Turism Cultural Cluj-Napoca

8/16/2019 Turism Cultural Cluj-Napoca

1/28

Turism culturalCluj-Napoca


2/28

Cluj-Napoca este al doileaora ca mărime dinș

România,municipiu dere edin ă al jude ului Cluj.ș ț țÎn trecut a fostre edin a Comitatuluiș țCluj i una dintreșcapitalele istoricealeTransilvaniei.


3/28

Fortul ora ului romanș


4/28

Numele de Cluj provine, cel mai probabil, dinlatinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul alX-lea pentru a desemna cetatea ora ului medieval din acestș

loc. Toponimul Clus are semnifica ia de !înc"is# în latină i seț șreferă la dealurile care înconjoară ora ul. $ altă ipote%ășacceptată este aceea a provenien ei numelui topic dinț&ermanul 'laus sau din cuvântul 'lause(însemnând )trecătoare

între mun i* sau din clusa )stăvilar, baraj*+.ț lte denumiri frecvente ale ora ului sunt cea ma&"iară iș ș

cea &ermană,'olo%svr i, respectiv, 'lausenbur&. 'lausenbur&șa fost una dintre cele apte cetă i medievale săse tiș ț șale Transilvaniei (în &ermană iebenb/r&en, cu sensul de apteȘCetă i+. 0rimul nume românesc al ora ului a fost Clu , scrisț ș șuneori i 'lus. 1enumirea de Cluj s-a încetă enit mai ales dupăș țce ora ul a devenit parte aRe&atului României în 2324.ș


5/28

5unicipiul Cluj-Napoca este situat în %ona centrală a Transilvaniei, avândo suprafa6ă de 273,8 9m:. ituat în %ona de le&ătură dintre 5un6iipuseni, 0odi;ul ome;an ;i Câmpia Transilvaniei,se întinde pe văilerâurilor ome;ul 5ic ;i Nadă; ;i, prin anumite prelun&iri, pe văilesecundare ale 0ope;tiului, C"intăului,


6/28

Conform recensământului efectuat în =>22, popula6ia municipiului Cluj- Napoca se ridică la [email protected] de locuitori, în cre;tere fa6ă de recensământulanterior din =>>=, când se înre&istraseră ?27.38? de locuitori.

Demografie

Componenţa etnică amunicipiului Cluj-Napoca (2011

Componenţa confesională amunicipiului Cluj-Napoca (2011)

Români (75.71) !"to#oc$i (%5.%2)

&a'ia"i (15.27) Romano-catolici (.%)

Romi (1.01) Refo"maţi (*.7+)

Necunoscută (7.1) ,enticostali (2.*)

ltă etnie (0.7) /"eco-catolici (.+%)

apti$ti (1.11)

Necunoscută (7.*)

ltă "eli'ie (.1*)


7/28

Clima Clujului este plăcută, de tip continental moderată. Bsteinfluen ată de vecinătatea 5un ilor puseni, iar toamna i iarnaț ț șse resimt i influen ele atlantice de la vest. erile sunt călduroase,ș țiar iernile în &eneral sunt lipsite de viscole. Temperatura medieanuală din aer este de cca 4,= DC. Temp. medie in ianuarie este de- ? DC, iar cea a lunii iulie, de 23 DC. Temp. minimă absolută afost de - ?@,8 DC (înre&istrată în ianuarie 23A?+, iar maEimaabsolută, de ?4,8 DC (înre&istrată în au&ust 238=+. 5edia

precipita iilor anuale atin&e AA? mm, cea mai ploioasă lună fiindțiunie (33 mm+, iar cea mai uscată, februarie (=A mm+. În ultimiiani, se observă faptul că iernile devin din ce în ce mai blânde, cutemperaturi care rareori scad sub - 28 DC i cu %ăpadă din ce în ceșmai pu ină. erile sunt din ce în ce mai calde, crescând numărulțde %ile tropicale (în care maEima depă e te ?> DC+.ș ș

Clima


8/28

Fona din jurul ora ului este în mare parte acoperită cu păduri iș șierburi. 0ot fi &ăsite plante rare cum ar fi papucul doamnei,stânjenelul, căp unica, erpari a .a.ș ș ț ș

