Theodor Aman

2
Theodor Aman (1831-1891) O importanță deosebită pentru pictura românească este Theodor Aman (1831 -1891) fiind un artist desăvârșit cu studii academice la Paris și cu succese deosebite cum ar fi în 1853 „Autoportretul” și compoziția „Bătălia de la Oltenița” din 1854. Aman este interesat de tehnicile artistice ale picturii, gravurii sau sculpturii folosind toate genurile din pictura secolului al XIX-lea . Respectă normele compoziției academice și pictează evenimente istorice trecute exemplu fiind „Izgonirea turcilor la Călugăreni” și „Vlad Țepeș și soli turci”, dar și lucrări inspirate din evenimentele contemporane cum este „Hora Unirii la Craiova”. Fiind foarte talentat, a putut să abordeze diverse modalități de tratare, mai moderne, realiste, romantice, și chiar preimpresioniste . Ca desenator, Theodor Aman este apreciat datorită manierei asemănătoare neoclasicilor ce finisau fiecare formă în parte și subordonau culoarea desenului , exemplu fiind compoziția neterminată „Boierii surprinși la ospăț de trimișii lui Vlad Țepeș”. Pictorul fascinat de stilul de viață al bucureștenilor, pictează petrecerile date în atelierul său , realizând o adevărată cronică mondenă pictată . Exemple de astfel de picturi sunt:„Petrecere cu lăutari”, „Bal mascat în atelier”, „Serată”, „Dama cu câinele”, „La fereastra atelierului cel mic”. Viața la țară este o altă temă abordată de pictor, realizând lucrări de mici dimensiuni în care personajele sunt plasate în mijlocul peisajului căpătând prospețime datorită libertății pensulației și luminozității culorilor . Exemple pot fi: „Hora la

description

a

Transcript of Theodor Aman

Page 1: Theodor Aman

Theodor Aman (1831-1891)

O importanță deosebită pentru pictura românească este Theodor Aman (1831-

1891) fiind un artist desăvârșit cu studii academice la   Paris  și cu succese deosebite

cum ar fi în 1853 „Autoportretul” și compoziția „Bătălia de la Oltenița” din 1854.

Aman este interesat de tehnicile artistice ale picturii, gravurii sau sculpturii

folosind toate genurile din pictura secolului al XIX-lea. Respectă normele compoziției

academice și pictează evenimente istorice trecute exemplu fiind „Izgonirea turcilor la

Călugăreni” și „Vlad Țepeș și soli turci”, dar și lucrări inspirate din evenimentele

contemporane cum este „Hora Unirii la Craiova”. Fiind foarte talentat, a putut să

abordeze diverse modalități de tratare, mai moderne, realiste, romantice, și chiar

preimpresioniste. Ca desenator, Theodor Aman este apreciat datorită manierei

asemănătoare neoclasicilor ce finisau fiecare formă în parte și subordonau culoarea

desenului, exemplu fiind compoziția neterminată „Boierii surprinși la ospăț de trimișii lui

Vlad Țepeș”. Pictorul fascinat de stilul de viață al bucureștenilor, pictează petrecerile

date în atelierul său, realizând o adevărată cronică mondenă pictată. Exemple de astfel

de picturi sunt:„Petrecere cu lăutari”, „Bal mascat în atelier”, „Serată”, „Dama cu

câinele”, „La fereastra atelierului cel mic”. Viața la țară este o altă temă abordată de

pictor, realizând lucrări de mici dimensiuni în care personajele sunt plasate în mijlocul

peisajului căpătând prospețime datorită libertății pensulației și luminozității culorilor.

Exemple pot fi: „Hora la Aninoasa”, „Glume de peste Olt”, „În grădina pictorului”, sau

„Siestă în grădină”. Datorită faptului că gravura autohtonă era la început, Aman

abordează și această secție artistică și învață tehnicile reușind lucrări deosebite în

acvaforte („Autoportret”, „Țăran cu căciula în mână”). Artistul are un merit deosebit și în

învățământ deoarece înființează în București în anul 1865   „Academia de Belle-Arte”  pe

care o va conduce timp de peste 25 de ani. El organizează   „Pinacoteca Statului ” și tot el

inițiază expoziții colective ca la Paris, prima fiind „Expoziția artiștilor în viață”  din 1865.