TEZĂ DE DOCTORAT - USAMV Clujrăspândire pe glob. Cartoful a devenit un aliment de baz pentru...
Transcript of TEZĂ DE DOCTORAT - USAMV Clujrăspândire pe glob. Cartoful a devenit un aliment de baz pentru...
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ
CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
Şcoala doctorală
Ing. SÎRBU CAMELIA MARIA (ALĂMOREAN)
TEZĂ DE DOCTORAT REZUMAT
CERCETĂRI PRIVIND CULTIVAREA
CARTOFULUI ÎN SISTEMUL DE AGRICULTURĂ BIOLOGICĂ (ORGANICĂ)
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC,
Prof. univ. dr. ing. GAVRILĂ MORAR
CLUJ-NAPOCA
2011
Ing. Camelia Maria Sîrbu (Alămorean) Rezumat
INTRODUCERE
Cartoful, cu o istorie foarte veche şi glorioasă, este originar din America Centrală şi
de Sud, unde, împreună cu porumbul, a constituit unul dintre alimentele de bază, care a
hrănit şi a susţinut o uimitoare civilizaţie şi o înfloritoare cultură a indigenilor şi a asigurat
măreţia Imperiului Inca. După descoperirea „Lumii noi” în anii 1492-1496, cartoful a ajuns
în ”bătrâna Europă” în jurul anilor 1553, ca o plantă necunoscută, de unde, mai târziu, a
reuşit să cucerească întreaga civilizaţie.
Alături de cultura grâului, a porumbului şi a orezului, cartoful se bucură de o mare
răspândire pe glob. Cartoful a devenit un aliment de bază pentru aproape întreaga omenire
de pe glob, fiind consumat şi apreciat nu numai în ţările şi zonele sărace din Asia, Africa şi
America Latină, dar şi în ţările bogate şi dezvoltate cum sunt: Anglia, Olanda, Germania,
Franţa SUA şi altele(IANOSI I.S., 2002).
Sub egida unor mari organizaţii internaţionale cum sunt ONU sau FAO, pe data de
22 decembrie 2005, anul 2008 a fost declarat Anul Internaţional al Cartofului, iar prin
importanţa pe care o reprezintă cartoful pentru lumea economică mondială este de reţinut că
această plantă este singura cultură agricolă cotată la bursa de pe Wall Street din New York.
Cartoful este o cultură cu potenţial ridicat de producţie, pe o suprafaţă echivalentă
putând să producă de 10-15 ori mai multă hrană decât grâul, porumbul sau chiar orezul.
Datorită valorii nutritive ridicate a tuberculilor de cartof, determinată de conţinutul
echilibrat în glucide, proteine, lipide şi vitamine, a gustului plăcut şi a digestibilităţii
ridicate, cartoful satisface cele mai diversificate gusturi şi cele mai mari exigenţe.
Tuberculii cartofului reprezintă un aliment aproape complet, având un conţinut
ridicat de hidraţi de carbon(15-25%, în funcţie de soi), substanţe proteice şi vitamine(A1, B1,
B2, B3, K şi mai ales vitamina C, care însumează 13-23 mg/100 grame substanţă uscată) şi
substanţe minerale(100 grame tuberculi fierţi conţin 0,5-2 mg fier asimilabil, 25-50 mg
fosfor asimilabil şi 6-17 mg calciu asimilabil)(WIRTHS,1968 citat de DRAICA C. şi colab.
1996).
Pentru industrie, cartoful este utilizat în producerea alcoolului, amidonului şi
glucozei. Din 1000kg de cartof se pot obţine 56-132 litri de alcool sau 140 kg amidon, sau
240-260 kg chips, sau 700-750 kg pommes-frites. Din amidon se pot realiza peste 700
1
Ing. Camelia Maria Sîrbu (Alămorean) Rezumat
derivate utilizate în industria alimentară, farmaceutică, textilă, producerea hârtiei,
etc.(DRAICA C., 1995).
De asemenea, cartoful este utilizat şi la producerea bioetanolului care în amestec
benzina este considerat combustibilul secolului XXI. Din 2017 Uniunea Europeană
intenţionează să subvenţioneze cu 50% rafinăriile care utilizează amestec de benzină cu
bioetanol din cartof sau din alte plante cum sunt: sfecla şi porumbul(http://www.zdd.ro).
Pentru animale, cartoful este considerat un furaj valoros, asigurând 26-30 UN/100g,
respectiv 0,64-1,50 proteină digestibilă/100g. O cantitate de 4 kg cartof fiert este echivalent
cu 1 kg orz, cu 0,9kg porumb sau 12 litri de zer (IANOSI I. S., 2002).
Sub aspect agronomic se integrează foarte bine în asolomentele cerealiere sau
legumicole, acestea având nevoie în cadrul rotaţiilor obligatorii de o plantă care îşi formează
producţia în sol, îl afânează, îi îmbunătăţeşte însuşirile fizice, chimice şi biologice prin
particularităţile sale de creştere şi dezvoltare în sol.
Coordonarea ştiinţifică a cercetărilor prezentate, interpretarea rezultatelor şi
elaborarea lucrării de faţă s-au realizat sub îndrumarea distinsului Profesor universitar
doctor inginer Gavrilă Morar. Dânsului îi adresez şi pe această cale recunoştinţă şi cele
mai sincere mulţumiri pentru suportul profesional şi moral acordat permanent pe parcursul
elaborării prezentei teze.
Îmi exprim recunoştiinţa şi sincere mulţumiri domnului Profesor universitar doctor
inginer Ion Oltean pentru sprijinul acordat la înfiinţarea şi finalizarea experienţelor privind
controlul gândacului din Colorado.
Cuvinte de mulţumire şi consideraţie aduc colectivului de la disciplina de Fitotehnie
pentru sprijinul acordat în timpul pregătirii tezei de doctorat.
Doresc să mulţumesc familiei mele pentru devotamentul şi sprijinul acordat pe toată
perioada elaborării acestei lucrări.
2
Ing. Camelia Maria Sîrbu (Alămorean) Rezumat
CAPITOLUL I
AGRICULTURA BIOLOGICǍ, CONCEPT ŞI EVOLUŢIE In capitolul I sunt prezentate cauzele care au condus la apariţia şi răspândirea
conceptului de agricultură biologică(organică) în europa şi în lume, conceptul de agricultură
biologică precum şi situaţia agriculturii biologice în lume şi în România.
CAPITOLUL II
STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND CULTURA
CARTOFULUI ÎN SISTEM BIOLOGIC
În aest capitol este redat stadiul actual al cercetărilor privind cultura cartofului în
sistem biologic şi este descrisă tehnologia de cultivare a cartofului în acest sistem de
agricultură(conversia terenului, amplasarea culturii cartofului, asolamentul şi lucrările
solului, pregătirea terenului pentru plantat şi plantarea cartofului, fertilizarea, lucrări de
îngrijire, recoltarea şi depozitarea cartofului).
CAPITOLUL III OBIECTIVELE CERCETĂRILOR, MATERIALUL ŞI METODA DE
CERCETARE
3.1. OBIECTIVELE CERCETĂRILOR
Obiectivele cercetărilor au fost:
Studiul unui sortiment de soiuri de cartof pretabile la agricultura biologică, care
să se caracterizeze prin:
- rezistenţă genetică la principalele boli ale cartofului;
- rezistenţă la degenerare, rezistenţă cunoscută la principalele viroze
grave ale cartofului;
- un potenţial de producţie rezonabil care să le asigure eficienţa
economică;
- agreate de consumatori.
3
Ing. Camelia Maria Sîrbu (Alămorean) Rezumat
Identificarea unor fertilizanţi naturali aplicaţi la sol sau pe foliaj care să
contribuie la stimularea randamentului fotosintetic respectiv a producţiei;
Identificarea şi testarea unor produse naturale pentru controlul bolilor şi
dăunătorilor sau alte produse naturale de control acceptate în agricultura
biologică;
Controlul buruienilor prin diferite mijloace, altele decât cele chimice.
