CUVÂNTUL LIBER PUBLICAŢIE PERIODICĂ INDEPENDENTĂ ZIAR CARE sPUNE LUCRURILOR PE NUmE

/ Nr. 7 (641) 17 februarie 2012 / / PreŢ 2,50 lei / / 10 PagiNi / / Director ioN Mititelu /

www.cuvantulliber.mde-mail: info@cuvantulliber.md

Pagina 7 Pagina 10Pagina 4Pagina 2

Între umilire şi deznădejde

Cine şi de Ce nu PuPă iCoana?

Îi PlaCe să mănânCe obieCte de PlastiC

„s-a miCşorat Povara fisCală”

leova, Întroienită

Preţul: pe o lună – 10 leipe 3 luni – 30 leipe 6 luni – 60 leipe 12 luni – 120 lei

continuă abonarea pe a. 2012 la ziarul

„cuvântul liber”

Nu rata şansa să rămâi prie-ten cu ziarul care spune lucru-

rilor pe nume!

Ca şi majoritatea localităţilor din sudul moldovei, or. leova a fost săptămâna aceasta întroienit. nin-sorile au ţinut peste 30 de ore cu o intensitate mare, fapt ce a dificul-tat lucrul tehnic al sa “salubr” de dezepezire. Cu toate acestea, oa-menii au făcut faţă cerinţilor, şi, deşi au dificultate, toate drumurile sunt preacticabile.

din cauza gerului năprasnic, mai multe case au rămas fără apă potabilă. Potrivit coordonatorului pentru sănătate pe rl leova i. Gu-şanu, doi oameni au solicitat ajuto-rul medicilor din cauza gerurilor.

Reporter

sturza: Candidatul la funcția de președinte va fi ales la plesneală

fostul premier ion Sturza este opti-mist cu privire la depășirea crizei politice. acesta consideră că aie va reuși să aleagă președintele țării, iar cine va fi candidatul nu mai contează. „e important ca acest proces să fie terminat. eu cred că alianţa nu poate să-şi permită astăzi luxul să piar-dă puterea, trebuie să-şi ducă mandatul până la capăt”, a declarat Sturza.

Potrivit sursei, acum este important ca președintele țării să fie ales și să fie pus punct procesului de creare a organelor de stat, cu funcţia supremă - preşedintele ţă-rii. „Mai avem un an, doi când guvernul poate să-şi permită luxul să facă orice mă-suri şi care nu vor fi taxate de electorat. Şi

după aceea un an de „po-meni” electorale, unde se va începe iarăşi campania electorală”, a spus Sturza, în cadrul unui interviu la europa liberă.

fostul premier susține că alianţa va identifica un candidat care să nu aibă niciun fel de ambiţii politice, să nu înceapă niciun fel de proiect politic de sine stătător, să nu intervină în activitatea gu-vernului, Parlamentului. „Să fie un bun şi rafinat cunoscător de cafea, ar fi bine să

fie de vârstă înaintată, ca să nu mai pretindă şi la al doilea termen”, a enunțat sursa.

totodată, Sturza a menționat că igor Do-don nu ar trebui să condiționeze alegerea șefului statului și să vo-teze candidatul aie. „el astăzi trebuie să voteze şi mătura de la Parlament. În caz contrar riscă în ale-

gerile anticipate să ia 1,0 procente, ceea ce ar însemna moartea politică a dumnealui”, a spus acesta. (Unimedia)

2

Cine şi de Ce nu PuPă iCoana?

17 februarie 2012CUVÂNTUL L IBER

I.MItItelu

Inamicul publ ic

Doar în ultimele vreo trei - pa-tru luni biserica, iar mai corect Mitropolia Moldovei, nu-şi bagă năsucul în politică. Spre deosebire de ceea ce făcea până prin septem-brie – octombrie 2011, acum stă bine mersi acolo unde i-i locul. o fi dat Domnul să-i fi venit mintea la cap. Mitropoliei. Pentru că prea ieşise din hramuri preoţii şi fă-ceau politică. cu ajutorul scriito-rului iulius Popa (opiul lui Marx şi ... Mitropolia Moldovei, l.a. din 26.01.2012) mi-am amintit toate isprăvile slujitorilor Domnului, care, în loc să cheme enoriaşii la supuşenie Domnului, făceau poli-tică, chemau oamenii, creştinii să voteze Sătana.

Să ne amintim: În campania prezidenţială din 1996 reprezen-tanţii Mitropoliei îl susţineau deschis pe Petru lucinschi, defa-vorizându-l pe M. Snegur, în timp ce normal ar fi fost să cheme doar oamenii la vot, să-şi facă datoria

cetăţenească. ori pur şi simplu să tacă.

În 2001 clerul amintitei Mi-tropolii chema deschis oamenii să voteze comuniştii. aţi auzit să fie vreun preot admonestat în Si-nod?

Vă amintiţi cum acum câţiva ani câteva fanate au „bombar-dat” redacţia ziarului „timpul” cu ouă. le-a admonestat Mitropolia? Doamne fereşte.

După înscăunarea alianţei la guvernare, protestele bisericeşti devin o prioritate. iulius Papa scria: „un flăcăuan cu mustăcioa-ră şi în sutană de călugăr, ghena Văluţă, mărturisea, la o conferin-ţă de presă, după 7 aprilie 2009, că, în locul lui Valeriu boboc, mai bine murea studenta ce aruncă o carte de rugăciuni, depistată în clădirea Parlamentului devastată. evident studenta era o zăpăcită şi o rătăcită, dar, din câte cunosc, oamenii bisericii au obligaţia să

nu dorească moartea nimănui”. a încălcat Văluţă Sfânta Scriptură? comentariile sunt de prisos.

„ultima ispravă a lui ghena Văluţă s-a materializat în organi-zarea unui protest antiislamic în faţa blocului unde locuieşte actu-alul preşedinte al curţii constitu-ţionale, alexandru tănase”, scrie iulius.

Nu vă pare că Mitropolia Mol-dovei vrea dictatura ortodoxă, în-călcând drepturile omului la libera confesiune?

Vă amintiţi de anul 2010 când Mitropolia s-a solidarizat cu V. Pasat şi împânzise republica cu panouri publicitare cu busturile lui Vladimir şi Pasat. când a văzut că a dat în gard, Mitropolia s-a re-tras. am mai aflat, de la comunişti prin Voronin, că „Hristos a fost primul comunist”, şi Mitropolia a făcut mâlc. apoi episcopul de băl-ţi, Marchel, susţinu cu trup şi su-flet manifestările comuniste care

reprezentau „o misiune sfântă”. Vă amintiţi cu câtă ardoare vorbea de pe amvon ex-prim-ministrul V. tarlev enoriaşilor. e pentru prima dată în istoria bisericii, subliniem, din Patriarhia şi Mitropolia amin-tite.

În câţiva ani, atâtea isprăvi po-litice, nebisericeşti, fireşti pentru oameni de rând, nefireşti pentru biserică, pentru Mitropolia Mol-dovei. aţi auzit vreodată, în ul-timii 50 de ani, vreo biserică din ţările europei de Vest, dar chiar şi a celei din est – românia, Polonia, cehia, Slovacia – să cheme popu-laţia la mitinguri şi proteste poli-tice? Nu, şi nici nu veţi auzi.

a protesta, a susţine pe cei mai tari, pe cei de la putere e latură caracteristică bisericii ortodoxe ruse. iar Mitropolia Moldovei cărei Patriarhii aparţine? Priviţi câtă grijă are Patriarhia de pute-rea de la Moscova. iar dacă aceas-tă putere îl susţine pe cutărică din

Moldova de ce să nu-l susţină şi Patriarhia rusă. Puterea de la Mos-cova demult a pus cruce pe PcrM, identificând alte forţe de sprijin a politicii sale. Şi atunci credeţi că întâmplător a fost invitat M. lupu la ceremonia consacrată aniversă-rii a treia de la înscăunarea lui Ki-rill, Patriarhul. Dacă interimatul mai era în persoana lui M. ghim-pu, mai pupa acesta icoanele din hramul Patriahiei? Dacă mâine - poimâine Moscova pune miză, de exemplu, pe i. Dodon, Mitropolia va face jocul acestuia, or, el va pupa icoanele hramului Patriarhi-ei. Pentru că Mitropolia face poli-tică, jocul puterii. lucru nefiresc bisericii. asta e. Dovadă că acest lucru corespunde realităţii e şi ultima intervenţie (conferinţă de presă) a arhiepiscopului de bălţi Marchel, care a chemat creştinii la nesupunere, iar clerul să se roage împotriva actualei guvernări.

Scriam la începutul lunii fe-bruarie, că, în decembrie 2010, Sa „apă-canal leova” a încheiat cu banca europeană pentru re-construcţie şi Dezvoltare un con-tract pentru 2700000 euro pen-tru reconstrucţia reţelelor de apă potabilă şi de evacuare a apelor reziduale din oraş în anii care ur-mează. am mai scris şi cu alte oca-zii că 700 mii de euro din această sumă va trebui rambursată, restul banilor fiind grant, adică bani

donaţi de berD. ei bine, e ştiut lucru: cine doneză pune şi nişte condiţii. Şi berD a condiţionat Sa „apă-canal leova”: Întorci doar 700000, dar ridici preţul pentru un metru cub de apă.

această majorare de tarif şi fu tema discuţiei de vinerea trecută,

la o comisie formată ad-hoc de primăria or. leova la care a parti-cipat şi reporterul nostru. ghida-tă de primarul urbei, de e. buragă, comisia încercă, în cel mai sănătos mod, să analizeze propunerile Sa „apă-canal” privind necesitatea majorării tarifelor, luând în cal-cul şi necesitatea utilizării banilor berD, or, nimeni nu-ţi dă degeaba 2700000 euro pentru a reconstrui reţelele, azi cu o vechime de 60 de ani, dar luând în calcul şi capaci-

tatea de plată a populaţiei, căci este vorba de o majorare cu 20 la sută a tarifului (de la 9,66 lei pen-tru 1m cub la 11,60 lei). Până la urmă cântărind toate posibilităţi-le şi necesităţile, comisia ajunse la concluzia să propună consiliului oraşului pentru examinare la şe-

dinţă majorarea cu 20% a tarifului pentru apă pentru populaţie – de la 9,66 la 11,60 de lei şi, respec-tiv, cu 10%, de la 26,16 lei /m3 la 28,78 m3 – pentru agenţii eco-nomici. urmează, de asemenea, printr-o astfel de decizie a con-siliului, să fie majorate tarifele şi pentru apele reziduale de la 8,09 la 8,50 pentru populaţie şi de la 23,72/1m3 la 26,09 pentru agenţii economici. ce va decide consiliul la 24 aprilie vom vedea. Noi însă vrem să credem că populaţia, din ceea ce urmează să se facă la capi-tolul reconstrucţia reţelelor, are doar de câştigat: îţi dau 2700000 şi întorci doar 700 mii. Pentru ca să construieşti, pentru ca în ur-mătorii 40 - 50 de ani populaţia să nu mai aibă probleme privind aprovizionarea cu apă. Ş-apoi să nu uităm: la 1 ianuarie 2012 în unele oraşe tarifele pentru popu-laţie erau după cum urmează: la bălţi – 11,08, la glodeni – 13,20 lei, la chişinău 8,06, la anenii Noi – 9,70, la taraclia – 10,0 lei, la edineţ 12,50 etc, la Hânceşti – 11,84, la cantemir – 9,95 lei, la cahul 12,00 – lei.

Dar zic, asta e situaţia la 01-01-2012.

I.MititeluFoto: secvenţă de la şedinţă

o Cere berdSe ştie bine că fiecare

băiat va deveni cândva sol-dat, un adevărat patriot al Ţării sale. este cu adevărat o mândrie să devii soldat în forţele armate ale repu-blicii Moldova, să treci cu capul sus şcoala bărbăţiei şi să te mândreşti că şi tu ai fost printre rândurile ostaşilor şi ţi-ai apărat demn Patria ta. Dar este necesar în primul rând să fii dezvoltat fizic şi să ai un orga-nism sănătos. De aceea, în toate centrele militare ale republicii se organizează şi se efectuează în-registrarea tinerilor care au atins vârsta de 16 ani, iar conform De-ciziei consiliului raional leova, prin ordinul medicului şef şi a Secţiei administrativ-Militare a fost întocmit graficul de trecere a comisiei medico-militare a tineri-lor din satele raionului leova.

comisia medico-militară s-a desfăşurat conform graficului în-tocmit. au fost invitaţi tineri din toate satele raionului,care s-au prezentat la comisie în termenul stabilit. Medicii au constatat, că, din an în an, starea sănătăţii ce-lor ce au fost supuşi controlului medical se îmbunătăţeşte, ceea ce ar însemna că tinerii au grijă de

sănătatea lor şi ţinuta fizică. Per-sonalul medical a dat dovadă de spirit de atenţie şi profesionalism înalt.

