K. HOREDT

TEZAURUL DE AUR DE LA MOIGRAD

A

In anul 1912 Muzeul arheologie din Cluj-Napoea a aehizi\ionat un bog,at lemUf de aUf despre oa're se sus\i,n'ea, 'co or iii fost deseoperi,t 10 M'oig'l1ad. Poro·!tj:ssum de odiniioo-ro. Di-n eQum compoZlitiei salle neo:bi.~­nuite ~i s'uspeete el ,a fost eonsiderat ,a iii un fols, i'noit specii'ali~thi I-au neglija! ~i n-ou ~inut seam a de el in luera,i,le 1'Or. N. FettJieh a.re meni.ul de 0-,1 fi publioat in duda aoestor rezerve in anu,1 1953, su,siinindu-,j auten­tidlatea, da,r presupunind co unele piese ar fi falsi'idOte 1. Co speoia,I'i'st in arheologio migr{l\iilor el 5-'0 ooupat in primul 'rind eu i'nventoml rune­rar hunk ~i 0 expli'oot prezen\a altor piese eneoliuice pnin pers-istenia pina in 'seoD'lul nl V-lea em. a Ulnor elemente pl'1ei,stonice. ImpotnivoO aeeMer ipotez,e s-a pronuntat P. Patey care le-o o1Jribulitt CUi!~U 'li i l i Bodrrogkeresztur 2. De fapt piesele terolulliU'l-ulj nu sint n li·~te fa 1,5U'lii , ci ,apor\iin ·mo,i .ffiiul[ltor complexe di,n difenite penioode. creindu-'se oirliif,j'ciaJ de catre vinzator, un singur tezau'r. Pomind de la presupunerea co piesele or fi false, in '500-bilirea aprederi-i ~i doveditni1i o·utentioitatii tezaurului, se pune problemc, in ce masun5, un f.alsli~icato-r IOlr f,j putut avea in 1912 cuno~tintele necesare de specialitate ca sa imite anumite tipuri de ebiecte a carer semnificatie a fast l'1ecunoscuta ~i explicate obia in curs'Uil u"lti:melor decenhi. Potniv-it sta,i,i actuale a oerceta,ilor se pat deosebi urmatoa-reie g,rupe (f,ig. 1) : A 1. Un ,inventor funel10r Sa'll un teZlour 1Q1p'olrtinilnd cuiturlili eneol-i:tlice Bodl1og­keresztur, A 2, Piese eneolitiee care nu pot fi atribuite in mod sigur unei onumite cultul'li, B. Un inventor hunic. C. Descoperiri care se sustrag inca atribuirii la una dintre eelelalte grupe ~i or putea so fie moderne ~i D. obiecte moderne.

Cu,ltuori,i Bodrogkeresztur i i 'a1polrvin un mo,re pan'dativ in fo,ma de di,se, eu eoractere femi'n'i,ne, un mk ,idol ,inelar ~i mu./te ma'rgele (1-3) pentru

, N. Fettkh, A Szegednogyszeksosi hun fejedelmi sirletet, Budapest, 1953, 161-168. 2 p, Patay, Ber, RGK, 55, 1974, 15-17.

290 K. HOREDT

cafe -?i dupa 1912 ulterior 'O 'chizJi~ionaifi li 'Ou ma·j ap6,rut piese analoage in descope,ni'f1i s·jgur autentke.\

A 2. Unele pie,e ,dateaza de osemeneiO din pe,rioado e'neol,it-ica; do" inca ,nu pot fi -atribuHe ,cu precizi'Q neces-ora Ulnei anum'ite cuhur.i. Bratari mosive au aapete ingro.ate (4), preculm .i 204 inelu.e (5), puctate ca miir­gele 1'0 un coBer, sint cunosoute dintr-u n mormint cu ecru de lito Fu ndeni, judo G-altoti, ~i ,in cu!l,tuJ'lCl Gumeln'iya 10 VOf'lno, ilO lf inele asemcinai!oare se mai intilnesc intr-,un tewU'r .de la T urnu Magurele. Bra!a,ni tor~ianate (6) .i benzi cu ,gaul"i pent,u n,ituri (7) se osoaiaza in alte descoperini cu aaelea.i tipuri de pandantive-idoli de forma unor pasari cu aripile intinse (8-11) care au fest recent interpr-etate co reprezentoCli antropomode femiln1ine ~i atribuite· culturii Bodrogkeresztur. Ele ar putea sa reprezinte a influenla orientalla, aeo\:l,rece deja pe cenamli,oa de tip V.inoa-T'ulrda. se presupune co or opare prezentori in chip de pasare ale zeitei mesopotamiene Imdugud.

