Asprii otomani din tezaurul de la Leuøeni, raionul Hânceøti, Rep. Moldova

Ana BOLDUREANUøi Raisa TABUICÆ

În colecfliile Muzeului Naflional de Etnografie øi Istorie Naturalæ din Chiøinæu se pæstreazæ un tezaurdescoperit întâmplætor în anul 1968 în timpul lucrærilor de hidroameliorare efectuate lângæ vechea albiea râului Prut, în apropiere de actuala localitate Leuøeni, raionul Hânceøti, alcætuit din monede medievalede argint. Conform spuselor martorilor oculari, de la fafla locului a fost adunatæ circa o cældare de monede,ulterior fiind recuperate de cætre Muzeu 923 de piese. Descoperirea a fost semnalatæ cu diverse ocazii decætre A. Nudelman, dar de fiecare datæ au fost prezentate date provizorii øi contradictorii referitoare laconflinutul tezaurului. Iniflial el comunicæ denari ungureøti de la Ferdinand I Habsburg (1526°1564),Maximilian (1564°1576) øi Rudolf al II°lea (1576°1608) precum øi aspri otomani, bætufli de cætre sultaniiSelim I (1512°1520), Süleyman I (1520°1566), Selim al II°lea (1566°1574) øi Murad al III°lea (1574°1595),færæ a preciza câte exemplare revin fiecærui emitent, precum øi un lot de monedæ moldoveneascæ: groøide la Øtefan cel Mare (1457°1504), færæ a indica numærul lor, doi denari de la Despot Vodæ (1561°1563),datafli la 1562 øi 1563 øi un mangâr de la 1562, doi denari de la Øtefan Tomøa (1563°1564) din anii 1563øi 1564, trei dintre acestea fiind ilustrate (un groø de la Øtefan cel Mare, un denar de la Iacob Heraclide,bætut la 1563, øi altul de la Øtefan Tomøa din anul 1563)1. Ulterior aduce noi precizæri referitoare lacomponenfla lotului de monedæ moldoveneascæ enumerând doi mangâri øi opt denari din anul 1562, nouædenari din 1563 de la Ioan Heraclide, 11 denari din 1563 øi 16 denari din 1564 emiøi de Øtefan Tomøa2.Menflionarea fæcutæ de A. Nudelman în anul 19763 referitoare la caracterul provizoriu al studiului tezauruluiar explica structura oarecum diferitæ a acestuia publicatæ mai târziu în volumul despre tezaurele din muzeeleoraøului Chiøinæu4. Cu acea ocazie au fost fæcute unele precizæri referitoare la determinarea pieselor, læsândloc însæ øi unor inexactitæfli, fiind de exemplu listate 914 monede în loc de 923 exemplare anunflate, precum øi o eroare legatæ de componenfla lotului de aspri, deja semnalatæ5. Conform listei noi, dincomponenfla tezaurului fac parte o singuræ monedæ moldoveneascæ – un denar bætut de Despot Vodæ(1561°1563) la 1562, o kopeika ruseascæ de la Ivan al IV°lea (1561°1563), 789 de denari ungureøti emiøi

SCN, s.n., I (XIII), Bucureøti, 2010, p. 85-95.

1 A.A. Nudel’man, Monety iz raskopok i sborov 1972°1973,în Arheologiceskie issledovanija v Moldavii (1973), Chiøinæu,1974, p. 214°216; idem, Topografija kladov i nahodokedinicnyh monet, Chiøinæu, 1976, p. 99 (nr. 13).

2 Idem, Neskol’ko neizdannyh kladov XVI v. iz Dnestrovsko-Prutskogo regiona, în Arheologiceskie issledovanija v Moldaviiv 1983 g., Chiøinæu, 1988, p. 132, nr. 6.

3 Idem, Topografija . . ., p. 99.

4 Tezaure din muzeele oraøului Chiøinæu, coordonator V.M.Butnariu, Chiøinæu, 1994, p. 19°21. În aceastæ publicaflie,tezaurul apare cu numele de Leuøeni°Cærpineni, dar nu am gasitnicio informaflie referitoare la motivele care l°au determinatpe coordonator sæ°l numeascæ astfel.

5 A. Niculiflæ, E. Nicolae, BSNR, 86°87, 1992°1993 (1996),nota adiflionalæ de la p. 174.

în perioada 1467°152[1?] øi 123 de aspri otomani, dar din care lipsesc emisiunile de la Murad al III°lea,tezaurul încheindu°se cu asprii lui Selim al II°lea6. Asprii otomani au fost prezentafli pe emitenfli øi ateliere,acesta fiind principiul general de prezentare a monedelor otomane în volumul respectiv7. Suntem acumîn mæsuræ sæ prezentæm structura pe emitenfli, grupe de emisiuni øi ateliere, menflionând øi exemplarelerare de aspri din acest lot, cu unele rectificæri în urma reexaminærii tezaurului. Menflionæm cæ în raionulHânceøti a mai fost gæsit un tezaur cu conflinut asemænætor, cel de la Oneøti, încheiat øi el dupæ 1574 cuemisiuni otomane8. Aflarea acestor tezaure în zonæ poate fi legatæ de înflorirea economicæ a oraøuluimedieval Læpuøna în secolul al XVI°lea, punct vamal important aflat pe o ramificaflie a drumului comercialmoldovenesc ce pornea din Polonia în direcflia Mærii Negre.

