre Germania de azi.

Traducere Paula Braga Šimenc

Traducerea s-a f\cut cu acordul redactorului-[ef alziarului Dnevnik, c\ruia `i mul]umim

Herta Müller – c`[tig\toarea premiului Nobel pentru literatur\

„C\r]ile s`nt cele care au fostpremiate, nu eu“

Festivalul „Literatura lumii – Fabula2010“ (manifestare organizat\ la Ljubljana,care timp de un an, `ncep`nd din mai 2010,la decizia UNESCO, a devenit capitalamondial\ a c\r]ii) a debutat luni, 3 mai laTeatrul din Ljubljana cu participarea HerteiMüller. Celebra scriitoare nu este prea `n-c`ntat\ de statutul de „star“ pe care tocmail-a dob`ndit, de multe ori a ar\tat c\ o de-ranjeaz\ aparatul de fotografiat, iar mareleinteres al mass-mediei i se pare absurd.„C\r]ile s`nt cele care au fost premiate, nueu“. Poate de aceea a declinat solicitareadiferitelor mijloace de informare slovene dea da interviuri [i a acceptat numai dou\discu]ii colective: una pentru televiziune,cealalt\ pentru radio [i presa scris\. Inter-viul din ziarul Dnevnik (nr.100/4.05.2010,p. 2, consemnat de Iva Kosmos) pe care `lreproducem mai jos, a fost acordat ziari[-tilor de la STA (Agen]ia Sloven\ de Pres\),Radio Slovenia [i revistei Ona.

Herta Müller este autoarea care a dedi-cat `ntreaga sa oper\ condamn\rii dictatu-

rii, mai precis celei din Rom=nia, unde se petrece ac]iunea romanelor sale. Scrierea lor s-an\scut din propria ei experien]\ de membr\ a minorit\]ii germane din Banat, unde a tr\itp`n\ la v`rsta de 34 de ani. ~n Rom=nia, din cauza libert\]ii ei de g`ndire [i a refuzului dea colabora cu Securitatea, a fost expus\ terorii acesteia – interogatorii, microfoane `n cas\,urm\rire la serviciu [i acas\. Pentru a evita soarta unor scriitori care au fost omor`]i deSecuritate, `n 1987 s-a mutat `n RFG, unde s-a dedicat `n exclusivitate scrisului. Darfantomele o urm\resc [i, dup\ cum m\rturise[te, va scrie mereu, p`n\ la sf`r[itul vie]ii,direct sau indirect, despre istoria ei intim\.

Coresponden]\ de pe TamisaTTIIMMPPUULL14

mai 2010 www.timpul.ro

ANA-MARIA PASCAL

Este miercuri, 28 aprilie 2010 [i partidullaburist tocmai a pierdut alegerile de s\pt\m`naviitoare (joi, 6 mai). S-a `nt`mplat `n modul celmai patetic posibil: datorit\ unei gafe a pri-mului ministru. Dup\ o `nt`lnire cu un grup dealeg\tori din Rochdale, `ntre care o doamn\ de66 de ani, care i-a pus `ntreb\ri legate de poli-ticile sale economice, sociale [i asupra imigra-]iei, Brown urc\ `n ma[in\ (purt`nd `nc\ micro-fonul la hain\) [i, `ntr-o discu]ie cu unul dinconsultan]ii s\i de campanie, descrie episodul cape un dezastru, iar pe doamna respectiv\ drept„o femeie bigot\“ (a bigot woman). Asta, fiindc\ar fi exprimat p\reri negative cu privire la nu-m\rul imigran]ilor sosi]i din estul Europei...

„Un juif espagnol“

Nimic surprinz\tor (sau xenofob) `n intere-sul englezilor fa]\ de politicile cu privire laimigra]ie. Acesta este un fenomen extrem deactual [i intens pe insula britanic\, un fenomencare afecteaz\ toate aspectele vie]ii de fiecarezi: economie, servicii, politici educa]ionale [ide s\n\tate, ob]inerea de locuin]e etc.

Popula]ia Marii Britanii a crescut, de la 56de milioane `n 1975, la 62 de milioane `n 2010– [i se estimeaz\ c\, p`n\ `n 2050, va atinge 77de milioane. Aproape 2% din totalul locuitori-lor Angliei apar]in unei rase mixte. ~n prezent,num\rul imigran]ilor ilegali este de aproxima-tiv 1,1 milioane, adic\ dublu fa]\ de c`t era laultimele alegeri (din mai 2005) [i `n constant\cre[tere, potrivit publica]iei The Sunday Timesdin 25/04/2010, p. 4. Anul trecut, peste 11%din popula]ia aflat\ `n registrul oficial al MariiBritanii s-a n\scut `n afara grani]elor ]\rii, iarautorit\]ile au primit 24.250 aplica]ii pentruazil politic.

Cre[terea popula]iei se accelereaz\. ~n ulti-mii 18 ani, num\rul locuitorilor din Anglia asporit cu 7%, iar al celor din Irlanda de Nord –cu 10%. Practic, `n anumite zone din capital\ [idin centrul ]\rii te sim]i ca `n celebrul c`ntec allui Enrico Macias:

Je suis un juif espagnolJe suis un greque arménienJe suis un français créoleQui devient un etranger parisien...Acest sentiment al vie]uirii `ntr-un spa]iu

cosmopolit se datoreaz\ faptului c\ popula]iaMarii Britanii este una din cele mai diverse depe glob, din punct de vedere al rasei, religiei [ioriginii: doar 88% din popula]ie se declar\ cafiind alb\, peste 5% este de origine asiatic\ [imai pu]in de jum\tate (aproximativ 26 de mili-oane) apar]in Bisericii Anglicane. (Acest dinurm\ indiciu este de la recens\m`ntul din 2001;restul statisticilor citate s`nt din 2008).

Chestiunea imigra]iei a fost, pe parcursulactualei campanii electorale, subiectul unoradin cele mai aprinse dispute `ntre cei trei can-dida]i la rolul de prim ministru, f\r\ a se ajungela nici un rezultat clar cu privire la politicile lorefective. Singurul aspect concret disputat, adnauseam, a fost propunerea liberal-democra]i-lor de a se acorda amnistie imigran]ilor ilegaliafla]i `n Marea Britanie de mult\ vreme (celpu]in 10 ani) [i care vorbesc limba englez\fluent. Candida]ii laburist [i conservator critic\insistent aceast\ propunere, spun`nd c\ ea arduce la o sporire incontrolabil\ a cererilor deazil [i ar `ncuraja imigra]ia ilegal\; invita]i s\propun\, ̀ ns\, o alt\ solu]ie, ei nu au avut nimicde oferit. Pe ansamblu, lucrurile r\m`n extremde neclare pentru aleg\torul de r`nd, cu privirela ce anume ar face un candidat sau altul pentrureducerea fenomenului imigra]iei ilegale.

{omaj, r\zboi [i 59 de lire pe s\pt\m`n\

Dac\ am vrea s\ sintetiz\m preocup\rilealeg\torilor britanici din momentul de fa]\, a-cestea ar fi: economia, ap\rarea [i s\n\tatea. ~ncadrul primeia, am putea distinge dou\ priori-t\]i: serviciile (sau combaterea [omajului) [ipensiile; ambele fiind la fel de controversate `nMarea Britanie, ca [i `n Europa. Oric`t de difi-cil ar fi de crezut, exist\, totu[i, pensionari peinsula britanic\, pe care statul `i pl\te[te cu maipu]in de 60 de lire pe s\pt\m`n\ – adic\ `n jurde 250 de lire pe lun\ (cam c`t un salar rom=-nesc minim pe economie). ~n condi]iile `n carechiria pentru un apartament cu dou\ camerecost\ `ntre 400 [i 1000 de lire pe lun\, v`rstniciicu astfel de pensii tr\iesc sub nivelul s\r\ciei.~ntreba]i, `n cadrul unei dezbateri electorale, dec\tre o doamn\ for]at\ s\ tr\iasc\ din 59 de lirepe lun\, ce ar face, fiecare, pentru a `mbun\t\]ivia]a pensionarilor afla]i `n situa]ia ei, to]i treicandida]ii au recurs la generalit\]i de ordin teh-nic (privind redresarea economiei pe termenmediu) [i la sloganuri sentimentale despre c`tde bine `n]eleg ei dificult\]ile acestor pensio-nari... Acela[i discurs vag [i `n privin]a redre-s\rii industriei locale: to]i trei vorbesc desprenevoia de a determina b\ncile s\ acorde maimulte `mprumuturi companiilor, f\r\ a spune [icum anume o vor face. „Politicieni de toate cu-lorile discut\ despre nevoia de a relansa eco-nomia [i industria – dar nu ofer\ nici un set depolitici credibile pentru aceasta (...) orice stra-tegie economic\ plauzibil\ r\m`ne frustrant deneclar\“ (The Guardian, 24/04/2010, p. 44).

Nici `n privin]a deficitului bugetar, lucrurilenu stau mai bine. Nick Clegg [i-a acuzat con-tra-candida]ii c\ ar invoca „economii imagi-nare“ drept solu]ii la problema datoriilor exter-ne [i i-a invitat s\ fie mai one[ti cu privire ladimensiunile deficitului structural al ]\rii. El`nsu[i nu reu[e[te, totu[i, s\ explice `n m\sur\mai mare de 25%, prin ce mijloace va reduceacest deficit.

Cum era [i de a[teptat, chestiunea ap\r\riina]ionale este unul din cele mai sensibile subi-

ecte `n Marea Britanie, unde sute de tineri [i-aupierdut via]a `ntr-un r\zboi pe care majoritateapopula]iei `l consider\ ca fiindu-i str\in. {i `naceast\ privin]\, liberal-democra]ii sfideaz\„coali]ia“ laburist-conservatoare, cu propune-rea lor de a se renun]a la at`t de costisitorul pro-iect Trident – sistemul britanic de ap\rare con-tra unui atac nuclear – care ar trebui re`nnoitcur`nd, contra unei sume de aproximativ 100de miliarde de lire sterline. Cei trei candida]i seceart\, timp de aproape o or\, cu privire la na-tura conflictului interna]ional actual (i.e. de la„r\zboi rece“ la „terorism“), la efortul (deopo-triv\ uman [i financiar) care mai trebuie in-vestit `n Afganistan [i la pozi]ia ideal\ a MariiBritanii `n planul politicilor externe – dac\aceasta ar trebui s\ fie mai apropiat\ de Europadec`t de Statele Unite. ~nc`t, p`n\ la urm\, bie-tul aleg\tor nu pricepe nici dac\ ]ara sa mai a-par]ine vreunui continent, nici din ce parte vinepericolul [i nici `n ce manier\ viitorul guvern `lva ap\ra de acesta.

~ntre literatura pentru copii [i teatrul absurdului

Intervieva]i recent (de ziarul The Guardian,24/04/2010), cei trei candida]i [i-au dezv\luit,`ntre altele, [i preferin]ele literare: pe GordonBrown l-a impresionat „o carte despre femeic`[tig\toare ale premiului Nobel“, David Ca-meron prefer\ o lectur\ autobiografic\ deRobert Graves (Goodbye to All That), iar NickClegg m\rturise[te o preferin]\ pentru scriituralui JM Coetzee.

Acum un an, primul ministru opta pentru ocarte pentru copii, The Snail and the Whale(„Melcul [i balena“) de Julia Donaldson [iAxel Scheffler. Povestea melcului care c\l\to-re[te de-a lungul [i de-a latul lumii pe spatelebalenei, pe care o salveaz\ din primejdie atuncic`nd cei doi se v\d bloca]i `ntr-un golf, aredrept moral\ faptul c\ p`n\ [i cel mic, aparentnesemnificativ, membru al unei echipe poateaduce contribu]ii esen]iale la solu]ionareaobstacolelor `nt`mpinate de aceasta.

La polul opus acestei fabule se afl\ lecturapreferat\ a leaderului conservator. Goodbye toAll That este autobiografia unui poet, profesorla Oxford [i scriitor de romane cu subiect isto-ric de la `nceputul secolului trecut, care a luptat`n primul r\zboi mondial [i la 34 de ani a p\-r\sit definitiv Marea Britanie, promi]`nd s\ nurevin\ niciodat\ `n ]ara sa natal\ („never tomake England my home again“).

C`t despre Nick Clegg, liberal-democratulcare a reu[it, `n mai pu]in de o lun\, s\ sporeas-c\ prezen]a partidului s\u ̀ n sondaje, de la 19%(pe 10 aprilie) la 28% (pe 4 mai) `n defavoareaat`t a laburi[tilor, c`t [i a conservatorilor, care `naceea[i perioad\ au sc\zut ̀ n sondaje de la 31%la 28% [i, respectiv, de la 39% la 35%, acestapare a avea cele mai sofisticate gusturi literare.Dac\ `ntr-un interviu anun]\ c\, dintre perso-nalit\]ile aflate `n via]\, cel mai mult `l admir\pe JM Coetzee, `ntruc`t acesta „scrie cu o sim-plitate care face evidente lucrurile care contea-z\ cel mai mult“ (The Guardian weekend ma-gazine, 24/04/2010, p. 24), `n altul sus]ine c\eroul s\u dintotdeauna a fost Samuel Beckett,la care `l impresioneaz\ stilul „direct [i nelini[-titor“ de a comunica realit\]i inconfortabile, pre-cum aceea „c\ via]a este un obicei – nimic maimult dec`t o serie de automatisme f\r\ sens“. {i„tocmai aceast\ disponibilitate de a pune subsemnul `ntreb\rii lucruri pe care le lu\m degata, este ceea ce admir cel mai mult laBeckett“ (The Guardian, 1/05/2010, p. 5), m\r-turise[te liberal-democratul care, peste c`tevazile, s-ar putea afla printre aceia care decidviitorul Marii Britanii. {i spun „unul dintreaceia“, pentru c\ [ansele de a avea un singurc`[tig\tor `n alegerile din 6 mai – [i, ca atare, unsingur partid la putere `n urm\torii patru-cinciani – s`nt practic nule. Singurul lucru clar, lasf`r[it de aprilie, este c\ sigur vom avea un `n-vins: Gordon Brown [i partidul laburist.

Referin]e

The Guardian, 24/04/2010 [i 1/05/2010;The Sunday Times, 25/04/2010;The Sun, 4/05/2009.

Compania de Teatru D'AYA [i Centrul Cultural pentru UNESCO „Nicolae B\lcescu“, Bucure[tiPREMIERA: „M\ mut la mama“ Regia: Gelu Colceag

Alegeri 2010: pierdere clar\, c`[tig incert

15Istorii TTIIMMPPUULL

mai 2010

Anca Vasiliu, Despre diafan. Imagine,mediu, lumin\ `n filosofia antic\ [i me-dieval\, prefa]\ de Jean Jolivet, traducerede Irinel Antoniu, Editura Polirom, 2010,Colec]ie: Plural M., 384 p., pre] 39,95 lei.

Diafanul exprim\ filosofic `nso]ireaprivirii cu g`ndul. Nici corp `n sine, caaerul, nici calitate particular\ a unui corptransparent, diafanul este un nume de `m-prumut al luminii. Pentru Aristotel, ima-terialitatea luminii asigura condi]ia uni-t\]ii dialectice dintre experien]a sensibil\[i cunoa[terea intelectual\. El traduceaastfel, sub form\ empiric\, fondul comunstabilit de Platon `ntre identitatea fiin]ei[i realitatea ei imediat\ transpus\ `n lim-baj sau `n imagine.

Toat\ tradi]ia filosofiei [i [tiin]eiantice [i medievale, p`n\ la Descartes [iKepler, va utiliza diafanul pentru a definimediul de manifestare a luminii [i posi-bilitatea percep]iei spa]iului [i a culorilor.Istoria acestei no]iuni traverseaz\ dome-niile fizicii, esteticii [i cosmologiei. {ti-in]a modern\ a detronat diafanul din pos-

tura de concept operatoriu al luminii. Ter-menul a intrat `n domeniul public al lite-relor. Cu pre]ul unei cercet\ri minu]ioasea textelor antice [i medievale, cartea tra-seaz\ destinul acestei no]iuni de frontier\`ntre imanent [i transcendent.

Anca Vasiliu s-a n\scut `n 1957 laBucure[ti. A fost cercet\tor la Institutulde Istoria Artei (Academia Rom=n\). Dedou\ decenii s-a stabilit la Paris [i acti-veaz\ de doisprezece ani la Centrul Na-]ional al Cercet\rii {tiin]ifice (C.N.R.S.).Actualmente este cercet\tor principalconduc\tor de lucr\ri `n cadrul unei uni-t\]i afiliate Facult\]ii de Filosofie a Uni-versit\]ii Paris IV Sorbonne (Centre LéonRobin de recherches en philosophieantique). Este doctor `n filosofie, abilitats\ conduc\ doctorate. De asemenea, sus-]ine cursuri de istoria filosofiei antice laUniversitatea Paris I, Panthéon-Sorbonne.A fost director de program la CollègeInternational de Philosophie (Paris,1998-2004). Este codirector al revisteiChôra de filosofie antic\ [i medieval\,editat\ de Polirom. ~n afara acestui vo-lum, tradus `n limba rom=n\, a mai publi-cat: La traversée de l’image (Desclée deBrouwer, Paris, 1994); Architectures del’image. Monastères de Moldavie, XIVe-XVIe siècles (coeditor, Paris-Méditerra-née [i Jaca Book, Paris, Milano, 1998),volum tradus `n italian\ [i german\; Direet voir. La parole visible du Sophiste(Vrin, Paris, 2008), volum distins cupremiul de filosofie al Societ\]ii de StudiiGrece[ti (fondat\ la Paris `n 1867).Volumul Eikôn. L’image dans le discoursdes trois Cappadociens este `n curs deapari]ie la Presses Universitaires deFrance, Paris.