3.2. MATERIALUL ŞI METODA DE CERCETARE
3.2.1. Materialul biologic utilizat
Pentru studiul pretabilităţii soiurilor de cartof la agricultura biologică, s-au luat în
studiu un sortiment de 11 soiuri româneşti create la Institutul Naţional de Cercetare,
Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr, Braşov sau la staţiunile de cercetare de profil
din ţară, de la Târgu-Secuiesc respectiv de la Miercurea Ciuc şi 2 soiuri de provenienţă
olandeză.
Aceste soiuri au fost următoarele:Roclas, Zamolxis(Dacia), Cumidava(Amelia),
Christian, Redsec, Productiv, Tentant, Frumoasa, Robusta, Rozal, Sante, Riviera şi Agata.
3.2.2. Materiale folosite în cercetare
3.2.2.1.Îngrăşăminte foliare
Dintre îngrăşămintele foliare admise în agricultura biologică s-au folosit următoarele
produse în concentraţiile recomandate de firmele producătoare: Biomit pluss, Biostar,
Maxiroot, Terra Sorb, Glutaxin. Îgrăşămintele foliare s-au aplicat în plină vegetaţie a
plantelor (lunile iunie-august) de 3 ori în fiecare an.
3.2.2.2.Controlul manei
Pentru controlul manei cartofului s-au testat 9 produse naturale admise în agricultura
biologică în anul 2004 şi 7 produse în următorul an experimental.
4
Ing. Camelia Maria Sîrbu (Alămorean) Rezumat
Tratamentele s-au aplicat în plină vegetaţie de 2 ori în anul 2004 şi 3 ori în următorul
an.
Tratamentele cu produse naturale admise în agricultura biologică demonstrează
posibilitatea prelungirii vegetaţiei foliajului peste limita naturală de rezistenţă a soiului.
Produsele utilizate au fost: argilă nutritivă, zer, zeamă bordeleză, bentonită,
oxiclorură de cupru, lapte tras, hidroxid de cupru, argilă, permanganat de potasiu
3.2.2.3. Controlul gândacului din Colorado
În anul 2004, în câmpul experimental al disciplinei de Fitotehnie, amplasat în ferma
Cojocna s-au testat două extracte naturale, respectiv cele obţinute din Taraxacum officinale
L (păpădie) şi Tagetes erecta L (crăiţe), în ceea ce priveşte efectul repelent a acestora asupra
adulţilor speciei Leptinotarsa decemlineata Say.
Pentru extractul obţinut din Tagetes erecta L., s-a folosit pudră din flori şi receptaculi
în procent de 20% substanţă activă cu solvenţii: propilenglicol, alcool etilic, acetat de etil şi
apă în raport de 1 :0,15 :0,5 :8.
Pentru al doilea extract, cel din Taraxacum officinale L, s-a utilizat macerat din
frunze proaspete în procent de 20% substanţă activă, solvenţi propilenglicol şi apă în raport
de 1 :1.
În vederea testării efectului repelent, aceste extracte au fost testate fie separat (la
fiecare extract verificându-se două concentraţii de utilizare), fie în amestec (verificându-se
două amestecuri, cu cantităţi diferite de extract).
Pentru aplicarea tratamentului s-a folosit pompa Solo 4, aplicându-se un volum
normal de solutie (800 litri soluţie/ha) pentru ca soluţia aplicată să asigure o acoperire totală
a aparatului foliar. Pentru evaluarea eficacităţii s-a procedat la numărarea pontelor existente
în fiecare variantă, raportându-se apoi la numărul de plante tratate. Eficacitatea s-a calculat
după următoarea formulă : E%= (1-n/N) x 100, în care n= numărul mediu de
ponte/plantă în varianta cu aplicare de tratament şi N= numărul mediu de ponte/plantă în
varianta martor netratat.
Tot în anul 2004, s-au testat diferite extracte hidroalcoolice în combaterea larvelor
gândacului din Colorado. Pentru relizarea extractelor s-au utilizat 12 specii de plante:
Armoracia rusticana Lam. (hrean),
5
Ing. Camelia Maria Sîrbu (Alămorean) Rezumat
Artemisia abrotanum L. (lemnul domnului sau rozmarin),
Artemisia capilaris, Artemisia absinthium L. (pelin),
Chrysanthemum cinerariaefolium Trev. (tătăişi),
Chrysanthemum balsamita var. canfora,
Leuzea carth. (limba oii sau steghia turcească),
Marrubium vulgaris L. (voronic sau unguraş),
Mentha piperita L. (izmă),
Nepeta cataria var. citriodora (cătuşnică),
Ruta corsica L. (vârnanţ),
Taraxacum officinale L. (păpădie) ;
Tagetes erecta L.
Pentru extractele obţinute din Tagetes erecta L., testate în 4 variante, s-a folosit pudră
din flori şi receptaculi în procent de 20% substanţă activă în amestec cu solvenţii :
propilenglicol, alcol etilic, acetat de etil şi apă în raport de 1 : 0,15 : 0,5 : 8.
În alte 4 variante s-a utilizat extract din frunze proaspete de Taraxacum officinale L.,
în procent de 20%, în amestec de solvenţi propilenglicol şi apă în raport de 1 : 1.
Pentru 2 variante s-a utilizat extract din frunze proaspete de Tagetes erecta, în
amestec de solvenţi propilenglicol şi apă în raport de 1 : 1.
Pentru alte 20 de variante, extractele s-au făcut din herba (pentru fiecare specie de
plantă) în amestec de solvenţi propilenglicol şi apă în raport de 1 : 1.
Pentru evaluarea eficacităţii s-a aplicat acelaşi mod de calcul ca şi în cazul folosirii
repelenţilor.
În anul 2005 s-au testat 7 variante de extracte vegetale în vederea stabilirii eficacităţii lor
asupra larvelor gândacului din Colorado. Acestea au fost următoarele:
V1 – extract din Armoracia rusticana în raport 1:3
V2- extract de Chysanthemum cinerariaefolium în raport de 1:3
V3 - extract de Artemisia abrotanum în raport de 1:3
V4 - extract de Artemisia capilaris în raport de 1:3
V5 - extract de Chysanthemum balsamita var. canfora în raport de 1:3
V6 - extract de Marrubium vulgaris în raport de 1:3
V7 - extract de Ruta corsica în raport de 1:3
6
Ing. Camelia Maria Sîrbu (Alămorean) Rezumat
Pentru aprofundarea studiilor privind controlul gândacului din Coloroado s-a înfiinţat
o experienţă în laborator în vederea testării a 3 extracte dintre cele mai eficiente produse
asupra larvelor de diferite vârste.
Extractele folosite au fost următoarele:
Extract 1 – Artemisia abrothanum – 9% în etanol 20%
Extract 2 – Chrysanthemum cinerariaefolium - 9% în etanol 20%
Extract 3 – Chrysanthemum balsamita - 9% în etanol 20%
Extract 4 – Armoracia rusticana
3.2.3. Metode de cercetare.
a) Influenţa îngrăşămintelor foliare şi a produselor biologice folosite în controlul manei,
asupra producţiei la soiurile de cartof pretabile pentru agricultura biologică
În anul 2004, fertilizanţii foliari au fost aplicaţi la 12 soiuri. De asemenea toate
produsele naturale testate pentru controlul manei au fost aplicate la cele 12 soiuri.
În anii 2006, 2007, 2008 s-au iniţiat cercetări trifactoriale sistematice în interacţiunea
factorului soi cu produse pentru controlul manei respectiv cu fertilizanţi foliari. Experienţele
au fost amplasate şi calculate după metoda parcelelor subdivizate cu 2 şi 3 factori în 4
repetiţii.