În continuare vom prezenta lotul de aspri otomani din tezaurul de la Leuøeni care numæræ 121 deexemplare øi douæ imitaflii dupæ aceøtia. La întocmirea catalogului am preluat ordinea, sistemul de notarea aversurilor øi reversurilor øi criteriile de identificare stabilite de cætre editorii tezaurului de la Radu Vodæ,comuna Izvoarele, jud. Giurgiu, tipurile care lipsesc acolo fiind menflionate suplimentar9. Piesele au deobicei pe ambele fefle cerc liniar interior øi cerc perlat exterior, excepfliile fiind precizate, iar monedeleilustrate sunt marcate cu *. Cu […] este indicat locul numelui atelierului în legendele°tip. Monedele seprezintæ astfel10:

86 ANA BOLDUREANU, RAISA TABUICÆ 2

6 Registrul inventar al Muzeului confirmæ apartenenfla latezaur a 923 de piese øi reieøind din aceasta este foarte stranielipsa anume a emisiunilor moldoveneøti, care ar fi reprezentatcel mai mare lot de monedæ moldoveneascæ (46 ex.) atestatîn tezaurele descoperite în Moldova, în raport cu cele de laBuhæieni (32 ex.; C. Øtirbu, C.°M. Petolescu, P. Stancu, CN,1, 1987, p. 42°75), Sæseni (27 ex.; A. Niculiflæ, în SimpozionChiøinæu 2004, p. 211°222) øi Bæleøti (22 ex.; C. Øtirbu, A°M.Velter, CN, 5, 1983, p. 97°127), øi al doilea dupæ cel de laBæleøti în care au fost semnalafli mangâri moldoveneøti.

7 Monedele otomane au fost examinate preliminarîmpreunæ cu Eugen Nicolae în anul 1993.

8 A. Boldureanu, R. Tabuicæ, în Simpozion Chiøinæu 2003,p. 157°162.

9 E. Nicolae, E. Pæunescu, Un tezaur din secolul al XVI°leadescoperit la Radu Vodæ, comuna Izvoarele, judeflul Giurgiu,SCN, 10 (1993), 1996, p. 109°135 (în continuare Radu Vodæ).

10 Abrevieri: Ölçer = C. Ölçer, Sultan Yavuz Selim øah binBayezid han dönemi Osmanlı sikkeleri 918°926 AH /1512°1520 AD, Istanbul, 1989; Sreçkoviç 1987 = S. Sreçkoviç,Osmanlijski novac kovan na tlu Iugoslavije, Belgrad, 1987;Sreçkoviç 2000 = S. Sreçkoviç, Akches, II, Mehmed II Fatih– Selim I Yavuz 848°926 AH, Belgrad, 2000; Sreçkoviç 2003= S. Sreçkoviç, Akches, III, Süleyman I Kanunî, 926°974 AH,Belgrad, 2003.

Selim I 918°926 H (1512°1520)

Aversuri (Radu Vodæ)

Grupa I (1512°aug. 1514)Av. Sultan / Selim øah / bin Bayezid han. Sreçkoviç 1987 C;

Ölçer D.

Grupa II (aug. 1514°1517)Av. Sultan øah / Selim / bin / Bayezid han. Elif din han

prelungit, intersectând cuvântul bin øi propria finalæ, care esteaplicatæ sub forma unei linii mediane despærflind primele douæcuvinte de al treilea. Sreçkoviç 1987 B; Ölçer C .

Grupa III (1518°1520)Av. Sultan / Selim / øah / bin / Bayezid han. Sreçkoviç 1987

A; Ölçer A.

Reversuri (Radu Vodæ)

a – Azze nasrühü / duribe / […] / sene 918 (Novar). Sreçkoviç1987 V.

b – Azze nasrühü be duri / […] / sene 918 (Novar, Üsküp,Kostantaniye). Sreçkoviç 1987 IV.

c – Azze nasrühü duri / be / […] / sene 918 (Kostantaniye).Sreçkoviç 1987 III.

e – Ca mai sus, dar cu ornamentul cu vârful jos øi cu dispunereaaparentæ în final: [. . .] sene / 918 (Novar); sene / [. . .] 918(Karatova, Serez, Tire, Ankara); [. . .] / sene 918(Kostantaniye). Sreçkoviç 1987 I.

Grupa I (1512°aug. 1514)

Novar1. AR � 0,68 g; 11,8 mm. Rv. a. 2°4. AR � 0,65 g; 11,2 mm. � 0,68 g; 10,8 mm. � 0,68 g;

11,3 mm. Rv. b.

3 ASPRII OTOMANI DIN TEZAURUL DE LA LEUØENI 87

Pl. I. Aspri otomani din tezaurul de la Leuøeni.