BURSA C|R}ILOR

www.timpul.ro

BOGDAN C. ENACHE

La `nceputul acestui an s-au `mplinit treiani de la intrarea `n vigoare a uneia dintrecele mai importante m\suri `n favoarea li-bert\]ii individuale puse `n practic\ dup\abolirea comunismului [i restaurarea pro-priet\]ii private `n Rom=nia. Odat\ cu intra-rea `n vigoare, pe 1 ianuarie 2007, a Legii nr.395 din 16.12.2005, privind suspendareaserviciului militar obligatoriu pe timp depace [i trecerea la serviciul militar pe baz\de voluntariat, cet\]enii de gen masculin ai]\rii au fost deroga]i de la obliga]ia sacr\ dea presta sub arme munc\ for]at\ pentru statulrom=n. Astfel, pentru prima dat\ `n istoriaRom=niei con[tiin]a individual\ nu mai esteconfiscat\ `n numele patriei-na]iune.

Istoria serviciului militar obligatoriu `nRom=nia se confund\ cu istoria cre\rii statu-lui na]ional. ~nc\ din epoca lui Cuza, „Legeade organizare a puterii armate“ din 27 no-iembrie 1864 (care `nlocuie[te prevederileRegulamentului organic `n domeniu) consa-cra principiul na]iunii `narmate, concretizatprin introducerea serviciului militar obliga-toriu pentru orice cet\]ean, `n baza „Legii derecrutare“, adoptat\ `n 5 decembrie 1864(except`nd bine`n]eles persoanele inapte dinpunct de vedere medical). Durata stagiuluimilitar [i detaliile condi]iilor de recrutare auvariat de-a lungul timpului, `ns\ din 1864 [ip`n\ ast\zi calitatea de cet\]ean a fost inex-tricabil legat\ de cea de soldat, cu excep]ialocuitorilor de gen feminin ai ]\rii care audevenit cet\]eni deplini abia `n 1946, c`nd auob]inut dreptul egal de vot. Logica este apa-rent simpl\: ca membru al „cet\]ii“ ai datorias\ contribui la ap\rarea acesteia, de fapt nufaci dec`t s\-]i aperi propria persoan\ [i bu-nurile care `]i apar]in. ~n realitate `ns\, co-munitatea pe care e[ti chemat s\ o aperi,chiar cu pre]ul vie]ii, nu e dec`t o fic]iuneideologic\, o inven]ie a unor demagogi am-bi]io[i, a unor politicieni fascina]i de exerci-]iul puterii, a unor oameni care [i-au arogat,`n numele Adev\rului cunoscut numai de ei,dreptul de a fi st\p`ni pe destinele altora.

Serviciul militar obligatoriu apare pentruprima dat\ `n cursul Revolu]iei franceze.Inspira]i de mobilizarea exemplar\ a gloateipariziene sub psihoza revolu]ionar\, politi-cienii francezi au fost primii care – dup\ ceau inventat na]iunea – au formulat principiulrecrut\rii universale, dou\ idei ce aveau s\fac\ de atunci [i p`n\ ast\zi o carier\ funest\`n toate ]\rile Europei continentale [i nu nu-mai. Expresia cea mai concis\ a recrut\riiuniversale se g\se[te `n „Legea din 19 fruc-tidor, anul VI“ ( 5 septembrie 1798), ini]iat\de Jean Baptiste Jourdon, deputat `n Consi-liul celor 100 [i, ulterior, mare[al al Fran]ei,al c\rei prim articol proclama: „Orice fran-cez este un soldat [i se datoreaz\ pe sine ap\-r\rii na]iunii“. Odinioar\, a fi soldat era doaro profesie. Cuv`ntul `nsu[i deriv\ din voca-bula „sold\“, desemn`nd remunera]ia primit\`n schimbul serviciilor prestate pentru un an-gajator (un `mp\rat, un rege, un episcop, unora[ sau o breasl\) de c\tre cel care st\p`neame[te[ugul armelor. De acum `nainte `ns\, afi soldat este o calitate inerent\ a oric\rui ce-t\]ean. Alt\dat\ numai aristocra]ii [i aceast\categorie de indivizi – numi]i `ndeob[te mer-cenari – participau la activit\]i combatante.

De acum `nainte, r\zboiul este meseriatuturor.

Pe timpul Vechiului Regim, „civilii“ erau`n general neafecta]i de r\zboaiele purtate deregi, principi, duci, con]i sau marchizi. Via]acotidian\ a oamenilor de r`nd, via]a artistic\[i comercial\ sau circula]ia dintr-o ]ar\ `nalta continua s\ se desf\[oare, `n linii mari,la fel ca `n perioadele de pace. Omul de r`ndera un spectator stoic al r\zboaielor purtate`ntre mai marii zilei [i nu vedea `n ele dec`treflexul unor orgolii personale ale c\ror con-secin]e nefaste trebuia s\ le suporte. Or, `nurma intr\rii `n scen\ a recrut\rii universale,natura `ns\[i a r\zboiului se schimb\. Omulde r`nd devine un actor febril. Epoca r\zbo-iului `ntre profesioni[ti las\ loc r\zboiului demas\; epoca r\zboiului limitat, strategic, cal-culat, purtat dup\ un cod al onoarei las\ locr\zboiului ideologic, r\zboiului `ntre]inut deura `ntre na]iuni, r\zboiului total. ~nainte,r\zboiul avea un obiectiv precis – cucerireaunui teritoriu, ob]inerea unei pozi]ii de nego-ciere superioare sau a unui avantaj comer-cial; de-acum `ncolo `ns\, r\zboiul are cascop r\sp`ndirea unui Weltanschauung, su-punerea complet\ a du[manului [i transfor-marea sa dup\ imaginea `nving\torului.

~n baza legii lui Jourdon, Napoleon con-stituie „La Grande Armée“ – „na]iunea subarme“, cum `i pl\cea, pe bun\ dreptate, s\-ispun\ – [i `n fruntea ei `ncepe cucerirea Eu-ropei, o aventur\ ini]iat\ cu scopul declaratde a ap\ra Fran]a, de a difuza spiritul Lumi-nilor [i de a r\sp`ndi civiliza]ia. ~n realitate`ns\, singurul s\u scop a fost gloria perso-nal\, nenum\ratele victime ale campaniilorsale militare nefiind dec`t pre]ul necesar pl\-tit pentru un fotoliu de orchestr\ `n analeleistoriei… Cu toate acestea, modelul franceztriumf\ irezistibil `n toat\ Europa. Na]iona-lismul [i, ca o subcategorie, recrutarea uni-versal\, adulate de republicani [i de monar-hi[ti-conservatori deopotriv\, devin instru-mentele cu care libertatea fiec\rui individeste ucis\ [i barbaria este instaurat\ `nnumele binelui, civiliza]iei [i adev\rului…na]ional.

~n Prusia, adversarii lui Napoleon pe c`m-pul de lupt\ – Gneisenau, Scharnhorst [iBoyen – se gr\besc s\-[i copieze du[manul [iinclud `n categoria sentimentelor moraleobliga]ia de a ap\ra patria. Sistemul obliga-

toriu de recrutare prusac este extins de Bis-marck la nivelul `ntregului imperiu german.„Deutschland über alles“ devine cuv`ntul deordine `n Reich. Na]iunea [i patria devin cu-vintele de ordine `n toat\ Europa. Politicieniise `ntrec `n discursuri patetice despre patriece ]in prima pagin\ a jurnalelor, comandan]iimilitari recruteaz\ armate nemai`nt`lnite `nistorie, industria produce arme tot mai sofis-ticate, poporul particip\ la demonstra]ii „na-]ionale“… Urmeaz\ prima conflagra]iemondial\, un r\zboi `ntre na]iuni [i patrii,`ntre armate na]ionale [i de patrio]i, `ntreadev\ruri absolute ireductibile. Urmeaz\apoi al doilea r\zboi mondial, un r\zboi pur-tat `n numele aceluia[i tip de realit\]i fan-tasmagorice absolute `n care omul e doar ono]iune abstract\, absorbit\ `n `ntregime de orealitate care `l precede [i `l dep\[e[te `n ace-la[i timp. Clasa sau rasa s`nt – ca [i na]iunea– dou\ comunit\]i imaginare, dou\ inven]iiideologice `n numele c\rora se pot comitecrimele cele mai oribile f\r\ cenzura con-[tiin]ei; `n numele c\rora indivizii umani s`nt`mp\r]i]i `n dou\ categorii – noi [i ei, ceibuni [i cei r\i, oameni [i non-oameni; `n nu-mele c\rora individul e dezumanizat, `nv\]ats\ ucid\ pe cei „dec\zu]i“, „eretici“, „s\lba-tici“, „diferi]i“; `n numele c\rora demagogiambi]io[i, autori prolifici de adev\ruri abso-lute, seduc oamenii de bun\ credin]\ [i `[iexercit\ – profit`nd de credulitatea lor –tirania…

Ultimele `ncorpor\ri au avut loc `n sep-tembrie [i octombrie 2006. Dup\ 1 ianuarie2007, for]ele armate ale statului rom=n aufost compuse integral din voluntari angaja]ipe baz\ de contract. Cu toate acestea, chiar`n condi]iile unei armate de voluntari pro-fesioni[ti, principiul armatei permanente petimp de pace – acea costisitoare amenin]arene`ncetat\ la adresa p\cii, dup\ cum s-aexprimat Kant – r\m`ne inextricabil legat deprincipiul mobiliz\rii generale `n caz de ur-gen]\. Din acest motiv, fiecare t`n\r va avea`n continuare obliga]ia, la v`rsta majoratului,s\ treac\ pe la oficiile de recrutare pentru a filuat de stat `n eviden]\ [i declarat apt pentruserviciul militar. C\ci, atunci c`nd politicie-nii vor hot\r` s\ declan[eze un r\zboi, liber-tatea va fi suspendat\, „na]iunea“ ne va che-ma la sacrificiu…

Trei ani de la liberare

Adriana Trandafir dup\ PREMIERA: „M\ mut la mama“

LabirintTTIIMMPPUULL16

mai 2010 www.timpul.ro

MANUELA CAZAN

Critica literar\ feminist\ s-a `ndreptat `nultimii 20 de ani (odat\ cu dep\[irea pozi]iilorradicale inerente `nceputurilor) c\tre un femi-nism cultural ce studiaz\ feminitatea pun`ndaccent pe ceea ce se consider\ a fi calit\]iletradi]ionale ale acesteia: subiectivitate, apro-piere de natur\, compasiune, rela]ii de reci-procitate. Literatura rom=n\ contemporan\ofer\ pu]ine exemple pretabile unei asemeneagrile de lectur\, dar volumul doamnei IleanaIoanid (Ca o und\ – ca o umbr\. Despre o sin-ucidere, Bucure[ti, Editura Eminescu, 2009)pare `ntr-adev\r s\ deschid\ calea unei `n]ele-geri la nivel teoretic a identit\]ii sociale [i cul-turale a femeii `n Rom=nia secolului XX.Scris de un profesionist al [tiin]elor sociale,volumul permite o revizuire a acestora spre a`ngloba o perspectiv\ feminin\.Departe `ns\ de ariditatea ce s-ar putea b\nui`n spatele unor astfel de considera]ii teoretice,autoarea `[i dezv\luie propriul sistem de val-ori morale indirect, prin scriitura ce tr\deaz\ oremarcabil\ modestie, sfial\, reticen]\ de a seautorevela, `n acut contrast cu evenimentele

povestite. Tensiunea interioar\ a volumuluirezult\ tocmai din acest echilibru instabil `ntretragismul istoriei [i compasiunea perspectiveiextrem de personale a autoarei care, `n acela[itimp, `[i refuz\ pe c`t posibil subiectivismul.Istoric, volumul acoper\ evenimente dramat-ice ale primului [i celui de-al doilea r\zboimondial `n zona problematic\ a Oradei: mareacriz\ economic\, dictatul de la Viena, refugiul]\ranilor rom=ni, delirul patriotic maghiar(culmin`nd cu intrarea lui Horty `n ora[), ghe-toizarea [i deportarea evreilor, bombardamen-tul aliat, intrarea Armatei Ro[ii `n ora[. Toateacestea `ns\ s`nt prezentate dintr-o perspec-tiv\ mediat\ – cea a unui copil [i adolescent(autoarea) – [i dedicate unui scop inedit: re-crearea portretului moral [i psihologic al ma-mei `n calitate de martor empatic al istoriei, `nfiin]a c\reia „se precipitaser\ efectele maituturor groz\viilor secolului XX“ (p.34). Pen-tru c\, dup\ cum o arat\ [i titlul, volumul este`n primul r`nd o `ncercare extrem de personal\a autoarei de a-[i l\muri gestul final al mamei.Portretul acesteia e construit din detalii psiho-logice minore surprinse `n rela]ia, at`t de rele-vant\ [i totu[i pu]in explorat\ `n literatur\,dintre mam\ [i fiic\. De fapt, ambele „perso-naje“ se definesc prin rela]ia cu cealalt\: in-

vesti]ia mamei `n copil este total\, iar influ-en]a sa formatoare asupra fiicei este esen]ial\.Cartea vine `ntr-un moment c`nd autoarea estemult mai `n v`rst\ dec`t mama sa `n momentulmor]ii, ceea ce permite distan]area psiholo-gic\ necesar\ unui astfel de proiect. Frazelescurte [i precise, uneori urmate de propozi]iieliptice cu valoare de apozi]ie `mbrac\ uncon]inut cu evident\ `nc\rc\tur\ afectiv\ pen-tru autoare, care evit\ totu[i, cu fiecare ocazie,tenta]ia subiectivit\]ii. De[i obliga]ia autoasumat\ de autoare de ascrie aceast\ carte vine [i dintr-un inevitabilsentiment de culpabilitate provocat de neob-servarea semnelor ce ar fi putut avertiza asu-pra tragicului gest, volumul nu ofer\ un diag-nostic ([i nu profit\ de poten]ialul justificatival acestuia). ~n schimb, doamna Ioanid pla-seaz\ o `ntreag\ existen]\ pe coordonatelepropuse de feminismul cultural amintit maisus [i `i confer\ astfel un sens mai `nalt: „{tiuc\ oameni ca mama mea nu schimb\ ordineamoral\ a lumii – dar `[i creeaz\ propria lorordine moral\“ (p. 165).

Portretul unei „bolnave de destin“

CONSTANTINARCU

P`n\ aproape de M\n\stirea Sf`nta Ecate-rina, o veche m\n\stire ortodox\ pierdut\ `nde[ert, se ajunge cu autocarul. Acolo e unpunct de control al poli]iei egiptene, cum s`ntmulte prin toat\ Peninsula Sinai, av`nd rolulde a proteja turi[tii de hoardele `nfometate det`lhari. Mai departe spre Muntele lui Moise(Jebel Musa) se pleac\ per pedes apostolorum.Pelerinii `ncearc\ s\ ajung\ pe propriilepicioare `n v`rful de 2285 m, piscul `n careDumnezeu i-a dat lui Moise Tablele Legii,re`nnoind leg\m`ntul cu poporul s\u.

Acum e trecut de miezul nop]ii. (Ziua, c\l-durile te d\r`m\ chiar [i `n luna aprilie.) Mi-amuitat sticla cu ap\ [i s`nt nevoit s\ m\ `ntorc laautocar. Grupul meu e la vreo dou\ sute demetri `n fa]\. ~n timp ce iu]esc pa[ii, prin `ntu-neric disting contururile a dou\ c\mile. V\-z`ndu-m\ singur, beduinii m\ asalteaz\. Con-venim s\ m\ transporte p`n\ la m\n\stirea decare [tiam din programul pelerinajului, pentru[ase dolari. C\mila se las\ `n genunchi [i, aju-tat de beduinul `mbr\cat `n blugi, m\ coco]`ntr-o [a din lemn, acoperit\ cu ]oale. Cur`nd`mi ajung `nso]itorii [i, exact ca `n copil\rie, lestrig c\ s`nt Alexandru cel Mare, dup\ mine!Ceilal]i chicotesc [i, `n lumina lunii, deja z\-resc zidurile m\n\stirii. ~mi dau seama c\ amfost tras pe sfoar\, mi-am `nchipuit c\ m\n\s-tirea e mult mai departe. N-am ce face, `n]ele-gerea trebuie respectat\, pacta s`nt servanda.C`nd apar prietenii din grup, aud c`teva re-marci ironice la adresa unui Alexandru r\masde c\ru]\.