Secţia administrativă Militară leova informează că de pe 19 mar-tie se va desfăşura comisia medico -militară pentru tinerii care au atins vârsta de 18 ani şi sunt in-vitaţi să se prezinte la SaM leova pentru a fi supuşi controlului me-dical, ca mai apoi să fie încorporaţi în rândurile forţelor armate ale republicii Moldova. În rândurile tinerilor soldaţi vor fi încorporaţi doar tinerii apţi pentru satisface-rea serviciului militar.

aducem mulţumiri consiliului raional leova, în special dnei gre-ţu efrosinia, preşedinta raionului, medicilor de la spitalul raional, în special dnei lupan Svetlana vi-cedirector pentru aSMa, pentru ajutorul acordat.

Vladimir Grecea, SAM leova

vreau să fiu soldat...

,

317 februarie 2012CUVÂNTUL L IBER

odată ÎnCePut, luCrul trebuie dus la bun sfârşit

Proiectul ,,guvernarea Deşeu-rilor – ieVP-eSt” în cadrul căruia s-a elaborat Strategia de gestio-nare integrată a deşeurilor pentru toate cele 8 raioane ale regiunii şi care recent a fost aprobată de consiliul pentru Dezvoltare regi-onală, constituie, de bună seamă, o realizare a agenţiei de Dezvol-tare Sud, a structurilor acesteia. Dar, precum avea să menţioneze anterior Maria culeşov, directo-rul aDr Sud, puteam vorbi despre succese doar atunci, când proiectul este implementat, iar populaţia beneficiază de rezultatele concrete ale acestuia.

reieşind din importanţa pro-iectului, comitetul regional de supraveghere a acestuia a orga-nizat, la 10 februarie, o vizită de informare în oraşul leova, în ca-drul căreia participanţii au avut posibilitate să urmărească evolu-ţia proiectului pilot ,,eficientiza-

rea managementului deşeurilor menajere solide în regiunea de Dezvoltare Sud” implementat de agenţia de Dezvoltare regională Sud în raioanele Ştefan Vodă, cău-şeni, cimişlia, basarabeasca, leo-va, cantemir, cahul şi taraclia.

ideea convocării de către Pro-iectul ue ,,guvernarea Deşeurilor

– ieVP-eSt” în republica Moldo-va a şedinţei comitetului regional de Supraveghere a proiectului la leova nu este deloc întâmplătoa-re, a menţionat managerul proiec-tului, dna lena Neilsen, deoarece anume aici, cu suportul altor pro-iecte, cum ar fi cel din republica cehă, încă la începutul anului 2006, au fost făcuţi primii paşi ai managementului deşeurilor me-najere solide, colectarea selectivă a acestora, instalarea primelor tomberoane de colectare selectivă, construcţia platformelor închise şi deschise de acumulare a deşeuri-lor, transportarea lor la gunoiştea orăşenească autoritzată.

În context, a ţinut să remar-ce preşedintele raionului, eufro-sinia greţu, cel mai important lucru este crearea întreprinderii municipale „Salubr leova”, care gestionează întreaga activitate de salubrizare, amenjare a urbei, cu

extinderea în perspectivă a ariei de deservire, prestare a unei game largi de asemenea servicii primă-riilor din preajmă. Dna efrosinia greţu a ţinut să mai menţione-ze drept pozitiv faptul că tot mai multe autorităţi publice locale şi-au schiţat pentru anul curent şi în perspectivă obiective concrete în

domeniul dat, aici fiind apreciat pozitiv efortul primăriei oraşului iargara, dar şi a altor localităţi.

la rândul său, primarul de leova, eugeniu buragă, a sublini-at necesitatea continuării activită-ţilor începute acum câţiva ani de primărie, atunci, când a demarat implementarea proiectului ceh oDa „elaborarea conceptului de administrare a deşeurilor în sco-pul diminuării consecinţelor ne-gative asupra calităţii apelor din raionul leova”. foarte important este şi momentul informării, şco-larizării, dacă vreţi, a populaţiei vis-a-vis de importanţa acestor acţiuni, menite să îmbunătăţeas-că, în final, sănătatea oamenilor, să educe generaţiile prezente şi vi-itoare în spiritul menţinerii cură-ţeniei, promovării unui mod sănă-tos de viaţă. atunci, când au fost instalate primele tomberoane cu inscripţiile „masă plastică”, „hâr-tie”, „sticlă”, „metal” şi „deşeuri periculoase”, prea puţini erau de acei, care credeau că peste puţin timp populaţia se va deprinde să selecteze deşeurile, să aibă grijă de curăţenie. Desigur, mai avem mult de muncit până vom putea spune că s-a făcut totul în această privin-ţă, însă, totuşi, trebuie să fim op-

timişti, să nu disperăm.Mai mulţi participanţi la şe-

dinţa în deplasare s-au arătat sa-tisfăcuţi de nivelul de gestionare a deşeurilor în oraşul leova. lor le-au fost prezentate câteva plat-forme-model din oraş cu tom-beroanele amplasate, ei au avut posibilitatea să se convingă de pre-dispoziţia cetăţenilor de a colecta selectiv deşeurile. la moment, în urbe funcţionează 25 platforme tip deschis şi 20-tip închis, sunt instalate 54 tomberoane. odată cu implementarea de către aDr Sud a proiectului regional, situaţia privind platformele şi tomberoa-nele de colectare selectivă a deşeu-rilor se va îmbunătăţi substanţial, a opinat primarul urbei, eugeniu buragă.

apoi, oaspeţii au vizitat piaţa agricolă centrală, întreprinderea municipală „Salubr-leova”, gu-noiştea autorizată a urbei, unde directorul întreprinderii munici-pale, Valentina toporcova, a in-format asistenţa despre starea de lucruri privitor la activitatea noii structuri, dar şi acentuând unele probleme cu care se mai confruntă colectivul.

Şedinţa de la leova a avut drept scop prezentarea raportului

anual de activitate a proiectului pentru anul 2011. evenimentul a reunit reprezentanţi ai celor şap-te ţări partenere la implementa-rea proiectului: ucraina, belarus, azerbaidjan, georgia, armenia, rusia şi republica Moldova, echi-pa regională de experţi cheie, co-ordonatori naţionali de proiect, managerul de proiect dna lena Nielsen, reprezentanţii uniunii europene la chişinău, reprezen-tanţii băncii europene de inves-tiţii (bei), factorii de decizie din oraşul şi raionul leova.

În cadrul vizitei, directorul aDr Sud, Maria culeşov a vor-bit despre importanţa aDr-ului în regiune şi despre proiectele în fază de implementare. evident, o atenţie deosebită s-a acordat proiectului ,,eficientizarea mana-gementului deşeurilor menajere solide în regiunea de Dezvoltare Sud” care reprezintă o tentativă de a introduce noţiunea de colec-tare separată în centrele raionale ale regiunii de Sud. În acest mod ţările partenere în proiect pot face schimb de practici de succes în combaterea problemelor similare.

Ion Doru

În urma gazificării gimnaziu-lui-internat leova şi îmbunătă-ţirii modului de trai al elevilor, s-a mărit volumul de apă rezidă. reţeaua de canalizare fiind într-o stare nesatisfăcătoare şi greu de exploatat, fiindcă era construită pe terenurile proprii ale gospodă-riilor particulare. aceeaşi situaţie era şi cu staţia de pompare in-termediară cu un nivel scăzut de exploatare. fondul ecologic Naţi-onal a acceptat solicitarea de pro-iect ,,evacuarea apelor uzate din

or.leova” estimat la 100654 lei. În anul 2011 în urma implemen-tării proiectului s-a construit 161 metri de reţea de canalizare de la gimnaziul-internat până la strada unirii şi au fost schimbate două pompe de pompare a apelor uzate. Prin urmare, Ministerul Mediului a oferit condiţiile de exploatare a reţelei de canalizare şi va ţine la control exploatarea ei şi evitarea poluării apelor freatice şi a solului cu ape uzate care anterior periodic se devărsau neajungând la staţia

de epurare a apelor uzate orăşe-nească.

Viorica Smocinschi, inspecţia ecologică, leova

Nota bene:fondul ecologic Naţional a fost

creat prin Hotărârea guvernului republicii Moldova nr. 988 din 26.09.98 în conformitate cu legea privind protecţia mediului încon-jurător (nr. 1515 din 16.06.1993), legea pentru modificarea si com-

pletarea legii privind protecţia mediului înconjurător (nr. 1539-Xiii din 25.02.1998), legea privind plata pentru poluarea mediului (nr. 1540-Xiii din 25.02.1998) cu scopul de a acumula mijloace supli-mentare pentru finanţarea activi-tăţilor din domeniul mediului.

fondul ecologic Naţional sus-ţine finanţarea proiectelor pentru implementarea strategiilor, pro-gramelor şi planurilor naţionale de protecţie a mediului, standardelor şi normativelor, pentru construc-ţia şi participarea prin cote-părţi la construcţia obiectivelor de protec-ţie a mediului (inclusiv finanţarea lucrărilor de proiectare şi imple-

mentare a proiectelor în domeniul alimentării cu apă şi canalizare, finanţarea lucrărilor de colectare şi sortare a deşeurilor şi susţinerea întreprinderilor de prelucrare sau de neutralizare a lor, finanţarea lucrărilor de ameliorare a calităţii bazinului aerian), efectuarea in-vestigaţiilor ştiinţifice în domeniul protecţiei mediului la comanda Ministerului ecologiei şi resur-selor Naturale, participarea prin cote-părţi la lucrările de cercetare-dezvoltare, elaborarea proiectelor zonelor protejate ale patrimoniului natural şi ale celui construit de im-portanţă naţională şi internaţiona-lă.

Proiect de mediu la leova

Cuvântul economic4 17 februarie 2012CUVÂNTUL L IBER

(urmare in pag. 8)

a.ŢiCău „s-a miCşorat Povara fisCală”

Inspectoratul fiscal din rl Leova a convocat săptă-mâna trecută la un seminar conducătorii unităţilor economice de toate tipurile de activitate, seminarul având drept scop familiari-zarea asistenţei cu politica fiscală în anul 2012, modi-ficările din Codul fiscal. La acest capitol e şi dialogul nostru cu şeful Inspecto-ratului fiscal, dl Alexandru Ţicău.

C.l. – Care sunt principalele modificări din Codul fiscal adop-tate în Parlament?

a.Ţ. – Sunt mai multe, dar principala este anularea cotei „0” de impozitare. agenţii economici vor fi impozitaţi la diferite cote. Întreprinderile individuale vor fi impozitate ca şi persoanele fizice, gospodăriile ţărăneşti – cu cota de 7%, celelalte persoane juridice cu cota 12%, dar este şi o facilitate pentru întreprinderile din micul

business. acestea vor fi impozita-te cu cota de 3%. Prin urmare, im-pozitul pe venit din activitate este aplicat în mod divers.

C.l. – Acest impozit se perce-pe o dată în an?

a.Ţ. – anul acesta, pentru că până în prezent exista cota zero, agenţii economici vor calcula im-pozitul pe venit pornind din pro-priile prognoze, care nu trebuie să aibă o eroare de douăzeci la sută.

C.l. – Care alte modificări au parvenit?

a.Ţ. – au fost majorate scuti-rile personale, s-au micşorat peri-oadele de raportare a pierderilor. erau, până anul trecut, cinci peri-oade, acum – trei.

a fost mărită plafonarea de atribuire a activelor la obiectele de mică valoare. era până la 3000 de lei şi termenul de exploatare mai mic de un an. În prezent s-a mărit până la 6000 de lei. S-a mărit pro-centul de deducere a cheltuielilor documental neconfirmate de la 01 la 02. toate aceste modificări fis-cale în majoritatea lor au dus la o micşorare a poverii fiscale. cu ex-cepţia că a fost anulată cota „0”.

C.l. – Ce înseamnă micşora-

rea perioadelor de raportare a pierderilor?

a.Ţ. – Dacă, de exemplu, agen-tul economic a suportat cheltuieli de 100000 lei el putea să le deducă în cinci perioade, adică câte 20000 de lei în fiecare an. acum le pot de-

duce, pierderile anilor precedenţi, în trei perioade fiscale, adică câte 33000. Deci e o nouă facilitate pentru agentul economic, pierde-rile suportate pot fi deduse într-un termen mai restrâns.

C.l. – Despre care alte modi-ficări mai putem vorbi?

a.Ţ. – Sunt schimbări esenţiale în aprecierea veniturilor obţinute de cetăţeni prin sursele indirecte. cetăţenii, care se vor eschiva de la declararea veniturilor pe anul respectiv, vor fi sancţionaţi dur. Sunt două metode – a) veniturile şi b) cheltuielile.

Dacă cheltuielile sunt mai mari de 300000, ele trebuiesc con-firmate documental. Dacă nu va fi confirmată, diferenţa va fi impozi-tată.