88 ANA BOLDUREANU, RAISA TABUICÆ 4

Selim IEmitent/Atelier I II III nepr. Total I.1 I1.2 I jub.Novar/

Novabırda4

66,7%3

23,07%7

31,86

37,5%1

20%1

50%Belgrad

Srebreniçe

Kuçayna

Mudava

Karatova 215,38%

29,09%

16,25%

240%

Üsküp 116,6%

14,54%

212,5%

120%

Sidrekıpsı 150%

Serez/Siroz 17,69%

14,54%

212,5%

120%

Kostantaniye 116,6%

2100%

323,07%

627,3%

212,5%

Edirne 215,38%

29,09%

212,5%

Tire 17,69%

14,54%

Ankara 17,69%

14,54%

Dimask 16,25%

Canca

Larende 1100%

14,54%

Ardanuç

Total 6 2 13 1 22 16 5 2Atelier nepr. 1 2 8 11 4 2

Total general 721,9%

412,5%

2165,6%

1 33

29,5%

2030,3%

710,6%

23,12%

Tabelul I. Structura lotului de aspri din tezaurul de la Leuøeni.

,

5 ASPRII OTOMANI DIN TEZAURUL DE LA LEUØENI 89

Süleyman I Selim II

II II jub. III nepr. Total A B Total

Emit.Nepr.

Total

342,8%

838,6%

1833,3%

233,3%

225%

1 2832,55%

14,76%

11,85%

116,2%

112,5%

22,32%

114,3%

314,3%

1 59,26%

1 66,98%

114,3%

1100%

14,76%

1 47,40%

44,65%

14,76%

11,85%

11,16%

14,76%

47,40%

233,3%

225%

89,30%

29,52%

59,26%

6,98%

114,3%

14,76%

1 47,40%

116,2%

150%

225%

6,98%

35,55%

44,65%

114,3%

35,55%

910,46%

29,52%

47,40%

66,98%

11,16%

11,16%

11,85%

11,16%

150%

112,5%

11,16%

11,16%

14,76%

11,85%

11,16%

7 1 19 2 54 6 2 8 2 86

3 1 5 4 18 6 35

1015,6%

23,03%

2437,5%

6 72

63,7%

6

75%

225%

8 8

7,14%

121

90 ANA BOLDUREANU, RAISA TABUICÆ 6

Üsküp

5. AR � 0,63 g; 10,9 mm. Rv. b.

Kostantaniye

6. AR � 0,70 g; 10,7 mm. Rv. b.

Atelier neprecizat

7. AR � 0,70 g; 10,6 mm. Rv. neprecizat.

Grupa II (aug. 1514°1517)

Kostantaniye

8°9. AR � 0,68 g; 11 mm. � 0,67 g; 10,9 mm. Rv. c.

Atelier neprecizat

10. AR 0,69 g; 11 mm. Rv. d.11. AR � 0,64 g; 11,3 mm. Rv. c?

Grupa III (1518°1520)

Novar

12°14. AR � 0, 70 g; 11,6 mm. � 0,68g; 12,3 mm. � 0, 68 g; 11 mm. Rv. e.

Karatova

15°16. AR � 0, 69 g; 11,5 mm. � 0,65 g; 11, 2 mm. Rv. e.

Serez

17. AR 0,48 g; 11,9 mm. Rv. e.

Edirne

18°19. AR � 0,68 g; 11,3 mm. � 0,62 g; 10,9 mm. Rv.neprecizat.

Kostantaniye

20°22. AR � 0,68 g; 11,4 mm. � 0, 65 g; 11 mm. � 0,73 g;11,5 mm. Rv. e.

Tire

23. AR � 0,70 g; 12 mm. Dublæ frapæ pe av. Rv. e*.

Ankara

24. AR � 0, 68 g; 11,2 mm. Rv. e*.

Atelier neprecizat

25°29. AR � 0,62 g; 11,2 mm. � 0, 58 g; 10,8 mm. 0,68 g;11,9 mm, dublæ frapæ, Av incus. � 0,59 g; 12,9 mm. � 0,65 g;11,1 mm. Rv. e.

30°31. AR 0,70 g; 11,9 mm. Av. incus. 0,67 g; 11 mm. Av.incus.

32. AR � 0,68 g, 10 x 12,2 mm. Rv. neprecizat.

Grupæ neprecizatæ

Larende

33. AR � 0,59 g; 11,2 mm. Cf. Sreçkoviç 2000, p. 68, nr. n°29; Ölçer, p. 153, nr. 9573*.

Süleyman I 926°974 H (1520°1566)

Reversuri (Radu Vodæ)11

1 – Azze nasrühü be duri / [. . .] / sene / 926. Sreçkoviç1987 I.

2 a – Azze nasrühü / duribe / [. . .] / sene / 926. Sreçkoviç1987 II.

2 b – Ca mai sus, dar 926 / sene. Sreçkoviç 1987 II a.2 c – Ca mai sus dar færæ sene. Sreçkoviç 2003 II*5.4 a – Azze / nasrühü / duribe / [. . .] / sene / 926. Sreçkoviç

1987 IV. 4 b – Ca mai sus, dar 926 / sene. Sreçkoviç 1987 IV a.5 b – Azze nasrühü duri / be / [. . .] / 926 / sene. Sreçkoviç

1987 V a.5 e – Ca mai sus dar be descrie în mijloc un ornament cordiform

cu vârful jos øi cu o buclæ suplimentaræ jos. Sreçkoviç 1987V xa.