La scurt timp constat c\ drumul se `ngus-teaz\ [i devine tot mai piepti[, o f`[ie acoperit\de nisip din care apar pietre ascu]ite. E lun\plin\, dar pe unele por]iuni poteca se pierde `ndosul st`ncilor. Urc pe b`jb`ite. N-am echipa-ment adecvat. ~n sandale `mi p\trunde nisip,

uneori `mi sar din picioare [i m\ lovesc `n pie-tre. Nu pot ]ine ritmul cu grupul, pierd `n modconstant teren. ~ncep s\ r\suflu tot mai greu;inhalez c`teva pufuri din sprayul pentru astm,dar nu-mi folose[te la nimic. P\rintele Gelu,cu fes pe cap, pantofi sport [i haine groase, cuo condi]ie fizic\ bun\, `mi propune s\ iau alt\c\mil\ p`n\ la „trepte“. M\ asigur\ c\ nu-i uncap\t de lume nici dac\ abandonez [i c\ i-a[putea a[tepta la o „cofet\rie“. Nu-mi dau sea-ma ce fel de cofet\rii pot fi prin r`pele alea,`ns\ m\ bate g`ndul la o bere. ~ncep s\ transpir.~mi dau seama c\ devin o povar\ pentru grup,de ce nu m-am l\sat de fumat mai demult? A-jungem, `n sf`r[it, la o „cofet\rie“. Ha, ha, ha!P\rintele e glume]! La lumina g\lbuie a unuibec, `ncerc s\ m\ dumiresc. E un ad\post dinpiatr\, `n form\ de dreptunghi, numai c\, din-tr-un motiv sau altul, n-au mai ridicat pereteledin fa]\, r\m`n`nd la stadiul unei prispe devreo jum\tate de metru `n\l]ime. ~ntr-o parte a`nc\perii se afl\ o tejghea cu sucuri, ap\ mine-ral\, cafea, ceai, bere [i dulciuri. Intru [i eu `ncealalt\ parte a `nc\perii, unde se odihnesc pe-lerinii. Pe prisp\, ca [i pe unele ridic\turi ce ]in

loc de pat sau lavi]e s`nt a[ternute ]oale dinc`rpe. De la egipteanul b\rbos iau o sticl\ cuap\ pe care dau un dolar, destul de ieftin prinpustietatea asta. M\ `nc\p\]`nez s\ merg pe jos`n continuare, mai ales c\ o doamn\ ceva maidolofan\ face fa]\ tot mai greu urcu[ului. A-jutat\ de so]ul ei, reu[e[te totu[i s\ mi-o ia `na-inte. Dar la prima „cofet\rie“ o g\sesc nego-ciind pentru o c\mil\. Insist\ s\ iau [i eu uncamel, se teme s\ mearg\ singur\ prin noapte.Accept [i bat palma cu beduinul, zece dolarip`n\ la „trepte“. N-am cea mai vag\ idee cedistan]\ e p`n\ la treptele alea, dar preotul m\asigur\ c\ e OK. ~n]eleg de la beduinul caremerge al\turi c\ s`nt pe un mascul, Abdul. Dii,m\i, Abdul, `l `ndemn cu bl`nde]e. Poteca pie-troas\ se `nf\[oar\ `n jurul muntelui, trecem pel`ng\ alte „cofet\rii“. Desc\lec\m la un ad\-post ceva mai sus, cic\ „treptele“ s`nt aproape.Cur`nd vin [i ceilal]i, destul de obosi]i. Cred c\f\r\ Abdul n-a[ fi ajuns p`n\ aici.

Dup\ un scurt popas, pornim din nou. ~mi`nchipuisem c\ vom urca pe sc\ri cu balustra-d\, `ns\ nici vorb\ de trepte. Calc pe ni[te les-pezi de piatr\ de grosimi diferite, alunecoase,

pe care `]i po]i fractura gleznele oric`nd. {ipapucii continu\ s\-mi sar\ din picioare, oche-larii mi se aburesc. Am pus-o, `mi [optesc `ng`nd. De ce nu s-or fi g`ndit urma[ii lui Faraonla un teleferic? Numai c\ habotnicii \[tia depelerini vor s\ refac\ `ntocmai traseul luiMoise. {i parc\ ghicindu-mi g`ndurile profane,p\rintele ne `ndeamn\ s\ spunem c`te o rug\-ciune. ~ncep s\ spun Tat\l nostru [i urc voini-ce[te vreo [ase-[apte trepte, dar s`nt nevoit s\m\ opresc. Se pare c\ m\ trag `n jos p\catelevechi (tutun, sedentarism etc.), Domnul [i-a`ntors fa]a de la mine. Pulpele picioarelor `mitremur\, mu[chii mi-au amor]it; aerul e tot mairarefiat, abia r\suflu. Parc\ `ntreg muntele degranit `mi refuz\ t\cut `n\l]area. Nu reu[esc s\urc dec`t dou\-trei trepte [i m\ a[ez ori m\sprijin de vreun perete de st`nc\. Sudoarearece mi se scurge pe piept. Mici grupuri m\dep\[esc [i se pierd t\cute `n `naltul `ntunecat.P\rintele Gelu m\ strig\ de c`teva ori [i-i r\s-pund anemic; `[i `nchipuie probabil c\ am re-nun]at [i m\ aflu `ntr-un ad\post.

Nici nu s`nt departe de a renun]a, de[imi-am pus la b\taie `nc\p\]`narea mea de cat`r.Numai c\ picioarele nu m\ ascult\. R\m`n peo piatr\, stors de puteri. Pu]in mai t`rziu, dinnegura v\ii se desprinde o umbr\. O recunoscpe tanti Natalia, o ]\ranc\ din Bucovina, care ar\mas s\-[i bea ceaiul la ultimul ad\post. „}ine,domn’ Costel“, spune, `ntinz`ndu-mi o bot\.„Acum e[ti Moise, nu Alexandru.“ E femeiecu frica lui Dumnezeu [i a mai urcat pe munte.Sprijinindu-m\ `n toiag, p\[esc sprinten `nurma femeii [i la scurt timp p\trund pe platouldin v`rf. ~n lumina lunii, descop\r o capel\ [ifac ni[te fotografii. Toat\ coasta muntelui e un[ir de lumini; s`nt pelerini care urc\ aici pentrua prinde r\s\ritul soarelui. Nu mi-a[ fi `nchipuitc\ prin pustiet\]ile astea po]i `nt`lni at`ta lume.Preotul ]ine o slujb\ [i d\ semnalul de `ntoar-cere. Treptat `ncepe s\ se lumineze. ~nt`lnimgrupuri mari de pelerini ru[i, ucraineni, fran-cezi, nem]i, rom=ni [.a. S`nt echipa]i pentruurcu[, au lanterne `n frunte ca minerii, bocancisau adida[i, `mbr\c\minte tip sport. F\r\ s\ m\mai despart de toiagul vr\jit, am senza]ia c\zburd. {i `n zilele urm\toare, ad\ug`nd `nc\ o`ntrebare la multe altele, aveam s\ constat c\,`n chip miraculos, n-am f\cut pic de febr\muscular\.

Toiagul lui MoiseINSCRIP}II

Ateneu T\t\ra[iTeatrul „George Ciprian“ Buz\u, „Ni[te fete“

17Labirint TTIIMMPPUULL

mai 2010www.timpul.ro

CRISTINA FLORESCU

Acum vom discuta despre o realitatenea[teptat\ a zilelor noastre, despre pira]i.

Cuv`ntul a intrat `n limba rom=n\ dinfrancez\, pirate, unde a ajuns din latin\(pirata, -ae), originea termenului latinescfiind greceasc\.

Cuv`ntul are o `nc\rc\tur\ lexical\ inci-tant\, care evoc\ Evul Mediu al experien]einoastre livre[ti. Suport\ proiec]ia englezit\a pirateriei cvasioficial conduse de cea maimare regin\ a timpurilor medievale, Elisa-beta a Angliei. Sutele de filme despre a-ceast\ epoc\ elisabetano-shakespearian\au format un cli[eu eroico-patriotard al pi-ratului b\iat bun `n burduf de c`ine engle-zesc mu[c`nd din Armada spaniolilor ceir\i. Piratul e bun, recupereaz\ bunuri an-cestrale uneori, na]ionalist totdeauna, me-reu gata s\ sar\ cu pumnalul `n din]i pe co-vertele acoperite de panic\ [i disperare.~ntre Pirat [i C\pitanul Nemo s`nt c`tevapuncte de suprapunere. Nedrept\]i]ii sor]ii[tiu s\ lupte [i s\ mai recupereze din pier-deri. S`nt, cum am spune numai pe rom=-ne[te, haiduci. Haiduci ai m\rilor [ioceanelor.

Ne g\sim `n fa]a unui cli[eu narativ alcopil\riei [i adolescen]ei. Este un cli[eu ar-tistic, deci neadev\rat. Respect\ conven]iaevad\rii noastre `n poveste.

Sam Bellamy (Sam cel Negru), EdwardThatch (Barb\ Neagr\), Laurens de Graff,Henry Morgan, William Kidd, FrancescoAlbertinelli, Aluft, Luigi Ascheri, AbdaRacman au existat cu adev\rat (adesea [isub denumirea mediteraneean\ de corsar).Dar personaje ca acelea plasate cinemato-grafic tentant `n Marea Caraibelor, JackSparrow, Barbarossa, Will Turner, s`ntpitore[ti, exotice, imaginative, viguroase,eroi mai ales nonconformi[ti `ntr-o lume `ncare nonconformismul face legea. De celemai multe ori jegul `i completeaz\, le bo-ie[te figura, le lipsesc cel pu]in doi din]idin fa]\ sau, dimpotriv\, s`nt spilcui]i [itocmai acest\ spilcuire, prin contrast cucondi]iile igienice precare, face deliciul re-cept\rii. Bine`n]eles s`nt liberi, tr\iesc `n-tr-o libertate a bunului plac, libertatea-li-bert\]ilor a[adar. Str\bat m\rile [i oceanelelumii. Au, prin urmare, la dispozi]ie multmai mult spa]iu dec`t muritorii de r`nd,casa lor e oceanul. F\r\ discu]ie n-au pro-bleme cu digestia, le-a disp\rut demultpunctul epigastric al gre]ei. Nu au grea]\nici la propriu, nici la figurat. Populeaz\,cu marginalitatea [i exotismul lor, imagi-na]ia narativ\ a indivizilor zilelor noastre,oameni apar]in`nd unei lumi sedentare,computerizate, centralizate. {i, mai ales, aucea mai mare calitate: apar]in imagina]ieiunei omeniri care a povestit despre ei multv\z`ndu-i arareori, i-a compus prin scrii-tur\, i-a proiectat pe scheme simpatice [ivioaie, `n care filmul de cap\-[i-spad\ `n-globeaz\ lacom aventura exotico-infinit\ am\rilor.

Dar s\ revenim la contemporaneitateaoilor noastre p\[uniste din c`mpul internaut.

Realitatea zilelor noastre pune `n dis-cu]ie problema pira]ilor somalezi.

Privind faptele cum s`nt ele am\nun]itepe HotNews.ro, putem spune c\ lucruriles`nt departe de a fi simple. Pira]ii somalezis-au dezvoltat din b\ie]ii buni patrio]i care`[i ap\rau apele teritoriale. Cum tr\iesc `ncea mai mare parte din pescuit, dezorgani-zarea Statului-cel-r\u nu le protejeaz\ ape-le teritoriale `n care-[i permit s\ pescuiasc\to]i pescuitorii lumii mult mai civilizate [imai implicate tehnico-[tiin]ific.

Trei s`nt factorii sociali dominan]i carepot explica situa]ia.

Somalezii tr\iesc `n singura ]ar\ afri-can\ cu o popula]ie care vorbe[te aceea[ilimb\, somaleza. Apele lor teritoriale ud\cel mai `ntins ]\rm al unei ]\ri africane. So-malia se afl\ pe calea unuia dintre cele maistr\b\tute drumuri maritime comerciale, peo rut\ interna]ional\ extrem de important\.

Prin urmare somalezii, `n]eleg`ndu-selingvistic bine unii cu al]ii, s-au g`ndit s\-[iapere singuri apele teritorile pe care poli]iaguvernamental\ nu le putea ap\ra. Putemtrage concluzia c\, la `nceput (adic\ apro-ximativ `nainte de 1990), numi]ii pira]i aufost b\ie]i buni, patrio]i, ap\r`nd mijloacelede trai ale propriilor familii. {i pentru c\meandrele ]\rmului i-au protejat at`t de bi-ne, iar victoria [i c`[tigurile (de cauz\) s-au`nmul]it cre`nd profit, lucrurile au degene-rat `n fapte hilare, incredibile, romane[ti a-proape, adic\ `n pove[ti cu pira]i de-adev\-ratelea. ~ntr-o lume [i `ntr-o epoc\ cinema-tografic\ `n care Pira]ii din Caraibe facedeliciul cinefililor, piratul somalez indig-n\, `ns\ nu pe de-a `ntregul. Nu pentru c\ceea ce ar face el ar fi acceptat – r\pirea depersoane [i [antajul s`nt fapte profundreprobabile ale unor t`lhari, fapte bandite[tisupuse oprobriului public care nu `nt`rzies\ se manifeste. Nici pentru c\ cea mai ma-re parte a acestor acte de piraterie (90%dup\ unele statistici) au ca punct de pleca-re ap\rarea patriei acvatice a somalezilor.Ci pentru c\ numele lor, denumirea acestort`lhari nu este a[a cum tocmai am scris aicisinonimic, t`lhar, bandit adic\, ci este a-ceea de pirat.

~n mod vizibil tr\im ast\zi cu impresiac\ m\car suprafa]a p\m`ntului ne este pedeplin cunoscut\: Google Earth ne hr\ne[tedin plin aceast\ impresie. Sub p\m`nt, subap\, `n spa]iul cosmico-ceresc, da, se poates\ ne mai scape c`te ceva. ~ns\ suprafa]ap\m`ntului este cunoscut\, chiar prea cu-noscut\, ne r\m`ne numai s\ urm\rim mi-nu]ios National Geographic [i ne punem lacurent cu ce nu [tim `nc\.

Ei, `ntr-un asemenea peisaj mental alomului contemporan, apari]ia unor pira]ipare ceva ce imagina]ia noastr\ nu poateduce. „Nu pot s\ cred“ am auzit de la to]icei din jurul meu. Incredibil! Pira]i ai aeru-lui – da, aceast\ extensie semantic\ este bi-ne tolerat\ lingvistic. Pira]i ai m\rilor deazi – imposibil!

Totu[i ei exist\ `n lumea noastr\, nu `ncea a lui J.R.R. Tolkien. Nu `n timpul luiShakespeare. Azi. ~n Cornul Africii de a-cum. Africa de aici. Cea v\zut\ `n safariu-rile teribiliste, sim]it\ `n mirosurile anima-lelor din gr\dinile zoologice.

Se pot povesti multe dintre `nt`mpl\rilecu ace[ti pira]i, `n fond cruzi [i bezmetici,

arghirofili, `narma]i cu mult mai mult\ teh-nic\ modern\ dec`t i-ar pl\cea imagina]ieinoastre s\ str\vad\.

Dar o `nt`mplare relativ recent\ a stupe-fiat lumea.

Este vorba de atacul pe care numi]iipira]i somalezi l-au dat asupra unei nave der\zboi olandeze. Probabil c\ nu [tiau c\ceea ce atac\ ei cu dou\ [alupe rapide (cf.aceluia[i site HotNews.ro) e o nav\ de r\z-boi. Ceea ce `nseamn\ c\ aiureala [i prostialor erau de necrezut. Dar, m\ rog, v\zuser\bine c\ se g\sesc `n fa]a unei construc]ii ac-vatice performante, modern\ [i puternic\.

S-au bazat pe ceea ce s-au bazat dintot-deauna: pe factorul surpriz\. Probabil c\primii dintre aceia care au fost ataca]i deaceast\ categorie contemporan\ de pira]iau pufnit cu uluire: „Cum pira]i? Chiar pi-ra]i?“. Prin urmare o uria[\ surpriz\ la ni-vel mondial.

Olandezii, deloc zbur\tori, au ripostat,alung`nd numi]ii pira]i [i urm\rindu-i p`n\i-au prins [i i-au capturat.

Fac efort s\ nu m\ las prad\ imaginii hi-lare a c\pitanului Sparrow, jegos, imperti-nent, r`njit, r\mas stan\-de-piatr\ de groaz\`n fa]a armelor pe care nava de r\zboi olan-dez\ [i le va fi etalat. ~ncerc s\ nu v\d cuochii unei min]i pervertite cinematograficbuluceala pira]ilor somalezi `n goana lordisperat\ pe m\sura obr\znicelii atacului.V\d pira]ii captivi, prin[i pe vasul euro-pean superb `narmat.

De aici mi se taie filmul.Conform celor scrise pe HotNews, pira-

]ii „au fost l\sa]i s\ mearg\ `napoi pe nava-mam\, dup\ ce toat\ muni]ia a fost confis-cat\“. Elibera]i dup\ ce r\piser\, cu multealte ocazii, probabil, oameni nevinova]i,civili, femei, copii. Militarii olandezi le-audat drumul.

Ce s-a petrecut, de fapt, acolo?Putem s\ facem mai multe presupuneri.

Nu este exclus ca faptele s\ fi avut o cu to-tul alt\ desf\[urare. Fie unii pira]i au fostuci[i `n alterca]ie [i militarii au vrut s\ sca-pe de probleme. Fie ordinul de continuarea cine [tie c\rei misiuni ultrasecrete i-a o-bligat pe militari la o asemenea solu]ie. Fiecondi]iile atmosferice au impus gestul eli-berator. Sau str\bunicii marinarilor dinOlanda pescuiser\ ilegal `n tinere]ile lor `nzon\ [i civiliza]ii olandezi de ast\zi sufe-reau, av`nd con[tiin]a `nc\rcat\ din tat\-nfiu. Ori vasul (de[i de r\zboi!?) nu aveacondi]ii de deten]ie. Sau somalezii miro-seau at`t de tare piratere[te `nc`t olandeziicei cu miros civilizat [i sub]ire n-au maiputut suporta.

Oricare dintre aceste cauze este posi-bil\.

Permite]i-mi, `ns\, s\ dau o solu]ie na-rativ\ `n sensul celor comentate mai sus.Adic\ s\ admitem c\ to]i cei de pe vasulolandez [tiau despre pira]i cam ce [tim to]i:insule ale comorilor lumii, spade [i pistoa-le lungi, Barb\ Neagr\, Vasul fantom\, p`n-ze zdren]uite at`rn`nd de catarg, capul demort pe un steag agresiv [i `nsp\im`nt\tor,c`ntece urlate funebru, mult rom... Atunciolandezii, respectivii marinari r\zboinici,afla]i `n fa]a unei realit\]i incredibile [i re-volute, cu lecturile adolescen]ei `nc\proaspete `n minte, nu s-au supus unor or-dine, n-au avut motiva]ii politice sau eco-nomice. Pur [i simplu au spus: „Ce chestie,b\ie]i, uita]i ni[te pira]i adev\ra]i!“

{i le-au dat drumul `n poveste.

