ROMÂNIA

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

ACADEMIA DE POLIŢIE „ALEXANDRU IOAN CUZA“

ŞCOALA DOCTORALĂ „ORDINE PUBLICĂ ŞI

SIGURANŢĂ NAŢIONALĂ“

TEZĂ DE DOCTORAT

TEMA:

MANAGEMENTUL ACTIVITĂŢILOR DE

PREVENIRE ŞI COMBATERE A ILEGALITĂŢILOR

ÎN DOMENIUL DREPTURILOR DE PROPRIETATE

INDUSTRIALĂ

Conducător de doctorat

Prof. Univ.

Dr. ȘTEFAN PRUNĂ

Doctorand

MARIN (NAE) MARIOARA

Teză elaborată în vederea obţinerii titlului de DOCTOR

în domeniul „Ordine publică şi siguranţă naţională”

BUCUREŞTI

2014

2

C U P R I N S

INTRODUCERE

CAPITOLUL I

APARIŢIA ŞI DEZVOLTAREA DREPTURILOR DE

PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Secţiunea 1 Consideraţii generale despre proprietatea

intelectuală

1.1. Apariţia dreptului de proprietate intelectuală la nivel

mondial

1.2. Evoluția dreptului de proprietate intelectuală

Secțiunea 2 Evoluţia istorică a drepturilor de proprietate

intelectuală

2.1. Perioada privilegiilor şi a monopolurilor

2.2. Perioada reglementărilor naţionale

2.3. Perioada internaţionalizării

2.4. Globalizarea

2.4. Istoricul protecţiei proprietăţii intelectuale în România

Secţiunea 3 Definirea şi caracteristicile dreptului de

proprietate intelectuală

3.1. Definirea conceptului de proprietate intelectuală

3.2. Principalele caracteristici ale dreptului de proprietate

intelectuală

Secțiunea 4 Controverse în legătură cu legitimitatea

protecţiei dreptului de proprietate intelectuală

4.1. Proprietatea materială și cea imaterială

4.2. Aspecte practice

4.3. „Patentul” - drept de proprietate industrială

4.4. Aspecte consacrate de doctrina națională

CAPITOLUL II

PROPRIETATEA INDUSTRIALĂ. MANAGE-

MENTUL PROTECŢIEI CREAŢIILOR UTILITARE

Secţiunea 1 Noţiune, caracteristici şi componenţă

3

1.1. Noțiune

1.2. Caracteristici ale dreptului de proprietate industrială

Secţiunea 2 Protecţia creaţiilor tehnice.

2.1. Brevetul de invenție

2.2. Modalităţi de acordare a protecţiei pentru creaţiile

tehnice

2.3. Modelul de utilitate

2.4. Desenul și modelul industrial

2.5. Produse semiconductoare

Secțiunea 3 Protecţia creaţiilor estetice

3.1. Marca

3.2. Indicaţiile geografice (indicaţiile de provenienţă sau

denumirile de origine)