Experienţa 1. – Influenţa îngrăşămintelor foliare asupra producţiei la soiurile de
cartof pretabile pentru agricultura biologică cu următorii factori şi graduări:
Factorul A-anul experimental cu trei graduări:
a1 - 2006
a2 – 2007
a3 - 2008
Factorul B – soiul de cartof pretabil la agricultura biologică cu cinci graduări:
b1 – Robusta
b2 – Rozal
b3 – Redsec
b4 – Amelia
b5 - Productiv
7
Ing. Camelia Maria Sîrbu (Alămorean) Rezumat
Factorul C – fertilizarea foliară cu şase graduări:
c1 – nefertilizat
c2 – Biomit pluss
c3 – Biostar
c4 – Maxiroot
c5 – Terra Sorb
c6 – Glutaxin
Experienţa 2. – Controlul manei cu produse biologice cu următorii factori şi graduări:
Factorul A – Soiul de cartof cu pretabilitate pentru agricultura biologică, cu 5
graduări:
a1 – Robusta
a2 – Rozal
a3 – Redsec
a4 – Amelia
a5 - Productiv
Factorul B – produse alternative pentru controlul manei, cu opt graduări:
b1 - netratat
b2 – zeamă bordeleză
b3 – argilă
b4 – bentonită
b5 – oxiclorura de cupru
b6 – hidroxid de cupru
b7 – argilă nutritivă
b8 – permanganat de potasiu
Experienţele au fost amplasate în 4 repetiţii respectând riguros tehnologia de
cultivare a cartofului în vederea punerii în evidenţă a factorilor experimentali urmăriţi.
Rezistenţa la mană s-a apreciat prin gradul de atac al bolii asupra foliajului dată de
relaţia dintre intensitatea atacului şi frecvenţa bolii.Aprecierea rezistenţei soiurilor la mana
8
Ing. Camelia Maria Sîrbu (Alămorean) Rezumat
9
cartofului s-a făcut prin note de la 1 la 9, (nota 1- soi foarte rezistent la atacul de mană, iar
nota 9-foarte sensibil).
b)Controlul buruienilor
Dintre metodele cunoscute pentru controlul buruienilor în agricultura biologică ne-am
oprit la metoda folosirii focului. Această raţiune a fost determinată de apariţia buruienilor
în cultura de cartof până la răsărirea cartofului când, focul poate acţiona pe întreaga
suprafaţă de teren şi după răsărirea plantelor de cartof, când acestea pot fi protejate cu
apărători speciale, urmând ca focul să fie dirijat printre biloane.
Fig. 6. Controlul buruienilor (original)
S-a folosit o unealtă special confecţionată în atelierele universităţii, sub concepţia
noastră, formată dintr-un cărucior pe roţi de bicicletă care se poate deplasa în câmp
orientând un jet de gaz provenit dintr-o butelie amplasată pe cărucior. Buruienile au fost
urmărite în diferite stadii de dezvoltare iar focul a fost dirijat de dimensiuni variabile pentru
acoperirea suprafeţei dintre biloane(Fig. 6.).
Ing. Camelia Maria Sîrbu (Alămorean) Rezumat
CAPITOLUL IV CONDIŢIILE PEDOCLIMATICE ÎN CARE S-AU DESFĂŞURAT
CERCETĂRILE
4.1. AMPLASAREA EXPERIENŢELOR
Pe parcursul anilor, experienţele au fost efectuate în mai multe locaţii:în anul
2004 în câmpul experimental al USAMV Cluj-Napoca de la ferma Cojocna, comuna
Cojocna, iar în anii experimentali 2006-2008 la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare
pentru Cultura Pajiştilor din comuna Jucu.
În subcapitolele 4.2, 4.3. şi 4.4. sunt prezentate condiţiile pedoclimatice în care
s-au desfaşurat experienţele.
CAPITOLUL V
REZULTATE OBŢINUTE
5.1. REZULTATE PRIVIND PRETABILITATEA SORTIMENTULUI DE
SOIURI LUAT ÎN STUDIU LA AGRICULTURA ECOLOGICĂ
5.1.1.Rezultate privind pretabilitatea unui sortiment de soiuri de cartof
la agricultura biologică
Principalele caracteristici luate în studiu la soiurile cercetate au fost: producţia
totală obţinută, masa medie a unui tubercul, numărul mediu de tuberculi la cuib şi
rezistenţa la mană. În primul an de studiu (2004) s-au studiat un număr de 12 soiuri de
cartof.
Cele mai pretabile soiuri româneşti pentru agricultura ecologică în anul
experimental 2004 au fost: Robusta, Redsec, Rozal şi Amelia, care au realizat
producţii ridicate şi au avut şi o rezistenţă bună la mană. Soiul Amelia, nu a acumulat
o producţie foarte ridicată dar, s-a evidenţiat prin rezistenţa mare la mană,
caracteristică deosebit de importantă în agricultura ecologică(tabel 1.).
10
Ing. Camelia Maria Sîrbu (Alămorean) Rezumat
Tabel 1. Rezultatele testărilor privind pretabilitatea soiurilor de cartof la agricultura
biologică (Cojocna 2004) Soiul Producţia
t/ha Masa
med. a unui tub. (g)
Nr. mediu de tub. la cuib
03.08.2004Gradul de atac (%)
01.09.2004 Gradul de atac (%)
10.09.2004Gradul de atac (%)
Sante 36,4 45,9 17 10 30 80 Tentant 34 58,1 14 60 90 90 Robusta 28,5 54,0 11 10 10 70 Redsec 24,6 51,3 10 10 70 80 Frumoasa 24,4 52,4 10 50 90 90 Rozal 21,7 57,4 8 10 30 80 Roclas 17,6 50,3 7 80 90 90 Agatha 17,2 54,2 7 90 90 90 Amelia 16,7 49,6 7 10 30 80 Dacia 13,2 34,3 8 20 90 90 Christian 9,5 24,1 8 40 90 90 Riviera 8,8 41,4 5 90 90 90 10-30% – rezistent la mană; 40-60% – tolerant la mană; 60-90% – sensibil la mană;
5.1.5. Rezultate privind pretabilitatea unui sortiment de soiuri de cartof
autohtone la agricultura biologică, în medie pe anii 2006-2008
Anii experimentali 2006-2007-2008, au fost apropiaţi din punct de vedere a
favorabilităţii pentru cultura cartofului şi apropiaţi din punct de vedere climatic.
Producţiile obţinute sunt apropiate între cei trei ani experimentali (Tabel 2.) oscilând
în jurul valorii de 35-36 t/ha, diferenţele de producţie fiind nesemnificative.
Tabel 2 Influenţa anilor experimentali asupra producţiei
Anul Producţia(t/ha) % Diferenţa Seminificaţia Test Duncan
1. 2006 35,55 100,0 0.00 Mt. A 2. 2007 35,56 100,0 0,01 - A 3. 2008 34,68 97,5 -87 - A DL(p 5%) 1,47 DL(p 1%) 2,23 DL(p 0,1%) 3,58
11
Ing. Camelia Maria Sîrbu (Alămorean) Rezumat
În medie pe cei trei ani expeimentali, soiurile de cartof experimentate (Tabel 3.)
se grupează în două categorii: în prima categorie soiurile Robusta şi Rozal, soiuri cu
potenţial mai mic dar mai favorabile din punct de vedere al pretabilităţii la agricultura
ecologică ca urmare a rezistenţei lor mai ridicate la mană, iar în a doua categorie se
grupează soiurile cu potenţial mai ridicat de producţie (soiurile Redsec, Amelia şi
Productiv) care în anii experimentali au depăşit cu 13 până la 20% soiul Robusta luat
ca martor. Aceste soiuri Redsec, Amelia şi Productiv au realizat sporuri foarte
semnificative de producţie în medie pe cei trei ani comparativ cu soiul Robusta,
diferenţe validate şi prin calculul statistic efectuat prin testul comparaţiilor
multiple(Duncan).
Tabel 3. Comportarea soiurilor de cartof în cei trei ani experimentali
Soiul Producţia(t/ha) % Diferenţa Semnificaţia Test Duncan
1. Robusta 32,20 100,0 0.00 Mt. A 2. Rozal 31,48 97,8 -0,71 - A 3. Redesec 38,63 120,0 6,44 *** B 4. Amelia 36,57 113,6 4,38 *** B 5. Productiv 37,44 116,3 5,25 *** B DL(p 5%) 2,15 DL(p 1%) 2,88 DL(p 0,1%) 3,80
În interacţiunea an experimental x soi pretabil la agricultura ecologică se
constată o comportare diferită a soiurilor în anii experimentali (Tabel 4.). Dacă în anul
2006 soiurile au realizat producţii practic egale între ele, cu excepţia soiului Rozal care
a avut o depresiune foarte puternică de producţie exprimată prin diferenţe foarte
semnificativ negative, în anii 2007 şi 2008 toate soiurile experimentate au depăşit soiul
Robusta luat ca martor. Se pare că există o corelaţie inversă, valabilă ca şi în cazul
altor culturi agricole cum ar fi grâul, porumbul, sfecla etc., între producţie şi calitate.