Pira]ii din ne-Caraibe Tudor Caranfil, Istoria cinematogra-fiei `n capodopere. V`rstele peliculei.Vol. 3: De la „C`nt\re]ul de jazz“ la„Luminile ora[ului“ (1927-1931), Edi-]ia a II-a, Editura Polirom, 2010, Colec-]ie: Cinema, 558 p., pre] 39,95 lei.

Al treilea volum al seriei abordeaz\perioada `n care se tran[eaz\ disputadintre filmul „mut“ [i cel sonor [i al c\-rei `nceput este marcat de premiera C`n-t\re]ului de jazz. Tot `n aceast\ perioad\au loc [i primele decern\ri ale PremiilorOscar (stagiunea 1927-1928), care, de[ila ̀ nceput ignor\ complet noile „talkies“,ajung `n c`]iva ani s\ le recunoasc\ va-loarea. Marii regizori ai vremii – printrecare Dreyer, King Vidor, Sjöström,Dovjenko, Von Sternberg, Renoir,Murnau, men]iona]i `n acest volum – aufost nevoi]i s\ se adapteze din mers lanoile mijloace tehnice. Dar p\rerile erau`mp\r]ite: pe de o parte, Eisenstein cre-dea `n filmul sonor [i `n „cuvintele reve-latoare“, pe c`nd Chaplin considera cu-v`ntul fatal pentru celebrul s\u tramp,

creat prin [i bazat exclusiv pe „alfabetulmi[c\rii, poezia gestului“.

„E[ti captivat de aceste capodopereale cinematografiei, iar scrisul lui TudorCaranfil este, la r`ndul lui, captivant.Tudor Caranfil [tie s\ emo]ioneze citi-torul.“ (Mihai Fulger)

„C\r]i fascinante, precum un serialbine condus...“ (Roxana Pan\)

„Apreciez, la Tudor Caranfil, mersul`mpotriva curentului, curajul de a-[i sus-]ine p\rerile chiar [i atunci (sau mai alesatunci) c`nd are de dus r\zboi cu toat\lumea. Dar Caranfil n-ar mai fi Caranfildac\ s-ar plia pe opinia majorit\]ii, [icred c\ acesta este meritul s\u cel maimare.“ (Alex. Leo {erban)

„Tudor Caranfil, admirabil cunosc\-tor al cinematografului...“ (NicolaeManolescu)

Tudor Caranfil (n. 1931, Gala]i), ab-solvent al Facult\]ii de Filosofie din Bu-cure[ti `n 1957, este critic [i istoric defilm, realizator de emisiuni TV. ~n anii’60 a ini]iat Seara prietenilor filmului,prima form\ a Cinematecii rom=ne. Esteinvitat permanent al Festivalurilor de laCannes [i de la Berlin, unde a fost, `nnumeroase edi]ii, membru `n juriulFIPRESCI. Particip\ la diferite festiva-luri rom=ne[ti [i interna]ionale de film,precum cele de la Karlovy Vary, Ober-hausen, Namur, Cottbus, Kiev, LosAngeles, Locarno, Lübeck, Moscova,Rotterdam, San Francisco.

BURSA C|R}ILORFIGURINE DE STIL

Est-VestTTIIMMPPUULL18

mai 2010 www.timpul.ro

Gandhi [i Tagore

Deoarece Rabindranath Tagore [i Mohan-das Gandhi au fost doi g`nditori indieni im-portan]i ai secolului al XX-lea, mul]i comen-tatori au `ncercat s\ le compare ideile. Afl`nddespre moartea lui Rabindranath, JawaharlalNehru, pe atunci `ncarcerat `ntr-o `nchisoarebritanic\ `n India, [i-a notat `n jurnalul s\u pe7 august 1941:

Gandhi [i Tagore. Dou\ tipuri total di-ferite unul de cel\lalt, [i totu[i indienitipici, am`ndoi `n lunga linie a mariloroameni ai Indiei… {i nu at`t de mult dincauza unei singure virtu]i, ci datorit\ toutensemble, am sim]it c\ printre mariioameni ai lumii de azi Ghandi [i Tagoreau fost cele mai `nsemnate fiin]e umane.Ce noroc am avut s\ m\ aflu `n str`ns\leg\tur\ cu ei.

Romain Rolland a fost fascinat de dife-ren]ele dintre ei [i, `n martie 1923, c`nd [i-a`ncheiat cartea despre Gandhi, i-a scris unuiprofesor indian: „Am `ncheiat Gandhi, `ncare aduc tribut celor dou\ mari suflete r`uri,pline de spiritul divin, Tagore [i Gandhi“.Luna urm\toare, el [i-a notat `n jurnal c`tevadiferen]e dintre Gandhi [i Tagore, consem-nate de reverendul C.F. Andrews, cleric en-glez [i activist public, prieten apropiat deambii ([i al c\rui rol important `n via]a luiGandhi `n Africa de Sud, ca de altfel [i `nIndia, este bine portretizat `n filmul Gandhi,al lui Richard Attenborough [1982]). An-drews `i descrie lui Rolland o discu]ie dintreTagore [i Gandhi, la care a fost prezent, pesubiecte care `i diferen]iau:

Primul subiect de discu]ie a fost idolii;Gandhi i-a ap\rat, crez`nd masele incapa-bile de a se ridica ele `nsele imediat laideile abstracte. Tagore nu suporta s\ vad\oamenii etern trata]i ca un copil. Gandhi acitat marile lucruri ob]inute `n Europa dedrapelul v\zut ca un idol; Tagore a g\sitde cuviin]\ s\ obiecteze, `ns\ Gandhi [i-a`nt\rit argumentul, pun`nd `n contraststeagurile europene ce con]ineau [oimietc., cu al lui, pe care a pus roata ce se `n-v`rte. Al doilea punct de discu]ie a fost na-]ionalismul, pe care Gandhi l-a ap\rat. Ela spus c\ omul trebuie s\ treac\ prin na]io-nalism pentru a atinge interna]ionalismul,`n acela[i fel `n care trebuie s\ treac\ prinr\zboi pentru a atinge pacea.1

Tagore l-a admirat cu adev\rat pe Gandhi,`ns\ a avut multe p\reri contrare cu el pe ovarietate de subiecte, inclusiv na]ionalism,patriotism, importan]a schimbului cultural,rolul ra]ionalit\]ii [i al [tiin]ei, natura dezvol-t\rii economice [i sociale. Aceste diferen]e,trebuie s\ o spun, au un model clar [i consis-tent, ar\t`nd un Tagore ce c\uta mai mult spa-]iu pentru ra]iune [i mai pu]in pentru viziu-nea tradi]ionalist\, un mai mare interes pen-tru restul lumii [i un mai mare respect pentru[tiin]\ [i pentru obiectivitate `n general.

Rabindranath [tia c\ el nu ar fi putut daIndiei conducerea politic\ pe care Gandhi aoferit-o [i nu a fost niciodat\ zg`rcit `n a-ll\uda pe Gandhi pentru tot ceea ce el a f\cutpentru na]iune (de altfel, Tagore a fost celcare a popularizat termenul de „Mahatma“ –suflet mare – ca descriere a lui Gandhi). {itotu[i, fiecare [i-a dezvoltat propria critic\ lalucrurile `n care cel\lalt a crezut. Faptul c\Mahatma Gandhi a primit o incomparabilmai mare aten]ie `n afara Indiei [i de altfel [i`n interiorul Indiei este important pentru `n-]elegerea „pozi]iei lui Tagore“ `n dezbaterileGandhi-Tagore.

~n jurnalul s\u din `nchisoare, Nehruscria: „Poate c\ e bine c\ [Tagore] a murit a-cum [i nu a v\zut multe orori care au tendin]as\ se `nmul]easc\ peste tot `n lume [i `n India.A v\zut destule [i a fost peste m\sur\ de trist[i de nefericit“. C\tre sf`r[itul vie]ii sale Ta-gore a devenit, `ntr-adev\r, descurajat de sta-rea Indiei, `n special de problemele arz\toareale sale, precum foametea [i s\r\cia, ce aufost suplimentate de incit\rile politic organi-zate la violen]\ „colectiv\“ ̀ ntre hindu[i [i mu-sulmani. Acest conflict va conduce `n 1947,la [ase ani dup\ moartea lui Tagore, la cri-mele ce au avut loc `n timpul parti]iei; `ns\era deja mult s`nge `n ultimele sale zile. [...]

Dumnezeu [i ceilal]i

Yeats nu a gre[it v\z`nd un larg elementreligios `n scrierile lui Tagore. Cu siguran]\avea de spus lucruri interesante [i uimitoaredespre via]\ [i moarte. Susan Owen, mamalui Wilfred Owen, `i scria lui Tagore `n 1920,descriindu-i ultima conversa]ie avut\ cu fiulei `nainte ca acesta s\ plece `n r\zboiul care-iva lua via]a. Wilfred a spus la revedere cu„acele minunate cuvinte ale tale – `ncep`ndcu c`nd voi pleca de aici, las\ ca acesta s\`mi fie cuv`ntul de r\mas bun“. C`nd jurnalullui Wilfred i-a fost returnat mamei sale, ea a

g\sit „aceste cuvinte scrise de el – cu numelet\u dedesubt“.

Ideea unei rela]ii directe, bucuroase [i to-tal lipsit\ de fric\ cu Dumnezeu poate fi g\si-t\ `n multe dintre scrierile religioase ale luiTagore, inclusiv `n poemele din Gitanjali. Ela extras multe idei din diversele tradi]ii reli-gioase ale Indiei, at`t din textele antice, c`t [idin poezia popular\. ~ns\ „str\lucitorii ochiacoperi]i ai teosofului“ nu priveau `n afaraversurilor sale. ~n ciuda limbajului arhaic altraducerii originale a Gitanjali, care, cred, nua ajutat `n p\strarea simplit\]ii originalului,umanitatea sa elementar\ vine mai degrab\prin intermediul unei spiritualit\]i clare, de-c`t a uneia complexe [i intense:

Las\ aceast\ psalmodiere, c`ntarea [ispunerea rug\ciunilor! Pe cine venerezi `nacest singuratic col] `ntunecat al unui tem-plu cu toate u[ile `nchise?

Deschide ochii [i prive[te: Dumnezeunu este `naintea ta!

El este acolo unde plugarul `[i ar\ p\-m`ntul [i unde drumarul sparge pietre.

El este cu ei `n soare [i `n ploaie, iarmantia sa este acoperit\ de praf.

O ambiguitate legat\ de experien]a religi-oas\ este central\ `n multe dintre poemeledevo]ionale ale lui Tagore [i le face s\ par\atr\g\toare pentru cititori, indiferent de cre-din]ele lor; `ns\ interpret\rile excesiv de de-taliate pot `ndep\rta dezastruos acea ambi-guitate.2 Aceasta se aplic\ `n special multorpoeme care combin\ imaginile iubirii umanecu acelea ale devo]iunii pioase. Tagore scrie:

Nu am somn noaptea aceasta. Mereudeschid u[a [i privesc afar\ `n `ntuneric,prietene!

Nu pot vedea nimic `naintea mea. M\`ntreb unde se `ntinde c\rarea ta!

Pe ce ]\rm `ntunecat al r`ului negru cacerneala, `n ce cap\t `ndep\rtat al p\durii`ncruntate, prin ce bogat desi[ de umbr\ `]icau]i c\rarea spre a veni la mine, prietene?

Cred c\ ar fi de folos s\ fie spus, dup\ cumYeats se gr\be[te s\ explice, c\ „servitoareasau mireasa ce a[teapt\ `n casa goal\ `ntoar-cerea st\p`nului“ este „printre imaginile de`ntoarcere a inimii c\tre Dumnezeu“. ~ns\ `n`ncercarea considerabil\ a lui Yeats de a fi si-gur c\ cititorul nu pierde din vedere „punctulprincipal“, ceva din frumuse]ea enigmatic\ apoemului `n bengali se pierde.

Tagore a avut cu siguran]\ credin]e religi-oase puternice (neconforme cu principiileunei credin]e anume), `ns\ el era interesat `nmulte alte lucruri [i a avut de asemeneamulte de spus despre ele. Unele dintre ideilepe care a `ncercat s\ le prezinte erau directpolitice, [i ele se reflect\ mai degrab\ `n scri-sorile [i discursurile ]inute. Avea viziunipractice, dureros exprimate, despre na]iona-lism, r\zboi [i pace, educa]ia intercultural\,libertatea min]ii, importan]a criticismuluira]ional, nevoia c\tre deschidere [i a[a maideparte. Cu toate acestea, admiratorii s\i dinVest erau antrena]i c\tre teme mult mai inte-resate de via]\ spiritual\, care au fost subli-niate de primii s\i ocrotitori occidentali. Oa-menii veneau la discursurile sale publice dinEuropa [i America, a[tept`nd medita]ii despregrandios, teme transcendentale; `n schimbc`nd au auzit p\rerile sale despre cum trebuies\ se poarte liderii politici, a existat un resen-timent, `n special atunci c`nd (dup\ cum a-minte[te E.P. Thompson) a prezentat criticis-mul politic „la 700$ pe discurs“.

[...]Ad`nca aversiune a lui Tagore pentru ori-

ce fel de obliga]ie fa]\ de un trecut ce nu poa-

Indianul argumentativ*

Indianul argumentativ con]ine eseuridespre istoria, cultura [i identitatea indian\.Volumul este construit `n jurul tradi]ieiargument\rii publice [i a pluralismului inte-lectual `n India, urm\rind tematica din peri-oada antic\ [i p`n\ ast\zi. A[a cum IndiaToday titra la momentul apari]iei colec]iei,„eseurile s`nt obligatorii pentru oricine vreas\ `n]eleag\ India“. Comparat\ adesea cucelebra lucrare despre Orientalism, scris\de Edward Said, Indianul argumentativ esteo incursiune `n cultura [i tradi]ia indian\, oc\l\torie `n fascinanta lume a Vedelor [i aUpanishadelor, a vechilor epopei antice,Ramayana [i Mahabharata, completat\ `nacela[i timp de o dubl\ analiz\, din exterior[i din interior, a elementelor care au f\cut [ifac India at`t de fascinant\ pentru cei caretr\iesc departe de farmecul ei.

Amartya Sen, autorul eseurilor, esteprofesor de filosofie [i economie la HarvardUniversity [i a primit `n 1998 Premiul No-bel pentru economie.

Traducerea `n limba rom=n\ este `n cursde apari]ie la Editura Casa C\r]ii de {tiin]\din Cluj-Napoca, `n Colec]ia „Biblioteca In-dian\“, coordonat\ de Mihaela Gligor.

Amartya Sen Foto: Mihaela Gligor

Decembrie 2009, Calcutta

Poeme traduse `n cadrul proiectuluiinterna]ional poetry pRO desf\[urat deMTTLC (Masteratul pentru Tradu-cerea Textului Literar Contemporan,http://mttlc.ro) – Director Lidia Vianu, `ncolaborare cu Anne Stewart,http://www.poetrypf.co.uk/.

Trandafirul stacojiu

ANNA ADAMS

(lui William Blake, 200 de ani mai t`rziu)

De o frumuse]e maiestoas\E[ti tu, trandafirule;~]i desfaci petaleleCatifelate [i `mpr\[tii

O mireasm\ dulce s\n\toas\Ridic`ndu-]i fusta ro[ie{i ademene[ti albineleSpre inima ta senzual\.

Recolta de lumin\

CHRISTINE COLEMAN

Octombrie este luna recoltei de lumin\,`n zilele `n care cele din urm\ r\m\[i]eale veriis`nt purtate de v`nt pe cerul ce r\sun\ casticla,ascu]ind muchiile privirii nep\s\toareca s\ adune toat\ viclenia [i str\lucirearazelor de soare ce cad pe copaci [i peiarba ro[iatic\,d`nd banalului o emo]ie nea[teptat\.

~n diminea]a aceasta am fugit `ntr-unparc`n care lumina `mi a[tepta privirea,prins\ `n capcan\ de noroiul negru [iud–despic`ndu-se pe ]epii verzi de ilice `n raze at`t destr\lucitoare`nc`t o s\ m\ hr\nesc toat\ iarna cuaceast\ rezerv\ de lumin\.

Noaptea de dinainteadiscursului de cavaler de onoare

JOANNA EZEKIEL

~n aceast\ sear\, timid [i ritmat, `]iexersezi discursul.~l repe]i pentru tine –

un discurs `nv\luit de prietenie,pus deoparte, ca un cadou `mpachetat,cel mai bun mal].

Nu e[ti aici l`ng\ mine acum,ci pe un acoperi[ `nsorit din Taormina,a[tept`ndu-i pe proaspe]ii `nsur\]eis\ urce sc\rile, numeroasele sc\ri,

a[tept`nd s\ la[i cuvintele s\ curg\.

Traduc\tor: M\d\lina Mo], masterand\ MTTLC

PRO

19Est-Vest TTIIMMPPUULL

Radu Aldulescu, Ana Maria [i `ngerii,Editura Cartea Rom=neasc\, 2010, Co-lec]ie: Proz\, 376 p., pre] 39,50 lei.

Mama Anei Maria, Mariana, a fugitdin Rom=nia `n 1987 [i a locuit la Vienadou\zeci de ani. Cei mai importan]i anidin via]a ei. O perioad\ `n care, al\turi defiica ei, a `ncercat s\-[i `nfrunte destinul[i s\ lupte cu boala necru]\toare a copilei.O boal\ cu nume de fiar\: Lupus.

O via]\ de om, la sf`r[itul c\reia r\m`namintiri [i o m\rturisire f\cut\ `ntreguluiunivers.

Din dragostea [i durerea unei mames-a scris aceast\ carte, care nu este doar opoveste adev\rat\, ci [i un act de curaj.Curajul Marianei de a-[i dezv\lui celemai intime tr\iri [i suferin]e [i curajulscriitorului, Radu Aldulescu, de a trans-forma realitatea `n fic]iune.