3.3. Numele comercial

Secțiunea 4 Alte categorii de drepturi de proprietate

industrială

4.1. Concurenţa neloială

4.2. Protecţia know-how-lui

CAPITOLUL III

MANAGEMENTUL ACTIVITĂŢILOR DE PRO-

TECŢIE A DREPTURILOR DE PROPRIETATE

INDUSTRIALĂ ÎN LUMEA GLOBALIZATĂ

Secţiunea 1 Protecţia proprietăţii intelectuale în era

globalizării

1.1. Conceptul de globalizare

1.2. Dreptul de proprietate intelectuală în lumea globală

Secţiunea 2 Aspecte de drept comparat în domeniul

drepturilor de proprietate intelectuală

2.1. La nivelul ţărilor membre U.E.

2.2. Prevederi penale din legislaţiile altor state

Secțiunea 3 Practică judiciară în domeniul drepturilor de

proprietate industrială

3.1. Criminalitatea economico-financiară în domeniul de

referință

4

3.2. Contrafacerea „noua armă” a crimei organizate

3.3. Impactul crizei globale în domeniul drepturilor de

proprietate intelectuală

CAPITOLUL IV

REGLEMENTĂRI INTERNAŢIONALE, COMUNI-

TARE ŞI NAŢIONALE ÎN DOMENIUL

DREPTURILOR DE PROPRIETATE INDUSTRIALĂ

Secţiunea 1 Tratate si convenţii internaţionale în domeniu

1.1. Convenţia de la Paris pentru protecţia proprietăţii

industriale din 1883

1.2. Convenţia pentru instituirea Organizaţiei Mondiale a

Proprietăţii Intelectuale, din 14 iulie 1967

1.3. Aranjamentul de la Madrid privind înregistrarea

internaţională a mărcilor, în forma revizuită la Stockholm

la 14 iulie 1967

1.4. Aranjamentul de la Haga privind depozitul

internaţional de desene şi modele industriale, din 6

noiembrie 1925

1.5. Aranjamentul de la Madrid privind reprimarea

indicaţiilor de provenienţă false sau înşelătoare asupra

produselor

1.6. Aranjamentul de la Nisa privind clasificarea

internaţională a produselor şi serviciilor în vederea

înregistrării mărcilor, din 15 iunie 1957

1.7. Aranjamentul de la Lisabona privind protecţia

denumirilor de origine şi înregistrarea lor internaţională

1.8. Aranjamentul de la Locarno privind clasificarea

internaţională a desenelor şi modelelor industriale, semnat

la 8 octombrie 1968

1.9. Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor (P.C.T.),

adoptat la Washington la 19 iunie 1970

1.10. Aranjamentul de la Strasbourg privind clasificarea

internaţională a brevetelor de invenţii din 26 martie 1971

1.11. Tratatul de la Viena privind înregistrarea mărcilor

5

1.12. Aranjamentul de la Viena care instituie clasificarea

internaţională a elementelor figurative ale mărcilor,

întocmit la Viena la 12 iunie 1973

1.13. Convenţia de la Miinchen privind brevetul european

1.14. Tratatul de la Budapesta privind recunoaşterea

internaţională a depozitului de microorganisme în scopul

procedurii de brevetare, semnat la 28 aprilie 1977

1.15. Tratat privind dreptul mărcilor, adoptat la Geneva la

27 octombrie 1994

1.16. Convenţia Internaţională pentru Protecţia Noilor

Soiuri de Plante (UPOV)

Secţiunea 2 Reglementări ale Uniunii Europene în

domeniul drepturilor de proprietate industrială

2.1. Directiva 98/71 a Parlamentului European şi a

Consiliului, din 13 octombrie 1998, privind protecţia

juridică a desenelor şi modelelor

2.2. Directiva 89/104 CEE din 28.12.1988 privind

apropierea legislaţiilor referitoare la mărcile comerciale

2.3. Directiva Parlamentului European şi a Consiliului

2004/48 CE din 29 aprilie 2004 privind respectarea

drepturilor de proprietate intelectuală

2.4. Convenţie privind acordarea brevetelor europene

CAPITOLUL V

ORGANIZAŢII INTERNAŢIONALE, REGIONALE ŞI

NAŢIONALE CU ATRIBUŢII ÎN DOMENIUL

MANAGEMENTULUI DREPTURILOR DE

PROPRIETATE INDUSTRIALĂ

Secțiunea I Organizații regionale

1.1. OSIM și ORDA

1.2. Oficiul de Armonizare în Piaţa Internă

1.3. Oficiul European de Brevete

1.4. Oficiul Comunitar pentru Varietăţi de Plante

1.5. Institutul European de Inovare şi Tehnologie

6

Secțiunea II Organizaţia Mondială a Proprietăţii

Intelectuale

Secțiunea 3 Observatorul European în domeniul

contrafacerii şi a piraterie

CAPITOLUL VI

INDUSTRIA CONTRAFACERILOR ŞI A

PIRATERIEI. ANALIZA INFRACŢIUNILOR DIN

DOMENIUL DREPTURILOR DE PROPRIETATE

INDUSTRIALĂ DIN LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ

Secţiunea 1 Infracţiunii din domeniul brevetelor de

invenţii şi de soi

1.1. Însuşirea calităţii de inventator

1.2. Contrafacerea unei invenţii

1.3. Divulgarea datelor cuprinse în cererea de brevet

1.4. Analiza infracţiunii de contrafacere a unui soi

Secţiunea 2 Protecţia designului industrial

2.1. Analiza infracţiunii de însuşire a calităţii de autor a

unui desen sau model industrial

2.2. Analiza infracţiunii de contrafacere a unui desen sau

model industrial

Secţiunea 3 Aspecte de natură penală privind mărcile şi

indicaţiile geografice

3.1. Analiza infracţiunilor prevăzute de legea 84 din 1998

Secţiunea 4 Protecţia penală a topografiilor (produselor

semiconductoare)