B. Din,tr-un invenlar funerar hUln'ic s-au pastnat pa'rlile une'i sabili de pa.rada : dispol,i·livul in .forma de ,P pentru fixarea tedi (12), veniga buro­nU'lui mineru,l u,i (13) .i a margea servind ca pandaln'liv m'agic 0,1 sabiei (14). Buda pie,ei de ~ixore este ,indreptata spre sNnga, tera-ca u'rmind deoi sa f.ie purtota pe partee dreapla corespunzalor credin!ei populaiilillor nomade calare~e potr:ivit careia in viata de apoi dreapta se inverseaza cu stingo, ded ~i inve;ntarul funerar trebu~e sa ilie 'Q1ranjat corespunzaitO!r. Veriga ,m';­neru,l·ui anata ca olYiceiul fOilosii 'riii '1Iu:i, !-erg raspi"dil in seeo'llUll al VI-lea in Europa, .se dalore.te deasemenea unei infllUenle'i rasaritene din tim'Pul hunilor. Pentru autenticitatea inventarului funerar pledeaza .i pandantivul magic 01 sobi'ei, deoQlrece in anul 1912 un ~alsHica!bo'r nu purtea sa cu­noasco semnificatia acestei pi ese, care a fast stabilita obio 40 de ani mai tirz,jJu. Om!amentatib pleroiii lun~i oat,a,rame m'Oli mad ~i mali mi·d (15-16) este neObj~nUiilntaJ do,r se inoadrelaza de osemene.Q in peri'Ooda hunHoT. Pladi rirpsote (17) putoo," sa 'a'copere min,erul lunU'i bid (n1agaiik,a).

Alte pi'ese din ~c>ile sub~ini de aurr sint 'Iu'orate exdus1iv pentru inventa­rul hmerar, fa·ra sa aiiba a desti'nali,e pnacti.ca (18-26). Bordu,na oare de­Ii.mileaza oroul d.i:n nala Oil unei .ei (18) corespunde dupa forma .i mani'me alter apf.ioi contempoJ'lane cu acei'Q,?i destin'otie. FLigu,ro vulturul'uli puteo sa acopere bUitonuldrin lala al .e'ili (19), a.'a dum sugereaza vul.tuni:i aplioati pe ~a imit,ind prin ernamente in fO]'1ma de solZli pen1aj:u! vuhu]'1uIILUli. Alte apl'i'ci se termrina 10 oapete pmbabi,1 tot cu vul,u'fii (20), .i puteau sa ~i fost fixate pe harna~ament. T uburile goa Ie, ascu\ite 10 un capat (21), au fost .;,nterpretate co co,lturci de mistre!i, gh,ime sou, cel mali probabrill, ca diocuri de vultu'ni. Ele s·jlnt mOln1ife'stolni speci~ice ole c]'1edinle:i hunH'0r -in s'i'mbeIUlI vul,luru:lu,i, int<lcmrai cum a piesa lunga de 1 m in forma un"i fmoi (22) poate fi explicata drept tipul rasaritean 01 "arborelu; morlii" sou "arborelui vult.urU'l-ui", Benz,j IOJiUlng'ite (23) 'au fest felesHe eventru'ol pentru acope1rirea unui arc sou pentru deilimitnreo paJ1i,lor componente 'ale !?eii. Ma~'Nle de feBde (24) stau probabil in lega,tu.ra cu inallarea decedatului in ce'r, deoe­rece in tirnp:ul dinastlie,i HOln se re.!'arteazo co 0 divinito.t,e colatore~·te prin cer intr-un cor, lras de un t,igru ralb. Capetele de gi.te (25) simbc>l,izeaza

TEZAURUL DE AUR DE LA MOfGRAD 291

de asemenea ina Ita rea mortului 1'0 cer, rela.tindu -se int,r-u,n monu'scnis di,n Alta'i ca .ama,nul este pu,l'ta,t din cerul al tr,eilea pina in cel de-,a'i noulea de 0 gisca, Lomele de cutite .i plooajul unu,i miner (26) se pot explka ca ustens ile de sac·r,iHdu sou de mine-a re.