6 – Duri nasrühü / azze be / [. . .] / sene / 926. Sreçkoviç –.8 a – Circular: Hullide mülkühü duribe 926 [. . .] Anul pe be.

Sreçkoviç 1987VIII8 c – Circular: Hullide mülkühü duribe sene 926 [. . .]. Deasupra

lui be sunt aplicate cuvintele sene / 926 /. Cf. Sreçkoviç 1987VIII.

10 – În cartuø ornamental: Hüllide mülkühü / duri – be / [. . .] / 926. Sreçkoviç 1987 Xa.

Grupa I (1520°1541)

Perioada 1 (1520°1534)

Av. Sultan / Süleyman / bin * øah / Selim øah. Sreçkoviç1987A.

Novar

34°39. AR � 0,70 g; 13 mm. 0,68 g; 11,8 mm, dublæ frapæ.� 0,69 g; 13,2 mm, perforat; � 0,70 g; 11,9 mm. 0,71 g; 13,3 mm. � 0,69 g; 11 mm. Rv. I.

Karatova

40. AR 0,70 g; 12,1 mm, dublæ frapæ. Rv. 1.

Üsküp

41°42. AR 0,68 g; 13,4 mm, dublæ frapæ. Rv. 1. � 0,60 g; 11,4 mm. Av. A1*b. Rv. 2 a. Sreçkoviç 2003 *.

Serez

43°44. AR � 0,58 g; 11,8 mm. � 0,60 g; 10,7 mm. Rv. 1.

11 Lista include øi tipurile de revers folosite sub Selim II.

7 ASPRII OTOMANI DIN TEZAURUL DE LA LEUØENI 91

Edirne

45°46. AR � 0,65 g; 12,1 mm. � 0,71 g; 11,6 mm. Rv. 1.

Kostantaniye

47°48. AR � 0,68 g; 11,7 mm. 0,68 g; 13,5 mm. Rv. 1.

Dimaøk

49. AR � 0,69 g; 11, 9 mm. Rv. 1*.

Atelier neprecizat

50°53. AR � 0,70 g; 11,5 mm. Rv. 1. 0,58 g; 10,9 mm. Rv. 1. � 0,66 g; 12,8 mm. Rv. 1. � 0,64 g; 11,4 mm. Rv. 1.

Perioada 2 (1534°1541)

Av. Sultan / øah / Süleyman / øah / bin Selim. În centru steacu øase raze. Sreçkoviç 1987, B øi C (cu variante).

Novar

54. AR � 0,66 g; 10,7 mm. Av. B1°C. Rv. 2 a.

Karatova

55°56. AR � 0,70 g; 12,2 mm, Av. B3. Rv. neprecizat. � 0,62 g;12,1 mm. Av. B1. Rv. 2 a.

Üsküp

57. AR 0,65 g, 11,1 mm. Av. B1. Rv. neprecizat, dublæ frapæ.

Serez

58. AR � 0, 73 g; 13,7 mm. Av. B1. Rv. 2a.

Atelier neprecizat

59°60. AR � 0,60 g; 12 mm. Av. B1. 0,57 g; 11,2 mm. Av.B1. Rv. neprecizat.

Prima emisiune jubiliaræ

Av. Circular: Sultan Süleyman øah bin Selim han. Stea încentru; bin aplicat peste lâm din Selim; finala lui han pesteelif. Sreçkoviç 1987, emisiunea jubiliaræ I.

Novar

61. AR 0,69 g; 10,8 mm. Rv. 8 c.

Sidrekıpsı

62. AR 0,70 g; 10,4 mm. Rv. 8 a sau 8 c.

Grupa II (1541°1555)

Av. Sultan / Süleyman øah bin Selim han, cu variante dedispunere a finalului øi semne grafice remarcabile. Sreçkoviç1987, D, E øi F (cu variante).

Novabırda

63°65. AR 0,69 g; 12,3 mm, dublæ frapæ, dublu perforat. Av.F. Rv. 4 a. � 0,72 g; 13,1 mm. Rv. 6. � 0, 70 g; 11,3 mm.Av. D. Rv. 2 a.

Srebreniçe

66. AR � 0, 74 g; 13,2 mm. Av. F *a. Rv. 5 e. Sreçkoviç 2003(p. 193, nr. 05) *.

Kuçayna

67. AR � 0,54 g; 10,2 mm. Av. F3. Rv. 4 b. Sreçkoviç 2003(p. 193, nr. 13) *.

Sidrekıpsı

68. AR � 0,70 g; 10,1 mm. Av. D2*b. Rv. 5 b. Radu Vodæ,nr. 128; Sreçkoviç 2003 (p. 173, nr. 20) *.

Kostantaniye

69. AR � 0,70 g; 12,4 mm. Av. F1. Rv. 5 b.

Atelier neprecizat

70°72. AR � 0,72 g; 14 x 12 mm, dublæ frapæ. 0,68 g; 10,7 mm. Av. E3. Rv. 4. 0,67 g; 11,1 mm. Av. F. Rv. neprecizat.