4.1. Contrafacere şi exploatarea comercială fără drept a

unei topografii a unui produs semiconductor

Secţiunea 5 Concurenţa neloială

5.1. Concurenţa neloială

Secțiunea 6 „Industria contrafacerilor şi a pirateriei” -

caracteristici şi impact economico-social

6.1. Pirateria

6.2. Mărfurile pirat

7

6.3. Tehnici de ridicare a produselor „pirat” cu ocazia

efectuării verificărilor economico-financiare

6.4. Constatarea tehnico-ştiinţifică şi expertiza în cazul

produselor purtătoare de drept de autor sau drepturi conexe

6.5. Tehnici de verificare economico-financiară în domeniul

programelor pentru calculator

6.6. Elemente specifice de întocmire a procesului verbal de

constatare

6.7. Contrafacerea

6.8. Cauzele care determină contrafacerea

STUDIU DE CAZ

Contrafacerea și pirateria în domeniul jocurilor de

noroc

Secțiunea 1 Despre jocurile de noroc tip slot-machine

1.1. Scurt istoric al apariţiei automatelor de joc

1.2. Despre piraterie şi contrafacere în domeniul jocurilor

de noroc

1.3. Contrafacerea unei mărci

1.4. Contrafacerea desenului industrial

1.5. Piratarea programelor de calculator

Secțiunea 2 Aspecte practice referitoare la identificarea

produselor pirat şi contrafăcute în domeniul slot-machine

2.1. Forma de prezentare

2.2. Componentele hardware

2.3. Programul de joc

2.4. Interfaţa vizuală, auditivă şi modul de operare al

jocului

2.5. Meniuri şi opţiuni

2.6. Concluziile expertizei

PROPUNERE DE LEGE FERENDA

B I B L I O G R A F I E

A N E X E

8

INTRODUCERE

Protecţia proprietăţii intelectuale a devenit o

problemă globală, ca urmare a dezvoltării comerţului

mondial cu produse care înglobează drept de autor sau

drepturi de proprietate industrială. Protecţia şi promovarea

mondială a proprietăţii intelectuale, reprezintă un element de

o importanţă vitală, al dezvoltării economice, pirateria şi

contrafacerea fiind o problemă transfrontalieră, a cărei

abordare trebuie să aibă sprijinul clasei politice dar şi a

societăţii civile. Cooperarea şi coordonarea între sectorul

public şi cel privat în domeniul contracarării fenomenului,

construirea unor capacităţi de luptă împotriva fraudelor care

vizează proprietatea intelectuală, promovarea unor

reglementări naţionale şi internaţionale care să prevină şi să

reprime pirateria şi contrafacerea şi nu în ultimul rând

conştientizarea fenomenului, sunt principalele modalităţi de

diminuare a riscurilor globale în domeniul protecţiei

proprietăţii intelectuale.

În evoluţia globalizării, un aspect important îl

constituie acordul încheiat între membrii Organizaţiei

Mondiale a Comerţului, cunoscut sub denumirea de Acordul

Trade - Related Aspects of Intellectual Property Rights

(TRIPs)1, care constituie cel mai complex document

multilateral asupra proprietăţii intelectuale la nivel global. În

domeniul protecţiei globale a proprietăţii intelectuale

acordul TRIPs este considerat un standard mondial care

impune reguli internaţionale comune în domeniu şi care

reglementează modul în care principiile de bază ale

comerţului mondial şi acordurile internaţionale în domeniul

protecţiei proprietăţii intelectuale sunt aplicate, modalitatea

cea mai adecvată de protejare a proprietăţii intelectuale,

1 Acordul privind unele aspectele ale Drepturilor de Proprietate Intelectuală legate de Comerţ

9

consolidarea legislativă şi practică a acestor drepturi pe

teritoriile naţionale statale, rezolvarea diferendelor dintre

statele membre OMC2 precum şi prevederile speciale

referitoare la perioada de tranziţie, până la implementarea în

totalitate a sistemului.