Dacă soiul Robusta s-a dovedit cel mai pretabil soi pentru agricultura ecologică din
punct de vedere al rezistenţei la mană, producţiile realizate de acesta au fost mai mici
decât la celelalte soiuri experimentate în medie pe cei trei ani.
12
Ing. Camelia Maria Sîrbu (Alămorean) Rezumat
Tabel 4. Producţia de tuberculi în interacţiunea an experimental x soi
Anul Soiul Producţia
(t/ha) % Diferenţa
(t) Semnificaţia Test
Duncan 2006 Robusta 36,91 100,0 0,00 Mt. DEF
Rozal 28,14 76,2 -8,78 000 A Redsec 37,85 102,6 0,94 - EF Amelia 37,29 101,0 0,38 - EF Productiv 37,58 101,8 0,66 - EF
2007 Robusta 30,10 100,0 0,00 Mt. AB Rozal 31,54 104,8 1,44 - ABC Redsec 38,19 126,9 8,09 *** EF Amelia 39,53 131,3 9,43 *** F Productiv 38,44 127,7 8,33 *** EF
2008 Robusta 29,57 100,0 0,00 Mt. AB Rozal 34,77 117,6 5,20 ** CDE Redsec 39,85 134,8 10,28 *** F Amelia 32,90 111,3 3,33 - BCD Productiv 36,31 122,8 6,74 *** DEF
DL (p 5%) 3,73 DL (p 1%) 5,00 DL (p 0,1%) 6,59
5.2. REZULTATE PRIVIND EFICACITATEA UNOR FERTILIZANŢI FOLIARI
NATURALI ASUPRA PRODUCŢIEI SOIURILOR DE CARTOF
5.2.1 Rezultate privind eficacitatea unor fertilizanţi foliari naturali asupra
producţiei soiurilor de cartof , în anul 2004 ,la Cojocna, jud. Cluj
. Modul cum au influenţat îngrăşămintele foliare producţia în anul 2004, este
redat în Tabelul 5.
Soiurile pe un fond nefertilizat au reacţionat diferit prin sporuri de producţie
variabile la aplicarea îngrăşămintelor foliare unele realizând, ca urmare a unor blocaje
metabolice probabil în sinteza amidonului, scăderi ale producţiei, cum ar fi soiul Sante
care a reacţionat negativ la majoritatea variantelor de fertilizare foliară. Alte soiuri au
reacţionat pozitiv la toate produsele cum ar fi: Rozal, Dacia, Amelia, Riviera şi
Christian. Aceste soiuri se remarcă prin sporuri de producţie asigurate statistic în
majoritatea cazurilor studiate la fertilizarea foliară cu produsele studiate. Cu excepţia
13
Ing. Camelia Maria Sîrbu (Alămorean) Rezumat
14
soiului Riviera toate celelalte sunt creaţii ale cercetării ştiinţifice din ţara noastră fapt
ce le conferă un avantaj în plus în producerea de sămânţă în cultivarea lor pentru
producţia ecologică de cartof.
În noul concept de acţiune al fertilizanţilor foliari se presupune că aceştia au un
rol mare în antrenarea nutrienţilor din sol printr-o absorbţie mai accentuată a
elementelor minerale. În acest sens soiurile pot avea o reacţie diferită la fertilizarea
foliară, după cum genotipul are sau nu un sistem radicular mai mult sau mai puţin
dezvoltat sau o capacitate mai mare sau mai mică de absorbţie a nutrienţilor din sol.
Dintre soiurile testate remarcăm în mod deosebit soiurile Rozal la care
producţia este stimulată în mod semnificativ la patru din cele cinci îngrăşăminte foliare
testate şi soiurile Amelia, Dacia, Riviera şi Christian.
Ing. Camelia Maria Sîrbu (Alămorean) Rezumat
Tabel 5. Influenţa fertilizanţilor foliari asupra producţiei la soiurile experimentate (t/ha) (Cojocna 2004 )
Soiul Martor Var.2
Terra-
Sorb
Dif. faţă
de martor
Var.3
Glutaxin
Dif. faţă
de
martor
Var.4
Maxiroot
Dif. faţă
de
martor
Var.5
Biostar
Dif. faţă
de
martor
Var.6
Amalgerol
Dif. faţă
de
martor
Tentant 34 33,5 -0,5 35,1 +1,1 38 +4 40,2 +6,2 30,3 -3,7
Frumoasa 24,4 24,9 +0,5 21,1 -3,3 27,3 +2,9 17,2 -7,2 29,7 +5,3
Robusta 28,5 26,0 -2,5 21,4 -7,1 29,9 +1,4 30,9 +2,4 36 +7,5*
Rozal 21,7 30,4 +8,7* 27,2 +5,5 39,3 +17,6** 39,3 +17,6** 34,3 +12,6*
Redsec 24,6 29,2 +4,6 30,9 +6,3 28 +3,4 39 +14,4** 48,7 +24,1**
Roclas 17,6 14,0 -3,6 12,3 -5,3 12,6 -5 19 +1,4 21,3 +3,7
Dacia 13,2 19,6 +6,4 24,6 +11,4* 21,3 +8,1* 26,1 +12,9* 27,8 +14,6**
Amelia 16,7 24,5 +7,8* 29,6 +12,9* 21,6 +5,6 25 +8,3* 24 +7,3*
Agatha 17,2 20,7 +3,5 19,6 +2,4 24,2 +7 20,4 +3,2 21,2 +4
Riviera 8,8 21,2 +12,4* 13,1 +4,3 16,1 +7,3*
19,5 +10,7* 16,2 +7,4*
Sante 36,4 35,7 -0,7 34,4 -2 26 -10,40 37,8 +1,4 25,3 -11,10
Christian 9,5 21,8 +12,3* 25 +15,5** 14,2 +4,7 23,5 +14** 22,6 +13,1*
DL 5%=7,3
DL1%=13,5
DL0,1%=25,4
15
Ing. Camelia Maria Sîrbu (Alămorean) Rezumat
5.2.2. Rezultate privind eficacitatea unor fertilizanţi foliari naturali asupra producţiei
soiurilor de cartof, în medie pe anii 2006-2008, la Jucu, jud. Cluj
În urma calculelor statistice efectuate asupra producţiei de tuberculi rezultată din
experienţele în care s-au folosit diferite îngrăşăminte foliare aplicate asupra plantelor de
cartof pe un agrofond nefertilizat în prealabil, timp de trei ani conduc la obţinerea unor
diferenţe foarte semnificativ pozitive de producţie. Sporurile de producţie obţinute sunt
cuprinse între 3,79 şi 5,71 t/ha sau până la 18% comparative cu varianta nefertilizată
(Tabel 6.).
Dintre îngrăşămintele foliare se remarcă Terra-Sorb cu diferenţe semnificative faţă
de îngrăşământul Glutaxin, între celelalte îngrăşăminte foliare nefiind constatate diferenţe
semnificative după testul Duncan.
Tabel 6. Influenţa îngraşămintelor foliare asupra producţiei de tuberculi-Jucu, 2006-2008
Îngrăşământul
foliar Producţia(t/ha) % Diferenţa Seminificaţia Test Duncan
Nefertilizat 31,35 100,0 0,00 Mt. A Biomit 36,33 115,9 4,98 *** BC Biostar 36,10 115,2 4,75 *** BC Maxiroot 35,61 113,6 4,26 *** BC Terra Sorb 37,06 118,2 5,71 *** C Glutaxin 35,14 112,1 3,79 *** B DL(p 5%) 1,64 DL(p 1%) 2,16 DL(p 0,1%) 2,78
Analizând reacţia cartofului în medie pe toate soiurile experimentate se constată că
există o relaţie de interdependentă cu anul experimental la unele îngrăşăminte foliare
(Tabel 7.). Din acest punct de vedere anul 2007 s-a dovedit a fi cel mai favorabil aplicării
acestui tip de îngrăşăminte , toate variantele contribuind la obţinerea unor sporuri foarte
semnificative de producţie exceptând îngrăşământul Glutaxin care a realizat diferenţe
distinct semnificativ pozitive(CAMELIA SÎRBU şi colab., 2010).