Romanele lui Radu Aldulescu au irupt`n peisajul literar rom=nesc cam a[a cuma ap\rut Rasputin la curtea }arului Nico-lae, intr`nd cu opincile noroite `n fi]eleparfumate [i `nzorzonate ale optzecismu-lui, b\g`ndu-[i palmele muncite pe subfustele }arinei proz\ scurt\ [i, `n general,ne]in`nd cont de „progresele“ tactice/teo-retice ale prozei momentului. Dup\ anibuni de antrenament `ntru rafinarea ce ]i-nea loc de sinceritate, `ntru esopismul ri-dicat la rang de art\, apare un Aldulescufrust, decupat parc\ atunci din lumea pecare o pune `n fa]a oglinzii. E salahorulcare-i ]ine loc fie de narator, fie de per-sonaj principal, insul dezabuzat care nuse poate stabili nic\ieri, tipul violent, `ncontinu\ lupt\ cu propria via]\, golanul.(Bogdan-Alexandru St\nescu)

~n ce m\ prive[te, via]a oric\rui omeste un roman `ntruchip`nd adesea o pro-iec]ie a rug\ciunii c\tre `ngerul dat omu-lui spre p\zirea sufletului [i p\c\tosuluitrup, pe c`nd omul cu obiceiurile lui relem`niaz\ curata lumin\ a `ngerului, izgo-nindu-l de la el cu metehnele cele de ru[i-ne: cu minciunile, cu clevetirile, cu piz-ma, cu os`ndirea, cu trufia, cu neplecarea,cu neiubirea de fra]i [i ]inerea de minte ar\ului, cu iubirea de bani, cu necur\]ia, cum`nia, cu scumpetea, cu m`ncarea f\r\ desa] [i be]ia, cu multa vorbire, cu g`ndurilecele rele [i viclene, cu `ndr\znirea sprep\cate [i mai cu seam\ spre pofta cea rea,trupeasc\. Cunosc`nd-o [i ascult`nd-o pefemeia aflat\ `n c\utarea cuiva care s\-iscrie romanul vie]ii, am sim]it `n fiin]a ei,`n vorbele [i-n toat\ povestirea ei un pa-tos `nl\crimat al poc\in]ei, care venea dinaceea[i rug\ciune: cum voi putea s\-micer iertare faptelor mele celor amare, rele[i viclene `n care cad `n toate zilele [inop]ile [i `n tot ceasul? De aceea cad `na-intea ta [i m\ rog, p\zitorul meu cel sf`nt,milostive[te-te de mine p\c\tosul. Fii miesprijinitor [i ~mp\r\]iei lui Dumnezeu m\f\ p\rta[ cu to]i sfin]ii; acum [i pururea[i-n vecii vecilor. Amin! (Radu Aldulescu)

BURSA C|R}ILOR

www.timpul.ro mai 2010

te fi schimbat de ra]iunea contemporan\ s-aextins chiar la a[a zisa virtute de a p\stra pro-misiunile trecutului. Odat\, pe c`nd MahatmaGandhi a vizitat [coala lui Tagore de la Shan-tiniketan, o t`n\r\ l-a rugat s\ `i dea un auto-graf pe o carte. Gandhi i-a scris: „Niciodat\nu face o promisiune `n van. F\c`nd-o, `mpli-ne[te-o cu pre]ul vie]ii“. C`nd a v\zut aceast\dedica]ie, Tagore a devenit agitat. Pe aceea[icarte el a scris un scurt poem `n bengali caresublinia c\ nimeni nu poate fi f\cut, „cu unlan] de argil\, prizonier pentru totdeauna“. A`ncheiat poemul `n englez\, posibil pentru afi citit [i de Gandhi: „Alung\-]i departe pro-misiunea dac\ se dovede[te a fi gre[it\“.3

Tagore a avut o mare admira]ie pentruMahatma Gandhi ca persoan\ [i lider politic,`ns\ el a fost foarte sceptic cu privire la for-ma de na]ionalism a lui Gandhi [i la instinc-tele sale conservative cu privire la vechiletradi]ii ale ]\rii. Nu l-a criticat niciodat\ per-sonal pe Gandhi. ~n eseul din 1938, „OmulGandhi“, el a scris:

Este extraordinar ca politician, ca orga-nizator, ca [i conduc\tor al oamenilor, careformator moral, dar este mult mai ex-traordinar ca om, pentru c\ nici una dintreaceste aspecte [i activit\]i nu `i limiteaz\umanitatea. Ele s`nt mai degrab\ inspirate[i sus]inute de aceasta.

{i totu[i a existat o mare diferen]\ `ntre ceidoi. Tagore a fost explicit cu privire la deza-cordul s\u:

Noi care adesea glorific\m tendin]anoastr\ de a ignora ra]iunea, instal`nd `nlocul ei credin]a oarb\, valorific`nd-o caspiritual\, pl\tim `ntotdeauna costurilesale cu `ntunecimea min]ii [i destinuluinostru. ~l acuz pe Mahatma pentru exploa-tarea acestei for]e ira]ionale a credulit\]ii`n oamenii no[tri, care ar putea avea caefect imediat crearea unei superstructuri,cu toate c\ `i submineaz\ funda]ia. Cu a-ceasta `ncepe estimarea pe care i-o fac luiMahatma, ca [i conduc\tor al na]iuniinoastre, [i este `mbucur\tor pentru minec\ nu se sf`r[e[te acolo.

~ns\ cu toate c\ „nu se sf`r[e[te acolo“,acea diferen]\ de viziune a fost un separatorputernic. [...]

Educa]ie [i libertate

[...] Viitorul Indiei ar depinde de educa]ie([i reflec]ie, dialog [i comunica]ia care `i esteasociat\) mai degrab\ dec`t de, s\ spunem,`nv`rtirea „ca sacrificiu“ („Charka nu cerenim\nui s\ g`ndeasc\“).

Tagore era preocupat nu doar de existen]aunor mai largi oportunit\]i pentru educa]iede-a lungul ]\rii (`n special `n zonele ruraleunde [colile erau pu]ine), dar de asemenea [ide a face [colile mult mai atractive. El `nsu[iabandonase [coala devreme, `n special dincauza plictiselii, [i nu s-a obosit s\ ob]in\ odiplom\. A scris foarte mult despre cum [co-lile ar trebui s\ fie f\cute mult mai atractivepentru b\ie]i [i fete [i astfel mult mai pro-ductive. Propria [coal\ de la Shantiniketanavea multe facilit\]i. Accentul aici a c\zut pemotivarea de sine mai degrab\ dec`t pe dis-ciplin\, [i pe sprijinirea unei curiozit\]i inte-lectuale, mai degrab\ dec`t pe excelen]acompetitiv\.

Mare parte din via]a lui Rabindranath afost petrecut\ dezvolt`nd [coala de la Shanti-niketan. {coala nu a avut niciodat\ mul]ibani, din moment ce taxele erau foarte redu-se. Onorariul pentru conferin]ele lui a mers`n sprijinirea [colii, la fel ca [i mare parte dinbanii pentru premiul Nobel. {coala nu a ob]i-nut nici un ban de la guvern, `ns\ a beneficiatde ajutorul cet\]enilor – chiar MahatmaGandhi a str`ns bani pentru ea.

Disputa cu Mahatma Gandhi de dup\ cu-tremurul din Bihar a atins un subiect ce erafoarte important pentru Tagore: nevoia pen-tru o educa]ie `n [tiin]\, la fel de important\ca cea `n literatur\ sau disciplinele umaniste.La Shantiniketan, existau puternice elemente„locale“ `n accentul pus pe tradi]iile indiene,inclusiv pe clasici, iar `n instruire se foloseabengali, mai degrab\ dec`t engleza. ~n acela[itimp existau cursuri despre o mul]ime deculturi [i programe dedicate Chinei, Japoniei[i Orientului Mijlociu. Mul]i str\ini veneau laShantiniketan s\ studieze sau s\ predea, iarfuziunea acestor studii p\rea s\ func]ioneze.

S`nt p\rtinitor `n a-l vedea pe Tagore ca`nv\]\tor, mai ales c\ eu `nsumi am fost edu-cat la Shantiniketan. {coala era neobi[nuit\din multe puncte de vedere, `ncep`nd cu ex-centricitatea claselor – cu excep]ia orelorcare necesitau laboratoare – ce erau ]inuteafar\ (de c`te ori vremea permitea asta). Nuconta ce g`ndeam despre credin]a lui Rabin-dranath c\ cineva c`[tig\ din faptul c\ esteplasat `ntr-un mediu natural `n timp ce `nva]\(unii dintre noi au luat pozi]ie referitor la

aceast\ teorie), noi am g\sit aceast\ expe-rien]\ a `nv\]\rii `n afara claselor extrem deatractiv\ [i de pl\cut\. Din punct de vedereacademic, [coala noastr\ nu era `n mod par-ticular exact\ (uneori nu aveam deloc exa-mene), [i nu putea, dup\ standardele acade-mice recunoscute, s\ concureze cu uneledintre cele mai bune [coli din Calcutta. ~ns\era ceva remarcabil `n u[urin]a cu care discu-]iile se puteau muta de la literatura tradi]io-nal\ indian\ la cea contemporan\ [i de la g`n-direa clasic\ occidental\ la cultura Chineisau a Japoniei sau altundeva. Celebrarea va-riet\]ii [colii era `ntr-un ascu]it contrast cuconservatorismul [i separatismul cultural [iavea tendin]a s\ str`ng\ India din c`nd `nc`nd.

Schimbul de informa]ii culturale al vi-ziunii lui Tagore asupra lumii contemporanepoate fi comparat cu viziunea lui SatyajitRay, el `nsu[i absolvent al Shantiniketanului,regizor al mai multor filme bazate pe scrie-rile lui Rabindranath.4 Cuvintele lui Ray, din1991, despre Shantiniketan i-ar fi pl\cut multlui Rabindranath:

Consider c\ cei trei ani pe care i-ampetrecut la Shantiniketan au fost cei mairoditori din via]a mea… Shantiniketan mi-a deschis ochii pentru prima dat\ asuprasplendorilor Indiei [i a artei Orientului `n-dep\rtat. P`n\ atunci eram complet subinfluen]a artei, muzicii [i literaturii occi-dentale. Shantiniketan m-a f\cut cel cares`nt, produsul comun al Estului [i Vestului.5

(traducere de Mihaela Gligor)

* Fragmente din Amartya Sen, Indianul argumen-tativ, în curs de apari]ie la Editura Casa C\r]ii de {tiin]\,Cluj-Napoca, 2010, în Colec]ia „Biblioteca Indian\“,coordonat\ de Mihaela Gligor

1 Vezi Romain Rolland and Gandhi Correspondence,cu o prefa]\ de Jawaharlal Nehru (New Delhi: Govern-ment of India, 1976), pp. 12-13.

2 Asupra importan]ei ambiguit\]ii [i incompletitudiniidescrierii în poeziile lui Tagore ne ofer\ câteva imaginiteza lui William Radice (unul dintre traduc\torii impor-tan]i ai lui Tagore în englez\): „îmbinarea sa de poezie [iproz\ este cu mult mai adev\rat\ pentru a fi incomplet\“(Introducere la Rabindranath Tagore: Selected ShortStories, Hardmondsworth: Penguin, 1991, p. 28).

3 Cf. Amita Sen, Anando Sharbokaje (în bengali)(Calcutta: Tagore Research Institute, ed. a II-a, 1996), p.132.

4 Vezi Satyajit Ray, Our Films Their Films (Calcutta:Disha Book/Orient Longman, ed. a III-a, 1993). Am în-cercat s\ discut aceste probleme în Satyajit Ray MemorialLecture, inclus\ în acest volum ca Eseul 6. Vezi deasemenea, Andrew Robinson, Satyajit Ray: The InnerEye (London: André Deutch, 1989).

5 Guardian, 1 august 1991.

VitraliuTTIIMMPPUULL20

mai 2010 www.timpul.ro

LIVIU FRANGA

„Casa voastr\ rom=neasc\ v\ a[teapt\ cuproduse de cea mai bun\ calitate, la pre]urifoarte avantajoase! Casa-Rom=neasc\. MiniMarket Magazin Alimentar Tel. [...] Veni]i laCasa-Rom=neasc\ din Nicosia! Str. Righeni,nr. 51A, Lidra, Nicosia. Program: `n fiecare zide la 10.00-21.00, `n afar\ de luni.“

„Forma]ia vocal-instrumental\ Meridian,din Nicosia, v\ promite petreceri rom=ne[ti deneuitat! (Nun]i, botezuri, petreceri private)Pentru rela]ii: tel. [...] (Ionu]) [i [...] (C\t\lin)“

„Dac\ vrei s\ ai o dantur\ s\n\toas\ vino lacabinetul dr. Najib Azar. Str. Naxos, nr. 12,Nicosia (vis-à-vis de cl\direa CYTA l`ng\reprezentan]a TAROM) Tel. […] (DoamnaIoana Bucur)“

„EASY SAT. De 4 ani al\turi de dvs.! V`n-z\ri [i instal\ri antene satelit: instal\ri [i mu-t\ri antene, service [i `ntre]inere. V`nz\ri re-ceivere, antene, accesorii, etc. Instal\ri canalef\r\ abonament. Instal\ri canale maghiare, ru-se[ti, italiene, arabe, ukrainiene, moldovene[tietc. Contracte legale pe numele dvs. Activareimediat\ (la instalare). Plata `n Rom=nia sauCipru! Cu 1 abonament vezi pe 2 TV! Garan-]ie scris\ – service [i `ntre]inere. Radu Marian,specialist antene terestre [i satelit. Tel. [...]www. [...] Acoperim tot Ciprul!“

ANUN}URI GRATUITE. Mesaj la tel.[...]

Rubrica: Locuri de munc\ – Cereri

„Caut de munc\ `n Nicosia, sudor, [ofer B,C, E, atestat rigips, l\c\tu[. Tel. [...]

„M\ numesc Gabriel, caut loc de munc\urgent `n domeniul construc]ii. Rog seriozi-tate. Tel. […]

„Caut [i eu de munc\. Menajer\ sau ajutor`n buc\t\rie. Daniela, 40 de ani. Nu o s\ regre-ta]i. Tel. […]“

„Rom=nc\. Caut munc\ la c\lcat rufe sau`ngrijesc b\tr`ni, copii. Rog seriozitate. Tel.[…] Paphos“

„T`n\r 25 ani, ocupa]ie electrician, caut demunc\ dup\ ora 17.00. Permis categ. B. Vor-besc engleza. Tel. […]“

„Caut de munc\ pentru so]ia mea (din Ro-m=nia) 2-3 s\pt\m`ni de Pa[te, sau dup\. ZonaLimassol. Vorbe[te rusa, ivrita, italiana. Su-na]i seara, orele 19-20. Mihai. Tel. […]“

„Rom=n, bine f\cut, voinic, caut de munc\`n construc]ii, fierar sau brut\rie. Urgent.Cine m\ poate ajuta, eu recunosc\tor. Tel.[…] Vali“

„T`mplar calificat produc]ie-montaj mobi-lier, u[i, ferestre, posesor auto, disponibil ladeplas\ri [i la munc\ de teren, caut de munc\la angajator serios. Tel. […]“

Rubrica: Imobiliare – `nchirieri

„Apartament nou 60MP, dormitor, livingopen-plan buc\t\rie, A/C (cald/rece), parchetlaminat, panoram\ frumoas\ a Nicosiei, situatla etajul 1 ([i ultimul) `ntr-un mic bloc, cunumai 6 apartamente `n Anthopolly (Nicosia),parking privat [i store room. Pentru informa]iisuna]i […]“

„Caut o fat\, indiferent v`rsta, pentru a lo-

cui `mpreun\. De]in locuin]\ singur. Nu pl\-te[te chirie. Paphos. Tel. […]“

„B\rbat, doresc s\ `mpart locuin]\, `nLatsia (sudul Nicosiei) cu o persoan\ serioas\,civilizat\, nefum\toare, curat\. Ofer similar.Tel. […]“

Rubrica: Matrimoniale

„Rafael, t`n\r sufletist. S`nt pierdut `n ]arasoarelui. Caut\-m\ [i salveaz\-m\. Ofer «re-compens\» celei care m\ g\se[te. Limassol.Tel. […]“

„S`nt un domn dr\gu], lini[tit, iubitor. S`ntcipriot. {tiu limba rom=n\. ~mi caut o doamn\dr\gu]\ rom=nc\, s\-mi `ntemeiez o familie.Rog mult respect [i seriozitate. Nikos.Paphos. Tel. […]“

„T`n\r nec\s\torit, caut jum\tatea vie]iimele, oriunde s-ar afla ea. Tel. […]“

„Bun\. M\ numesc Antonio, am 26 de ani,1,79 `n\l]ime, ochi alba[tri cum e marea [i 70kg. Caut o fat\ serioas\ pentru a `ntemeia ofamilie. S`nt foarte atr\g\tor, frumos [i iu-b\re]. Nu beau alcool. Nu r\spund la nr. as-cunse. Tel. […]“

„Zbur\torul, caut\ C\lina, mai mult de[-teapt\, dec`t ur`t\ [i mai mult frumoas\ dec`tproast\. Tel. […]“

„S`nt Corina, am 41 ani, servici, cas\, do-resc s\ cunosc un b\rbat pentru prietenie,eventual c\s\torie. Tel. […]“

„Leonard 29 de ani, din Paphos. Te caut petine iubire. Dac\ e[ti acolo, d\-mi un SMS.Tel. […]“

„Bun\ s`nt Daniel, am 28 de ani [i `mi cautjum\tatea. ~i ofer o ton\ de dragoste. Pupilicimul]i. Tel. […]“

Rubrica: Mesaje de la cititori

„Cunoa[te]i un instructor rom=n, [coal\ de[oferi? Locuiesc `n Limassol. Dac\ m\ pute]iajuta, da]i SMS la […]“

ANUN}URI CU PLAT|

Rubrica: Prest\ri servicii

„Pictez icoane, tablouri, pe orice suport [idimensiuni. Cristian. Nicosia. Tel. […]“

„Aplic unghii false, manichiur\, pedichiu-r\, la domiciliu. Anca. Tel. […]“

„Fac curse taxi, oriunde, particular. S`ntdin Limassol. Tel. […]“

„Avantajos! Am grij\ de 2-3 copii de ro-m=ni, la domiciliul meu! Mic dejun [i pr`nzinclus! Locuiesc `n Nicosia. Tel. […]“

Rubrica: V`nz\ri diverse

„V`nd apartament 2 camere (Rom=nia, Ro-man-Neam]) Super central, cu `mbun\t\]iri,pre] negociabil. Tel. […]“

„Cedez contract vizionare posturi rom=-ne[ti AKTA TV. Informa]ii la tel. […]“

„V`nd anten\ parabolic\ diam. 1,5, pentruDIGI TV, toate accesoriile incluse. Pre] 120euro. Tel. […]“

Rubrica: Botezuri de rom=ni `n Cipru (cufoto)

„Pe 5 februarie, Darius, fiul lui Mitic\ [iMihaela, a fost botezat la Biserica Sf. Paveldin Nicosia. Na[i au fost Zaharia [i Nu]i.Petrecerea `n cinstea micu]ului a avut loc laMacedonitissa Palace, din Nicosia, unde Jeande la Craiova [i orchestra lui au c`ntat p`n\diminea]a. S| V| TR|IASC| {I S| FIES|N|TOS!“

Mic\ publicitate rom=neasc\ `n CipruRAME

Nu pierde TIMPUL, cite[te!