A doua emisiune jubiliaræ

Av. Sultan Süleyman / bin Selim / han azze / nasrühü. Stea în centru. Sreçkoviç 1987, emisiunea jubiliaræ II A 1 (cu finala lui Süleyman peste cele douæ litereprecedente) øi II A 2 (cu finala lui Süleyman peste lâm).

Kuçayna

73. AR � 0,68 g; 12,8 mm, dublu cerc liniar pe av./rv. Rv.10*.

Atelier neprecizat

74. AR � 0,71 g; 13,6 mm. Rv. 10.

Grupa III (1555°1566)

Av. Sultan Süleyman bin Selim han; cu variante dedispunere. Sreçkoviç 1987, G, H, I, J.

Novabırda

75°82. AR � 0,63 g; 12,1 mm. Av. I. Rv. neprecizat. � 0,68 g;13 mm. Av. I. Rv. IV. � 0,52 g; 12,7 mm. Av. I. Rv.neprecizat. � 0, 47 g; 12 mm. Av. I. Rv. 2. � 0,59 g; 11,1 mm. Av. I. Rv. 4 b? � 0,68 g; 12,5 mm. Av. H. Rv. 2 a.� 0,55 g; 11,2 mm. Av. J 1. Rv. neprecizat. � 0,68 g; 13,1 mm. Av. I. Rv. neprecizat.

Mudava

83. AR � 0,63 g; 12,1 mm. Av. J 1. Rv.2 a*.

92 ANA BOLDUREANU, RAISA TABUICÆ 8

Srebreniçe

84°86. AR � 0,69 g; 11,9 mm. Av. I. Rv. 5 a. � 0,54 g; 11,5 mm. Av. I. Rv. 2 a. � 0,54 g; 13,6 mm. Av. I. Rv. 2 a.

Belgrad

87. AR � 0,65 g; 12,4 mm. Av. I. Rv. neprecizat.

Sidrekıpsı

88. AR � 0,70 g; 13 mm. Av. I. Rv. 2 c.

Karatova

89. AR � 0,65 g; 15,5 mm. Av. I; Rv. 4, dublæ frapæ*.

Üsküp

90°91. AR � 0,71 g; 11,4 mm. Av.H. Rv. 2 b. � 0,54 g; 11,2 mm. Av. H. Rv. 2 b.

Kuçayna

92. AR � 0,62 g; 12,4 mm. Rv. 2 a. Av. H, dublu cerc liniarpe av. øi rv*.

Edirne

93°94. AR 0,68 g; 11,2 mm. Av. I. Rv. 2 d. � 0,65 g; 11,4 mm. Av. I. Rv. 2.

Ardanuç

95. � 0,67 g; 11,7 mm. Av. K1*a. Sreçkoviç 2003. Rv.neprecizat *.

Atelier neprecizat

96°99. AR 0,65 g; 12,7 mm. Av. I. Rv. neprecizat. � 0,63 g; 10,9 mm. Av. H. 0,63 g; 13,9 mm. Av. H. Rv.neprecizat. 0,67 g; 11,1 mm. Av. H. Rv. neprecizat, incus.

Grupæ neprecizatæ

Srebreniçe

100. AR 0,69 g; 13 mm. Rv. neprecizat.

Sidrekıpsı

101. AR 0,70 g; 10,4 mm. Rv. neprecizat, dublæ frapæ.

Atelier neprecizat

102°105. AR 0,59 g; 12,4 mm. Rv. neprecizat. 0,67 g; 12,5 mm. Rv. neprecizat. 0,65 g; 13,8 mm. Rv. neprecizat,dublæ frapæ, perforat. 0,65 g; 12 mm. Av. incus. Rv.neprecizat.

Selim II 974°982 H (1566°1574)Tip A

Av. Sultan / Selim / bin Süleyman / han. Sreçkoviç 1987, A.

Novabırda

106°107. AR � 0,65 g; 10,6 mm. � 0,71 g; 12,9 mm. Rv. 2b.

Belgrad

108. AR � 0,68 g; 13,4 mm. Rv. 2 b.

Sidrekıpsı

109. AR � 0,73 g; 13,4 mm. Rv. 2 a*.

Karatova

110°111. AR 0,67 g; 11,2 mm. Rv. 4 b �0,65 g; 10,9mm. Rv. neprecizat.

Tip BAv. Sultan / Selim bin / Süleyman han. Sreçkoviç 1987, B (cu

variante).

Sidrekıpsı

112. AR � 0,67 g; 11,1 mm. Cu bin desfæcut øi cu hanintersectând elif°ul din Süleyman *.

Canca

113. AR � 0,49 g; 13,3 mm. Cu han intersectând elif°ul dinSüleyman; Rv. neprecizat.*

Emitent neprecizatNovabırda

114. AR 0,73 g; 10,4 mm.

Srebreniçe

115. AR 0,66 g; 12,6 mm.

Atelier neprecizat

116°121. AR 0,59 g; 12,9 mm. 0, 57 g; 10,9 mm. 0,69 g; 11,9 mm. Rv. 1, dublæ frapæ. 0,57 g; 12,1 mm. 0,52 g; 11,2 mm. 0,48 g; 11,8 mm.

