Timgad Si Leptis Magna

download Timgad Si Leptis Magna

of 9

Transcript of Timgad Si Leptis Magna

  • 8/12/2019 Timgad Si Leptis Magna

    1/9

    TIMGAD Tipul de plan al oraului

    Colonia ntemeiat n anul 111 este croit dup un plan prestabilit, tipic pentru castrul roman: o incint cuziduri, ptrat (cu latura de 33m), cuprinznd un esut organizat pe insule cu ajutorul reelei stradale laintersectia arterelor principale, Cardo i ecumanus, a!ndu"se !orul# Cartierele dez$oltate spontan na!ara incintei, probabil, n timpul %e$erinilor, au preluat ca sc&elet al tramei stradale drumuri pree'isente#uinele, printre care se numr i !orul, teatrul, o bibliotec, terme i numeroase temple, re!lectstructura i dotarile oraelor pro$inciale#ucleul urban central este nzestrat cu di!erite edi!icii publice# *iblioteca, precedat de un $estibul cucoloane, se a!l pe +cardo ma'imus# intre pietele comerciale, cea situata pe +decumanus ma'imusprezint o rezol$are deosebit: dintr"un $estibul semicircular, !lacat pe ambele pri de cte trei tabernae,se accedea n dou curi semicirculare cu peristil, a$nd cte cinci spatii dispuse radial, compoziiecaracteristic, datorit jocului liniilor curbe, ar&itecturii romane din secolele --"---#.semenea oraelor din ntreg imperiul, i cele din pro$inciile a!ricane prezint dou tipuri de structuridi!erite, precum i un al treilea tip intermediar# /nele pstreaz esutul urban, dez$oltat spontan allocalitilor anterioare stpnirii romane, contruite de auto&toni sau de coloniti !enicieni, cum este cazulaezrii de la 0&ugga# 0ipul intermediar l constituie acele aezri n care sc&ema ordonat a oraelorromane este adaptat !ie esutului urban e'istent, !ie condiiilor unui teren accidentat# 0&amugadibene!iciaz ast!el de o sc&em ordonat per!ect rectangular# -ntersecia dintre +cardo i +decumanusreprezint o particularitate des ntlnit n oraele noi ntemeiate de romani n pro$inciile romane i se

    prezint sub !orm de +0, doar +decumanus ma'imus tra$ersnd oraul#n po!ida impresiei pe care o lasa imensul cmp de ruine, 0&amugadi (nc# sec# al --"lea) a !ost un oramodest, contruit n ntregime din piatr local2 utilizarea marmurei, att de rspndit n alte oraeromane din .!rica i .sia !iind o e'cepie# n sc&imb, mozaicurile sunt larg rspndite n decoraiaedi!iciilor#

    ig 1# 4lan 0imgad

    orum(0&uburbo5aius 6 sec#al --"lea ), cu unplan apropiat de un ptrat, joac un rol ordonator n cadrul structurii, dezz$oltate spontan, a oraului# 7sterealizat ca piatra nc&is deoarece este ocupat de un praetorium, amplasat la sud de intersecia dintrecele dou artere majore, orientat cu +cardo ma'imus spre nord#

  • 8/12/2019 Timgad Si Leptis Magna

    2/9

    ig 8 # orum 0imgad

    ig 3#0eatru 0imgad

    %e remarc teatrul, unul din cele mai bine pstrate din .!rica# Cu 9 de locuitori, amplasat pe unteritoriu ec&i$alent mai multor +insulae, la sud de !orum, a !ost construit sub 5arcus .urelius (1;1"1

  • 8/12/2019 Timgad Si Leptis Magna

    3/9

    sc&imb +!rons scaenae pare s !i !ost un perete drept lipsind cele trei nie caracteristice teatrelor din.!rica i din =ccident#

    Arcul lui Traian, Timgad

    .!lat la intersectia a sase drumuri, orasul a !ost imprejmuit, dar nu !orti!icat# >a capatul de $est alecumanus se ridica un arc trium!al de 18m, numit .rcul lui 0raian, cu trei arcade#

    ig9 # .rcul lui 0raian

    >eptis 5agna-storicucleul iniial al oraului constituie o aezare punic, amplasat pe rm, un oras"port# (sec# -?"--- #e#n#)#>a nceputul secolului, centrul ci$ic se compunea din !orul $ec&i, de plan rectangular i strada principalcare conducea spre teatru i +macellum# olul de arter principal este preluat apoi (sec# - #e#n#) de ostrad paralel cu prima, pe care se contruiesc arcele lui 0iberius (19"3@) i 0raian (Aeptis 5agna sau .pollonia# n special, >eptis 5agna, oraul natal al lui %eptimus