Sporurile de producţie cuprinse între 14 şi 23% sau 4,1-7,0 t/ha sunt valori demne
de luat în considerare ca sporuri de producţie în orice cultură de cartof. În anii
experimentali 2006 şi 2008 deşi s-au obţinut sporuri de producţii la toate îngrăşămintele
16
Ing. Camelia Maria Sîrbu (Alămorean) Rezumat
foliare, cartoful a reacţionat diferit, unele îngrăşăminte fiind mai eficiente în anul 2006
altele în 2008. Cert este faptul că aplicarea îngrăşămintelor foliare naturale admise în
agricultura ecologică reprezintă o sursă împortantă de creştere a producţiei.
Tabel 7.
Influenţa îngraşămintelor foliare asupra producţiei de tuberculi în cei trei ani experimentali
Anul Tratamentul
foliar Producţia
(t/ha) % Diferenţa
(t) Semnificaţia Test
Duncan 2006 Nefertilizat 32,16 100,0 0,00 Mt. ABC
Biomit 35,33 110 3,17 * CDEFG Biostar 35,53 111 3,37 * DEFG Maxiroot 36,07 112 3,91 ** DEFG Terra Sorb 36,27 113 4,11 ** EFG Glutaxin 37,96 118 5,80 *** FG
2007 Nefertilizat 30,35 100,0 0,00 Mt. A Biomit 37,42 123 7,06 *** EFG Biostar 36,35 120 6,18 *** EFG Maxiroot 36,25 119 5,90 *** EFG Terra Sorb 38,26 126 7,91 *** G Glutaxin 34,54 114 4,19 ** BCDEF
2008 Nefertilizat 31,53 100,0 0,00 Mt. AB Biomit 36,24 115 4,71 ** EFG Biostar 36,25 115 4,71 ** EFG Maxiroot 34,50 109 2,97 * BCDE Terra Sorb 36,65 116 5,12 *** EFG Glutaxin 32,91 104 1,37 - ABCD
DL (p 5%) 2.84 DL (p 1%) 3.75 DL (p 0,1%) 4.81
În interacţiunea soi x tratament foliar, în cei trei ani experimentali (Tabel 8.), soiul
Robusta a realizat sporuri de producţii cu diferenţe foarte semnificative faţă de martor, la
aplicarea îngrăşământului Biostar şi diferenţe distinct seminificative la aplicarea
îngrăşămintelor Biomit şi Terra Sorb. La aplicarea produselor Maxiroot şi Glutaxin s-au
obţinut producţii apropiate faţă de varianta nefertilizată, diferenţele faţă de aceasta fiind
de 1,30t/ha respectiv de 3,32 t/ha.
17
Ing. Camelia Maria Sîrbu (Alămorean) Rezumat
Tabel 8.
Influenţa îngraşămintelor foliare asupra producţiei de tuberculi la soiurile experimentate
Soiul Tratamentul foliar
Producţia(t/ha)
% Diferenţa (t)
Semnifi- caţia
Test Duncan
ROBUSTA Nefertilizat 28.55 100.0 0.00 Mt. A Biomit 33.77 118 5.21 ** BCDEFG Biostar 35.18 123 6.62 *** DEFGHIJ Maxiroot 29.85 105 1.30 - AB Terra Sorb 33.96 119 5.41 ** BCDEFGH Glutaxin 31.87 112 3.32 - ABCDE
ROZAL Nefertilizat 28.39 100.0 0.00 Mt. A Biomit 32.09 113 3.70 * ABCDEF Biostar 30.16 106 1.77 - ABC Maxiroot 30.04 106 1.65 - AB Terra Sorb 34.48 122 6.09 ** CDEFGH Glutaxin 33.72 119 5.32 ** BCDEFG
REDSEC Nefertilizat 35.05 100.0 0.00 Mt. DEFGHIJ Biomit 42.97 123 7.92 *** M Biostar 37.80 108 2.75 - GHIJKL Maxiroot 37.87 108 2.85 - GHIJKL Terra Sorb 39.16 112 4.11 * IJKLM Glutaxin 38.95 111 3.90 * IJKLM
AMELIA Nefertilizat 33.62 100.0 0.00 Mt. BCDEFG Biomit 35.72 106 2.10 - EFGHIJ Biostar 35.28 105 1.66 - DEFGHIJ Maxiroot 40.18 120 6.56 *** KLM Terra Sorb 38.29 114 4.67 * HIJKL Glutaxin 36.35 108 2.72 - FGHIJK
PRODUCTIV Nefertilizat 31.13 100.0 0.00 Mt. ABCD Biomit 37.09 119 5.96 ** GHIJK Biostar 42.10 135 10.97 *** LM Maxiroot 40.11 129 8.98 *** KLM Terra Sorb 39.42 127 8.29 *** JKLM Glutaxin 34.80 119 3.67 * DEFGHI
DL (p 5%) 3.67 DL (p 1%) 4.84 DL (p 0,1%) 6.21
În ceea ce priveşte soiul Rozal, acesta a acumulat producţii cu diferenţe distinct
semnificativ pozitive faţă de martor pe variantele pe care s-a aplicat Terra Sorb şi
Glutaxin şi diferenţe semnificativ pozitive pe varianta pe care s-a aplicat Biomit.
18
Ing. Camelia Maria Sîrbu (Alămorean) Rezumat
Soiul Redsec a reacţionat pozitiv la aplicarea îngrăşământului Biomit unde
diferenţa faţă de varianta nefertilizată a fost de 7,92 t/ha, dar şi la aplicarea
îngrăşămintelor Terra Sorb şi Glutaxin, diferenţele faţă de martor au fost de 4,11 t/ha
respectiv de 3,90 t/ha.
Dacă pe variantele pe care s-au aplicat îngrăşămintele Biomit, Biostar şi Glutaxin
soiul Amelia a abţinut producţii apropiate de varianta nefertilizată, diferenţele faţă de
aceasta fiind nesemnificative, pe variantele pe care s-au aplicat Maxiroot şi Terra Sorb s-
au obţinut sporuri de producţie cu diferenţe foarte semnificative respectiv semnificative
faţă de mator(Tabel 8.).
Soiul Productiv este singurul soi care a acumulat sporuri de producţie la aplicarea
îngrăşămintelor foliare, diferenţele de producţie faţă de varianta nefertilizată fiind
cuprinse între 3,67 t/ha şi 10,97 t/ha.
În concluzie, în interacţiunea soi x tratament foliar, rezultatele pe trei ani
experimentali ne prezintă soiul Productiv ca cel mai receptiv soi la toate tratamentele
foliare (Tabel 8.). Cele mai eficiente produse s-au dovedit a fi Biomit cu sporuri
semnificative la soiurile Robusta, Rozal, Redsec şi Productiv şi Terra Sorb la toate
soiurile experimentate.
5.3. REZULTATE PRIVIND EFECTUL APLICĂRII UNOR PRODUSE NATURALE
PENTRU CONTROLUL MANEI
În ceea ce priveşte controlul manei cu produsele acceptate de către agricultura
biologică, rezultatele au fost contradictorii de la an la an şi de la soi la soi, totuşi rămân
cu eficacitate general bună produsele pe bază de cupru: zeamă bordeleză, oxiclorura de
cupru şi hidroxid de cupru.
Soiurile la care aplicarea de zeamă bordeleză a fost greu de definit au fost:
Tentant, Agata şi Rivera(Fig. 7.). La toate celelalte soiuri s-a înregistrat o scădere a
gradului de atac al manei cuprins între aproximativ 4 şi 20 % faţă de varianta martor,
netratată.