BEistă două re%erva ii botanice cunoscute - Gâna eleț țClujului i Re%erva ia alea 5orii.ș ț

În pădurile din jurul ora ului (cum ar fi 0ădurea Gă&et sau 0ădureașHoia+ trăie te o faună diversificată cu specii precum porculș

mistre , bursucul, vulpea, iepurii, veveri ele. În re%erva ia Gâna eleț ț ț țClujului trăiesc eEemplare de viperă de fâna ă, o specie destul dețrară. $ floră foarte bo&ată se &ăse te i în interiorul ora uluiș ș șla Irădina


9/28

Rezerva ia Valea Moriiț


10/28

Rezerva ia Botanică Fâna ele Clujuluiț ț


11/28

0rima atestare documentară a unei a e%ări pe teritoriul de astă%i al Clujului așfost făcută de &eo&raful &rec Claudius 0tolemeu, care a men ionat aici unaț

dintre cele mai însemnate localită i din 1acia, cu numele Napuca. Cea dintâițatestare a Napocii romane datea%ă din perioada imediat următoare ră%boaielorde cucerire a 1aciei, din anii 2>7-2>4, i constă dintr-o bornă militară,șdescoperită la iton, re%ultată de la construc ia unui drum strate&ic imperial.ț

Ba devine a e%are urbană (civitas+ în timpul împăratului Hadrian, înș

anul 2=@ d.Hr., sub numele de 5unicipium elium Hadrianum Napoca, atestatîn inscrip ii.ț În epoca medievală, Clujul a fost atestat documentar pentru prima dată în

anul 22A7, sub denumirea Castrum Clus.

Cei aproEimativ 8 >>> de locuitori erau în principal me te u&ari, ne&ustori iș ș ș

func ionari, împreună cu familiile i slu&ile lor. 0e atunci popula ia era formatăț ș țdin sa i, un&uri i din români. 5e te u&urile mai de%voltate din Cluj erauș ș ș școjocăritul-blănăritul i măcelăritul. unt pomenite de asemenea bresleleșfierarilor , morarilor , berarilor , croitorilor i elarilor .ș ș

Istoric


12/28

ec. al XX-lea J Continuă de%voltarea economică a ora ului. eșconstruiesc fabrici i prima cale ferata în anul 247>.ș

232@-2324 - În timpul 0rimului Ra%boi 5ondial mul i româniț

transilvăneni au fost obli&a i să lupte împotriva românilor de dincolo dețCarpa i, iar cei care au refu%at au fost întemni a i ori au sfâr it eEecuta i.ț ț ț ș ț1upă eliberarea Clujului i a între&ului rdeal, la 2 1ecembrie 2324 s-așînfăptuit 5area Knire.

? noiembrie 2323 J -a desc"is prima universitate romaneascaă la Cluj.

$ra ul a cunoscut o noua etapă de înflorire în perioada interbelică, când s-șau construit coli, biserici, mu%ee, institute i teatre, în cadrul mai lar& alș șde%voltării Romaniei 5ari.

23A4 - Cluj-Napoca devine re edin a judetului Cluj. În anii următori,ș țconform unui pro&ram industrial i urbanistic centrali%at, s-au construitș

drumuri, fabrici, coli i cartiere re%iden iale dominate de blocuri cuș ș țapartamente . $ra ul devine al doilea centru cultural i tiin ific al ării.ș ș ș ț ț


13/28

1ecembrie =2 2343 J a i%bucnit i la Cluj revolu ia ini iată la Timi oara.ș ț ț ș nii care au urmat au însemnat reinstaurarea democra iei, au adusț

sc"imbări substan iale de ordin economic, politic, social i cultural,ț ș

transformând semnificativ via a ora ului Cluj i a locuitorilor acestuia.ț ș ș


14/28

Dispunerea cartierelor clujene în 2007

Împărțirea administrativă


15/28

Cluj-Napoca este împăr it în peste 28 cartiere, unele dintre ele având i propriaț ș primărie de cartier. Ble sunt dispuse circular, în jurul centrului. cesta din urmădispune de o ar"itectură îmbinată cu măiestrie, în stilurile &otic i baroc.ș

0lanurile primăriei din Cluj-Napoca includ de%voltarea de primării de cartier înmajoritatea cartierelor clujene.