I nventrOlfiU I funerar se-rve~te co 0 ilustrare sugeS'hiva a cercetcmilor ·Iui J. Werne,r des pre culturl fUineJ1Q,r si 101 vult,u'rul,ui 110 huni 3. Deoarece din oo'uz,o oompoz,iviei solie neI6m'urite'Qlutoful n-o tinut Se'ama de tezau1rud de 1'0 Mo,i grod, ecesta ii conf.irma conoluziHe, lindepencient el'abonote, iar re­zultatele sale spriji1na pe de alta pnrte IQutterntioil'batea inventarUiliUli fu,neroir. Desilinavi'Q unor piese eu 0 exclusive folos-ire s·epu!cnala, bud'o di.spoz.itivu­lui pentnu IOtinnarea tedi indrepllota spre stinga, pondontiv,u'l magic ral sa­hie:i in fo'nma de mergea, bord ur.a 'a-roulluli ~ei ,i corespunzind pl1in mCliriime ~i forma olJ.t:O'r exemp.lare oniginale, eventu1a·I'a folo'Sike a U'nui arc i,nvelirt ClU

loile de aur, dile,itele reprezentar,i a-Ie vulturu luli legate -de Gu'ltul proctioat la huni, o-"borele ,m-orli'i sau al vulturulu,i .i, in sfir.i!. ma~bi le de lelide ~i capete de gi~te nu puteau Ii inventate i n 19)2, deoarece nu se cuno~tea inca semni~j!ootrila lor. P·~in aoeasta se rezolva de Ira s'ine ~i prohlema outen­ticitayid inventollluliUli fUne)'lCH hunic. Pa''iM,e sOlie componente, ,Ia p!1ima ,im­preS'ie ,jncolng'rouen·te ~i disp'orate, s'e i-noadreaz.a tdo·te in cult,ul funenar ~i in credintele ~amaniste a le unei popu lat ii ca larete rasaritene. Tinind seama de !ap;ul ca in Gllte moeminte cJe razbo'inici huni lipsesc reprezenta.ri sim­bolice de ,Qonoimale intr-'un nUlmaor obit de mare, lilnventarul de 10 Mo'[grad or putea f i atr:ibuH cnior Ulnui ~aman.

C In aceasta grupa a-u lost cupninse citevG oblieote oare inca nu pot Ii preois datote .i <ltribu1ite uneio dintre grupel" p'remergato'Qlre, Do,ua sp' ­role din sil'ima core ,se t,e~ffili lna lin capet'e ingro~'ate osemanatOT unor aapere de animale (27) <l'r putea sa dateze din epaoa cupru,l",i .i sa aparj1ina gru­pei A 2, dar nu se cunO's'c inca 0'n'a1IO'g-ili c'ore 56 spniti1ine 'oceos1a pre5lupu­nere, N, Fel'tkhoredea ca un oiocan mho de org'intar (28) .i un lingO'u (29) or ~i mO'derne ~i ,adaugat,e tezaiUll1ul'uii pentru a -Ii ma r,j greuta:tea ~i ppi-n aceasta valoarea de antichitate, Fara a nega aceasta posibilitate, n-ar Ii totu-?i exclus co din couza impO'rtantei argintarilor. ~j a fOurarului in gene­ral, ,in epoco m igro\i'i lor, cele doua ob'ieote sa Ii .fo~t ad(i.ugate inven. a'ru ­IUli, atr.ibuindu -·i celui inmormintJat ~i aceusta calitate.

D. Un medal ion cu doi "putti" (30) se califica prin insu~i motivul reprezentat ca piesa moderna.

Prin urmare, tezourul cuprinde cinci cotegarii diferite de obiecte ~i fig . 1 incearca so infati~eze in mO'd schematic e~alonarea lor cronologica ~i culturala,

Mai 'romine de d is'cutat in ce masur6 indi:oatj1a ·Iocu!,ui de desCO'p8rirte este irea-Ia. In iQlr;io ,de raspi'ndi1re a cu'ltuni:i BodTiO'gk,eresztu1r, Moigrad ocupa o evidenta pazilie periferica, i ncit ne-am a.tepta ca 0 descoperiie cit de reprezenta.tiva sa opara mai degraba pe itel'lito·niul centl1a l ·al cu!tu·r.ii, i n va!,e_o s'ou in dmpi'a Tisei. Penku grupele A 1 ~j A 2 se poate pune sub semnU'1 intrebani.i, daca ele provin lintr-'odeva,r din Morigrad.