C.l. – Care alte noutăţi fisca-le sunt în 2012?

a.Ţ. – S-a majorat norma de uzură pentru proprietatea rapor-tată la categoria a treia de la 10 până la 12,5 care se atribuie la cheltuieli. toate acestea, majorita-tea modificărilor, duc la micşora-rea poverii fiscale. aş vrea să mă opresc şi la problema restituirii ta-xei pe valoarea adăugate (tVa) de la investiţii. legea precedentă pre-vedea că, dacă se investea în loca-lităţile rurale, se restituia tVa în-cepând de la 1 leu, iar cu referinţă la chişinău, bălţi, uta găgăuzia de la 100000, acum agenţii econo-mici au fost egalaţi în drepturi şi, deci, indiferent unde vor investi,

tVa le va fi restituit începând cu un leu.

S-a făcut claritate la capitolul investiţii. acestea trebui să se facă în domeniul de activitate produc-tivă. ele trebuie să ducă la majo-ritatea activelor pe termen lung. uzura acestor active se va atribui la costul producţiei. toate acestea demonstrează că investiţiile au caracter productiv. au sporit pre-ţurile la băuturile alcoolice tari. În 2011 un litru de băutură tare nu trebuia să coste mai puţin de 50 de lei. acum 50 de lei se va plăti pentru o sticlă de 0,5 litri. Motiv din care agenţii economici trebuie să inventarieze producţia de alco-ol pentru a majora preţurile, iar această majorare de preţ majorea-ză veniturile agenţilor economici.

a fost, de asemenea, reba-lansate cotele pentru utilizarea drumurilor pentru vehicule. S-a schimbat modul de calculare a ta-xei pentru utilizarea drumurilor. la autoturisme se vor face calcule pornind de la capacitatea motoa-relor, iar pentru autocamioane reieşind din tonaj, din capacitatea de încărcare. Sunt mari schimbări privind sancţiunile în caz de es-chivare de la plăţi. Mai ales când e vorba de activitate fără utilizarea maşinilor de casă şi control, nee-liberarea bonurilor de plată, care înseamnă încălcarea legii privind protecţia drepturilor consuma-torului. De aceea s-au majorat sancţiunile de circa 2 ori (pentru neutilizarea aparatelor de casă şi control sancţiunea era 5000 de lei,

acum e 10000 de lei). Sunt majo-rări de sancţiuni şi la alte încălcări fiscale. M-aş referi aici şi la distri-buirea incorectă a încasărilor de către executorii judecătoreşti. Vor fi sancţionaţi şi cei care nu elibe-rează facturi fiscale nu cu 1800 lei pentru fiecare caz, ci cu 3600 lei, dar există şi o plafonare – dar nu mai mult de 108000.

Serviciului fiscal i se permite acum să încaseze silit de la agen-ţii economici din agricultură roa-da care încă nu e recoltată. asta nu înseamnă că vom contribui ca procesul tehnologic să fie între-rupt, pur şi simplu ne vom alătura la procesul de distribuire, inclusiv şi pentru achitarea obligaţiunilor fiscale.

C.l. – În opinia dvs, politica fiscală pentru 2012 este mai re-uşită decât cea din 2011?

a.Ţ. – Sunt şi plusuri, dar şi mi-nusuri. Dacă a apărut cota de 7 şi 12 pentru impozitul pe venit e un lucru care-l pune pe agentul eco-nomic într-o anumită dificultate. Dar o cere situaţia economico-fi-nanciară din ţară. În rest, agentul economic este într-o situaţie mai favorabilă faţă de anul 2011. cât priveşte sancţiunile, nu văd aici o problemă. este cazul ca agentul economic să cunoască legislaţia fiscală şi totul va fi bine. Dacă o respectă, desigur.

Pentru conformitateI.Mititelu

În 1962, printr-un ordin al Ministerului gospodăriei apelor din rSS Moldovenească, a fost înfiinţată Direcţia de construcţie-montaj „Prut vodstroi”, care avea menirea să creeze sisteme de iriga-re şi să lupte cu revărsările de apă în zona de sud a luncii Prutului. În acest răstimp de jumătate de secol, întreprinderea cahuleană s-a re-marcat prin realizarea unor lucrări de importanţă vitală pentru întrea-ga republică, cum ar fi includerea în sistemul de irigare a sute şi mii hectare de terenuri care ani la rând erau necultivate în bazinul râului Prut, construcţia rezervorului de apă de la taraclia, construcţia ca-nalului din iazul ialpug, începând cu ismail şi termninând cu cea-

dâr-lunga, desecarea bălţilor din raionele leova, cantemir, basara-beasca, Vulcăneşti, ş.a.. generaţia mai în vârstă, din satele aşezate în lunca Prutului, nici nu-şi poate imagina tinereţea fără mulţimea

de tractoare, buldozere, diferite mecanisme care lucrau zi şi noap-tea în balta râului. glumă să fie: la rezervorul de apă dintaraclia erau antrenate zilnic 100 de excavatoa-re (!), nemaivorbind de basculante,

buldozere, alte maşini grele. În alocuţiunea sa la festivitatea

prilejuită de a 50- a aniversare de la crearea acestei unităţi economice, directorul agenţiei de Stat „apele Moldovei”, Mihail Pencov avea să menţioneze următoarele: „Poate cuiva nici nu-i vine să creadă, dar societatea pe acţiuni „aqua-Prut” din cahul este una din puţinele, în întreaga republică, organizaţii în domeniu, care a reuşit să se men-ţină în perioada de grea cumpănă, ba chiar şi să prospere. În ultimii ani, colectivul acestei întreprin-deri a realizat un volum enorm de lucru în lunca râurilor Nistru şi Prut, la construcţia tronsonului de cale ferată cahul-giurgiuleşti, amenajarea teritoriului din preaj-

ma Mănăstirii căpriana,fortificare şi consolidare a digurilor în satele inundate de apele Prutului - cotul-Morii, Nemţeni din raionul Hân-ceşti, goteşti, ghioltosu şi Ţiganca, raionul cantemir, edificarea digului în calea apelor în preajma satului Palanca, ş.a. Numai în 2011, acest colectiv, condus de Mihail Miron, a efectuat lucrări în sumă totală de 12 mln lei, obţinând un venit net de cca 500 mii lei.

Pentru a.c.,„aqua-Prut” şi-a schiţat noi obiective: finisarea di-gului la Nistru, a lucrărilor din lun-ca Prutului în perimetrul satelor goteşti-ghioltosu-Ţiganca, can-temir (cca 3000 ha), precum şi în raionul Hânceşti, la leuşeni.

aQua-Prut Înseamnă lunCă asanată de la leova Până la GiurGiuleşti

rePorter sPeCial517 februarie 2012

CUVÂNTUL L IBER

În cele şapte secţii ale Spitalu-lui republican de Psihiatrie unde sunt internaţi pacienţi bărbaţi, ac-tivează circa 20 de infirmieri, care îngrijesc de 500 de bolnavi. Potri-vit regulamentelor instituţiei, în secţiile unde sunt internaţi paci-enţi bolnavi, este obligatoriu ca cei care îngrijesc de bolnavi să fie la fel bărbaţi. Situaţia însă e alta, din lipsa doritorilor de a activa aici, locurile vacante sunt ocupate de femei.

„avem nevoie de bărbaţi infir-mieri, dar de unde să-i luăm?”, dă din umeri Mircea cucu, director adjunct al spitalului. acolo unde pacienţii sunt bărbaţi este nevoie ca asistenţii medicali să fie tot de acelaşi sex, fiindcă aici e necesa-ră forţa fizică pentru a imobiliza pacientul atunci când are o criză nervoasă. cel mai anevoios este atunci când pacienţii au nevoie de îngrijire personală. Pacienţilor le este ruşine să se dezbrace, spre exemplu, în faţa unei femei”, spe-cifică directorul adjunct.

Din cauza salariul de 1000 de lei, nu sunt muncitori

Vitalie Juchevici este infirmier în secţia de bărbaţi Nr.9 al Spita-lului de Psihiatrie. el este angajat aici din decembrie 2011. bărbatul este de profesie constructor, iar

vara pleacă la munci în federa-ţia rusă, iar pe timp de iarnă s-a angajat la spital. „trebuie să-mi hrănesc cei cinci copii, iată de ce m-am angajat. Decât să stau de-geaba, mai bine îngrijesc de ei…” şopteşte bărbatul.

andrei Nica, asistent superior în aceeaşi secţie, spune că fluctu-aţia cadrelor este foarte mare în această secţie. cauzele sunt, în special, salariile mici, apoi că nu se pot acomoda la condiţiile de mun-că. „Salariul unui infirmier este de 1000 de lei şi nimeni nu doreşte să lucreze pentru o aşa recompensă”, conchide andrei Nica.

responsabilităţile unui infir-mier sunt: să îngrijească de paci-enţi, să-i conducă la baie, să-i îm-brace, să-i supravegheze ca să nu se bată între ei sau mai rău să nu aibă tentative de suicid. Potrivit lui Mircea cucu, pentru funcţia de infirmier nu se cere obligatoriu să fie un absolvent la medicină.

ludmila buzenco, asistentă-şef în cadrul aceleiaşi secţii, spune că aici activează în calitate de infir-mieri patru bărbaţi şi zece femei. „uneori femeile se descurcă mai bine decât bărbaţii. Sunt doamne care activează de mulţi ani şi îşi îndeplinesc sarcinile foarte bine, în timp ce majoritatea bărbaţilor

care vin să se angajeze ca infirmier dau bir cu fugiţii din primele luni sau din primele zile de la angaja-re”, remarcă ludmila buzenco.

Saloane aglomerate conform normelor medicale,

suprafaţa pentru cazarea în spi-tal pentru un pacient la spitalul de psihiatrie este de 6 m.p. Însă, în unele secţii ale spitalului, în sa-lonul de observaţie continuă, de exemplu, în loc de şase pacienţi, cum ar trebui să fie conform stan-dardelor, sunt internaţi mult mai mulţi.

În salonul de observaţie conti-nuă din Secţia Nr.9 al spitalului de Psihiatrie din chişinău sunt zece paturi, care sunt întotdeauna ocu-pate. În acest salon sunt internaţi pacienţii cu diagnostic de psihoză acută. Mircea cucu recunoaşte că insuficienţa de spaţiu duce la aglomerarea acestor saloane de observaţie continuă. „În unele secţii avem şi câte 12 paturi, ce să-i facem asta e situaţia”, conchi-de medicul.

În saloanele de observaţie con-tinuă, pacienţii urmează un trata-ment special până când starea lor se ameliorează, apoi ei sunt trans-feraţi în alte saloane. Directorul adjunct al spitalului spune că în celelalte saloane nu au probleme

legate de lipsa spaţiului.Mircea cucu vede soluţionarea

problemelor în sistemul medical de sănătate mintală prin înfiin-ţarea centrelor comunitare de să-nătate mintală pe întreg teritoriul ţării. el crede că asta va contribui la dez-instituţionalizarea persoa-nelor care suferă de maladii min-tale şi le va oferi, totodată, consi-liere medico-socială necesară. „În republica Moldova activează şase centre de acest fel: în chişinău, în oraşele bălţi, rezina şi ungheni. Dacă ar fi câte o astfel de institu-ţie în toate regiunile ţării, atunci situaţia ar fi cu totul alta, la noi ar scădea numărul pacienţilor”, spe-cifică Mircea cucu.

Mariana balmuş, directorul centrului comunitar de Sănătate

Mintală din ungheni, confirmă că existenţa unei astfel de instituţii în teritoriu este binevenită. „Pa-cienţii cu probleme mintale din raion vin aici după ajutor, în timp ce locuitorii din alte regiuni ale ţă-rii trebuie să se deplaseze până la chişinău. Pacientul este aproape de casă, iar mediul care îi acordă ajutor atât medical cât şi social este pentru dânsul un prieten”, remarcă Mariana balmuş.

Potrivit datelor biroului Na-ţional de Statistică, în republica Moldova la evidenţă psihiatrică se află circa 60 mii de pacienţi, dintre care circa 28 mii au grad de inva-liditate.

lilia Zaharia, Asociaţia Presei Independente

Criză de angajaţi în sistemul de sănătate mintală

Potrivit declaraţiilor de venituri şi proprietate ale deputaţilor şi mi-niştrilor pentru anul 2011, plasate pe paginile web ale Parlamentului şi ale guvernului, 40 de deputaţi şi 11 membri ai cabinetului de Mi-niştri nu au nici un bun imobil în proprietate.

Veaceslav ioniţă, preşedintele comisiei centrale de control (ccc), a declarat în cadrul primei şedinţe a ccc din acest an că multe persoane cu funcţii publice nu doresc să-şi declare veniturile şi proprietăţile. totodată, unii demnitari includ date eronate în declaraţiile pe care le depun, iar la rubrica “bunuri imobile” multe persoane cu funcţii publice nu au declarat nimic. “unii declaranţi au citit rubricile din for-mularul declaraţiei, dar nu s-au documentat ce prevede legea, iar în lege scrie foarte clar că trebuie de-clarate toate proprietăţile familiei”, a mai spus V. ioniţă.