KONSTANTINOS KAVAFIS

Eu am adus `n art\

Stau [i visez. Dorin]e [i senza]iieu am adus `n art\. – Chipuri [i silueteabia `ntrez\rite; nesigure-amintiride iubiri ne-mplinite. M\ las `n voia Artei.Ea [tie s\ dea des form\ Chipului Frumuse]ii;pe nesim]ite-aproape ea via]a completeaz\,asociind impresii, asociind [i zile.

Traducere de Elena Laz\r

Intvli arti

Sedeo nec non somnio. Cupidines sensusqueintuli Arti – quaedam paene uisa,ora uel lineamenta; amorum infectorumquaedam dubia uestigia. Uti tradam illi.Callet ut fingat Formam Pulchritudinis;prope paulatim uitam supplens,connectens impressiones, connectens illos dies.

Traducere de Liviu Franga1

1 Aici se `ncheie ciclul celor 24 de poeme kavafice – [i, odat\ cu el, rubrica Verba Latina –, prin antologarea c\roraam dorit s\ configur\m, `n viziunea noastr\, alfabetul poetic al Alexandrinului, rezonant cu acelea[i profundeecouri `n latin\ ca [i `n oricare alt\ limb\ vorbit\ [i citit\. Adres\m mul]umirile noastre eminentei neoeleniste, d-nei Elena Laz\r, pentru permisiunea acordat\ de a include traducerile kavafice ale domniei sale `n cadrul acesteirubrici. Care, sper\m, va fi continuat\, `ntr-un viitor dorit apropiat, de un alt ciclu antologic, urm`nd s\ configurezealfabetul erotic al aceluia[i fiu ilustru al Greciei egiptene. (L.F.)

PoiemataVERBA LATINA

21Vitraliu TTIIMMPPUULL

mai 2010www.timpul.ro

LIVIU PETCU

A[ez`ndu-l `n gr\dina Edenului, Dumne-zeu i-a dat protop\rintelui Adam porunca de anu m`nca din pomul cuno[tin]ei binelui [i r\u-lui (Facerea 3, 17), ca s\ se arate vrednic s\-[ic`[tige prin voia sa proprie [i cu ajutorul ha-rului lui Dumnezeu, starea de `ndumnezeire,care-i fusese promis\. Aceast\ porunc\ erapentru Adam o provocare [i o `ncercare `nacela[i timp. Dumnezeu `i face cunoscut luiAdam c\ mai exist\ [i o alt\ cale `n afara celeia binelui, pe care Adam ar fi trebuit s\ o ur-meze. Dar Dumnezeu `nzestr`ndu-l cu liber-tate, voia ca Adam s\-[i c`[tige singur meritulde a ajunge dumnezeu dup\ har, aleg`nd elsingur calea binelui.

Porunca a fost dat\ at`t luiAdam, c`t [i nou\ tuturor

Porunca dat\ primilor oameni a fost inter-pretat\ simbolic de P\rin]ii r\s\riteni. Faptulc\ porunca are dou\ p\r]i – o parte care folo-se[te singularul [i una care folose[te pluralul –este interpretat\ de Cuviosul Nichita Stithatulca parte a Proniei divine. Porunca nu este va-labil\ doar pentru primii oameni, ci [i pentruurma[ii acestora, prin urmare, p\catul luiAdam este prototipul neascult\rii [i al p\catu-lui ce se vor repeta [i mai t`rziu, chiar dac\sub forme diferite: „Dumnezeu a dat omuluiporunc\, zic`nd: «Din tot pomul din rai po]i s\m\n`nci dar din pomul cuno[tin]ei binelui [ir\ului s\ nu m`nca]i; `n ziua `n care ve]i m`ncadin el cu moarte ve]i muri». Mai `nt`i `[i `n-dreapt\ porunca spre unul... Apoi vorbe[te laplural c\tre mai mul]i... Ce `nseamn\ aceasta?Dumnezeu ne `nva]\ c\ taina poruncii acesteianu se `ndreapt\ numai spre Adam, ci va trecef\r\ `ndoial\ [i la noi to]i ... Ceea ce a p\]it a-tunci Adam, am\git de Eva, [i Eva, am\git\ de[arpe, se `nt`mpl\ cu noi, cei ce ne na[tem du-p\ ei de la ei“ (Cuv. Nichita Stithatul, Vedereaduhovniceasc\ a raiului, cap. 10, `n Filocalia,vol. VI), atunci c`nd ne `ndep\rt\m de Dum-nezeu, neascult`nd poruncile Sale.

Facilitatea `mplinirii poruncii divine

Porunca dat\ de Dumnezeu era una u[or de]inut, pentru c\ nu oprea dec`t de la fructeleunui singur pom, celelalte nefiindu-i interzise,[i omul avea `n ajutorul s\u, pe l`ng\ firea sara]ional\ [i moral\, [i ajutorul harului luiDumnezeu, care `l `nt\rea [i-i `nlesnea astfel`mplinirea poruncii. Din bun\tate, Dumnezeua dat o singur\ porunc\ [i aceasta u[or de p\-zit, pentru ca omul s\ nu fie supus unei `ncer-c\ri grele, pentru a-i oferi putin]a de a rezista

cu u[urin]\ ispitei diavolului (pe care Dumne-zeu a prev\zut-o), [i pentru a-l ajuta s\ se fo-loseasc\ bine de libertatea sa.

De ce a dat Dumnezeu aceast\porunc\ [i cu ce scop?

Dumnezeu a vrut s\ pun\ la `ncercare pute-rile morale ale primului om, pentru ca s\-iofere prilejul s\ [i le `nt\reasc\ prin practic\ [is\ ajung\ astfel la acel grad de des\v`r[ire,`nc`t s\ nu mai poat\ p\c\tui niciodat\. Pentruaceasta i-a poruncit ca din to]i pomii Edenuluis\ m\n`nce, numai din pomul cuno[tin]ei bi-nelui [i r\ului s\ nu m\n`nce, ad\ug`nd c\, `n-dat\ ce va m`nca, va muri (Facerea 2, 16).

Dumnezeu l-a f\cut pe om [i l-a a[ezat `ntr-o stare de mare bog\]ie [i i-a d\ruit o nease-muit\ cinste. Dar tocmai pentru a nu c\dea dinaceast\ pricin\ `n m`ndrie, uit`nd c\ nu are dela el `nsu[i toate bun\t\]ile, i s-a dat aceast\porunc\. Omul trebuia s\ asculte de Creator [is\ nu prefere darul `n locul ascult\rii de D\-ruitor. Sf`ntul Grigorie Palama este de p\rerec\ omul, creat dup\ chipul lui Dumnezeu, din-tru `nceput a fost f\cut `ntru asem\narea cuHristos, pentru ca s\ poat\ vedea `n El, la vre-mea cuvenit\, Arhetipul s\u; [i de aceea i s-adat `n rai porunc\ omului (Sf. Grigorie Pala-ma, Omilie la Botezul Domnului). Poruncaindica omului c\ nu spre cele sensibile trebuies\-i fie cre[terea, sau nu f\r\ Dumnezeu, ci `nDumnezeu [i prin Dumnezeu. P\rintele St\ni-loae men]ioneaz\ `n acest sens: „nu grani]a cei s-a pus omului `i `nchidea propriu-zis spori-rea `n via]\, ci ie[irea din sfera divin\, prin a-m\girea c\ se `ntinde `ntr-un domeniu mailarg. Sensul acestei grani]e `l avea porunca dea nu m`nca din pomul cuno[tin]ei binelui [i alr\ului, adic\ de a nu da drumul sim]ualit\]ii,de a nu-i permite s\ atrag\ [i spiritul exclusiv`n imanen]\. Porunca urm\rea ]inerea omului`n matca ce-i f\cea posibil\ cre[terea, oprirealui de la rev\rsarea [i `mpr\[tierea haotic\. Po-runca aceasta constituia `n acela[i timp o gra-ni]\ a spiritului `nspre Dumnezeu, [i o grani]\a sim]ualit\]ii `nspre spirit. Constituia o ase-menea grani]\ prin teama ce trebuia s\ o aib\omul de a nu asculta de Dumnezeu (Pr. Prof.Dumitru St\niloae, Doctrina ortodox\ [i ca-tolic\ despre p\catul str\mo[esc, Ortodoxia,An IX (1957), nr. 1, p. 12). Odat\ cu aceast\porunc\ pe care a dat-o Dumnezeu omului, i-a dat `n mod indirect [i responsabilitatea fap-tei lui. Porunca `nsemna propriu-zis oprirea o-mului de a ie[i din unirea cu Dumnezeu. ~m-podobind deci Dumnezeu f\ptura, i-a d\ruitvie]uirea `n Paradis. Dar pentru c\ „trebuia cacel astfel `nfrumuse]at [i `ncoronat cu bel[u-gul bun\t\]ilor de sus, s\ nu fie l\sat s\ fie dusspre `ng`mfare, ignor`ndu-[i starea de depen-den]\, (c\ci l\rgimea `n str\lucire [i libertatea

nem\surat\ u[or duce pe cineva spre patima`ng`mf\rii [i `n\l]\rii), i s-a dat – cum se d\ deobicei o m\sur\ slujitorilor – o lege a `nfr`n\-rii, ca prilej de a nu uita pe St\p`nul, ca prinea s\ fie adus mereu la amintirea Celui ce adat porunca [i s\ [tie clar c\ e supus r`nduie-lilor Celui ce-l st\p`ne[te“ (Ibidem).

Porunca dat\ era temporar\,nu definitiv\

P\rin]ii ne `nva]\ c\ oprirea gust\rii din po-mul cuno[tin]ei nu era absolut\ sau o oprire deprincipiu, ci temporar\, o am`nare pentru vre-mea c`nd omul, dup\ puterile lui ra]ionale [icognoscibile, avea s\ fie apt pentru aceasta.Dumnezeu nu i-a oprit omului pentru totdeau-na `mp\rt\[irea de lume, ci numai p`n\ ar fi a-juns s\-[i st\p`neasc\ deplin sim]irea prin ma-turizarea spiritual\. Adam era un copil dinpunct de vedere spiritual. Nu toate m`nc\ru-rile s`nt bune pentru copii. Unele m`nc\ruri `ipot omor`, `n timp ce adul]ii le pot gusta f\r\nici o opreli[te. A fost oprit omul s\ m\n`ncedintr-un anumit pom pentru a se vedea dac\omul merit\ acea vrednicie [i cinste `nalt\, lacare avea s\ fie `n\l]at dup\ `ncercare. Dum-nezeu i-a dat omului porunca s\ nu m\n`ncedin pom, dup\ ce a luat toate m\surile de pre-venire pentru aceasta. Nu i-a for]at libertatea,pentru c\ s-ar fi pierdut tot pre]ul virtu]ii, [i canu cumva chiar silit fiind [i neascult`nd, maimare os`nd\ s\-[i agoniseasc\. Dar omul neas-

cult`nd [i-a deschis larg sim]irea, ceea ce i-aorbit mintea, l-a `nstr\inat cu totul de cuno[-tin]a de Dumnezeu [i l-a umplut de cuno[tin]ap\tima[\ a lucrurilor. „~mp\rt\[indu-se deci o-mul f\r\ m\sur\ de aceasta numai prin sim]i-re, asemenea dobitoacelor necuv`nt\toare, [iafl`nd prin experien]\ c\ `mp\rt\[irea de celesensibile sus]ine firea lui trupeasc\ [i v\zut\, ap\r\sit frumuse]ea dumnezeiasc\, menit\ s\alc\tuiasc\ podoaba lui spiritual\ [i a socotitzidirea v\zut\ drept dumnezeu, `ndumneze-ind-o, datorit\ faptului c\ e de trebuin]\ pentrusus]inerea trupului“ (Sf. Maxim M\rturisi-torul, R\spunsuri c\tre Talasie, `n Filoca-lia…, vol. III).

De `mplinirea acestei porunci at`rna `ntreagasoart\ viitoare a omului

Omul trebuia s\ `ndeplineasc\ porunca,pentru c\ ea cuprindea `ntreaga voin]\ a luiDumnezeu exprimat\ fa]\ de om [i omul pri-mise de la Dumnezeu at`t de mari [i numeroa-se binefaceri, `nc`t nu trebuia nici o clip\ s\[ov\ie. De `mplinirea acestei porunci at`rnaapoi `ntreaga soart\ viitoare a omului: `mpli-nirea avea s\-i aduc\ perfec]iunea `ngereasc\de a nu mai putea p\c\tui [i s\-i p\streze pen-tru totdeauna bunurile cu care fusese h\r\zit,iar ne`mplinirea avea s\-i atrag\ pierderea tu-turor bunurilor `n posesia c\rora se afla, ceeace s-a [i `nt`mplat de fapt.

Porunca dat\ de Dumnezeu `n Eden

BOGDAN ULMU

Vreau s\ fiu bine-n]eles: respect durereacelor care pierd pe cineva drag. Eu `nsumi s`ntun perdant tragic – am pierdut p\rin]ii, mul]iprieteni dragi [i o so]ie minunat\. Deci, [tiuce-nseamn\ durerea [i accidentul tragic...

Cu toate astea, ludicul din mine, neador-mit, nu se poate ab]ine s\ nu remarce c\, une-ori, numele deceda]ilor – scoase de prin fer-paruri, sun\... deloc sepulcral!...

Dau c`teva exemple, din mica publicitate aultimilor ani: Iuliana Covor, Costic\ Porci[a-

nu, Buricea, B\l\e], Liviu Mugurel Jude]... iarla cei care mul]umesc pentru prezen]\, la ci-mitir, exist\ o Versavia Ca]ighera, Nicu Ple[-coi, Vitalie Grasu, Nonica P\ralb [.a.

¤

Iar `ntr-o revist\ literar\ de prin sudul Mol-dovei, apar nume ca Armanda Filipine, Menu]Maximinian, Lorian Carsochie, Ramona Chi-nez, Artemiza Delia As\nache, Radu Fefceac,Alina Gabriela Capr\, Petre Abeaboru [.a.

La facultate, la Ia[i, aveam ca studen]i unLab\, Sm`nt`n\, P`r]ac, Foamete, Suflet...

~n arta na]ional\ exist\ [i o onomastic\...br`nziform\ – actorii Br`nzea, Ca[caval,Sm`nt`n\, Sm`nt`nic\...

Onomastica? P`n\ la urm\... act (involun-tar) de crea]ie, bre!

¤

Dup\ ce am b\ut vinul Conu’ Alecu (carem\ ducea la Paleologu!), iat\ c\ am descoperit[i vinul Boier Bibicu (fire[te, cu trimitere laCaragiale).

¤

~ntr-o noapte mi-a venit `n minte o parafra-z\ simpatic\: Tarzan [i Isolda...

¤

{ti]i cine a fost primul b\rbat care a consta-tat c\ e nevoie de o femeie `n cas\?

Desigur, Me[terul Manole!...

¤

Un actor cu care lucrez o pies\ argentinia-n\, are un tic verbal: b\di]a. C`nd zice b\di]aMilu]\, ori b\di]a V`lcu, mai merge.

Na[pa’ e c`nd folose[te sintagma b\di]aSofocle...

¤

Am un prieten, la Br\ila, care scoate o re-vist\ de integrame [i umor – Mihai Frunz\.Unele din defini]iile lui s`nt delectabile:

„Uli]\ – strad\ pe care iarna, babele vor-besc `n versuri; Nea – Alecu, care-n plin\ iar-n\, tunde oaia [i berbecu’; Horn – motivpentru care unii b\rba]i `[i g\sesc so]iile-n patcu un Mo[ Cr\ciun... negru.“

¤

A murit o actri]\ dintr-un teatru moldav.De ciroz\.

- „Bea?“ – m\ `ntreab\ discipolul meu.- „Nu!“ – `i r\spund. „Eu de ce beau? Ca s\

nu mor!“...

Jurnalul unui ludic nevindecabil...