19
Ing. Camelia Maria Sîrbu (Alămorean) Rezumat
05
1015202530354045
Tentan
t
Frumoa
sa
Robus
taRoz
al
Redse
c
Roclas
Dacia
Amelia
Agata
Riviera
Sante
Christi
anGra
dul d
e at
ac (%
)/Atta
ck d
egre
e(%
)
Soiul/Variety Martor/Control
Fig.7. Controlul manei cu zeamă bordeleză
În varianta pe care s-a aplicat oxiclorură de cupru doar trei soiuri au avut o reacţie
pozitiv semnificativă faţă de martor, şi anume: soiul Roclas unde gradul de atac a scăzut
cu 20% faţă de martor şi soiurile Tentant şi Robusta la care gradul de atac a scăzut cu
10% faţă de varianta netratată. Celelate soiuri au avut fie o reacţie cu valori foarte
apropiate de varianta martor sau neutră (Fig. 8.).
05
101520253035404550
Tentan
t
Frumoa
sa
Robus
taRoz
al
Redse
c
Roclas
Dacia
Amelia
Agata
Riviera
Sante
Christi
anGra
dul d
e at
ac(%
)/Atta
ck d
egre
e(%
)
Soiul/Variety Martor/Control
Fig. 8. Controlul manei cu oxiclorură de cupru
În varianta 8, tratată cu hidroxid de cupru, soiurile la care mana s-a manifestat cu
un grad de atac mai mic au fost Tentant, Robusta, Roclas şi Agata unde acesta a scăzut
20
Ing. Camelia Maria Sîrbu (Alămorean) Rezumat
faţă de martor cu 10%, iar la soiurile Riviera, Sante şi Chiristian efectul hidroxidului de
cupru a avut o reacţie neutră (Fig. 9.). Cea mai mare scădere a gradului de atac s-a
înregistrat la soiul Dacia, unde a scăzut cu 20 % faţă de varianta netratată.
0
10
20
30
40
50
60
Tentan
t
Frumoa
sa
Robus
taRoz
al
Redse
c
Roclas
Dacia
Amelia
Agata
Riviera
Sante
Christi
anGra
dul d
e at
ac(%
)/Atta
ck d
egre
e(%
)
Soiul/Variety Martor/Control
Fig. 9. Controlul manei cu hidoxid de cupru
5.4 REZULTATE PRIVIND EFECTUL UNOR EXTRACTE NATURALE ÎN CONTROLUL GÂNDACULUI DIN COLORADO LEPTINOTARSA
DECEMLINEATA SAY
5.4.1. Rezultate privind efectul repelent al extractelor vegetale asupra adulţilor gândacului din Colorado, Cojocna 2004
În vederea controlului gândacului din Colorado cu produse obţinute din extracte
vegetale naturale, s-au testat în anul 2004 în condiţii de camp experimental un număr de
şase produse în concentraţii diferite. Rezultatele obţinute sunt prezentate în continuare.
Rezultatele eficacităţii extractelor vegetale în reducerea pontelor depuse de
gândacul din Colorado, Leptinotarsa decemlineata Say., pe frunzele de cartof sunt redate
în tabelul 9.
În varianta martor, netratată la data depunerii pontelor primei generaţii, au fost
semnalate un număr mediu de 1,5789 ponte/plantă (cu un minim de 1,21 ponte/plantă în
repetiţia a treia şi cu un maxim de 1,87 ponte/plantă în prima repetiţie).
În variantele în care s-au utilizat extracte vegetale obţinute din Taraxacum offinale
L. (păpădie) şi Tagetes erecta L. (crăiţe), singure sau în amestec, eficacitatea
21
Ing. Camelia Maria Sîrbu (Alămorean) Rezumat
tratamentului în reducerea pontelor de adulţii gândacului din Colorado a fost cuprinsă
între 46,74 % şi 87,78 %, în aceste variante au fost semnalate între 0,8407 şi 0,1930
ponte/plantă.
Tabel 9. Eficacitatea extractelor vegetale în reducerea pontelor depuse de gândacul din
Colorado, Leptinotarsa decemlineata Say., Cojocna 2004
Nr. Var.
Extractul Conc. %
Nr. rep.
Pl/ Rep.
Ponte/ rep.
Pl./ var.
Ponte/ var.
Nr. mediu
ponte/pl
E %
1
Tagetes erecta
12,50
1 12 4 52
28
0,5385
65,89 2 15 6
3 13 9 4 12 9
2
Tagetes erecta
25,00
1 14 6 49
20
0,4082
74,15 2 11 3
3 14 5 4 10 6
3
Tagetes erecta +
Taraxacum offinale
5+5
1 11 6 44
37
0,8409
46,74 2 12 10
3 12 13 4 9 8
4
Tagetes erecta +
Taraxacum offinale
7+7
1 17 5 62
17
0,2742
82,62 2 18 4
3 16 2 4 11 6
5
Taraxacum
offinale
12,50
1 11 12 50
33
0,6600
5,19 2 14 4
3 13 12 4 12 5
6
Taraxacum
offinale
25,00
1 15 0 57
11
0,1930
87,78 2 16 3
3 14 5 4 12 3
7
Martor netratat
-
1 15 28 57
90
1,5789
0 2 14 25
3 14 17 4 14 20
În concluzie, extractele vegetale pot constitui o alternativă în controlul gîndacului
din Colorado în cadrul culturilor de cartof, mai ales în lanurile din care se preconizează
obţinerea unei producţii ecologice; extractele naturale obţinute din Taraxacum offinale L.
(păpădie). şi Tagetes erecta L. (crăiţe) prezintă effect repulsive pentru adulţi, aceştia
evitând pentru depunerea pontei plantele tratate cu aceste extracte; utilizarea acestor
22
Ing. Camelia Maria Sîrbu (Alămorean) Rezumat
extracte naturale în amestec poate să prezinte efect de sinergism, ceea ce contribuie la
creşterea efectului repelent.
5.4.2. Rezultate privind efectul unor extracte hidroalcoolice asupra larvelor
gândacului din Colorado, Cojocna 2004
Pentru controlul gândacului din Colorado s-au testat mai multe extracte vegetale
cunoscute ca potenţial active asupra larvelor acestui dăunător.
Rezultatele eficacităţii extractelor vegetale în combaterea larvelor speciei Leptinotarsa
decemlineata Say. sunt redate în Tabelul 10.
Tabel 10. Eficacitatea extractelor vegetale în combaterea gândacului din Colorado
(Cojocna, 2004)
Nr. Var.
Extractul Concentraţia % Larve /plantă
Eficacitate %
1 Tagetes erecta L. 12,5 23,40 7,14 2 Tagetes erecta L. 25 6,50 74,20 3 Tagetes erecta L.+ Taraxacum officinale L. 5 + 5 20,00 20,64 4 Tagetes erecta L.+ Taraxacum officinale L. 7 + 7 16,40 34,92 5 Taraxacum officinale L. 12,5 13,40 46,83 6 Taraxacum officinale L. 25 13,83 45,12 7 Tagetes erecta L. 12,5 8,40 66,67 8 Tagetes erecta L. 25 7,00 72,22 9 Chrysanthemum cinerariaefolium Trev. 10 6,50 74,21 10 Chrysanthemum cinerariaefolium Trev. 20 0,25 99,01 11 Artemisia abrotanum L. 10 5,00 80,16 12 Artemisia abrotanum L. 20 3,00 88,10 13 Armoracia rusticana Lam. 10 6,66 73,57 14 Armoracia rusticana Lam. 20 4,00 84,13 15 Ruta corsica L. 10 8,75 65,28 16 Ruta corsica L. 20 0,80 96,83 17 Nepeta cataria var. citriodora 10 5,00 80,16 18 Nepeta cataria var. citriodora 20 5,20 79,37 19 Chrysanthemum balsamita var. canfora 10 7,50 70,24 20 Chrysanthemum balsamita var. canfora 20 1,75 93,06 21 Artemisia absinthium L. 10 19,00 24,60 22 Leuzea carth. (herba) 10 5,60 77,78 23 Leuzea carth. (herba) 20 6,40 74,60 24 Artemisia capilaris 10 4,25 83,13 25 Artemisia capilaris 20 3,80 84,92 26 Marrubiumvulgaris L. 10 6,83 72,90 27 Marrubium vulgaris L. 20 3,80 84,92 28 Mentha piperita L. 10 6,75 73,21 29 Martor netratat - 25,20 -
23
Ing. Camelia Maria Sîrbu (Alămorean) Rezumat
În varianta martor netratat au fost semnalate un număr mediu de 25,2 larve/plantă.