Potrivit art.7 al legii, privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţio-narilor publici şi a unor persoane cu

funcţie de conducere nr. 1264-XV din 19.07.2002, “(1) Declaraţia se face în scris pe propria răspundere a declarantului şi cuprinde infor-maţii şi date despre veniturile şi bunurile proprii, veniturile şi bunu-rile comune şi cele ce aparţin soţiei (soţului), precum şi cele ale copiilor minori şi ale persoanelor aflate la întreţinerea depunătorului declara-ţiei”. totodată, declaraţiile trebuie să conţină şi informaţiile privind înstrăinarea proprietăţii, fie contra plată, fie gratuit, în timpul exercită-rii mandatului sau a atribuţiilor de serviciu.

cu toate acestea, mulţi demni-tari de stat au inclus în declaraţii doar o parte din venituri sau pro-prietăţi, reieşind că nu prea au bu-nuri imobile, nu deţin locuinţă sau lot de pământ. astfel, 40 din cei 97 deputaţi care şi-au plasat declaraţi-ile de venituri şi proprietate pentru anul 2011 pe site-ul Parlamentului, nu au nici un bun imobil. este vorba de: iurie chiorescu, igor corman, Vladimir Saharneanu, Zinaida gre-ceanâi, anatolie Dimitriu, alexan-dru cimbriciuc, Petru Ştirbate, iri-

na Vlah, Violeta ivanov, ghenadie Morcov, igor Vremea, Vladimir Vi-tiuc, Zurabi todua, Marc tkaciuk, ina Şupac, Sergiu Stati, Serghei Sârbu, gheorghe Popa, oleg reid-man, Mihail Poleanschi, alexandr Petkov, eduard Muşuc, iurie Mun-tean, Mihail Mocan, Victor Mân-dru, anatolie gorila, oleg garizan, ion ceban, tatiana botnariuc, Vea-ceslav bondari, alexandr banicov, galina balmoş, iurie apostolachi, tudor Deliu, gheorghe Mocan, andrei Vacarciuc, lilian Zaporojan, oleg bodrug, gheorghe anghel, iu-rie bolboceanu.

Nici unii miniştri nu o duc mai bine. Potrivit declaraţiilor de veni-turi pentru anul 2011, publicate pe pagina web a guvernului, nu au nici un bun în proprietate 11 membri ai cabinetului: ministrul afaceri-lor externe şi integrării europene iurie leancă, ministrul educaţiei Mihail Şleahtiţchi, ministrul ti-neretului şi Sportului ion cebanu, ministrul Justiţiei oleg efrim, mi-nistrul apărării Vitalie Marinuţa, ministrul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor Pavel filip, minis-

trul transporturilor şi infrastruc-turii Drumurilor anatolie Şalaru, ministra Muncii, Protecţiei Soci-ale şi a familiei Valentina buliga, ministrul Dezvoltării regionale şi construcţiilor Marcel răducan, mi-nistrul Mediului gheorghe Şalaru şi preşedintele academiei de Ştiinţe a Moldovei gheorghe Duca.

Veaceslav ioniţă spune că până la 1 martie 2012 comisia centrală de control trebuie să verifice dacă datele incluse în declaraţiile per-soanelor cu funcţii publice sunt veridice: “Veniturile sunt mai greu de verificat, iată de ce în mare parte vom atrage atenţia pe veridicita-tea proprietăţilor declarate. atunci când vezi o foaie albă, poţi pune la îndoială dacă persoanele cu funcţii publice şi-au declarat veniturile şi proprietăţile corect”.

Pentru nedeclararea veniturilor şi proprietăţii sau pentru fals în de-claraţii, art. 330, codul Penal preve-de „pedeapsa cu amendă în mărime de la 300 la 500 unităţi convenţio-nale, cu (sau fără) privarea de drep-tul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate

pe un termen de la 1 la 5 ani”. ace-leaşi acţiuni săvârşite de o persoană cu înaltă funcţie de răspundere se pedepsesc cu amendă de la 500 la 1000 unităţi convenţionale, cu pri-varea dreptului de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 1 la 5 ani. Preşedintele ccc afirmă că, în decursul mai multor ani, pentru nedepunerea declaraţiilor de veni-turi şi proprietate au fost iniţiate doar cinci dosare, însă nimeni nu a fost pedepsit. „anual, sute de per-soane cu funcţii publice nu depun declaraţii, alte câteva sute scriu în declaraţii doar ceea ce le convine...”, mai spune V. ioniţă.

Secretarul ccc Vadim enicov ne-a declarat că, până la 9 februa-rie 2012, au fost înregistrate 1767 declaraţii de venituri şi proprietate ale persoanelor cu funcţii publice, din totalul de aproximativ 2700 persoane care trebuiau să-şi decla-re veniturile şi proprietăţile pentru anul 2011.

lilia Zaharia, API

deputaţi şi miniştri fără locuinţe

Moldova 1 Moldova 1

Prime

10.00, 21.25 serial “A doua şansă”10.30 Reporter de serviciu11.00 “Bună seara!”12.00 Vedete la bis13.10 serial “Black beauty”13.35 Cultura azi14.20 Film “Prima fiică”16.05 săptămânal sportiv16.35 Telerevista UEFA18.00 sub acelaşi cer18.30 serial “Noul Black beauty”19.00 mesager19.40 Desene animate19.55 moldova în eter direct22.20 “Eurovision-2012”. În drum spre Bacu

06.40, 14.10 “Dor”07.10, 08.15 Bună dimineaţa09.00, 17.00 Ştiri (rus.)09.10, 17.15 serial “Dora”10.00 serial “A doua şansă”10.30 Accente economice11.00, 19.55 moldova în eter direct12.00 F/d13.10, 18.30 serial “Noul Black beauty”13.40 F/d “Global 3000”14.40 F/d “Şoseaua 66”15.55 “Ring star”. Concurs muzical18.00 Unda bugeacului19.00 mesager19.40 Desene animate21.25 “Eurovision-2012”.

09.00, 17.00, 22.00 Ştiri (rus.)09.10, 17.15 serial “Dora”10.00 F/d “Global 3000”10.30 În obiectiv - natura11.00, 19.55 moldova în eter direct12.00 O seară în familie13.10, 18.30 serial “Noul Black beauty”13.35 Unda bugeacului14.05 V. Rusu la 50 de ani. Concert, ep. 215.15 F/d “Euromaxx”16.15 Erudit cafe18.00 Vector european19.00 mesager19.40 Desene animate20.50 super-loto “5” din “35”21.25 serial

09.00, 17.00, 22.00 Ştiri (rus.)09.10, 17.15 serial “Dora”10.00, 21.25 serial “A doua şansă”10.30 Vector european11.00 moldova în eter direct12.00 La noi în sat12.40 “Discuţii”13.10, 18.30 serial “Noul Black beauty”13.35 Vidioteca pentru copii13.50 Russkii mir14.20 “Portrete în timp”. La 65 de ani ai lui D. Ţărnă14.50, 23.15 Film “Rino Gaetano”16.30 “Dor”. V. Cojocaru18.00 Accente economice19.00 mesager19.40 Desene animate19.55 “Bună seara!”22.20 “Eurovision-2012”.

11.00 Locuinţa mea11.30 “Dor”12.00 spectacol “Balul Domnului”14.15 Foxus14.45 F/d15.30 Обозрение “Euro-2012”16.00 F/d “Euroboxx”16.30 La mulţi ani!17.00, 22.00 Ştiri (rus.)17.15 “Discriminarea”17.35 F/d “Când ard jucăriile”18.00 Erudit cafe18.45 Legende muzicale19.00 mesager19.35 Desene animate19.50 O seară în familie21.25 Cinematica universală. Jean Gabin

09.10 s/d “În lumea animalelor”10.00 “Ring star”11.00 “Istorie şi Victorie”. Concurs11.30 La datorie12.00 moldovenii de pretutindeni12.30 În obiectiv - natura13.00 Festivalul “maria Lătăreţu”14.00 Baştina15.05 Film “Adidaşi zburători”16.30 La mulţi ani!17.00, 22.00 Ştiri (rus.)17.15 Cultura azi18.00 Evantai folcloric18.40 Cinematica universală19.00 mesager19.35 Desene animate19.50 Vedete la bis21.25 săptămânal

06.00, 07.00, 08.00, 13.00, 21.00 Ştiri06.10 Unda bugeacului06.40 “Respiro”07.10, 08.15 Bună dimineaţa09.00, 17.00 Ştiri (rus.)09.10, 17.15 serial “Dora”10.00 F/d “Drumeţii”10.30 Ghidul sănătăţii tale11.00, 19.55 moldova în eter direct12.00 Baştina12.45 “Dor”13.10, 18.30 serial “Noul Black beauty”13.35 sub acelaşi cer14.05 V. Rusu la 50 de ani. Concert, ep. 115.10 F/d “Euromaxx”15.40 Vidioteca pentru copii15.55 magazinul copiilor16.30 “Istorie şi Victorie”. Concurs18.00 Russkii mir19.00 mesager19.40 Desene animate21.25 “Eurovision-2012”. În drum spre Bacu21.35 Fotbal. LC.

07.00 Telejurnal matinal sport meteo08.00 România, zi de zi!10.10, 05.10 serial: secretele de la palat, ep. 3111.25 Presă şi putere12.20 Dacă doriţi să revedeţi12.40 serial: Legenda cavalerului rătăcitor şi a frumoasei Rază-de-Lună, ep. 13.20 serial: Legenda cavalerului rătăcitor şi a frumoasei Rază-de-Lună, ep. 14.00, 17.00 Telejurnal sport meteo14.45, 06.15 Teleshopping15.30 maghiara de pe unu17.30, 04.20 serial: Fiică de politician, ep. 418.25 serial: Legenda cavalerului rătăcitor şi a frumoasei Rază-de-Lună19.05 serial: Legenda cavalerului rătăcitor şi a frumoasei Rază-de-Lună19.45, 03.05 sport20.00, 03.20 Telejurnal Tema zilei meteo21.00 Prim plan

10.10, 05.10 serial: secretele de la palat, ep. 3211.25 Prim plan12.20, 02.20 Dacă doriţi să revedeţi12.40 serial: Legenda cavalerului rătăcitor şi a frumoasei Rază-de-Lună, ep. 13.20 serial: Legenda cavalerului rătăcitor şi a frumoasei Rază-de-Lună, ep. 14.00, 17.00 Telejurnal sport meteo14.45, 06.15 Teleshopping15.30, 02.35 Rom european16.00 maghiara de pe unu17.30, 04.20 serial: Fiică de politician, ep. 518.25 serial: Legenda cavalerului rătăcitor şi a frumoasei Rază-de-Lună, ep. 19.05 serial: Legenda cavalerului rătăcitor şi a frumoasei Rază-de-Lună, ep. 19.45, 03.05 sport20.00, 03.20 Telejurnal

07.00 Telejurnal matinal sport meteo08.00 România, zi de zi!10.10, 05.10 serial: secretele de la palat, ep. 3311.25 Judecă tu!12.20, 02.00 Dacă doriţi să revedeţi12.40 serial: Legenda cavalerului rătăcitor şi a frumoasei Rază-de-Lună, ep. 13.20 serial: Legenda cavalerului rătăcitor şi a frumoasei Rază-de-Lună, ep. 14.00, 17.00 Telejurnal sport meteo14.45, 06.15 Teleshopping15.30 Oameni ca noi16.00 Convieţuiri17.30, 04.20 serial: Fiică de politician18.25 serial: Legenda cavalerului rătăcitor şi a frumoasei Rază-de-Lună, ep. 19.05 serial: Legenda cavalerului rătăcitor şi a frumoasei Rază-de-Lună, ep. 19.45, 03.05 sport20.00, 03.20 Telejurnal Tema zilei meteo21.40 Fotbal UEFA

08.00 România, zi de zi!10.10, 05.10 serial: secretele de la palat, ep. 3411.25 Omul şi timpul din 18 februarie12.20 Dacă doriţi să revedeţi12.40 serial: Legenda cavalerului rătăcitor şi a frumoasei Rază-de-Lună, ep. 13.20 serial: Legenda cavalerului rătăcitor şi a frumoasei Rază-de-Lună, ep. 14.00, 17.00 Telejurnal sport meteo14.45, 02.35 Interes general15.15, 06.15 Teleshopping15.30 Akzente17.30 Lozul cel mare18.25 serial: Legenda cavalerului rătăcitor şi a frumoasei Rază-de-Lună, ep. 19.05 serial: Legenda cavalerului rătăcitor şi a frumoasei Rază-de-Lună, ep. 19.45, 03.00 sport20.00 Telejurnal Tema21.00 Judecă tu!22.10, 04.05 Exclusiv23.20 Aventura urbană00.20 Profesioniştii...01.20 Tezaur folcloric03.15 Telejurnal Tema zilei meteo