3 J. Wer.ner, 8eitroge zur Archoologie des Attila-Reiches, Munchen, 1956.

292 K. HOREDT

In spi1ij:inul Ilooo-I,jz,Q1ni:i !itnventolrul1ulj fu,nenor hUlnic I-a MO'iQ'rad S'8 pot educe insa mni mu.lte lorgu,mente. "s'UorliiIO hunUor d in ul,timul Jsfem 01 se­colul;uli 01 IV-,Iea, de ilia 'inVQZ1io din anu,l 376 pi'na rllO O~elialJiea Ilor in oimpiilo T,isei ope 10 ,inceputu'j seoolulu:i 01 V-Jea, este puii n lamunit a. Se presupune co ei IOlr ftj IUlrma.t go~i,lor 110 ,Dunc're ~i IOlf f,j ,inlOlintlo,t opoi pe iluv.iu in sus pina in valeo Tisei. Exista .de Tapt 0 serie de descopeni"i hUinice din va-lea Dunarii de jos, dar acestea ar putea sa dateze abia din secalul 01 V - lea, din timpul conflictelor cu imperiul bizantin. Descoperirile arheolagice in­did:' insa un 01 doileo drum de patrundere rnai nordic 10 Tisa prrin valea Some~ul l' u!i M'Ore ~i prin Grj~l(I ln:a. fQvind 00 j1all'o'one Ide onlento'Ji8 cele doua mO'l'1min,t,e pni'nci'o'Jie de i!:a Conc'e:~t' i de pe OU:I'lS'UI! s~u'PenioT 0,1 P,l1utuiui ~i oel de 1<0 S,egedn~gyszeksos, '110 varsaICe<O Mure.~ulilul i ,in Tj,so. ,Mormi'ntuil de 110 Conce~ti indica un · centru de stapinire de 10 care au pernit probabil de -a lungul vers<ontului exterior <ole Carpalilor expediliile hunilor peste V'istula pina 'I'a Jaku,sZQwice ~i piona ilia Oder Ila H6.c~ni cht. M<onew1a de ,invallulire a hunilor impotriva golilar 10 Nistru, relatata de Ammianus Marc"lIinus, pu­t,ea 'sa S8 ~j desfa~urat de asem:anea m la, j spne nool'1d, dedt S8 'Odmite.a pina acu"m. De pe cursul 's'Ulpenior fOil JPlnurtlulluli S8 m!a'i oUin'oIa~rt:e descopenitrea u·nei diade.me hun-ice la Buholi'oetnli. eel m'oi S'durt dnulm de Ileg(i,tulfo de 1:0 Con ­ce~ti in cimpio Tll5'e.i du:ce peste Oa:TlplO~i li IrO'Sa1rijlten,j in vb lea S'Ome~'UiIUli Mare, uncle de-a ·Iungul limesului din nordul Daciei mai era practicabil drumul raman pina 10 Moigrad, Paralissumul de odinioara .. Aid,. in re~e ­dinta partii nordice a provinciei, intinsele constructii ale acestui important centru stnateg,ic ~u fast ,inca ounoscute ~i pa'ciiol Iloouit e. C<Js~ru:1 ~i mu nli­cipiul pu1e1o"u sa serveas'ca hun!ilof oa un pUinct de sprijjon ~i iQiid puteo'u sa-~i ,jnmOlrlminteze l?i un -?'om!an de-ol Ilor. Spre aipus de M1o,ignoid OIU fast ciescoperi,te in 1970 I,a Tauitenfi dOUG cani de a'r9int os-ema!na1\)oa1re lpnin exe'Cu~,ilO -?i ornomentoreo ~o r ell vla,sele de IOlrgiint de lifo Conce-?ti ~i din prj,mul mar-mint pri'noiolr de /a Apahid.a. Un!a diilntlrie lele POQlrta 0 'inscnip\ie punctata co cupa de our de 10 Szegednagyzeks6s. In afara de descope­rj1rile cito,t'e, proprilu z!i,s h'unke, m'O!i la,pOlr ·de-a IUln.gtUIJ -?i in ,opl'1O'piereia dr.u­mului aminti t ~i a serie de descO'periri contempO'rane care se leaga de populati'i le. eu preeadere german ice, asociate cu hunii. Dintre aceste mote­r1ilale s'e pot nmintii lun cO!iOn de IOlur de 1.0 Oeflm]U~j, precUlm ~i cilmj,tiflull de 10 Boto~ani care 5e dateaza printr-o fibula de tip Levice-Prsa in se­colu l <01 V-l ea, ~i tot de acolo un tezaur de argint cu vase, Hnguri ~i monede de 110 inoeputU'1 secal'Ulluoi '01 V-Ile:a. Spre apu,s pe Sinet, '5 -10 gasit 110 ~olo­pane~ti placu\a unui pandantiv de ou r, granulat ~i incrustat cu c<obo~oane, iar inspre sud. tot pe Si ret, 10 Roman, mormintul unei femei cu deua 'ibule de bronz din primo ,juma~ate a seco'l·ullU'i orl V-,Iea. i.n Jlnteni:o'nu,1 Corpati'lar, 1'0 Cepani, un 'ilnvenfur .ulnenar p revion de our e,ste dot.at pnintr-o monedCi a lui Theodosius II, iar unele morminte jefuite de 10 Fintinele, sint datate din nou ca ~i 10 Boto~ani printr-o fibula de tip Levke-Pirsa. Pe SQlme~ lin jos mali ,ex,i,s·ta mo'nmilntell'9 pni,noiore de '110 Apo­hido, tezo'u'rele de -our Ide ,1'0 Clluj-SO'me~eni ~i, lins-p~e GT1i~'ono, oele de 1'0 '<;>imleu'l Sil~anlie,j, ,precum ~i obiectele unor :ilnvenoiJare fU'C'Nare de 'I~ Onadea. In IO'lte parii ,ale T,ran" ilwn'iei asemenea descoperi,ei s·int cu mul1 ma i rare sou hitpsesc ,au desQ,vilr~i're co in Motdovo oonif!!1oI6 Sialu de sud .