Variantele în care s-au utilizat extracte vegetale obţinute din Chrysanthemum
cinerariaefolium Trev. (piretru), Chrysanthemum balsamita var. canfora şi Ruta corsica,
toate în concentraţie de utilizare de 20%, eficacitatea tratamentului în combaterea
larvelor gândacului din Colorado au fost de peste 90% (99,01%; 93,06% şi respectiv
96,83%), eficacităţi care sunt comparabile cu cele obţinute şi prin tratamentul cu ajutorul
insecticidelor de sinteză. În aceste variante au fost semnalate între 0,25 şi 1,75
larve/plantă, densităţi care se încadrează sub pragul economic de dăunare (PED).
Extractele vegetale obţinute din aceleaşi plante, dar în concentraţie de utilizare de 10%,
au avut o eficacitate de 74,21% (6,5 larve/plantă), 70,24% (7,5 larve/plantă) şi respectiv
65,28% (8,75 larve/plantă). La această concentraţie de utilizare s-a semnalat
supravieţuirea larvelor de vârstă mai înaintată, aflate pe plante în momentul aplicării
tratamentului. Larvele de prima vârstă precum şi cele eclozate după efectuarea
tratamentului au fost puternic afectate de către produs(CAMELIA SÎRBU şi colab.,
2004).
Eficacităţi ale tratamentului cuprinse între 80 –90%, eficacităţi care prin repetarea
tratamentului pot da rezultate acceptabile în culturile la care se doreşte obţinerea unor
recolte ecologice, s-au realizat în variantele în care s-au aplicat extracte din: Armoracia
rusticana Lam. (hrean) în concentraţie de 20% (eficacitate de 84,13%), Artemisia
abrotanum L. (lemnul domnului) în concentraţie de 10% sau 20% (eficacitate cuprinsă
între 80,16 % şi 88,10%),, Artemisia capilaris, în concentraţie de 10% sau 20%
(eficacitate cuprinsă între 83,13% şi 84,92%), Marrubium vulgaris L. (voronic sau
unguraş) în concentraţie de 20% (eficacitate de 84,92%) şi Nepeta cataria var. citriodora
(cătuşnică) cu o eficacitate de 80,16%.
24
Ing. Camelia Maria Sîrbu (Alămorean) Rezumat
5.4.3. Rezultate privind efectul unor extracte hidroalcoolice în controlul gândacului din Colorado, Cojocna 2005
În acest an s-au testat extracte obţinute din 7 plante (Chrysanthemum
cinerariaefolium Trev., Artemisia abrotanum L., Armoracia rusticana Lam., Ruta
corsica L., Chrysanthemum balsamita var. Canfora, Artemisia capilaris şi Marrubium
vulgaris L.)(Tabel 11.).
În varianta martor (netratat) populaţia larvelor gândacului din Colorado a avut o
valoare de 31,4 larve/plantǎ. Prin aplicarea unui tratament cu extracte vegetale, în toate
variantele experimentale s-a constatat o diminuare a nivelului populaţional al larvelor. În
aceste variante numǎrul mediu de larve/plantǎ a avut o valoare cuprinsǎ între 5,25 (la
Chrysanthemum cinerariaefolium Trev.) şi 9,25 (la Marrubium vulgaris L.), ceea ce
înseamnǎ o reducere a nivelului populaţional într-o proporţie care oscileazǎ între 70,5%
şi 83,3%.
Dacǎ comparǎm datele experimentale obţinute în acest an cu cele din anul
precedent, se poate afirma cǎ utilizarea acestor produse de origine vegetalǎ în combaterea
larvelor de Leptinotarsa decemlineata pot sǎ diminueze considerabil populaţia larvelor.
Întrucât, utilizarea extractelor vegetale la concentraţia din anul precedent necesitǎ un
consum mare de material vegetal (anul precedent proporţia a fost de 1 : 1) ceea ce face ca
metoda sǎ fie dificil de aplicat, în acest an s-au redus concentraţie de extract vegetal la o
proporţie de 1 : 3. Aceastǎ diminuare a concentraţie a determinat şi o diminuare a
eficacitǎţii biologice a extractelor vegetale. Astfel, spre exemplificare, la Chrysanthemum
cinerariaefolium Trev.în anul precedent eficacitatea a fost de 99,01% (cea mai bunǎ
dintre variantele experimentale ale anului 2004), iar în acest an aceasta s-a diminuat
ajungând sǎ fie de 83,3%. La Marrubium vulgaris L. eficacitatea în anul precedent a fost
de 84,92%, iar în acest an, prin diminuarea concentraţiei de utilizare, s-a realizat o
eficacitate biologicǎ de 70,5%.
Se cunoaşte cǎ eficacitatea biologicǎ a acestor produse este puternic influenţatǎ de
oscilaţiile factorilor climatici (temperaturǎ, luminǎ şi radiaţie solarǎ), fapt care poate sǎ fi
contribuit la apariţia unor diferenţe de eficacitate între cei doi ani experimentali.
25
Ing. Camelia Maria Sîrbu (Alămorean) Rezumat
Tabel 11. Eficacitatea extractelor vegetale în combaterea gândacului din Colorado, 2005
Nr. Var.
Extractul Concentraţia Larve /plantă
Eficacitate %
1 Chrysanthemum cinerariaefolium Trev. 1 : 3 5,25 83,3 2 Artemisia abrotanum L. 1 : 3 7,75 75,3 3 Armoracia rusticana Lam. 1 : 3 8,75 72,1 4 Ruta corsica L. 1 : 3 6,25 80,0 5 Chrysanthemum balsamita var. canfora 1 : 3 6,50 79,3 6 Artemisia capilaris 1 : 3 8,50 72,9 7 Marrubium vulgaris L. 1 : 3 9,25 70,5 8 Martor netratat - 31,40 -
Extractele obţinute din Chrysanthemum cinerariaefolium Trev. şi Chrysanthemum
balsamita var. canfora, au un puternic efect letal în toate variantele. În varianta 3 s-a
semnalat o mortalitate de 100% a larvelor (Chrysanthemum balsamita var. canfora, în
proporţie de 1 :1), iar în varianta 2 mortalitatea larvelor a fost de 95% (Chrysanthemum
cinerariaefolium Trev. în proporţie de 1 :1).
Extrectele vegetale din Chrysanthemum cinerariaefolium Trev. obţinute în
propilenglicol, (varianta 9 şi 10), deşi au determinat o mortalitate ridicatǎ a larvelor, nu
pot sǎ fie utilizate, deoarece prezintǎ fenomenul de fitotoxicitate asupra plantelor tratate.
5.5. REZULTATE PRIVIND COMBATEREA BURUIENILOR CU AJUTORUL
FOCULUI
Dintre metodele cunoscute pentru controlul buruienilor sunt generalizate: praşile
mecanice şi manuale, plivitul, solarizarea, simularea semănatului, etc. descrise în partea
generală a lucrării.
Una dintre metodele modernă pentru controlul buruienilor în agricultura ecologică
şi aplicată din ce în ce mai frecvent în toate ţările producătoare de cartof ecologic este
folosirea focului în acest scop.
În general culturile de cartof în sistemul de agricultură ecologică se îmburuienează
prin rezerva de sămânţă adusă de gunoiul de grajd folosit ca fertilizant de bază.
Cu ajutorul unei instalaţii originale concepute de către noi şi confecţionată în
atelierele didactice ale USAMV Cluj-Napoca, s-a experimentat controlul buruienilor în
26
Ing. Camelia Maria Sîrbu (Alămorean) Rezumat
câmpul experimental. Instalaţia foloseşte ca sursă de căldură propanul lichefiat şi
distribuit în butelii comerciale. Butelia a fost amplasată pe un cărucior mobil confecţionat
pe roţi de bicicletă tractabil printre rândurile de cartof având ecartamentul multiplu al
distanţei de plantare.