08.00 România, zi de zi!10.10, 05.10 serial: secretele de la palat, ep. 3511.25 Garantat 100%12.20, 02.50 Dacă doriţi să revedeţi12.40 serial: Legenda cavalerului rătăcitor şi a frumoasei Rază-de-Lună, ep. 1113.20 serial: Legenda cavalerului rătăcitor şi a frumoasei Rază-de-Lună, ep. 1214.00, 17.00 Telejurnal sport meteo14.45 m. A. I. aproape de tine15.15, 06.15 Teleshopping15.30 Tribuna partidelor parlamentare16.00 Parlamentul României17.30 La vie en rose18.25 serial: Legenda cavalerului rătăcitor şi a frumoasei Rază-de-Lună, ep. 1319.05 serial: Legenda cavalerului rătăcitor şi a frumoasei Rază-de-Lună, ep. 1419.45, 03.05 sport20.00, 03.20 Telejurnal

07.00 Desene animate07.55 Zoom08.10 Omul şi timpul09.30 Bebe magia10.00 Eşti părinte, fii deştept!10.30 Profesorul trăsnit11.00 Ca la carte11.30 e-FORUm12.00 Pro patria12.30 Europa mea13.00 Aventura urbană14.00 Telejurnal sport meteo14.30, 02.15 magazin UEFA Champions League15.00 O dată’n viaţă17.00 Ne vedem la TVR. Prima parte18.00 Ne vedem la TVR. Partea a doua18.45 Teleenciclopedia19.45, 02.40 sport20.00, 02.55 Telejurnal Interviuri neconvenţionale meteo21.10 Film: Noua Franţă23.35 Profesioniştii...00.35 Film: Eroul familiei03.45 In grădina Danei

07.00, 13.00, 17.00, 19.00, 22.30, 01.45, 04.00, 06.30 Ştirile10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping10.15 Film: Oscar12.00 serial: Tânăr şi neliniştit14.00 Zâmbete într-o pastilă14.30 Film: Permis de căsătorie16.15 serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 418217.45, 05.30 Happy Hour21.00 În Profunzime23.00 serial: Pariu cu viaţa, ep. 5, 6 anul II01.00 serial: Dexter, ep. 6, anul V02.15 Ştirile din sport

07.00, 13.00, 17.00, 19.00, 22.30, 02.00, 04.00, 06.30 Ştirile10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping10.15 serial: Pariu cu viaţa, ep. 5, 6 anul II12.00 serial: Tânăr şi neliniştit14.00 Zâmbete într-o pastilă14.30 serial: Lois şi Clark, ep. 11, 1216.15 serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 418317.45, 05.30 Happy Hour20.30, 00.15 Film: Poseidon23.00 AutoExpert23.30 serial: Dexter, ep. 7 anul V02.45 Ştirile din sport

07.00, 13.00, 19.00 Ştirile10.00, 13.05, 15.15 Teleshopping10.15, 04.15 Ce se întâmplă, doctore?11.00, 04.30 AutoExpert11.30, 05.00 În Profunzime13.20 Românii au talent15.30 Film: stăpânul inelelor: Cele două turnuri20.00, 06.30 Ştirile cu C. Gheiceanu20.30, 02.00 Film: Armă mortală 423.15 Film: The Hurt Locker - Echipa de foc

luni20 februarie

marţi21 februarie

miercuri22 februarie

joi23 februarie

vineri24 februarie

sâmbătă25 februarie

duminică26 februarie

07.00, 13.00, 19.00 Ştirile10.00, 13.05, 16.00 Teleshopping10.15 Film: stăpânul inelelor: Cele două turnuri13.20, 01.30 ApropoTv14.00 Film: Băiatu’ mamei16.15 serial: Pariu cu viaţa, ep. 5, 6 anul II18.00, 05.30 România, te iubesc!20.00, 06.30 Ştirile cu C. Gheiceanu20.30, 02.15 Film: străinul

07.00 Desene animate07.55, 02.00 Zoom08.10, 04.35 Universul credinţei10.00 In grădina Danei10.35, 12.00 Viaţa satului11.50 minutul de agricultură13.00 Presă şi putere14.00 Telejurnal sport meteo14.30 12 mese15.00 Universul Celibidache15.30 magazin Euro 201216.00 Tezaur folcloric17.00, 00.00 Dănutz sRL19.00 Lozul cel mare19.45, 03.30 sport20.00, 03.45 Telejurnal Reportajele jurnalului meteo21.10 Film: secret irezistibil23.00 Garantat 100%

tVr 1

6 Programe TV

Moldova 1Moldova 1Moldova 1Moldova 1Moldova 1

tVr 1 tVr 1

tVr 1

tVr 1

tVr 1

tVr 1

07.00, 13.00, 17.00, 19.00, 22.30, 02.00, 04.00, 06.30 Ştirile10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping10.15 serial: Lois şi Clark12.00 serial: Tânăr şi neliniştit14.00 AutoExpert14.30 Film: Dreptate pentru mama mea16.15 serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 418417.45, 05.30 Happy Hour20.30, 00.00 Film: Preţul răzbunării23.00 serial: Dexter, ep. 8, anul V02.45 Ştirile din sport

07.00, 13.00, 17.00, 19.00, 22.00, 00.30, 05.30, 06.30 Ştirile10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping10.15 Film: Dreptate pentru mama mea12.00 serial: Tânăr şi neliniştit14.00 Zâmbete într-o pastilă14.30 Film: Umbrela lui Gregoire16.15 serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 418517.45 Happy Hour20.00 Europa League: Twente - steaua22.30 serial: Dexter

06.00 Ce se întâmplă, doctore?07.00, 13.00, 17.00, 19.00, 06.30 Ştirile10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping10.15 Film: Umbrela lui Gregoire12.00 serial: Tanar si nelinistit14.00 Zâmbete într-o pastilă14.30 Europa League: Twente - steaua16.15 serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 418617.45, 05.30 Happy Hour

Pro tVPro tV

Pro tV

Pro tV

Pro tV Pro tV

Pro tV

17 februarie 2012CUVÂNTUL L IBER

Prime Prime

Prime

Prime Prime

Prime 12.10, 15.10, 18.10, 01.15 Новости12.30 Модный приговор13.25 Понять. Простить14.00 Другие новости14.30 Хочу знать15.30 Т/с «Обручальное кольцо»17.05 Свобода и справедливость18.00, 00.10 «Primele stiri» (рус.)18.25 Выборы - 201218.55 Давай поженимся!19.55, 03.05 «Пусть говорят»21.40 Время22.15, 03.55 Т/с

12.10, 15.10, 18.10, 00.20 Новости12.30 Модный приговор13.25 Понять. Простить14.00 Другие новости14.30 Хочу знать15.30 Т/с «Обручальное кольцо»17.05 Свобода и справедливость18.00, 00.10 «Primele stiri» (рус.)18.25 Выборы - 201218.55 Давай поженимся!19.55 «Пусть говорят»21.40 Время22.15, 03.50 Т/с «Московский дворик»

07.00 «Prima Ora»09.00, 12.00, 15.00, 21.00, 02.05 «Primele stiri» (молд.)09.15 Контрольная закупка09.45 Жить здорово!10.45 Teleshopping11.00 Право на защиту12.10, 15.10, 18.10 Новости12.30 Модный приговор13.25 Понять. Простить14.00 Другие новости14.30 Хочу знать15.30 Т/с «Обручальное кольцо»17.05 Свобода и справедливость

18.00, 00.10 «Primele stiri» (рус.)18.25 Выборы - 201218.55 Давай поженимся!19.55 «Пусть говорят»21.40 Время

07.00 «Prima Ora»09.00, 12.00, 15.00, 21.00, 02.45 «Primele stiri» (молд.)09.15 «ВДВ. Нет задач невыполнимых»09.45 Teleshopping10.15 Х/ф «Офицеры»12.30 Х/ф «72 метра»15.40 Х/ф «Великий полководец Георгий Жуков»18.00, 00.30 «Primele stiri» (рус.)18.30 Х/ф «Пять невест»21.40 Время22.15 «Пять невест». Продолжение23.10 «Небеса». Концерт В. Меладзе00.40 Х/ф «Хозяин морей: На краю земли»03.15 Х/ф «Жил отважный капитан»

05.00 «Доброе утро»07.00 «Prima Ora»09.00, 12.00, 15.00, 21.00, 03.20 «Primele stiri» (молд.)09.15 Контрольная закупка09.45 Жить здорово!10.45 Teleshopping11.00 Право на защиту12.10, 15.10, 18.10 Новости12.30 Модный приговор13.25 Понять. Простить14.00 Другие новости14.30 Хочу знать15.25 Т/с «Обручальное кольцо»16.55 «Жди меня»18.00, 00.15 «Primele stiri» (рус.)18.55 «Поле чудес»19.55 «Пусть говорят»21.40 Время22.15 Премьера сезона. «Две звезды»23.40 «Прожекторперисхилтон»00.25 «Yesterday live»01.20 Х/ф «Месть»

07.05 Х/ф «Годен к нестроевой»08.20 «Играй, гармонь любимая!»09.00 «Умницы и умники»09.45 «Слово пастыря»10.15 Teleshopping10.30 «Смак»11.05 «Николай Расторгуев. «Давай за жизнь!»12.15 «Среда обитания». «Паленый» товар»13.00 «Ералаш»13.25 «Две звезды»14.45 Т/с «И все-таки я люблю...»18.20 «В черной-черной комнате…»19.45 «DA sau NU»21.00, 03.25 «Primele stiri» (молд.)21.20 Время21.50 «Кубок профессионалов»00.00 Х/ф «ПираМММида»01.50 Х/ф «Мелинда и Мелинда»03.40 Х/ф

06.10 «Гении и злодеи»06.35 Х/ф «Возвращение «Святого Луки»08.05 «Смак»08.40 «Армейский магазин»09.20 «Здоровье»10.15 Teleshopping10.30 «Непутевые заметки»10.45 «Пока все дома»11.30 «Фазенда»12.15 «VIP Confidente»13.15 «Ералаш»13.30 Х/ф «Квартирантка»15.10 Т/с «Дело гастронома №1»18.30 «Replica»20.00 «Vrei sa fii milionar?»21.00, 02.35 «sinteza saptamanii» (молд.)21.40 Воскресное «Время»22.45 «Мульт личности»

la uzina de beton armat se angajazăelectrician, lacatus şi

muncitori necalificati.mob.067431371

Macovei Maria, cod de identitate nr. 2001023007346, anunţă pierderea certificatelor de deces a cet. bostan grigore şi bostan agafia. Se conside-ră nevalabile.

17 februarie 2012CUVÂNTUL L IBER 7

Vinerea trecută, conducătorii instituţiilor de cultură (case de cultură, biblioteci publice, muzee) din rl leova s-au întrunit în casa de cultură leova, în cadrul unui seminar. Programul seminarului a cuprins raportul de activitate pe anul 2011 şi programul de activi-tate pentru anul 2012, prezentate de şeful Secţiei cultură dl M. Suruc şi specialistele principale M. Maev şi Z. Marinov. analizând situaţia generală în cultură în anul trecut, Dl M. Suruc a apreciat munca şi talentul unora şi a criticat dur in-diferenţa şi neglijenţa la lucul de muncă a altora. Şeful secţiei e con-ştient de faptul că lucrătorii din cultură au salarii exagerat de mici, dar, spune dânsul, acest lucru nu trebuie să influenţeze negativ cali-tatea activităţii, ci dimpotrivă să-i determine pe angajaţi să elabo-reze diverse proiecte prin care să îmbunătăţească starea lucrurilor. comentarii cu privire la realiza-

rea activităţilor din anul trecut au fost făcute şi de specialistele men-ţionate mai sus. Dânsele au scos în evidenţă lacunele care împiedi-că evoluţia reuşită a lucrurilor şi le-au sugerat colaboratorilor idei utile pentru depăşirea situaţiilor de criză.

În anul 2012, situaţia în bibli-otecile publice din raion pare să prindă viaţă. consiliul raional leo-va a planificat pentru anul acesta, în scopul dezvoltării mijloacelor informative, dotarea bibliotecilor publice din toate localităţile raio-nului cu câte un computer. Situa-ţia nesatisfăcătoare a bibliotecilor publice este şi preocuparea consi-liului pentru cercetări şi schimburi internaţionale, care a lansat, anul acesta, în r. Modova, programul „biblioteci globale”. Programul prevede eficientizarea accesului la informaţii prin modernizarea aproximativ a 60 de biblioteci pu-blice, modernizarea profesională a

bibliotecilor şi managerilor bibliotecilor, înfiinţarea re-ţelelor de informatizare cu acces public în bibliotecile din republică, diversifica-rea serviciilor prestate de biblioteci şi diversificarea activităţilor bibliotecilor realizate împreună cu par-teneri locali.