  • 8/12/2019 Timgad Si Leptis Magna

    4/9

    %e$erus, nregistreaz o dez$oltare strlucioare# = serie de mari lucrri se e'ecut n timp relati$ scurt#Cursul rului CinDps este mutat, n albia secat amenajndu"se o ampl strad mrginit de porticuri,asemntoare marilor artere urbane din =rient# >a $est de aceasta se realizeaz un nou !orum, de !ormtrapezoidal, cu +tabernae# n ung&iul dintre !orum i basilic este introdusa o e'edr care mpiedicsesizarea orientrii lor di!erite i constituite, totodat, o terminaie monumenal a a'ei lungi a !orului# >alimita de sud"est a aezrii se realizeaz o nou strad important, constituind, probabil, +decumanusma'imus# -ntersecia acestuia cu $ec&iul +cardo ma'imus, deja mobilat cu arcele lui 0iberius i 0raian,este marcat printr"un arc quadifronsa crui baz, nlat cu cte$a gradene !a de ni$elul strzii,do$edete destinaia e'clusi$ pietonal# e o importan deosebit pentru istoria artei este decoraiasculptural a arcului, n care, alturi de elemente de tradiie roman, apar caracteristici orientale,precursoare directe ale artei bizantine# Construciile ridicate n timpul lui %eptimus %e$erus, $ariate caelemente, dar unite ca stil i ndeosebi ca mod de a concepe spaiile, dau un caracter particular oraului>eptis 5agna, apropiindu"l de marile metropole din %Dria i .sia 5ic# .bundena elementelor demarmur, acurateea e'ecuiei detaliilor i caracterul grandios al ansamblurilor justi!ic ipotezainter$eniei unor artiti sirieni#

    Forumoul !orum este dez$oltat ca o piat nc&is (1'; m), dominat de un templu de tip italic, cu podium

    nalt i $estibul adnc# 4e latura nord"$est se ridic basilica cu trei na$e, cele laterale !iind pe douni$eluri# 5oti$ul terminaiei absidale pe ambele laturi nguste ale na$ei centrale, utilizat n ar&itectura

    roman ncepnd cu secolul al --"lea (.lesia, .ugusta aurica), $a !i preluat apoi de basilicile cretine#

    ig eptis 5agna raman impresionante pana in ziua de astazi# upa ascensiunea la tronulimperial, %eptimus %e$erus a $rut sa"si onoreze orasul natal cu un program de lucrari stand marturie abogatiei si puterii coloniei# .pogeul acestui program a !ost construirea unui nou !orum si unei basilici careputeau concura cu cele din oma# oul !or l"a eclipsat pe cel original, ca scara si grandoare# 4orticele

    !orului a$eau coloane din marmura $erde si alba cu dungi ornate cu marmura alba# iecare arc a !ostsuplimentat cu medalioane cu gorgone si scDllae# u e'ista doua elemente cu aceeasi e'presie !aciala#

    Bazilica de la Leptis Magna5odelata dupa basilica din !orul lui 0raian, basilica din >eptis 5agna era o constructie masi$a de A8 metrilungime, 3< metri latime si 31metri inaltime# -nteriorul dreptung&iular era impartit in trei na$e si douaabside separate prin coloane de granit rosu egiptean# .bsidele situate la !iecare capat al salii principalesunt inca marcate de coloane !rumos sculptate# 4ilonii din absida au !ost sculptati cu scene din miturile luiionDsos si muncile lui Eercule-nitial constructie publica si politica a orasului, basilica a de$enit biserica crestina in secolul al -?"lea#.!ost adaugat un altar in absida (in sud), cu o piscina si baptisierul a !ost adaugat la o camera alaturata, iarun am$on a !ost situat la na$a centrala#

    !M"#A$%M%trada"portic i nDmp&aeumul din >eptis 5agna reprezint culmea realizarilor ar&itecturale din oras#Dmp&aeumul sau !ntna sunt dou din monumentele sale cele mai importante, construite pentrucelebra $izit a lui %eptimiu %e$er n oraul su natal n secolul ---#

    n termeni de scar i stil, nici nu poate !i egalat de alt ora n alt parte n =rientrul .propiat#%trada"portic a !ost un traseu monumental contruit de %eptimius %e$erus pentru a lega portul de zonaprincipal a oraului# %trada a !ost bordata de 18B de coloane de marmur alb# >a partea superioara,ar&itra$a este arcuita#Dmp&aeumul sau !ntna monumental marc&eaz !inalul traseului colonadei#

  • 8/12/2019 Timgad Si Leptis Magna

    5/9

    ntna a$ea !aada semi"circular i era decorat cu dou rnduri de coloane# i$elurilein!erioare " de marmur# ntre !iecare perec&e de coloane se a!lau statui#

    n !a, locul scenei era ocupat de !antana propriu"zisa#

    ig 1@#Dmp&aeumul aziTermele &'n(torilor

    ac parte din categoria termelor mici i au o organizare de plan deosebit cu dou tepidarii octogonale#atnd de la mijlocul secolului al --"lea i reconstruite sub %eptimus %e$erus, 0ermele ?ntorilor,acoperite cu boli i cupole, sunt denumite ast!el datorit unor picturi murale reprezentnd scene de$ntoare# Cupolele i boltile sunt practic intacte# %ala principal include picturi murale care sugereaz caaceste terme bile au aparinut unei bresle de $ntori care !urnizau !iare slbatice am!iteatrelor romane#

    ig 1A#ig 8 #>ista imagini >eptis 5agnaig B # .rcul imparatului roman >ucius %eptimus %e$erus( 19;"811)

    ig ;# 4lan >eptis 5agnaig @

    Lista imagini

  • 8/12/2019 Timgad Si Leptis Magna

    6/9

    ig ista imagini Dmp&aeumig 1@>ista imagini terme &adrianiceig 13ig 19

    ig 1B

    ig 1;>istaimaginiterme$anatori!ig 1