22 ArteTTIIMMPPUULL

mai 2010 www.timpul.ro

Sala cinematografului Victoria n-a maifost a[a de plin\ din toamna trecut\, de ladeschiderea/`nchiderea Festivalului de Filmde la Ia[i, semn c\ cei de la Twin Arts [i-auf\cut bine treaba. Ei l-au adus la premieraie[ean\ a documentarului „Kapitalism – re-]eta noastr\ secret\“ pe realizatorul filmului,Alexandru Solomon. Nu [tiu c`t de secret\mai e re]eta miliardarilor: ziarele au totscris, televiziunile au demascat, noi ne-amtot indignat. Dinu Patriciu m\rturise[te `nfilm c\ primul milion l-a f\cut foarte greu, `n1990! Regizorul a m\rturisit c\ i-a luat cinciani ca s\ termine filmul, c\ a fost dificil s\ `iconving\ pe „actori“ c\ avea o agend\ plin\de nume (tot topul celor 300 cei mai boga]ioameni din Rom=nia era acolo), c\ a luatparte la mondenit\]i de felul balului Operei,c\ a pierdut mult timp, `mpreun\ cu echipa,pe la por]ile acestor oameni. Por]i care arat\de multe ori cine s`nt ace[tia, care ne st`r-nesc curiozitatea, pe care `i urm\rim prinpresa de toate felurile, pe care spunem c\ `idispre]uim, dar a c\ror existen]\ ne fascinea-z\. Unii dintre ei au fost [i au r\mas `n prim-planul vie]ii publice, al]ii au r\mas doar cuamintirea clipei de glorie mediatizat\. ~i ve-dem pe yachturi, `n casele de mai mult saumai pu]in bun gust, servi]i de valetul perso-nal, `n timp ce prin u[a `ntredeschis\ z\rimgarda de corp care supravegheaz\ orice mi[-care, sau `i urm\rim cobor`nd din ma[ina lu-xoas\ `n praful gros de pe „teren“, dup\ cecu mi[c\ri largi ne-au indicat propriet\]ileindustriale de m\rimea unor or\[ele. Facemochii mari, de[i n-ar trebui s\ mai avem ilu-zii. Nu [tim dac\ s\ r`dem de gafe, s\ ne in-dign\m sau s\ ne `nfuriem. Trecem de la ui-mirea `n fa]a cinismului afi[at, la am\r\ciu-nea concluziilor noastre personale. G\simpuncte comune (apartenen]a la conducereaUTC-ului, un tat\ activist cu func]ie impor-tant\, sau activitatea `n cadrul Securit\]ii),pentru ca personajul urm\tor s\ ne dea pestecap concluziile noastre prea pripite. Perso-najele s`nt foarte diferite [i nu au `n comundec`t sumele imense din conturi. Majoritateas`nt mul]umi]i cu importan]a lor na]ional\,doar Dinu Patriciu iese `n eviden]\ prin an-vergura interna]ional\. {i nu doar a afaceri-lor! L-am z\rit `ntr-un reportaj de pe un ca-nal fran]uzesc care ar\ta lumea prezent\ laun meci de polo pe z\pad\ la St. Moritz saula Gstaad, unde, `n marea doamnelor `n bl\-nuri [i a domnilor bine `nfofoli]i, se ivea ca-pul z`mbitor al cona]ionalului nostru cu oimens\ c\ciul\ ruseasc\. E drept c\ statura`nalt\ `l scotea `n eviden]\. Pentru cei caren-au aflat `nc\, sta]iunile mai sus numite s`ntlocurile de joac\ ale boga]ilor lumii, repre-zentan]ii categoriei old money str`mb`nd`nc\ din nas, dar ced`nd `ncet, `ncet, presiu-nii sociale a celor din categoria nouveauriche, cu gesturi extravagante care ]in s\-[iarate cu insisten]\ bog\]ia dob`ndit\ recent.La persoana de care ne ocup\m, poate [ipentru c\ la r`ndul lui [i Alexandru Solomona insistat asupra-i, exist\ un savoir faire pecare nu ne putem opri s\ `l admir\m: elegan-]a vestimentar\, mobilele clasicilor moder-nismului (care cost\ mai mult dec`t mobilelede acum c`teva veacuri), modul de a se com-porta `n situa]ii oficiale. La Dan Voiculescu,casa cu alura uneia f\cut\ de Frank LloydWright, e mobilat\ cu mult\ aur\rie, iar va-letul pune paharul pe un mileu. Birourile`ns\ au alt decorator [i arat\ mai bine, doartablourile mai [tirbesc din efect. George

Copos nu prime[te echipa de filmare acas\ci `i duce la cofet\ria celebr\ pentru c\ a statla originea marii averi, [i la hotelul de lamare, plus `n portul de yachturi. GeorgeP\dure, mul]umit c\ e din nou filmat, saupoate doar mai sincer, `i prime[te acas\, lamagazin, ba chiar [i `n casa p\rin]ilor. N-arenimic de ascuns [i spune ce g`nde[te. Ne de-vine chiar simpatic [i ne dorim ca acest films\ nu-i aduc\ vreun proces. Personajele a-cestui film (Dan Diaconescu, George Copos,George Becali, Dan Voiculescu, Dinu Pa-triciu, Ion Niculae, George P\dure) s`nt alt-fel dec`t personajele filmelor anterioare, ca-re erau legate de istoria rom=nilor din peri-oada comunist\, sau legate de istoria literar\.Literatura rom=n\ `i este `n mod firesc apro-piat\: este fiul lui Petre Solomon, scriitor [itraduc\tor, prieten al lui Paul Celan [i al luiGellu Naum. Cum a reac]ionat tat\l la deci-zia fiului de a se apuca de cinematogra-fie? „Da, tata a fost destul de…(r`de) ne-mul]umit c\ m-am apucat de film, pentru c\i se p\rea c\ e o meserie grea, [i costisitoa-re, [i cu mult efort fizic. Dar `ntr-un fel credc\ am recuperat ceva din exerci]iul \sta de ascrie [i de a m\ exprima [i prin cuv`nt. Credc\ m-a ajutat chiar [i `n filmul \sta, lascrisul povestirii, al comentariului…“ Leg\-tura cu avangarda? „Eu [tiu?!, mi-e greumie s\ zic.“ S-a mai vorbit despre manechi-nele cu capete de televizor. „Da, mi s-a p\-rut c\ e o imagine care e frapant\, a[a, [i `nacela[i timp e just\, pentru c\ oamenii ace[-tia s`nt ni[te produse de televiziune, `n celedin urm\.“ Cum v-a venit ideea filmului?„Ideea a venit dintr-un soi de dezam\gire,a[a, continu\, [i pentru c\ mi-am zis acumcinci ani, c`nd mi-a venit ideea, c\ trecuser\15 ani, deci se putea trage linie [i face unbilan]. C\ se scursese destul\ vreme ca s\-lfacem.“ O perioad\ lung\ de timp. A]i lucrat`n paralel [i la alt film? V-a fost greu? „Nu.Dar `ntr-un fel e mai bine ca un subiect s\-lmai la[i, s\ mai dospeasc\, s\ te ocupi dealtceva, s\ revii… {i oricum, a durat aproa-pe trei ani s\ str`ngem bugetul, finan]area,`n timpul \sta...“ A]i avut contracte foartebune cu „interpre]ii“ filmului dvs.? „Con-tract `n ce sens?“ ~n sensul `n care ei nu v\puteau opri filmul dac\ ceva nu le convenea.„Dar au acceptat s\ apar\, nu i-am filmat

pe ascuns niciodat\, sau f\r\ voia lor, m-auinvitat unde au crezut ei de cuviin]\ c\ vor s\film\m, [i au spus ce au vrut, nu?“ (Esteevident c\ nu e Michael Moore. {i nici nuapare dec`t rar `n film, iar atunci iese rapiddin cadru.) Ideea cu rechinul v-a dat-o dese-nul lui Dinu Patriciu? „Da. Sigur. Bun, ob-servasem deja c\ exist\ acvarii `n toate lo-curile astea [i c\ pe[tele `n ap\ este o pre-zen]\. {i pe urm\ te g`nde[ti la pe[tele celmare, care `l m\n`nc\ pe cel mic, [i a[a maideparte. Modelul \sta corporativ de carevorbe[te dl Patriciu, trec`nd de la rechinprin balen\ [i ajung`nd la caracati]\, e unlucru pe care l-a mai spus de altfel, [i careexprim\ a[a un soi de viziune asupra busi-ness-ului.“ Copiii dvs. au fost ni[te actoridificili? „A, nu, deloc! Au fost foarte simpa-tici… Sper s\ nu m\ `njure peste ani…“ Ani-ma]ia? „Anima]ia e f\cut\ de o echip\ t`n\r\din Bucure[ti, Clockwork, [i s-au implicata[a, suflete[te, foarte tare, pentru c\ era unefort mare, pentru cinci minute de anima]ies-a lucrat mai bine de trei luni.“ Partea deanima]ie a fost `n scenariu de la `nceput saue o idee care v-a venit `n timp ce filma]i?„Da. Bun, [tiam c\ vreau s\ fac anima]ie cujuc\rii, [i c\ asta s-ar lega cu ideea de copi-l\rie [i a capitalismului, dar [i a copiilormei, dar [i a… Precis s-a definit pe parcurs,dar `n paralel cu filmarea f\ceam [i ani-ma]ie.“

Alexandru Solomon mi-a r\spuns z`mbi-tor la `ntreb\ri, de[i era spre sf`r[itul uneizile `n care a r\spuns mai `nt`i jurnali[tilor laconferin]a de pres\, mai apoi spectatorilorpremierei ie[ene a „Kapitalismului“. I-ammai pus o ultim\ `ntrebare, dup\ ce s-a `ntorsla Bucure[ti. Inevitabila interogare a musafi-rului referitor la impresiile pe care i le-af\cut ora[ul gazd\, publicul. „~n primul r`ndm-a impresionat c\ sala s-a umplut, a[a e-norm\ cum este. Apoi, c\ oamenii au reac-]ionat [i au participat – r`z`nd s\n\tos sauenerv`ndu-se c`nd era cazul. {i la discu]ii austat cam jum\tate din spectatori, ceea ce eun procent bun. Le datorez acest lucru, celpu]in par]ial, prietenilor Drago[ [i R\zvanB`sc\, care s-au ocupat de premiera ie[ean\.M-am sim]it bine la Libr\ria Avant-garde,am revenit acolo a doua zi, e un loc cu c\r]i[i cafele unde `]i face pl\cere s\ stai.“

Despre „Kapitalism“ cu Alexandru Solomon

Un interviu-reportaj de Laura Gu]anu

Un profet?

MIHAIL

VAKULOVSKI

Dac\ dai o c\utare pe net despre fil-mul francez „Profetul“, g\se[ti o list\ in-terminabil\ de premii cucerite. Filmul te]ine `n priz\, personajul principal estefoarte bine jucat de actorul Tahar Rahim.Jacques Audiard e un regizor cunoscutpentru personajele sale marginale, iarMalik este exact un astfel de personaj.Fiind adus direct din [coala de corec]ie,t`n\rul Malik are doar 19 ani c`nd nime-re[te `ntr-o `nchisoare periculoas\. Situa-]ia face ca el s\ fie ales de capul interlopal `nchisorii pentru o ac]iune – cum altfel– criminal\, descurc`ndu-se perfect. Ast-fel, t`n\rul cu origini arabe devine prote-jatul corsicanilor. ~n cur`nd el, de[i e umi-lit mereu de aceea[i corsicani, se schimb\`ntr-un fin cunosc\tor al mersului lucru-rilor din `nchisoare, `ncep`nd cu propriileafaceri. Este scos afar\ pentru ziua legal\pe care are dreptul s-o foloseasc\ [i `nce-pe s\ se descurce [i-n societate, loc la felde periculos ca `nchisoarea, de altfel. Fil-mul, sincer, nu e prea profund, cum te-aia[tepta. Totul curge lin, f\r\ prea marisclipiri, jocuri de idei sau tehnici, denu-mirea e la mi[to, fiind dat\ de un personajdubios dintr-o situa]ie ratat\ de persona-jele centrale. Iar `ncheierea parc\ e din altfilm. T`n\rul criminal este eliberat `naintede timp, iar `n fa]a `nchisorii `l a[teapt\superba so]ie a unui fost coleg de suferin-]\ [i copilul lor, amic care `ntre timp moa-re de cancer de testicul. Ce va urma? Astanu [tie nici m\car regizorul.

Data premierei: 12 martie 2010C`[tig\tor al Premiului Juriului la

Festivalul de la Cannes. C`[tig\tor adou\ premii ale Academiei Europene deFilm, din 2009, pentru cel mai bun actor(Tahar Rahim) [i cel mai bun designsunet. Nominalizat la alte 4 categorii: celmai bun film, regizor (Jacques Audiard),scenariu (Jacques Audiard & Thomas Bi-degain) [i imagine (Stephane Fontaine).Nominalizat la premiile Globul de Aur,din 2010, pentru cel mai bun film str\in.

A[tept`nd premiera

23ArteTTIIMMPPUULL

mai 2010www.timpul.ro

LIVIUANTONESEI

~n ciuda modului fericit `n care titlul artico-lului meu de azi se asociaz\ cu situa]ia actual\din ]ar\, nu despre asta tratez, totu[i, `n articol.Mai mult, `n ciuda situa]iei ce gliseaz\ inexo-rabil dinspre albastru spre vine]iu, m\ ambi]io-nez s\ scriu despre o reu[it\ extraordinar\, des-pre un mare succes artistic, care parc\ vrea s\ne reaminteasc\ o vorb\ cu aparen]\ de para-dox, `ns\ numai cu aparen]\, care sus]ine c\artele se simt excelent pe vremuri secetoase,parc\ dorind s\ contrazic\ alt\ vorb\ celebr\, alui Hölderlin de data aceasta, care se interogaasupra necesit\]ii poe]ilor `n astfel de vremi.Scriu aceast\ cam lung\ introducere pentru a`ncerca s\ situez `n context artistic, dar [i `ncomplicatul context comunitar prin care trecem,excep]ionala montare de la Na]ionalul ie[ean –„dup\ Hecuba [i alte tragedii de Euripide“ – amereu surprinz\torului mare regizor care esteMihai M\niu]iu. Surprinz\tor `n toate cele, dealtfel. Eu l-am descoperit ca prozator la `ncepu-tul anilor 80, cu ni[te superbe povestiri de fac-tur\ cumva borgesian\, pentru a-i citi, cu pu]in\vreme `naintea premierei, un scurt roman „altranzi]iei“, de un „realism“ cu totul atroce! Ro-manul se nume[te Memoriile hingherului, aap\rut anul acesta la Editura Bybliotek, [i m\gr\besc s\-l recomand tuturora.

Mai `nt`i, titlul spectacolului. Regizorul nui-a spus, pur [i simplu Hecuba, de[i despre tra-gica poveste a Hecubei este vorba, despre su-ferin]ele [i r\zbun\rile sale, pentru c\ n-a pus `nscen\ piesa cu pricina ci, plec`nd de la aceasta,a decupat secven]e [i din alte tragedii ale lui

Euripide, realiz`nd un montaj care permite ointensitate ie[it\ din comun a jocului scenic. {iun titlu excelent, de altfel, devreme ce cu acestecuvinte `ncepe sau se sf`r[e[te, `n func]ie deperspectiv\, incanta]ia obsesiv\ a corului capti-velor troiene care deschide spectacolul `nc\ di-nainte de ridicarea, simbolic\ de altfel, a corti-nei: „St`nd, ca un pictor, ceva mai departe, pri-vi]i-m\ [i cuprinde]i cu v\zul toate nenorocirilecare m\ cople[esc – aici, la por]ile beznei…“.

Dar s\ revin la premier\. Totul pare s\ fi fostg`ndit nu `n scopul unui spectacol bun, ci alunuia perfect. Cum perfec]iunea nu este dat\omului dec`t ca aspira]ie, c\ iute s-ar lenevi, a[spune c\ a ie[it un spectacol aproape perfect.Pentru c\ totul a fost g`ndit `n aceast\ perspec-tiv\ – de la „decupajul“ amintit pe care regizo-rul `l face din „Hecuba“ [i alte tragedii euripi-deiene, trec`nd prin alegerea muzicii „de actua-litate“ [i a decorurilor asemenea, [i sf`r[ind cuincredibila fuziune la care aduce echipa acto-riceasc\. Pe de o parte, c`]iva din seniorii [i se-nioarele Na]ionalului, pe de alta, peste dou\zecide tineri, b\ie]i [i fete, dinamici [i talenta]i pes-te poate. Dar a[ vrea s\ fiu limpede – pentruzborul aproape f\r\ r\gaz al acestui spectacol,nu cred c\ ar fi fost suficiente talentul de acas\,experien]a seniorilor [i energia juniorilor, pre-cum [i bun\voin]a tuturor. Ei, nu, bine`n]eles c\nu – [i tr\g`nd cu urechea mi s-a [i confirmatasta: ace[ti oameni au fost „munci]i“, munci]iserios vreau s\ spun, zi lumin\, s\pt\m`ni lar`nd. Cred `ns\ c\ ei `n[i[i, v\z`nd cum a cursspectacolul la premier\ – iar la premier\ `ntot-deauna e mai greu! – [i de c`te ori au fost che-ma]i la ramp\ la finalul acestuia, `[i vor fi spus:„S\ fie primit!“, pentru c\, iat\, toate acele caz-ne s-au v\zut `ncheiate dup\ dorin]a regizorului[i dup\ speran]ele lor. {i, pentru c\ jocul echipeia fost at`t de bine sudat `n `ntregul s\u, dincolode celebritatea, de experien]a, de v`rsta ori de`ntinderea rolului – ar trebui, totu[i, amintit c\junii din „coruri“ duc greul! – cred c\ e firescs\-i amintesc pe to]i laolalt\: Doina Deleanu,Petru Ciubotaru, Liviu Manoliu, Emil Co[eru,

Gelu Zaharia, Andreea Boboc, Ingrid ElenaRobu, Silva Helena Schmidt, Br`ndu[a Aciob\-ni]ei, Theodor Ivan, Albert Jighirgiu, EmanoilJinghiriu – cei doi „pitici“ ai trupei, care par da-c\ nu n\scu]i, m\car crescu]i pe scen\! – Tatia-na Ionesi, Livia Iorga, Maria C`mpean, OanaSandu, Haruna Condurache, Diana Chiril\, Pe-tronela Grigorescu, Antonela Cornici, BiatriceCozmolici, Doru Aftanasiu, Octavian Jighirgiu,Cosmin Maxim – excep]ional de versatil\ voce,parc\ posesorul ei ar fi muzician, nu actor! – ,Constantin Pu[ca[u, Daniel Busuioc, RaduGhila[, Constatin Av\danei, Dumitru N\stru[-nicu, Vlad Volf, Horia Verive[. S\ nu uit! Sce-nografia, actualizat\ `ns\ redus\ la esen]ial,cum se [i cuvine tragediei, apar]ine lui ValentinCodoiu, iar muzica lui {erban Ursachi.