ImitafliiAv. Cf. Selim I, tip. C.Rv. Neclar, Karatova, în oglindæ.122. AR � 0, 60 g; 11,7 mm*.

Av. Cf. Süleyman I, grupele II°III. Rv. Neclar, legendæ barbarizatæ.123. � 0,71 g; 12 mm*.

Cele mai timpurii monede otomane din tezaurul de la Leuøeni sunt 33 de aspri din timpul sultanuluiSelim I (1512°1520). Am grupat emisiunile acestui emitent dupæ cronologia relativæ propusæ de EugenNicolae, folositæ øi cu ocazia publicærii altor descoperiri din fiærile Române12, deøi Slobodan Sreçkoviça pæstrat sistemul sæu de ordonare a emisiunilor, færæ o discuflie criticæ asupra celeilalte opinii13. Recentînsæ, cu ocazia publicærii unui mare tezaur de monede venefliene øi otomane descoperit în Nord°EstulBulgariei, Luchezar Lazarov s°a pronunflat în favoarea succesiunii grupelor de emisiuni propuse de EugenNicolae14. Grupa consideratæ de noi mai recentæ este reprezentatæ de 21 de exemplare. Observæm pentruîntreaga domnie predominarea producfliei capitalelor – Kostantaniye (6 ex.) øi Edirne (2 ex.), dar øi obunæ reprezentare a atelierelor asiatice – Tire (1 ex.), Ankara (1 ex.), Larende (1 ex.), mai ales la nivelulgrupei III. Prin analiza altor descoperiri monetare din fiærile Române se constatæ aceeaøi reprezentaremai bunæ a capitalelor øi a atelierelor microasiatice în grupele II øi III (tezaurul de la Oneøti, raionul Hânceøti,tezaurul din fostul raion Rezina15, tezaurul de la Topala, raionul Cimiølia16 øi cel de la Radu Vodæ), situaflielegatæ de susflinerea campaniilor militare din Orientul Apropiat. Menflionæm o piesæ mai puflin reprezentativæpentru descoperirile de la nord de Dunære – cea bætutæ la Larende (nr. 33). Este prima emisiune de acestfel semnalatæ în descoperirile din Moldova, un aspru bætut în acest atelier fiind atestat în tezaurul de laGâøteøti (Coteni, com. Bulbucata, jud. Giurgiu)17. Moneda are atât pe avers cât øi pe revers un ornamentcordiform cu vârful sus. Ornamentul cordiform apare pe reversul emisiunilor lui Selim I la nivelul grupeiII, predominând pe asprii din grupa III, în desfæøurarea lui be (din duribe)18. În cazul de faflæ, ornamentulcordiform nu face parte din legendæ, ci reprezintæ tradiflia atelierelor orientale de a utiliza diferite elementeornamentale existente în producflia lor monetaræ anterior cuceririi otomane19. S. Sreçkoviç ilustreazæ înrecentul sæu catalog mai multe tipuri de aspri de la Selim I bætufli la Larende, printre care se remarcæemisiuni cu anul de batere pe ele (una din ele poartæ anul hegirei 922 –1516 p.Chr., iar cealaltæ, atestatæîn tezaurul de la Gâøteøti, anul 925 –1519 p.Chr.) øi færæ an, piese cu ornament cordiform pe ambele fefleøi nu doar pe revers, aspri înfæfliøând tipuri obiønuite, asemænætoare cu cele din grupele II øi III20. Exemplaruldin tezaurul de la Leuøeni este færæ an øi îøi gæseøte o analogie în catalogul citat21, deosebindu°se însæ deaceasta prin amplasarea finalei lui Bayezid sub cuvântul han øi nu pe inifliala lui; o piesæ asemænætoaresemnaleazæ øi Ölçer22. Aceste date însæ nu ne permit sæ stabilim cu exactitate grupa exemplarului de laLeuøeni, el putând fi încadrat atât în grupa II cât øi în grupa III. S. Sreçkoviç leagæ începutul activitæfliiatelierului Larende de campania otomanæ din Egipt din anul 1516, menflionând cæ piesele bætute aici eraudestinate cheltuielilor de ræzboi23. Aceastæ opinie privind începutul activitæflii atelierului confirmæ o datæîn plus schema cronologicæ cu care opereazæ numismaflii români, din lista pieselor cunoscute de la Larende,dar øi ale atelierelor orientale aflate în regiunile cucerite de Selim I, lipsind emisiunile de tip C, consideratede cætre Sreçkoviç ca fiind cele mai recente.

9 ASPRII OTOMANI DIN TEZAURUL DE LA LEUØENI 93

12 Vezi discuflia la E. Nicolae, AIIAIaøi, 25, 1988, 2, p. 555.Vezi øi E. Nicolae, E. Pæunescu, SCN, 10 (1993), 1996, p. 119øi 129; A. Niculiflæ, A. Boldureanu, E. Nicolae, SCN, 11 (1995),1997, p. 208; A. Boldureanu, A. Niculiflæ, E. Nicolae, înSimpozion Chiøinæu 2002, p. 189°193.