Din sudul r. Moldova, echipa de proiect a selectat trei raioane (cahul, can-temir şi leova). acest pro-gram funcţionează deja în 12 ţări, dintre care, 6 sunt din europa. este preconi-zat, la noi în ţară, pentru doi ani (2012-2014), însă pe par-curs poate fi dezvoltat în partene-riat cu autorităţile publice centra-le şi locale.

actualmente, echipa de proiect evaluează situaţia în biblioteci. evaluare se efectuează în baza unor chestionare, în care manage-

rii bibliotecilor publice trebuie să indice situaţia existentă, din toate punctele de vedere, în instituţiile în care activează. intermediar în-tre echipa de proiect şi rl leova este dna Z. Marinov, responsabilă de domeniul biblioteci, muzee, pa-trimoniu.

În cadrul seminarului, M. Su-ruc împreună cu M. Maeva au instruit conducătorii colectivelor „model” pentru atestare la grad de calificare, ceea ce va contribui la determinarea categoriei de sa-larizare.

Natalia trofim

situaţie mai bună, în 2012

Statistica agresiuni-lor sexuale în societatea noastră astăzi atinge cote maxime, victimele violu-lui fiind în preponderenţă copiii şi femeile. De frica stigmatizării sociale şi familiale, de teama de a nu fi judecate sau acuzate, foarte puţine victime vor dori ulterior să vorbească despre cele întâmplate. Maria, din or. Hânceşti în vârstă de 17 ani, care a venit împreună cu mama ei la redacţie, spune că a fost victima unui abuz sexual, astăzi este pusă în situaţia să demonstreze veridicita-tea acestui fapt, deoarece agresorul nu-şi recunoaşte vina.

„M-a băgat cu forţa în maşina lui, apoi m-a dus la el acasă, unde m-a violat...” „eram la o discote-că în oraş cu prietenul meu alexei şi câteva prietene. Mai întâi agre-sorul (pe care în seara aceea l-am văzut pentru prima dată) l-a bătut pe prietenul meu cu pumnii şi pi-cioarele peste diferite părţi ale cor-pului, pentru că acesta mi-a luat apărarea atunci când el m-a scos cu forţa din discotecă şi a vrut să mă urce în maşină, ne povesteşte fata aflată încă în stare de şoc. bă-taia dintre ei s-a petrecut în faţa mai multor tineri din discotecă care au ieşit afară la ţipetele noas-tre.” „eu îl cunosc pe agresor şi până a începe toată cearta între noi, am stat cu el normal de vorbă afară, apoi intrând în discotecă el m-a întrebat despre câteva fete de acolo, inclusiv despre Maria, des-

pre care eu i-am spus că ea este prietena mea, continuă relatarea alexei, prietenul victimei. cu toa-te acestea, el a scos-o afară cu for-ţa din discotecă şi vroia s-o bage în maşină”. După ce a sechestrat-o de la discotecă, potrivit plângerii depuse, bănuitul şi-a plimbat vic-tima prin oraş, apoi până în s. bu-ţeni şi înapoi, după care a dus-o la el acasă (unde nu era nimeni, deşi are soţie şi trei copii). „Plângeam şi mă rugam de el să mă ducă acasă, dar el m-a ameninţat că mă omoa-ră şi o să mă îngroape, sau poate să mă dea la câini...”. fata era dis-perată, deoarece la încercarea ei de a se opune, bănuitul violator a ameninţat-o cu un cuţit şi o şuru-belniţă, cu care i-a spus că o va în-junghia, dacă nu i se supune. „M-a ameninţat, apoi m-a violat..., şi într-un târziu m-a dus acasă”, şi-a încheiat povestea amară Maria. Şi povestea lui alexei pare a fi a unui detectiv cu final tragic, deoare-ce după cum povesteşte el, a fost bătut până la sânge, cu pumnii şi picioarele, apoi urmărit cu maşina până când a reuşit să se ascundă.

Declaraţii, mărturii şi presu-puneri Prea puţini martori ai re-spectivului incident au acceptat să dea declaraţii, unul dintre ei ne-a dat câteva detalii. „eu am venit la discotecă împreună cu Maria, dar aproape de ora unu noaptea am plecat, lăsând-o în compania prietenului ei, alexei. Pe la ora două şi jumătate m-a sunat alexei şi mi-a spus că pe Maria a luat-o un bărbat cu forţa în maşină şi a plecat, ne povesteşte prietena ei, aliona. am căutat-o împreună cu alexei prin tot oraşul, chiar şi la agresor acasă, dar nu era nimeni.

o sunam încontinuu, dar telefo-nul ei era închis. aproape de ora şapte dimineaţa i-am sunat din nou, mi-a răspuns şi mi-a povestit în câteva cuvinte ce i s-a întâm-plat.” Distrusă şi cu ochii în la-crimi era mama fetei, care spune că nu-şi făcea niciodată griji pen-tru fată, deoarece ştia că merge în oraş cu prietenul ei, aleoşa, care are 22 de ani, şi cu care de obicei se întorcea acasă. Dânsa a venit la redacţie, mai mult din consi-derentul ca organele de drept să nu tăinuiască cazul, deoarece va insista ca presupusul să fie pedep-sit conform legii, mergând pentru a-şi apăra drepturile copilului său în toate instanţele posibile. „aş vrea să ştiu cum s-ar simţi el, dacă cineva ar face cu copilul lui astfel? eu am două fete, pe care le-am crescut de una singură, (deoarece am divorţat pe când erau fetele mici) de aceea, n-am să permit astăzi unui individ să se bucure de libertate, după ce şi-a bătut joc de copilul meu”, a spus-o printre lacrimi mama fetei. Vizavi de cele întâmplate am ţinut să discu-tăm şi cu patronul disco-clubului „Drive”, Marcel raiu, care susţine că respectivul incident pare a fi o înscenare, şi nu un adevăr. „Pur şi simplu nu-mi vine să cred ceea ce am auzit. Îl cunosc bine pe bănuit, intră deseori în barul meu, pentru a servi un ceai, o cafea, dar nicio-dată n-a făcut scandal sau altceva de genul acesta. Pe domnişoară însă n-o cunosc, dar mi-au caracte-rizat-o băieţii avănd un comporta-ment nu tocmai decent. De obicei, sunt prezent la discotecile organi-zate, dar în seara cu pricina nu am fost, deoarece eram informat că

sunt puţini cli-enţi, vreo 10-15 persoane.” Dl raiu a spe-cificat, că nu era la curent cu bătaia din faţa barului, a auzit de ea după aproape o săptămână, întâmplător, prin oraş. „Dacă s-ar fi întâmplat aşa cum spun ei, angajaţii mei mă informau imediat”, susţine patronul disco-barului. Dl raiu ne-a mai specificat că de obicei, minorii nu sunt lăsaţi să intre la discotecă, mai ales la ore târzii, dar adeseori aspectul fizic al unor fete este înşelător şi este greu să-i apreciezi vârsta, neavând la ea nici un act de identitate. În căutarea probelor şi a dreptăţii Pe lângă faptul că a fost agresată sexual şi umilită, după cum susţine victi-ma, în lipsa unor leziuni corporale majore, minora este pusă în situ-aţia să demonstreze că a avut loc un viol. astăzi împreună cu prie-tenul ei bat pragurile diverselor instanţe – poliţie, procuratură, Secţia medicină legală Hânceşti, centrul Medicină legală mun. chişinău, pentru a demonstra or-ganelor de drept că au fost bătuţi şi violaţi. Medicul legist, Valen-tin Starinschi, la care victima s-a adresat chiar a doua zi, nu atestă semne de leziuni corporale sau de împotrivire, de aceea, dumnealui i-a recomandat fetei să efectueze analiza biologică la centrul Medi-cină legală din chişinău. astăzi, fata care susţine că a fost violată face diverse analize biologice, iar

prietenul ei, (care a depus o plân-gere la poliţie în legătură cu faptul că a fost bătut) urmează un trata-ment pentru reabilitarea coloanei vertebrale în regiunea căreia, spu-ne el, a fost bătut cu picioarele. Potrivit declaraţiilor procurorului Victor Socol, în legătură cu acest caz a fost intentat dosar penal, în baza art.171 alin. (2) cP, pe faptul că la data de 23 ianuarie curent aproximativ la ora 02.00, în or. Hânceşti, bănuitul aplicând forţa fizică, a scos-o pe victima Maria, a.n. 1994, din discoteca „Drive”, ameninţând-o cu aplicarea vio-lenţei fizice, a urcat-o untr-un automobil, transportând-o la el acasă din or. Hânceşti, cunoscând despre vârsta minoră a ultimei. la domiciliul presupusului, prin constrângere fizică şi psihică, con-trar voinţei, a efectuat un raport sexual în formă naturală cu ea. la moment se efectuează acţiuni de urmărire penală pentru stabilirea circumstanţelor cazului. bănuitul violator este reţinut la moment în stare de arest deocamdată pe un termen de 20 de zile. În cazul în care, infractorul va fi considerat vinovat, acesta riscă să fie pedep-sit cu închisoare de la 5 la 12 ani.

tatiana tODOSeICIuC

Între umilire şi deznădejde

Pagina 4

8 17 februarie 2012CUVÂNTUL L IBER

Cuvântul soc ia l

concomitent, vor fi realizate şi lucrări de mică irigare a terenurilor din raioanele sudice ale republicii, aceasta fiind, de fapt, preocuparea de bază a colectivului”.

Preluând colectivul, în 1986, actualului conducător, Mihail Mi-ron i-a revenit un segment destul de complicat, şi doar peste câţiva ani volumul lucrărilor a început să mai scadă, s-a redus şi numărul angajaţilor (dacă prin aa.70-80 lu-crau cca 450 persoane, actualmen-te colectivul are doar 50 de anga-jaţi-n.n.). lichidarea gospodăriilor agricole colective din teritoriu, a condus la reducerea considerabilă a spectrului serviciilor prestate de această întreprindere, care trebu-ie să se descurce de una singură cu toate problemele.

tânărul conducător, Mihail Miron, îşi iubeşte profesia, melea-gul natal (originar din satul an-druşul-de-Sus, cahul), n-a cedat în faţa greutăţilor, ci a continuat să caute noi oferte, să modifice lista serviciilor prestate agenţilor economici din zonă. iată doar un singur exemplu: graţie eforturi-lor depuse, colectivul cahulean şi-a găsit şantiere de muncă şi în raioanele vecine - taraclia, Vul-căneşti, ceadâr-lunga, cantemir, leova, Hânceşti.

Prea puţini ştiu, probabil, că apeductul din Slobozia Mare, ca-hul, iargara, leova este „opera” irigatorilor de la „aqua-Prut”, la fel-lucrările din Palanca, Mănăsti-rea căpriana, leuşeni, cotul-Mo-rii, Nemţeni etc, etc.

Prezent la festivitatea prileju-ită de jubileul de 50 de ani a între-prinderii, fostul director al aceste-ia (între anii 1963-1965), Vitalie olexici, avea să remarce că „aqua-Prut” este, practic, unica din cele 28 foste unităţi economice din sfera ameliorării din republică, care s-a menţinut şi rămâne în continuare funcţională, având po-sibilităţi reale, un potenţial tehnic şi uman ce poate îndeplini lucrări în sumă de cca 20 mln lei anual. iar directorul institutului de pro-

iectare „aqua-Proiect”, Valeriu cătrinescu, menţionă că „acest colectiv este capabil să realizeze noi proiecte, cum ar fi cel de cre-are a zonelor umede în lunca Pru-tului, pentru a evita noi inundaţii, scoaterea din circuitul agricol a sutelor hectare de terenuri culti-vate din raionul cantemir, ceea ce crează mari probleme populaţiei din zonă”.

la această adunare festivă au fost invitaţi mulţi foşti şi actuali lucrători, care în diferiţi ani au pus baza irigării în stepa aridă a bugeacului, desecării sutelor şi miilor de hectare de terenuri din Vâlcele, cantemir, până în giurgi-uleşti, actualmente raionul cahul. au venit şi alţi foşti conducători ai organizaţiei- Nicolae Starodub, Dumitru ghimpu, foşti ingineri, mecanici, maeştri, şefi de şantier, de sector. au venit excavatoristul boris chiţoi, actualii veterani ai colectivului, Nicolae Mâţă, Vasile guţu, Vera creţu, ecaterina gon-cearov şi mulţi-mulţi alţii, o bună parte dintre cei care au învăţat şi au crescut aici, or, „aqua-Prut” a fost de-a lungul anilor „forgerie de cadre” pentru sute de tineri din localităţile din sudul ţării, care au devenit excavatorişti, buldoze-rişti, macaragii, maeştri, şefi de şantier, ingineri cu renume în ţară şi chiar peste hotare.

În final, i-am solicitat lui Mihail Miron un sfat pentru cei tineri, cărora le revine responsa-bilitatea dezvoltării celor înce-pute. iată care a fost răspunsul: „Nu cedaţi în faţa greutăţilor, nu vă temeţi de probleme, găsiţi so-luţii pentru a le depăşi. Nouă nu ne-a fost mai uşor, vă asigur, deşi nu pot afirma că am făcut totul ce ne-a stat în puteri. una e cert: nicicând nu am scâncit, am mers înainte. faceţi şi voi ca noi, dar poate şi mai bine. Numai atunci vom avea un schimb destoinic, va prospera economia ţării, vom trăi cu toţii mai bine, aşa cum meri-tăm”.