Un spectacol (aproape) perfect, o tragediecare-[i `mpline[te menirea, „te elibereaz\“,pleci altfel din sal\ dup\ cele 140 de minute `ncare ai fost supus exerci]iului cathartic. Dac\m\ g`ndesc bine, nu cred c\ a[ putea urm\ri la

aceea[i intensitate un altfel de spectacol, o„dram\ burghez\“ sau o comedie, `n actualaconjunctur\ a vie]ilor noastre. B\nuiesc c\ vatrebui s\ rev\d de multe ori spectacolul de fa]\!Dac\ m\ g`ndesc [i mai bine, mai constat ceva– `n ultimii 2000 – 2500 de ani nu s-a schimbatmare lucru. Nici n-am descoperit lucruri funda-mentale, de nereg\sit `n Homer, Sofocle, Euri-pide, Eskyl, Pindar, Platon [i al]ii c`]iva. Apoi,c`]iva latini, Biblia, poate [tiin]ele. De pestedou\ milenii, ne cam `ndeletnicim cu exegeza!Poate din acest motiv, c`nd ne `ntoarcem spreteatrul originar, spre tragedie, `n spa]iul nostrueuropean de cultur\, avem [i acest straniu sen-timent nu doar de reg\sire, ci [i de rena[tere.~ncep s\ `n]eleg mai bine [i op]iunile marilorregizori, dar [i pofta ne`nfr`nat\ de joc pe carereu[esc ei s-o imprime actorilor. Am asistat laacest fenomen [i `n cazul marilor spectacole,dar [i `n cel al marilor ecraniz\ri. Exist\ o Elec-tra, cu Irene Papas, pe care am v\zut-o acumvreo patru decenii [i nu reu[esc s-o uit…

Mihai M\niu]iu la Na]ionalul ie[ean

Aici, la por]ile beznei…

LIANAALEXANDRA

Proiectul 60X60

Robert Voisey, vice-pre[edintele trustuluifederal cultural [i educa]ional american LivingMusic Foundation [i directorul postului de radionewyorkez Vox Novus, a ini]iat `n urm\ cu c`]i-va ani proiectul interna]ional de crea]ie muzica-l\ intitulat 60x60. Acesta cuprinde selec]ia a 60de compozitori, prezen]i fiecare cu c`te o lucrarede 60 de secunde, de unde [i denumirea proiec-tului. {erban Nichifor [i semnatara acestor r`n-duri ne-am aflat printre privilegia]ii acestui pro-iect newyorkez `nc\ de la prima lui edi]ie. Desi-gur, apari]ia unui CD colectiv realizat de 60 deautori cu 60 de stiluri diferite este un demerseditorial temerar [i foarte original. Deoarece s-abucurat de un succes remarcabil `n cele mai im-portante centre culturale [i universitare ameri-cane [i europene, proiectul s-a `mbog\]it de doiani cu o nou\ dimensiune creatoare.

Astfel s-a n\scut varianta 60x60 Dance,adic\ celor 60 de compozitori li s-au ad\ugat totat`]ia dansatori, fiecare interpret`nd gestualmuzica prezentat\ publicului. Un alt maratoncultural cu zeci de spectacole, `n s\li realmentepline cu un public entuziast. ~n acest demers ar-tistic, baletul meu Barcarola a avut trei variantela New York (reluate apoi `n marile ora[e ame-ricane), iar Animal Farms de {erban Nichifor aprimit dou\ variante de montare [i Aliens (deacela[i autor) o expresie scenic\ (de asemeneapreluate `n lungi turnee pe continentul de pesteocean).

Tot `n urm\ cu doi ani proiectul 60x60 s-a`mbog\]it [i cu Orchestra 60x60, care interpre-teaz\ „pe viu“, `n concerte publice, muzicileelectroacustice adunate de-a lungul anilor.

~n vara anului 2009 Proiectul 60x60 s-a cla-sat pe locul al doilea la temerarul concurs JustPlain Folks Award, un echivalent al premiuluiOscar pentru muzic\. La a[ezarea `n clasamenta concuren]ilor (unde au participat cele maimari companii americane de discuri, partituri,filme muzicale) au votat peste nou\ mii de faniai muzicii noi.

Anul 2010 a adus un salt spectaculos, RobertVoisey lans`nd volumul 360x360, adic\ o re-trospectiv\ [i o sintez\ a crea]iilor anilor prece-den]i. {i `n aceast\ variant\ avem bucuria de a fiprezen]i cu lucr\rile Monsters Souvenir ({erbanNichifor) [i Rhythms (Liana Alexandra). Proiec-tul 360x360 va fi prezentat `n premier\ la New

York `n perioada 1-5 iunie a.c., `n cadrul Confe-rin]ei Interna]ionale de Computer Music.

~n cadrul concertului rom=no-american des-f\[urat la Universitatea Na]ional\ de Muzic\ dinBucure[ti, pe 7 mai a.c., au fost prezentate se-lec]iuni video din programul 60x60 Vox NovusNew York Dance, care au adus imagini [i sono-rit\]i inedite ale unor spectacole grandioase, cuun public impresionant de numeros.

Concertul video a fost deschis cu un recitalcameral rom=no-american, sus]inut de studen]ii[i masteranzii profesorului {erban Nichifor. Pre-zen]a rom=neasc\ a fost marcat\ de nume ilustreale artei noastre sonore, astfel: Alfred Mendel-sohn (al c\rui centenar de la na[tere `l s\rb\to-rim `n acest an) a fost interpretat cu celebra Par-tit\ pentru vioar\ solo (excep]ional t\lm\cit\ deDaniel Mihai). Se cuvine amintit c\ Partita afost lansat\ de marele violonist David Oistrah [iera lucrarea lui prezent\ ̀ n toate recitalurile (aicia[ dori s\ semnalez cu `ngrijorare atacurile in-con[tiente lansate `mpotriva marelui AlfredMendelsohn de tineri muzicologi, care „confec-]ioneaz\“ istoria muzicii rom=ne[ti dup\ criteriiaberante; a urmat apoi Doru Popovici cu SonataBizantin\ op.103 pentru vioar\ solo, o lucrarebazat\ pe imnuri bizantine, limpede, expresiv\,impecabil construit\ `n stilul bine conturat alcompozitorului. Doru Popovici este un nume dereferin]\ `n crea]ia [i muzicologia contemporan\rom=neasc\, a c\rui onoare, de asemenea, nutrebuie umbrit\ de acelea[i scrieri superficiale [i

de rea-credin]\. Un alt compozitor de origine ro-m=n\ prezentat `n concert a fost Vladimir Cos-ma (care tr\ie[te la Paris), cel mai important au-tor de muzic\ de film, cu minunata compozi]ieValse d’Augustine. Numele autorilor rom=ni s-a`ncheiat cu Livia Tudor, t`n\r\ student\ la sec]iade jazz, care a prezentat expresiva compozi]ieintitulat\ Improviza]ie.

~n fine, autorii americani interpreta]i au fost:Morton Feldman – creatorul stilului americanpostmodern, model unic, care nu poate fi imitat,`n istoria muzicii contemporane, cu lucrarea TheViola is My Life (interpre]i: Bogdan Cristea, A-malia Iordache, Radu Stan, Ilinca Lorentz, Cris-tina Grancea, Daniel Mihai, Cristian Muntea-nu); Errol Garner, un clasic al jazz-ului, cu com-pozi]ia Misty, Tom Jobim (creatorul bossa no-vei) [i colaboratorul apropiat al lui Franck Sina-tra pe scenele newyorkeze, cu compozi]iile Per-fidia, A day in the Life of a Fool, Desafinado,Dindi (`n deosebit de expresiva interpretare a luiDaniel Mihai, Bogdan Cristea [i Livia Tudor).

Acest concert a fost un model de a `mbinaclasicismul secolului XX cu modernismul [i in-formarea de ultim\ or\ a produc]iei americane,precum [i prezen]a unor nume de referin]\ alecrea]iei contemporane rom=ne[ti. Un act educa-]ional elevat care `mbin\ respectul pentru valo-rile morale ale umanit\]ii cu ata[amentul fa]\ decultura na]ional\. Studen]ii [i cei prezen]i laconcert au [tiut s\ aprecieze acest efort deosebital lui {erban Nichifor.

Itinerar muzical american (II)Scen\ din spectacolul Aici, la por]ile beznei, T.N.I.

mai 2010

24 EvenimentTTIIMMPPUULL

Colegiul de redac]ie:{tefan Afloroaei, Al. Andriescu, Liviu Antonesei, Al. C\linescu, Emil Brumaru, Valeriu Gherghel, Liviu Leonte, Dan Petrescu, Alexandru Zub

Coresponden]i externi:J. W. Boss (Amsterdam)Bogdan C\linescu (Paris)Eva Defeses (Lisabona)Mircea Gheorghe (Montreal)Aliona Grati (Chi[in\u)Ramona Mitric\ (Londra)Ana-Maria Pascal (Londra)Alina Savin (Stockholm)Bogdan Suceav\ (Los Angeles)William Totok (Berlin)

Redactor [ef:

Gabriela Gavril

Redac]ia:

Radu AndriescuConstantin ArcuSorin BocanceaMaria-Elena C=mpeanNicoleta DabijaClaudia FitcoschiAndreea GrineaMihai MocanuLucian Dan TeodoroviciGeorge {ipo[Bogdan Ulmu

Colaboratori:

C\t\lina Butnaru (marketing)Radu Pavel GheoGabriela HajaAdrian MarinAndi MihalacheElena RaicuFlorin }upuCristian Dumitriu (tehnoredactor)Paul Dan Pruteanu (webmaster)

Revist\ editat\ de:

Funda]ia Cultural\ TimpulDirector general: Gabriel Cucuteanu

Director executiv: Adi Afteni

Responsabilitatea opiniilor exprimate `n

paginile revistei apar]ine autorilor

Adres\ coresponden]\:

CP 1677, OP 7, Ia[i

www.timpul.ro

E-mail: redactia@timpul.ro

ISSN 1223-8597

Pre]: 1 leu

Revista de cultur\ TIMPULpoate fi desc\rcat\ gratuit de peinternet, `n format PDF, de pesite-ul www.timpul.ro

Revist\ ap\rut\ cu sprijinul financiar al Prim\riei Municipiului Ia[i

www.timpul.ro

ELENA RAICU

Schimb`nd m\[tile teatrale de la o replic\la alta, jongl`nd cu sentimentele publiculuila fiecare cuv`nt rostit, actorii care au urcatpe scen\ `n cadrul Festivalului de TeatruEuroArt Ia[i au conturat povestea existen]einoastre cotidiene, povestea condi]iei umanelimitate sau nu, f\r\ s\-[i propun\ neap\ratlucrul acesta. Opt seri de spectacol, opt mo-mente de `ntoarcere c\tre sine [i de medita-]ie, `n nuan]e de comic grotesc sau clasic.Opt tablete de r`s c`nd firesc, c`nd aproaperobotic, opt lec]ii de via]\ cu care publiculie[ean [i-a delectat sufletul [i mintea.

„Dac\ iubirea este r\spunsul, pute]i s\repeta]i `ntrebarea?“

(„Te iubesc! Te iubesc?“, Compania de teatru „D’AYA“,

Bucure[ti)

Fie c\ au adus `n fa]a ie[enilor decoruriample sau r\sturn\ri de situa]ie nea[teptate,fie c\ au a[ezat pe scen\ doar o banc\ `n lu-mina lunii, trupele de teatru prezente la Ia[iau reu[it s\ adauge, sear\ de sear\, noi ele-mente definitorii din povestea vie]ii noastrecotidiene [i din caricatura condi]iei umane.Iubiri din trecut care revin peste oameni cutot alaiul de adev\ruri mai mult sau maipu]in dureroase; entuziasmul `nceputului `ndragostea aproape infantil\ a doi tineri carecred cu t\rie `n existen]a acestui sentiment,de[i [tiu sigur c\ „legile poeziei s`nt alteledec`t legile vie]ii“; dragostea unui c`ine pen-tru st\p`nul s\u [i egoismul fiin]ei umane,care dore[te mereu altceva sau „altfel“, ne-realiz`nd c\ acest „altfel“ poate fi „b\rbatulacela care fuge cu doica copiilor lui sau ace-la care `[i omoar\ nevasta pentru c\ nu-i maisuport\ exerci]iile de sl\bit“, c\ „altfel“ potfi „cuplurile acelea triste care stau sear\ desear\ `n restaurant [i nu mai au nimic s\-[ispun\“; `ntoarcerea c\tre lumea echilibrat\ acopil\riei de alt\dat\ atunci c`nd via]a te `n-vinge cu problemele ei, reg\sirea frumuse]iiclipei [i a lucrurilor cu adev\rat importante.S`nt numai o prim\ parte a mesajelor ascun-se `n r\va[ul cu z`mbet larg al pieselor deteatru prezente `n festival.

~n contextul iubirii ca vin\, evadare, feri-cire absolut\ sau coordonat\ esen]ial\ aexisten]ei, Teatrul „George Ciprian“ din Bu-z\u a prezentat publicului ie[ean „Ni[te fe-te“ prin vocile lui Vlad Zamfirescu, CatrinelDumitrescu, Irina Velcescu, Cristina Florea,Andreea Vasile, Diana Cavallioti, spectacol`n regia lui Cristi Juncu; Compania de teatru„D’AYA“ din Bucure[ti a spus povestea „Teiubesc! Te iubesc?“ `n regia lui Chris Si-mion [i cu interpretarea Corinei Moise, Ma-nuelei H\r\bor [i a lui George Corodeanu;Centrul Cultural pentru UNESCO „NicolaeB\lcescu“ Bucure[ti a adus pe scen\ poves-tea „Sylviei“, av`nd `n distribu]ie pe Andre-ea {ofron, Lucian Ghimi[i, Lumini]a Erga,Mihai Marinescu [i Ela Ionescu, regia fiindsemnat\ de Alexandru Jitea; Compania deteatru „D’AYA“ [i Centrul Cultural pentruUNESCO „Nicolae B\lcescu“ din Bucure[tiau hot\r`t, `n PREMIER|, `n fa]a celorprezen]i, c\ „M\ mut la mama“ nu e dec`t oevadare temporar\ din tumultul vie]ii cotidi-ene, toate acestea cu ajutorul Adrianei Tran-dafir, al lui Gabriel F\tu, al lui Andreas Pe-trescu [i al regizorului Gelu Colceag.

„...– Dar tu [tii c`t cost\ toate astea?...... – Nu valoreaz\ mai mult dec`t noi!“

(„~n pia]a Vladimir“, Teatrul „Nottara“, Bucure[ti)

Via]\ pur [i simplu, via]\ `n toate nuan]e-le ei, c`nd dulci, c`nd amare, via]\ care r`dede ea `ns\[i. De la r`sul aproape patologic alpersonajelor din „Sufletul. Puncte de veghe-re“ p`n\ la r`sul firesc al publicului st`rnit deac]iunea piesei „O noapte nebun\, nebun\“nu au fost dec`t c`teva secven]e dramatice.De la comicul absurd al conversa]iei din„Insomniacii“ [i p`n\ la comicul subtil `ncli-nat spre tragic din piesa „~n pia]a Vladimir“n-au fost dec`t doar c`teva fr`nturi de suflet[i g`nd. Actori sau regizori, Radu Afrim,Alexandru Vasilache, Sorin Militaru, PetruHad`rc\, Lumini]a Gheorghiu sau EmilHossu, to]i au `ncercat s\ a[eze `n fa]a publi-cului o oglind\ c`t se poate de clar\, to]i aur`s [i au pl`ns pentru o umanitate care-[ipierde pe zi ce trece valorile, care `[i expune`n v\zul lumii angoasele [i frica de moarte,to]i au conturat felurit lumea `n care tr\im.~ntrebarea este dac\ tr\im autentic, dac\ tr\-im cu adev\rat, dac\ valorile `n care credems`nt cele care ne duc spre `mplinire [i dac\ele valoreaz\ sau nu, mai mult dec`t noi...

R\spunsul... poate `ntr-o alt\ edi]ie a r\-va[ului cu z`mbet larg, EuroArt Ia[i.

R\va[ul cu z`mbet larg al Festivaluluide Teatru EuroArt Ia[i 2010

Nu pierde TIMPUL,cite[te!

Teatrul „Nottara“ Bucure[ti, „~n pia]a Vladimir“

Adi Afteni [i voluntarii Festivalului EuroArt Ia[i 2010

Compania de teatru D'AYA Bucure[ti, „Te iubesc! Te iubesc?“