Cartoful și alte plante Cartoful și alte plante înruditeînrudite

Prof. Pop AurelProf. Pop Aurel

Această grupă cuprinde plante cultivate.

Dintre cele mai cunoscute amintim: cartoful, ardeiul, pătlăgeaua roșie, pătlăgeaua vânătă, petunia.

Ele sunt importante pentru fructele lor (roșia, vânăta, ardeiul) sau pentru tulpinile lor (cartoful).

CartofulEste adus din America de Sud,

din zona munților Anzi. La noi se cultivă în toată țara,

dar culturile cele mai întinse se află în zonele subcarpatice și depresionare.

Este printre primele plante care se cultivă primăvara timpuriu.

Rădăcina este pivotantă și bine ramificată.

Tulpina. Cartoful prezintă două feluri de

tulpini: una aeriană care este ierboasă și ramificată și una subpământeană.

Ramurile subpământene sunt mai albicioase decât rădăcinile și poartă pe ele, în mici scobituri, frunze reduse sub formă de solzi și muguri.

Pe măsură ce planta crește și frunzele fabrică substanțe organice, o parte dintre ele se depun în aceste tulpini care cresc, se umflă și formează tuberculii.

Deși sunt în pământ, tuberculii sunt tulpini, fapt dovedit de prezența mugurilor în micile scobituri numite ochi.

Ne dăm mai bine seama de acest lucru primăvara, când din acești muguri cresc lăstari (lujeri) tineri.

Un tubercul are forme diferite și la exterior prezintă un strat brun, impermeabil.

Pe suprafața lui se observă ochii, care sunt de fapt frunze reduse și mugurași.

În interior prezintă un miez alb- gălbui, bogat în substanțe hrănitoare, în special amidon.

Frunzele sunt mari, dese și au formă penat- compusă.

Ele transpiră intens, de aceea rădăcina absoarbe multă apă.

Florile sunt grupate spre vârful tulpinii în inflorescențe și au culoare albă sau roz- liliachie.

O floare de cartof are:cinci sepale unite între ele formând

un ”păhărel” cu cinci colțuri;cinci petale unite între ele;cinci stamine care au filamente

scurte și antere mari cu mult polen;gineceul are un ovar mai umflat, stil

lung și stigmat ca o gămălie;

Toate părțile cartofului, cu excepția tuberculului, conțin o substanță otrăvitoare numită solanină, urât mirositoare.

De aceea plantele nu sunt consumate de animale și nici florile nu sunt căutate de insecte.

Nu au nectar, doar anumiți gândaci le vizitează pentru polen.

Fructele se formează în locul florilor și sunt niște bobițe roșii, zemoase, cu multe semințe.

Fructul cartofului este deci o bacă.

Și aceste fructe sunt otrăvitoare.

Înmulțire. Cartoful se poate înmulți prin

semințe, ca orice plantă, dar tuberculii obținuți sunt mici.

Pentru obținerea tuberculilor mari înmulțirea cartofului se face prin tuberculi, deci vegetativ.

Aceștia se sădesc primăvara timpuriu.

Din fiecare ochi va crește un lăstar.

Tinerele plăntuțe se vor hrăni la început din substanțele de rezervă ale tuberculului, până își vor forma frunzele, apoi tubercului, secătuit se usucă.

Importanța economicăÎn alimentația omului

tuberculii sunt folosiți deoarece sunt gustoși și conțin substanțe dulci, amidon, vitamina C

Tot din tuberculi se obțin: spirtul (alcool) și apretul.

Tuberculii pot constitui hrană pentru animale (porci).

Sfârșit