Prin sistemul de cultură în biloane s-a căutat protejarea plantelor de cartof crescute
pe coama bilonului prin confecţionarea unei apărători de protecţie a frunzelor de cartof
cu formă conică cu dirijarea flăcării printre rânduri. Combterea buruienilor dintre rânduri
cu ajutorul focului se poate face pe toată suprafaţa culturii până la răsărirea plantelor de
cartof pentru buruienile care apar între plantare şi răsărire şi printre rânduri cu
apărătoarea de protecţie după răsărirea cartofului.
Spre deosebire de aplicarea erbicidelor buruienile sunt controlate total indiferent
de specie. Distrugerea buruienilor are loc prin acţiunea temperaturilor înalte asupra
celulelor care explodează prin dilatarea apei aflate în acestea. Efectul este imediat, vizibil
în 15-20 min. Buruienile se ofilesc ireversibil.
În studiile efectuate de noi s-au controlat buruienile cu ajutorul focului în faza
cotiledonală + una, două frunze (Fig. 9) şi într-o fază mai avansată printre rândurile de
cartof folosind apărătoarea de protecţie (Fig. 10).
Efectul a fost total în ambele cazuri, rezultatele de control al buruienilor fiind
similare cu o praşilă manuală(Fig. 11 şi Fig. 12).
Plantele de cartof au fost afectate într-o mică măsură, mai cu seamă asupra
frunzelor bazale care oricum erau într-o fază avansată de maturizare, cu început de
îngălbenire.
Speciile de buruieni identificate în câmpul experimental au fost următoarele:
Convolvulus arvensis, Cirsium arvense, Symphytium officinale, Sonchus arvensis,
Echinochloa crus-galli, Setaria glauca, Melandrium album, Poligonum convolvulus,
Matricaria innodora, Cicorium intibus, Chenopodium album, Daucus carota. Dintre
aceste specii, dominante au fost: Convolvulus arvensis, Cirsium arvense şi Poligonum
convolvulus.
Nici o specie nu a supravieţuit şi nici una nu a regenerat.
27
Ing. Camelia Maria Sîrbu (Alămorean) Rezumat
Fig. 11. Efectul folosirii focului în controlul buruienilor(original)
Fig. 12. Efectul folosirii focului în controlul buruienilor (original)
28
Ing. Camelia Maria Sîrbu (Alămorean) Rezumat
CONCLUZII
Agricultura biologică asigură obţinerea de produse sanogene, fără compuşi toxici,
rezidii, substanţe poluante sau metale grele;
Din patrimoniul naţional de soiuri româneşti s-au selectat soiurile Robusta,
Redsec, Rozal şi Amelia într-o primă etapă la care s-a adăugat soiul Productiv
cunoscut pentru potenţialul său ridicat de producţie şi rezistenţa lui la mană şi
viroze;
Toate soiurile selectate ca pretabile pentru agricultura biologică au prezentat pe
parcursul cercetărilor producţii ridicate (între 30 şi 40 t/ha) şi o rezistenţă naturală
ridicată la mană având un grad de atac la începutul lunii septembrie cuprins între
20 şi 65%, cel mai rezistent dovedindu-se soiul Robusta;
În medie pe cei trei ani luaţi în studiu soiurile testate se grupează în două categorii,
una a soiurilor cu potenţial mediu de producţie, Robusta şi Rozal, dar mai
favorabile din punct de vedere al pretabilităţii la agricultura biologică ca urmare a
rezistenţei lor naturale mai ridicată la mană şi altă categorie care grupează soiurile
Redsec, Amelia şi Productiv cu potenţial mai ridicat de producţie şi cu rezistenţă
mulţumitoare la mană până la începutul lunii august;
Cu constanţă mare în producţie s-au remarcat soiurile Redsec şi Productiv
recunoscute pentru plasticitatea lor ecologică, fapt ce le conferă un plus de valoare
pentru sistemul biologic de producţie. Chiar dacă aceste soiuri au o oarecare
sensibilitate la mană, susţinerea lor pentru producţia biologică vine ca urmare a
faptului ca mana cartofului poate fi controlată şi în acest sistem de producţie cu
produse pe bază de cupru acceptate în agricultura biologică;
Reacţia soiurilor la fertilizarea foliară este diferită şi acest fapt este determinat de
rolul fertilizanţilor foliari care într-o nouă concepţie se pare că antrenează
absorbţia elementelor minerale din sol în funcţie de capacitatea de absorbţie a
fiecărui sistem radicular al soiului în parte. Aşa se explică de ce unele produse
foliare au efect diferit la soiuri diferite;
Îngrăşămintele foliare naturale reprezintă o sursă importantă de creştere a
producţiei. Sporul de producţie faţă de martorul nefertilizat poate ajunge în anii
favorabili între 7 şi 10 t/ha;
29
Ing. Camelia Maria Sîrbu (Alămorean) Rezumat
În interacţiunea soi x tratament foliar, rezultatele pe trei ani experimentali ne
prezintă soiul Productiv ca cel mai receptiv soi la toate tratamentele foliare. Cele
mai eficiente produse s-au dovedit a fi Biomit cu sporuri semnificative la soiurile
Robusta, Rozal, Redsec şi Productiv şi Terra Sorb la toate soiurile experimentate;
Fertilizanţii foliari naturali influenţează masa medie a unui tubercul în sens pozitiv
cu sporuri de masă de până la 18%. Din acest punct de vedere cele mai eficiente s-
au dovedit a fi Biomit şi Biostar;
Cercetările efectuate timp de 2 ani au scos în evidenţă faptul că dintre soiuri s-au
remarcat Robusta, Redsec, Amelia şi Rozal iar dintre produsele folosite zeama
bordeleză şi hidroxidul de cupru care pot menţine foliajul până la 60 – 70 de zile
în vegetaţie (1 august);
Extractele vegetale obţinute din speciile Tagetes erecta şi Taraxacum officinale
simple sau în amestec în concentraţii de 5, 12 sau 25% pot constitui o alternativă
de control al gândacului din Colorado. Aceste produse au prezentat efecte
repulsive pentru adulţi, aceştia evitând depunerea pontelor pe plantele tratate.
Folosind aceste extracte naturale în amestec efectul repelent poate fi mărit prin
acţiunea sinergică a celor două extracte vegetale;
Cele mai bune rezultate în combaterea larvelor speciei Leptinotarsa decemlineata
Say. s-au obţinut cu extractele hidroalcoolice din Chrysanthemum
cinerariaefolium Trev., Chrysanthemum balsamita var. canfora şi Ruta corsica,
toate în concentraţie de utilizare de 20%. Eficacitatea tratamentului în combaterea
larvelor a fost de peste 93 până la 99%, eficacităţi care sunt comparabile cu cele
obţinute şi cu ajutorul insecticidelor de sinteză;
Extractele obţinute din Chrysanthemum cinerariaefolium Trev. şi Chrysanthemum
balsamita var. Canfora, testate şi în condiţii de laborator, au un puternic efect letal
în toate variantele;
Rezultate promiţătoare de control a larvelor gândacului din Colorado de peste 80%
s-au obţinut şi cu extracte hidroalcoolice din hrean (Armoracia rusticana), din
lemnul domnului (Artemisia abrotanum) dar şi din Artemisia capilaris, din
Marrubium vulgaris şi Nepeta cataria var. citrodora;
30
Ing. Camelia Maria Sîrbu (Alămorean) Rezumat
31
Folosirea focului în combarea buruienilor poate fi considerată o metodă eficientă,
rezultatele de control al buruienilor fiind similare cu o praşilă manuală. Plantele de
cartof au fost afectate într-o mică măsură, mai cu seamă asupra frunzelor bazale
care oricum erau într-o fază avansată de maturizare, cu început de îngălbenire.
Instalaţia de control al buruienilor cu ajutorul focului concepută de noi poate fi
folosită în culturile de cartof biologice de 2-3 ori până la acoperirea solului de
vegetaţia plantelor când buruienile sunt stăpânite de cultură prin lipsa luminii iar
influenţa lor asupra producţiei este nesemnificativă.