16/28

Muzeul de Artă din Cluj-Napoca-pose#ă un pat"imoniu #eoseit #ealo"os #e a"tă "omânească $i eu"opeană3 pictu"ă4 '"acă $i a"tă#eco"atiă (secolele 6-66).

ir&il Cioflec a pus ba%ele primului mu%eu de artă romanească modernă la Cluj, prin desc"iderea în 23?? a !0inacotecii# sale. În anii care au urmat, patrimoniul

mu%eului s-a îmbo&ă it prin dona ii, transferuri i ac"i%i ii.ț ț ș ț Cuprin%aâd piese importante de arta din Transilvania (pictori necunoscu i dinț

secolele X i XX, precum Gran% Neu"auser, Losep" Neu"auser, Gran%șnton


17/28


18/28

Teatrul Na ional din Cluj-Napoca -ț a fost infiin at la 24 septembrie 2323,țimediat după 5area Knire, când s-au pus i ba%ele Conservatorului de mu%icăș

MI"eor&"e 1imaM. Bste cea mai importantă institu ie de teatru din Transilvania,țaflându-se în pre%ent în patrimoniul KNBC$.


19/28


20/28

Muzeul de Istorie a Transilvaniei - situat pe str. Constantin 1aicoviciu nr.=, în clădirea cunoscută i drept Casa 0etrec"evic"-Horvat" esteșcontinuatorul primei asocia ii mu%eale din Transilvania, ocietatea 5u%euluițrdelean, înfiin ată la =? noiembrie 2483, dispunând de colec ii bo&ate de deț ț

antic"ită i, mineralo&ie, botanică, o pinacotecă, o colec ieț țetno&rafică,ar"eolo&ică.

Colec iile actuale ale 5u%eului Na ional de storie a Transilvaniei cuprindț ț peste @>>.>>> de bunuri culturale din eEpo%i ia de ba%a care pre%intățevolu ia istorică i &radul de civili%a ie pe teritoriul Transilvaniei dinț ș ț

preistorie până la 2 1ecembrie 2324, ilustrată prin obiecte provenite dindescoperiri ar"eolo&ice, colec ii medievale i moderne de ceramică,ț ș

cositoare, sticlărie, armament, documente i foto&rafii, căr i i %iare etc.ș ț ș


21/28

Curiozită i ale muzeului:ț

Colec ia e&ipteană J o mumie autentică în sarcofa&ul ei de lemn pictat, datândțdin secolul î.Hr.


22/28

Colectia de ca"le - cuprinde aproEimativ 7>> de eEemplare intre&i saufra&mente, datate din secolele X-XX, precum si doua sobe, una in stilclasicist in eEpo%itia permanenta si una populara.


23/28

rme orientale - securi sau sabii-pistol, arbalete sau c"iar o teava de tun cu&"iulele.


24/28

Opera Romana din Cluj- este o companie na ională de operă i balet înfiin atăț ș țîn anul 2323, institu ie publică cu personalitate juridică aflată în subordineaț5inisterului Culturii i Cultelor din România. Compania activea%ă înșclădireaTeatrului Na ional din Cluj.ț


25/28

Filarmonica Transilvania este una din principalele filarmonicidin România. Tradi ia activită ii simfonice în Cluj datea%ă de la începutulț țsecolului al XX-lea.


26/28

Opera Maghiară din Cluj - este o companie na ională de operă, înfiin ată la 27ț ț[email protected]ădirea s-a construit între anii 23>3-232>, în locul unui teatrude vară ce data din anul 247@. nsamblul are o capacitate de 2>>> de locuri.


27/28

Teatrul de Papusi Puc!" J $ra cu voca ie multiculturală recunoscută, Clujulș țse mândre te,de peste o jumatate de secol, cu un teatru care pune în scenă pieseșîn trei limbi, romană, ma&"iară i mai recent rromani.ș


28/28

#i$lioteca Centrală %niversitară &'ucian #laga" din Cluj este una dintre celemai vec"i i mai importante biblioteci universitare din România, cu colec iiș țvaloroase, cuprin%ând incunabule medievale i numeroase rarită i bibliofile.ș ț> locuri pentruș

cititori în sediul central i în filiale.ș

Turism Cultural Cluj-Napoca

Documents

Transcript of Turism Cultural Cluj-Napoca