Ion Doru

aQua-Prut Înseamnă lunCă asanată de la leova Până la GiurGiuleşti În cei peste zece ani de

activitate a gospodăriei sale ţărăneşti, Toader Braga, un cunoscut viticultor şi vinifica-tor din or. Hânceşti, a avut de cules mai mult pagube decât venit. Şi-a început activitatea de agricultor în anul 2000, procurându-şi câteva tere-nuri agricole cu plantaţii de viţă-de-vie, livadă de meri şi pruni, care stăteau pârloagă de ani de zile. Astăzi, dl Braga are în posesie circa 30 ha de teren agricol – o livadă îngri-jită şi podgorii curate şi rodi-toare. A depus foarte multă muncă, suflet şi dragoste pentru a culege astăzi roade frumoase, cu toate acestea este mai mult în pierdere. Şi aceasta nu se întâmplă atât din cauza condiţiilor clima-terice nefavorabile pentru sectorul agricol, care spune el, sunt în voia Domnului, ci din cauza invidiei, prostiei şi răutăţii omeneşti care, din păcate, e specifică moldove-nilor.

Tăieri ilicite – ca-n co-dru!

În luna noiembrie anul tre-cut, toader braga s-a adresat cu o plângere la poliţia orăşenească, prin care aducea la cunoştinţă organelor de drept despre tăierea ilicită a peste 150 de pomi de pe cotele oamenilor, inclusiv 65 de arbori de pe cele 0,13 ha ce-i apar-ţin lui. Merii aveau peste 30 de ani. „Mi s-a frânt inima-n două, când, venind la livadă pentru niş-te lucrări de curăţire, am văzut în loc de pomi doar cioturi. aceeaşi situaţie era şi la vecinii mei – Va-sile ceală – 45 de arbori, foma ochişor – 48 de arbori tăiaţi. am chemat poliţistul de sector, care a luat în evidenţă cazul, în baza căruia a întocmit proces-verbal, dar până astăzi hoţii nu au fost

găsiţi. Deşi i-am sugerat atunci poliţistului s-o viziteze pe vecina mea, botnarenco Maria, la care chiar a doua zi după „pierdere”, la poartă, au apărut lemne de foc, copaci tăiaţi şi curăţaţi de crengi”. Dl braga spune că poliţia nu a luat nicio măsură, el nefiind chemat de atunci niciodată pentru clari-ficarea cazului. abia săptămâna trecută, s-a constituit o comisie din reprezentanţi ai inspecţiei ecologice, agricultură, primărie şi poliţie, care s-a deplasat la faţa locului pentru a estima paguba pricinuită. Prejudiciul material pentru cei 158 de copaci tăiaţi ili-cit (de pe întreaga suprafaţă a ce-lor 3 cotaşi) constituie 35 650 de lei. Dar numai cu paguba stabilită, deocamdată, a şi rămas dl braga, iar „hoţii de arbori” – nicăieri.

Fără sprijin şi ajutor din partea statului!

toader braga spune că aseme-nea incidente i se întâmplă aproa-pe în fiecare an. În aprilie 2005, cineva i-a tăiat viţa-de-vie. fieca-re a doua tufă de vie a fost tăiată aproape din rădăcină, astfel încât suprafaţa de 50 de ari i-a fost de-vastată. Nici atunci nu a fost găsit vinovatul. „În 2010 am sădit vie tânără pe o suprafaţă de 5 ha. În primăvara anului 2011, de pe acea plantaţie au fost furaţi circa 187 de butaşi (paguba fiind estimată la 2734 lei), iar după curăţirea vi-ţei-de-vie de pe o suprafaţă destul de mare s-au tăiat corzi de roadă, din care cauză în anul acela n-am mai avut recoltă. atunci, corzile de roadă au fost găsite la vecina mea Maria botnarenco, care nu ştiu cum, dar s-a descurcat la moment, fără a fi trasă la răspundere”, ne mărturiseşte dl braga. Descura-jat de atitudinea iresponsabilă a poliţiei, de lipsa susţinerii din

partea statului, a unei securităţi care i-ar permite să-şi dezvolte şi prospere afacerea fără piedici, dl toader braga a rămas faţă-n faţă cu nevoia. „e tragic şi, totodată, umilitor faptul că cineva îşi bate joc de munca ta, în care, pe lângă bani, investeşti suflet, sănătate şi nopţi nedormite”, spune cu dure-re în suflet dl braga.

„Vecine, dragă vecine...” Pe vecina lui, Maria botna-

renco, nu am găsit-o, am vorbit, însă, la telefon cu soţul ei, Mihail botnarenco, care spune că într-adevăr ei şi-au adus lemne de foc, 57 de copaci, cam în aceeaşi peri-oadă, aceştia au fost tăiaţi de la cota lor. „eu nici nu ştiu unde este cota lui. Noi am tăiat copacii de la cota noastră. Nu am ideie de ce se leagă de noi... Nevastă-mea are nişte probleme de ani de zile cu vecinul din cauza gardului dintre noi, care trece hatul cu jumătate de metru, în rest nu avem nimic cu el...”, ne-a replicat nedumerit vecinul lui toader braga, Mihail botnarenco. cu toate acestea, toader braga este încrezut că tot răul pe care-l are în gospodărie vine de la vecina sa, care spune el, o face, probabil, din invidie şi rău-tate. „Nu i-am făcut rău nicioda-tă, dar de când mă ţin minte, am avut neplăceri cu ea. tot ceea ce am, este din munca mea cinstită şi prin sudoarea frunţii, cu toate acestea i-am stat ca un os în gât mereu”, ne mărturiseşte dl braga, de aceea, spune că va merge mai departe şi la alte instanţe pentru a-i demonstra vinovăţia, dând dreptate, totodată, vechiului pro-verb moldovenesc că „mai bine e să locuieşi în pădure singur, decât în sat, între vecini răi”.

tatiana tODOSeICIuC

65 de Pomi tăiaŢi şi furaŢi

avizadministraţia agenţiei teritoriale Hânceşti a companiei Naţionale de

asigurări în Medicină vă informează despre posibilitatea procurării po-liţei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pentru anul 2012 cu reduceri:

până la 31 martie 2010 – reducere de 50% (1491,00 lei) – pentru per-soanele fizice neangajate, fondatorii Întreprinderilor individuale, titula-rii de patentă de întreprinzător; reducere de 75% (745,50 lei) – pentru: titularii de terenuri agricole, conducătorii de gospodării Ţărăneşti.

Pentru informaţii vă adresaţi la reprezentantul at Hânceşti a cNaM în raionul leova la adresa: or. leova, str. Ştefan cel Mare, 63. telefon de contact: 0(263) 2-29-62. telefonul liniei fierbinţi: 080099999.

Moldova ocupă locul 64 la capitolul democraţie din 167 de ţări, potrivit unui clasament re-alizat de revista britanică „the economist”. faţă de clasamentul pentru 2010, Moldova a urcat două poziţii, dar rămâne cu ace-laşi scor – 6,33, transmite info-Prim Neo.

Moldova se află pe aceeaşi poziţie cu Serbia, având în faţă state ca Mali, Paraguay sau el Salvador. imediat după Mol-dova în top intră Papua Noua guinee. totodată, stăm cel mai bine printre ţările din spaţiul cSi. românia ocupă locul 59 în

top, în timp ce ucraina este pe 79. Statele unite şi rusia sunt la diferite extreme. Dacă Sua se plasează pe locul 19, atunci ru-sia este abia pe 117.

Şeful Secţiei ştiinţe politice a institutului integrare europeană şi Ştiinţe Politice al aŞM, Pante-limon Varzari, doctor în filozo-fie, conf. universitar, a declarat, la o masă rotundă de prezentare a studiului, că în Moldova criză politico-constituţională din anii 2009–2012 lasă în umbră multe alte probleme de interes public pentru societate, afectează şi derutează populaţia ţării.

Potrivit lui Pantelimon Var-zari, la criza persistentă se adaugă şi lipsa tradiţiilor de-mocratice, a unei culturi poli-tice democratice, tergiversarea reformelor, iar de aici – şi o gu-vernare ineficientă, o societate civilă non-activă, o polarizare a societăţii şi lipsa aşa-numitei „clase de mijloc”. În ţările cu tradiţii democratice „clasa de mijloc” este constituită dintr-o parte semnificativă a cetăţe-nilor, care asigură de fapt sta-bilitatea politică şi alternanţa democratică la putere a forţelor politice.

moldova, pe locul 64

era începutul anului 1977, du-minica când se prăznuia Sf. ioan botezătorul. afară, troiene şi un ger de crăpau pietrele. Însărcinată în a noua lună, larisa lui gheor-ghe rusu din Schineni, raionul Soroca, fostul judeţ cu acelaşi nume, se bucura de lumina acelei zile lângă soba caldă în care tros-neau lemnele. După socotelile ei, trebuia să nască cam peste o săp-tămână. „oare ce vom avea: băie-ţel sau fetiţă?”, a întrebat-o soţul privind-o cu dragoste. Dar nici n-a apucat să deschidă gura că pruncul a şi prins a bate la poarta vieţii. bărbatul a dat fuga după o maşină şi, în mare grabă, larisa a fost transportată la maternitatea din satul căinarii Vechi, acelaşi raion.

Peste o jumătate de oră, feme-ia a născut foarte uşor o fetiţă. era la a treia naştere. În aceeaşi zi, au mai născut încă două femei de la Schineni. una a adus pe lume o fetiţă, iar cealaltă – un băieţel. la-risa era fericită când i s-a adus la sân copilul. Îşi mângâia micuţa cu privirea şi se gândea că mare bu-curie o să-i mai facă surioarei mai mari. După câteva zile, a început să-i examineze fruntea, obrăjorii, bărbia şi nu putea ghici de la cine le-ar fi moştenit. fetiţa nu semă-na nici cu ea, nici cu soţul ei, dar se bucura că era frumuşică.

În ziua în care mama şi fetiţa au fost aduse acasă, neamurile s-au dat cu părerea şi au zis că micuţa seamănă cu bunica de la Hristici, adică cu mama larisei. gheorghe însă nu vedea nicio ase-mănare între micuţă şi soacră-sa, dar se bucura de firicelul de viaţă nouă răsărit în casa lui ca o binecu-vântare. S-a gândit că Dumnezeu e mare şi poate că în neamul lor a fost cineva bălai, cu ochi albaştri şi părul ca spicul grâului. Şi acum cel de Sus le-a trimis lor această

minune. fericit, îşi lua minunea în braţe şi o admira cu nesaţ. i-au dat fetiţei numele Silvia, în amin-tirea primului lor copil care dece-dase de micuţ.

Creştea cuminte şi sănă-toasă

toate se derulau în firea lu-crurilor. Pace şi înţelegere în casă. Silvia creştea cuminte şi ascultătoare. era veselă, zglobie. gheorghe rusu povesteşte: „fata creştea, vedeam că nu seamănă cu niciunul. Noi suntem smoliţi, slabi, iar ea creştea de la pământ, bălăioară, rotunjoară, frumoasă şi sănătoasă. (Să nu vorbesc în-tr-un ceas rău, de când s-a născut şi până acum, nu a fost niciodată bolnavă.)

Stătea de mică cu mine ore în şir în atelierul de tâmplărie. o în-văţam poezii, numărători, ghici-tori. le prindea foarte repede. la şase ani, i-am cumpărat un ghioz-dan ca să se joace cu el, căci tare mai voia la şcoală. atunci, copiii mergeau de şapte ani la şcoală. Dar ea, într-o zi, şi-a pus ghiozda-nul în spate şi, fără să ne anunţe, a plecat la şcoală. când a văzut-o doamna învăţătoare, Valentina borş, a întrebat-o a cui este şi a condus-o în clasă. Din ziua aceea, nu am mai putut să o ţinem acasă şi am rugat învăţătoarea să o pri-mească în clasa i”.

„Fata asta nu-i a ta”

De la un an la altul, Silvia deve-nea tot mai frumoasă. Între timp, în casa lor a mai venit pe lume o surioară. Surorile o necăjeau une-ori, dar buna şi drăguţa Silvia nu se supăra niciodată pe ele, cum se supără alţi copii. gheorghe rusu deapănă firul povestirii: „Încă pe când era în clasele primare, mama

mea, Dumnezeu să o ierte, mi-a spus de câteva ori: „fata asta nu-i a ta”. Pe urmă, o mătuşă mi-a spus acelaşi lucru, apoi altă mătuşă…

chiar dacă îmi cunoşteam des-tul de bine soţia, în adâncul sufle-tului ceva a început să mă roadă. Îmi ziceam că o fi greşit şi ea cum greşesc atâtea femei şi îi este frică să recunoască cu cine a făcut acest copil care a venit ca înger în casa noastră. Dar nu i-am făcut nicio-dată reproşuri soţiei, ţineam în mine această presupunere. anii au trecut, mi-am dat toate fetele pe la casele lor, mi-au adus toate nepoţi de care mă bucur foarte mult.