13 Sreçkoviç 2000, p. 35°137.14 L. Lazarov, A 16th century coin hoard from Bulgaria,

Dobrich, 2008, p. 23°25.15 A. Boldureanu, R. Tabuicæ, E. Nicolae, în Simpozion

Chiøinæu 2000, p. 161°167.

16 A. Boldureanu, A. Niculiflæ, E. Nicolae, în SimpozionChiøinæu 2002, p. 189°199.

17 E. Nicolae, Tezaurul de la Gâøteøti, comunicare la AlIV°lea Simpozion Naflional de Numismaticæ, Botoøani, 15°17mai 1987.

18 E. Nicolae, AIIAIaøi, 25, 1988, 2, p. 555.19 Sreçkoviç 2000, p. 137 øi 163°171.20 Ibidem, p. 168.21 Ibidem, nr. 29.22 Ölçer, p. 153, nr. 9573.23 Sreçkoviç 2000, p. 138.

Cei mai numeroøi sunt asprii bætufli în numele sultanului Süleyman I: 72 de exemplare dintre care54 cu atelierul precizat. Am putut încadra pe grupe 66 de aspri ai acestui emitent. Alæturi de emisiunileobiønuite, am remarcat în fiecare grupæ øi piese deosebite. Grupa I (1520°1541) este reprezentatæ de 27de emisiuni, dintre care 20 din perioada 1 (1520°1534) øi 7 din perioada 2 (1534°1541)24. Din perioada1 remarcæm asprul (nr. 42) cu avers A1*b øi revers 2a din catalogul recent al lui S. Sreçkoviç (2003),atestat pentru prima datæ pentru atelierul de la Üsküp, anterior fiind cunoscutæ o emisiune de acest tip întezaurul de la Elefsina din Grecia, dar bætutæ la Konya25. Am inclus în perioada 1 a grupei I øi o emisiunede la Dimaøk (nr. 49). Un aspru, al cærui avers pare a fi bætut cu aceeaøi øtanflæ este ilustrat de S. Sreçkoviç26,dar din desen reiese cæ moneda a fost atribuitæ tipului H din grupa III27. Atât exemplarul de la Leuøeni,cât øi cel publicat de numismatul sârb, sunt prost imprimate, mai ales în partea stângæ, dar cu toate acestease observæ cæ în ambele situaflii nun din Süleyman este aplicat peste elif în maniera emisiunilor de tipSreçkoviç A øi nu peste lâm ca în cazul pieselor de tip Sreçkoviç H. Încæ un indiciu în favoarea situæriiacestui exemplar în perioada 1 a grupei I este stelufla vizibilæ cu uøurinflæ pe ambele exemplare, specificæøi ea emisiunilor de tip Sreçkoviç A. O piesæ similaræ a fost semnalatæ recent în tezaurul descoperit înNord°Estul Bulgariei28.

Remarcæm øi printre cei 10 aspri din grupa II emisiuni mai rare. Dintre acestea menflionæm asprulnr. 66 de tip F*a, dar cu revers de tip 5e (Sreçkoviç 2003), bætut la Srebreniçe, aparflinând unei varianteatestate øi printre piesele descoperite în necropola medievalæ de la Enisala29 øi în tezaurul de la Kozani30,precum øi un aspru cu avers F3 øi revers 4b atestat pentru prima datæ la Kuçayna (nr. 67), anterior fiindcunoscut un exemplar de acest fel, bætut la Srebreniçe, dar cu revers 5e 31. Menflionæm øi o piesæ de tipSreçkoviç D2*b (nr. 68), provenitæ de la Sidrekıpsı, ilustratæ în catalogul numismatului sârb de un exemplarprost conservat32, ca øi piesa din tezaurul de la Radu Vodæ (nr. 128). Spre deosebire de acestea din urmæ,exemplarul de la Leuøeni este mai bine imprimat øi ilustreazæ mai bine aceastæ variantæ. Printre emisiunileseriei a doua de emisiuni jubiliare observæm un aspru de la Kuçayna având dublu cerc liniar pe avers øirevers (nr. 73).

Grupa III, datatæ cu anii 1555°1566, este reprezentatæ de 25 de exemplare. Dintre acestea menflionæmîn primul rând piesa bætutæ la Mudava (nr. 83) cu avers J1 øi revers 2a (Sreçkoviç 2003 K*a), un exemplarsimilar fiind semnalat printre asprii din tezaurul de la Setonje33. Printre asprii acestei grupe menflionæmøi un exemplar de tip H bætut la Kuçayna având dublu cerc liniar pe ambele fefle (nr. 92), precum øi opiesæ de tip Sreçkoviç 2003 K1*a bætutæ la Ardanuç (nr. 95), atestat prima datæ pentru acest atelier, cunoscutpânæ în prezent doar în cadrul asprilor bætufli la Srebreniçe34.