0

®® 0

AI

00

~ ~

8

A 2

:9 '2 ~ '4

~

19

8

o 27

C

8 ..

2 0

0000 00000

3

V 9

15

~ ::.::

20 .

~ 21 22

Fig. 1.

40 000 00

5

0 c:;J 6 7

T '0

Y 11

~ 16 a

1'1 iii ~ = 23

25~

~ Ii

J 0 0

24

30~ o

TEZAURUL DE AUR DE LA MOIGRAD 293

Descopenirr.ile semnol{]lte mO'rch~z6 un ,drum Ide pa.trunder,e 0,1 hun-ilor prirn Trans,ilvo-n'jo de nord in cimpin T.i·sei ~i spl1iji:no pos,jbi1lirtateQ co ,Ioou l de descoperire 01 .invent'ClrruI l11i hunk so fie Itntr-ladevar Moigcad.

Tn oonoluxie, com:p!exul ounoscut sub denumilfea de "tero''Ulnu'l de 10 MOig,nad " 5e comp:une din mai 'm'ulte un'itavi Isepa,nate ,cu 'P'ies"e auten­tice, apa~inind cultu'ri·j Bodrogker'es~u r, ,epo'cH cUlpfluri,ui ~i unulj Ijrnventra r funerar hunic, acesta d'in 'uema ,ii,nd probab'il gasi" Int r-adevaT I'a Moi­grad. Pcin rimportanva ~i ca'l'Octe,ull tewuwlui el me nita so i s'e aoorde de-lOcum inn1inte in cercetoinhle de speoio'lii.tate atenyi1a cuven,j,ta, 4

ZUSAMMENFASSUNG

DER GOLDFUND VON MOIGRAD

1912 erworb des archaolog lsche Museum ,in Cluj-Nopoca €inen umfangrekhen Goldfund, der angeblich aus Moigrad, Bez. Saloj 'stammt. Er wu rde fur eine Falschung geholten, do er Funde .cus verschi'eden'en Peni'oden en,thielt. Es Iiegt aber kein Grund vor, .jhre Echthe'it zu bezweHeln, Es lassen sich fOlgende Fundeinheiten unterscheiden ; A 1. G.rab- oder Hortfu'nd d'er Bodrogke~eszturkul tur. A 2. Kupferze'itli:che F.unde. B. HuCl­nischer Grabfund, C. Zeitlich nicht bestimmbare oder moglicherweise mode/1ne StUcke. D. Mademe Stucke,

Hunn'ische oder hUCln'enzelitliche Grab- und Schatzfunde erschlieBen im 5. Jh. einem nordsiebenbUrgischen Verbin'dungsweg, der ous der ,nord lichen Moldou tiber die Ost­karpoten in das Tal des GroBen Somesch und von der Someschschleife quer durch des Cri.;;gebi'et Ion die Mundung des MUf'e~ lin die TheiS flihr:te. Fur des hu nnische Gr-abin­venter konnte -a-Is Fundort ·Moigrod zutreffen, des on dieser Verkehrslinie liegt. Sie erkl6rt ouch das Auftreten der beiden hunnenze'itl:ichen ostgermonischen Herrschaftsbereiche im 101 des K,lei'nen Somesch und bei $imleui Siivan'iei.

4 0 ona'liza amanuntito >0 tezaurul-ui de 10 Moig rod vo fj publicota in revista " Ger­mania", 55, 1977.