De unde până unde, într-o zi, cu vreo şapte ani în urmă, ginere-le mi-a spus: «tată, Silvia nu-i fata voastră, nu seamănă nici cu mata, nici cu mama, nici cu surorile sale. Hai să facem analiza geneti-că a sângelui şi ne vom convinge». N-am vrut, o iubesc foarte mult şi mă temeam să nu o afecteze. Vara trecută însă, după ce am privit un reportaj pe un canal rusesc în care

un avocat a apărat drepturile unui bărbat care plătea pensie alimen-tară pe nedrept, copilul nefiind al său, am hotărât să merg să văd şi eu dacă Silvia este a mea sau nu.

tot atunci, m-am gândit că s-ar putea să nu fie nici a soţiei. Şi iată că pe 1 noiembrie, anul tre-cut, am mers la chişinău să facem testul. ca să nu sufere prea tare, am luat-o şi pe fiica mai mare cu noi. am plătit în casă 13 mii de lei, ni s-a făcut testul, iar peste zece zile am fost invitaţi să ni se comunice rezultatul”.

Silvia nu este copilul Lari-sei şi al lui Gheorghe Rusu

cu ochii în lacrimi, bărbatul continuă: „Ne-au poftit într-o ca-meră separată. Doamna doctori-ţă, cu mâinile tremurânde, a luat documentele de pe masă şi, par-că alegând cuvintele, a declarat: «conform rezultatelor analizei, rusu gheorghe nu este tatăl bi-ologic al Silviei». Silvia a început a plânge, iar doctoriţa, după o

pauză, a dăugat: «Şi asta încă nu e totul. Nici rusu larisa nu este mama biologică a Silviei». am ră-mas cu toţii fără cuvinte… Vă daţi seama în ce stare eram şi ne mai aflăm cu toţii. atunci am înţeles că fetiţa ne-a fost schimbată la maternitate mai mult poate din greşeală decât din interes.

a doua zi, am mers la procura-tură şi am depus o cerere. M-am gândit că oamenii legii vor reacţi-ona promt şi mă vor ajuta să aflu cine poartă vina, dar, văzând că lucrurile se tărăgănează, am bă-tut mai departe la uşi care nu mi s-au deschis. credeam că o să am acces la registrul de la maternita-tea din căinari, care se păstrează la biroul Stării civile, ca să ştiu ce copii s-au mai născut pe 20 ianua-rie 1977, dar mi s-a spus că infor-maţia este strict confidenţială şi problema se poate rezolva numai prin judecată”.

Dacă a văzut omul că e atât de greu de ajuns la limpezirea lucru-rilor a încercat să meargă pe altă cale şi a aflat o parte din adevăr.

cu Nina Neculce Îndrăgostită la 18 ani, măritată la 21 şi amantă la 30917 februarie 2012

Cum şi de Ce le-a fost sChimbat CoPilul la maternitate?

CUVÂNTUL L IBER

PUBLICAŢIA PERIODICĂ INDEPENDENTĂ “CUVÂNTUL LIBER”, membru al

a fost înregistrată la 8 iulie 1997, cu nr. 25, la ministerul Justiţiei al Republicii moldova

Adresa redacţiei: 6301 str. Independenţei, 8 or. Leova, Republica moldova

e-mail: liber@api.mdinfo@cuvantulliber.mdwww.cuvantulliber.md

Articolele publicate oglindesc opiniile autorilor şi ele nu întotdeauna coincid cu părerile redacţiei. Întreagă responsabilitate pentru conţinutul materialelor publici-tare le revine clienţilor. Redacţia nu recenzează şi nu restituie scrisorile, articolele, fotografiile, desenele sosite pe adresa ei.

tiparul executat la S.a. «tipografia leova» comanda nr.452 tirajul 3500

indicele de abonare 21295

Tel/Fax 263-2-21-71; mobil 078472707

cont bancar în lei 225192101202 în bc “Moldova-

agroindbank” Sa fil. or. leova cod -agrNMD2X764;

cod fiscal 1550693echipa de creaţie: Dinu Mititelu - e-mail: dinumititelu@yahoo.com,

Natalia trofim, ion Domenco, i.aman

Cuvântul lumii

aflat în pericol, omul nostru este gata oricând să-i mulţu-mească salvatorului, mântuitorului. e creştineşte. e şi cazul dlui Ştefan Ţuţuianu din s. cazangic, rl leova, care ne-a tri-mis la redacţie o scrisoare cu următorul conţinut: „M-am îm-bolnăvit şi am ajuns în Secţia chirurgie a spitalului. oameni în halate albe şi cu suflet mare mi-au stabilit diagnosticul şi m-au operat. Vreau acum, pe această cale, să-i mulţumesc chirurgului S. budăi şi întreg personalului Secţiei chirurgie, dar şi medicului de familie olga gavriliţă pentru ceea ce au făcut”.

Cu multă stimă şi respect,Ştefan Ţuţuianu, Cazangic, leova

Cu stimă şi respect

CUVÂNTUL L IBER10 1 iunie17 februarie 2012

berbec

Peşte

taur

Gemeni

rac

leu

fecioara

balanţa

scorpion

săgetător

vărsător

20-26 februarie

hOROsCOP

Capricorn

berbecii trec printr-o perioada exce-lenta din punct de vedere sentimental. Vor simti ca au gasit, in sfarsit ceea ce cautau, iar pentru cei cu relatii stabile se va pune chiar problema casatoriei. Nici de bani nu se vor putea plange.

Saptamana taurilor va fi una destul de confuza in privinta planurilor de vii-tor. Din toate partile se ivesc atat opor-tunitati favorabile, cat si piedici. le va fi greu sa-si aleaga drumul singuri, de ace-ea e recomandat sa asculte sfaturile celor

care le vor binele.

astrele sunt iarasi generoase in ceea ce-i priveste pe gemeni. Vor re-usi sa duca la indeplinire tot ce-si pun in gand in aceste zile. in dragoste, surprizele placute.

Saptamana racilor va fi una plina de contradictii. Vor primi vesti foarte proaste, compensate de altele foarte bune, un adevarat carusel emotional.

ocazii nesperate pentru lei, mai ales in profesie. Nu vor fi nevoiti sa ca-ute, pentru ca le vor bate oportunitati-le la usa. cineva a remarcat performan-tele lor si vrea sa le ofere o sansa. Nu e bine insa sa-si tulbure apele la jobul actual.

fecioarele vor fi cam nemultumite de cum decurge relatia de cuplu. Vor fi tentate sa-si copleseasca partenerul cu reprosuri, sa se planga continuu de toate nimicurile si chiar sa ceara un ti-me-out. Problema nu e la partener, ci

la ele.

balantele vor avea o perioada extrem de incarcata: li se vor da o multime de sarcini profesionale difi-cile si li se va cere sa-si demonstreze capacitatile. Daca se achita onorabil de aceste indatoriri, pot spera in cu-

rand la o marire de salariu.

Pe Scorpioni ii asteapta, din pacate, o perioada cam grea sub toate aspectele. Niste necazuri financiare neprevazute le vor da planurile peste cap. banii vor fi preocuparea lor principala in urmatoa-rele zile.

Saptamana Sagetatorilor debutea-za cu nelinisti pe plan financiar. Dato-rii, facturi restante, taxe, toate se vor acumula si le vor da impresia ca n-o s-o

mai scoata niciodata la capat.

Pentru capricorni, urmeaza o perioada cu multe provocari pe plan profesional. Vor avea de dat teste, de sustinut interviuri, de prezentat proiecte. in ciuda firii lor relaxate, vor trece prin emotii care

le-ar putea afecta munca.

Varsatorii vor fi tentati in urma-toarele zile sa mai arunce o privire pe ici-colo, sa flirteze si sa caute confir-marea sex-appeal-ului lor la alte per-soane decat partenerul de cuplu. fiti atenti.

Pestii vor trece printr-o perioada mai incordata in relatia de cuplu. Desi nu tin de obicei sa fie centrul atentiei, acum se vor simti cu adevarat eclip-sati de partener pe plan social.

Îi PlaCe să mănânCe obieCte de PlastiC

o tânără americană de doar 18 ani a apărut în cel mai recent sezon al emi-siunii “Viciile mele ciudate”, povestind despre nevoia ei incontrolabilă de a mânca plastic. Kailyn, din Sacramen-to, california, a povestit că a mâncat probabil peste 60.000 de obiecte din plastic în ultimii 11 ani, notează Daily Mail.

“Îmi doresc să mănânc plastic şi simt şi nevoia de a o face”, explică fata care a fost filmată consumând sticle de plastic şi carcase de cD-uri. “Îmi place să-l simt crocant şi, deşi iniţial pare un material dură, dai ulterior de o textu-ră mai moale şi mai fină”, explică fata. “am mâncat circa 12 telecomenzi,

peste 5.000 de mărgele, peste 1.000 de beţe pen-tru cocktailuri, 100 de furculiţe, circa 10 sticle de apă, două suzete, trei carcase de cD-uri, cam 50 de umeraşe şi cam 25 de capace de plastic de la recipientul de cafea”, a enumerat Kailyn lista de obiecte din plastic pe care le-a consumat de-a lungul timpului.

tânăra lucrează într-un restaurant şi spune că cel mai repede mănâncă scobitorile de plastic. “Într-o zi nor-mală, nu prea stresantă, consum circa

15 de astfel de beţişoare”, a mai adău-gat fata care susţine că e conştientă că acest obicei îi face rău, dar nu se poate bţine.

rişti să-Ţi Perzi memoria daCă mănânCi Prea mult!

Aportul prea mare de calo-rii este nociv nu doar pentru siluetă, ci şi pentru memorie, atrag atenţia cercetătorii Cli-nici Mayo.

Persoanele care mănân-că între 2.100 şi 6.000 de calorii pe zi sunt de două ori mai predispuse la pro-bleme de memorie, com-parativc cu cele care au un aport zilnic de 1.500 de ca-lorii, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la clinica Mayo din Sua. acest risc există mai ales în cazul celor cu vârste de 70 de ani şi peste.

„am mers în casele par-ticipanţilor la studiu, aceş-tia nu au venit la clinică. Prin urmare, studiul prezintă oameni reali în viaţa reală”, a declarat pentru foxNews.com dr. Yonas geda, auto-rul studiului şi membru al academiei americane de Neurologie. Niciunul dintre participanţii la studiu nu avea istoric familial de demenţă.

«Moderaţia este cheia»cu cât numărul caloriilor consu-

mate este mai mare, cu atât creşte pro-babilitatea de a ne confrunta cu pro-bleme de memorie, reiese din studiul american. cercetătorii au monitorizat

cantitatea de mâncare consumată, nu şi tipul alimentelor. „Nu recomandăm înfometarea sau malnutriţia. Pe mă-sură ce înaintezi în vârstă, moderaţia este cheia”, mai spune medicul Yonas geda.

o posibilă explicaţie pentru legă-tura dintre calorii şi memorie ar fi ace-ea că, în urma metabolizării alimen-telor rezultă inevitabil radicali liberi, iar mai multă mâncare înseamnă mai mulţi radicali liberi. aceste substanţe provoacă inflamaţii în organism, inl-

cusiv în creier, şi se află la originea a nu-meroase boli, inclusiv a celor cardiovasculare şi a cancerului. De al-tfel, un studiu german publicat în anul 2009 de universitatea din Munster recomanda vârstnicilor reducerea cu 30% a aportului de calorii recomandat în funcţie de vârstă, gre-utate, sex şi nivel de activitate fizică.

reducerea aportului de calorii are şi alte beneficii pentru sănătate, după cum au arătat alte câteva studii în tre-cut. Se pare că persoanele care mănân-că mai puţin au o speranţă de viaţă mai lungă şi bolile specifice bătrâneţii se instalează mai târziu la ele.

Pământul este ameninŢat de exPlozii solare

Suprafaţa petelor solare s-a dublat în ultimele zile. acest lucru ar putea cauza explozii solare, avertizează spe-cialiştii.

amploarea petelor solare create în ultimul timp îi alertează pe specia-lişti. Din cauza faptului că acestea şi-au dublat dimensiunile vor putea da naştere unor furtuni solare, care vor fi îndreptate spre Pământ, scrie presa britanică.

„orice erupţii care vor avea loc în următoarele zile vor fi îndreptate către Pământ”, a subliniat specialistul tony Philips.

Deşi gradul de severitate al feno-menului este încă necunoscut, oame-

nii de ştiinţă estimează că erupţiile so-lare ar putea avea o inten-sitate medie.

chiar şi aşa, aces-tea ar putea provoca în-treruperi de curent în re-giunile polare ale terrei.

De asemenea, un astfel de feno-men ar putea conduce la eruperea au-rorei boreale în spectacole luminoase

orbitoare. Probabilitatea ca acest fenomen să

se întâmple în următoarele 24-48 de ore este de 50%.

36 IANUARIE 2012CUVÂNTUL L IBER