Referitor la repartiflia pe ateliere a asprilor lui Süleyman I din tezaurul de la Leuøeni constatæm cæcele mai numeroase piese provin de la Novar°Novabırda – 18 exemplare (33,33%), urmate la mare distanflæde cele de la Srebreniçe øi Üsküp – câte 5 (9,26%), apoi Kuçayna, Karatova, Sidrekıpsı øi Edirne – câte4 (7,40%). În fruntea clasamentului se aflæ monetæriile nord°vest°balcanice cu 29 de aspri (53,69%), apoi

94 ANA BOLDUREANU, RAISA TABUICÆ 10

24 E. Nicolae, AIIAIaøi, 25, 1988, 2, p. 556; Radu Vodæ,p. 130. Datarea mai largæ a primei grupe a fost recent acceptatæde S. Sreçkoviç, dar doar pânæ în 1540 (Sreçkoviç 2000, p. 31).Øi datarea emisiunilor de tip A (perioada 1) a fost în liniigenerale acceptatæ; cf. L. Lazarov, op.cit., p. 26°27, careconsideræ anul 1530 drept terminus ante quem pentru aspriide tip A/I. Toate reperele cronologice cu care se opereazætrebuie considerate încæ cu prudenflæ.

25 Sreçkoviç 2003, p. 86, nr. 05.26 Ibidem, p. 74, pl. VII, nr. 5.

27 Ibidem, p. 73, nr. 03.28 L. Lazarov, op.cit., p. 119 nr. 90 øi pl. XXX.29 M. Maxim, E. Nicolae, Peuce, 10, 1991, p. 559°573,

nr. 30. 30 Sreçkoviç 2003, p. 193, nr. 05.31 Ibidem, p. 194, nr. 13.32 Ibidem, p. 173, nr. 20; pl. XXXV, nr. 01.33 V. Radiç, E. Nicolae, S. Sreçkoviç, Numismaticar, 18/19,

1996, nr. 34.34 Sreçkoviç 2003, p. 196, nr. 29.

11 ASPRII OTOMANI DIN TEZAURUL DE LA LEUØENI 95

cele central°balcanice cu 16 (29,61%), capitalele cu 7 (12,95%). Distribuflia pe ateliere a asprilor din tezaurulde la Leuøeni reflectæ în linii generale tendinflele observate øi în cadrul altor descoperiri din fiærile Române.

Lotul de piese otomane mai confline øi 8 aspri emiøi pe timpul sultanului Selim II. Dintre aceøtia 4provin din zona centralæ a Balcanilor (Karatova 2 øi Sidrekıpsı 2), 3 au fost bætufli în regiuneanord°vest°balcanicæ (Novabırda 2 øi Belgrad 1), iar o piesæ vine din estul Anatoliei, de la Canca; øi aiciobservându°se pentru aceastæ perioadæ, ca øi în alte tezaure provenite din zonele locuite de români, întâietateaatelierelor central°balcanice, legatæ probabil de marile expediflii navale35. Piesa de la Canca (nr. 113)completeazæ variantele cunoscute pânæ acum pentru piesele de tip B, deosebindu°se de varianta Bc (RaduVodæ) sau B1*a (Sreçkoviç 2003) prin suprapunerea cuvântului han peste elif din Süleyman, situaflieobservatæ øi în cazul exemplarului de la Sidrekıpsı, dar care are øi bin desfæcut.

Printre asprii din tezaurul de la Leuøeni am observat øi douæ imitaflii. Prima dintre ele are ca prototipun aspru de la Selim I din grupa I, de tipul Sreçkoviç C (nr. 122), iar cealaltæ imitæ probabil un aspru dela Süleyman I din grupa II sau III, având legenda barbarizatæ mai ales pe revers (nr. 123).

Cum tezaurul se încheie cu emisiuni de la Selim II, presupunem cæ tezaurul de la Leuøeni, ca øi celde la Oneøti, putea fi ascuns în contextul ræzboiului moldo°turco°tætar din anul 157436.

Les aspres ottomans du trésor de Leuøeni, district de Hânceøti, République de Moldavie

RÉSUMÉ

Le trésor de Leuøeni, district de Hânceøti, fut découvert en 1968; on a récupéré 923 deniers hongrois, 121aspres ottomans et deux imitations, une émission russe et une émission moldave. Il fut publié d’une manièrepréliminaire par A.A. Nudelman en 1974, 1976, 1988 et avec plus de détails dans un volume collectif en 1994.

Les auteurs présentent maintenant la structure détaillée du lot des aspres par émetteurs, types et ateliers, enmettant en évidence les émissions rares et inédites. Les imitations ont comme modèles des émissions respectivementde Selim Ier et de Süleyman Ier.

EXPLICATION DES FIGURES

Pl. I. Aspres ottomans du trésor de Leuøeni.Tableau I. La structure du lot d’aspres du trésor de Leuøeni.

35 Radu Vodæ, p. 132.36 Articolul a fost elaborat în cadrul proiectului Groupement

de Recherche Européen (GDRE) – Republica Moldova, cu

susflinerea financiaræ a Consiliului Suprem pentru Øtiinflæ øiDezvoltare Tehnologicæ al Academiei de Øtiinfle a Moldovei,Contract de finanflare nr. 1 / FA din 1 aprilie 2010.