O definiţie universal acceptată a pirateriei sau a

contrafacerii nu există, sunt însa definiţii diferite ale

termenului si ale activităţilor care sunt în strânsă legătură cu

aceasta. Uneori interesul variază în funcţie de contextul în

care este folosit. În ţările vorbitoare de limbă engleză,

termenul „contrafacere” este folosit în primul rând pentru

încălcarea flagrantă a mărcilor în timp ce „pirateria” se

foloseşte mai mult în legătură cu dreptul de autor.

O definiţie mai recentă a contrafacerii adoptată de

către Organizaţia Mondială a Comerţului (O.M.C.) 3,

menţionează după cum urmează: „Contrafacerea mărcilor

comerciale ale produselor înseamnă orice fel de marfă,

inclusiv ambalaj care poartă, fără a avea autorizaţie, o

marcă comercială care este identică cu marca comercială

legal înregistrată pentru produsele respective sau care nu se

poate distinge în ceea ce priveşte aspectele sale esenţiale de

o astfel de marcă comercială şi care, în consecinţă, încalcă

drepturile proprietarului mărcii comerciale în discuţie, sub

incidenţa legilor ţării în care se face importul.”

Acordul TRIPs, instituie protejarea globală a

dreptului de autor pentru programele de calculator,

transmisiunile electronice, producătorii de fonograme şi

pentru organismele de radiodifuziune, dar în acelaşi timp

oferă artiştilor interpreţi şi executanţi dreptul de a împiedica

înregistrările neautorizate, reproducerea şi difuzarea

prestaţiilor în direct.

2 Organizaţia Mondială a Comerţului, cu sediul la Geneva, succesoarea „Acordului general asupra tarifelor şi

comerţului“ care operează în direcţia reducerii şi abolirii barierelor comerţului internaţional.

3 În art. 51 din Acordul TRIPs.

10

În ceea ce priveşte marca de fabrică sau de comerţ,

TRIPs propune ca procedura de înregistrare a acestora să fie

transparentă, întăreşte protecţia acordată mărcilor de

notorietate, şi împiedică utilizarea restricţiilor colaterale

pentru invalidarea mărcilor. Prevederile acordului,

referitoare la protecţia indicaţiilor geografice, au relevanţă

doar în domeniul produselor agricole, putând beneficia de

acest gen de protecţie, toţi producătorii unui bun dintr-o

zonă geografică desemnată. Desenele şi modelele

industriale, beneficiază, conform acordului, de o protecţie pe

termen de cel puţin zece ani, statele membre fiind obligate

să nu împiedice protejarea tiparelor pentru materialele

textile.

Aspectele cele mai importante şi totodată cele mai

controversate ale acordului se referă la brevetele de invenţie,

în mod particular la invenţiile Bio-tehnologice a căror

excludere de la brevetare este permisă pentru procedeele

biologice de obţinere de vegetale şi animale altele decât

microorganismele.

Pentru a obţine rezultate în lupta pentru protecţia

eficientă a proprietăţii intelectuale, la nivel global, trebuie ca

organismele internaţionale din domeniu să coopteze şi alte

organe naţionale sau regionale care au competenţă pe

această linie, dar şi reprezentanţii industriilor de profil şi

organismele care reprezintă titularii de drepturi4.

CAPITOLUL I

APARIŢIA ŞI DEZVOLTAREA DREPTURILOR DE

PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Secţiunea 1 Consideraţii generale despre proprietatea

intelectuală

4 Chang, H. Intellectual Property Rights and Economic Development: Historical Lessons and Emerging Issues

in the Journal of Human Development, 2001.

11

1.1. Apariţia dreptului de proprietate intelectuală la nivel

mondial. Proprietatea intelectuală cuprinde drepturile legale

ce rezultă din activitatea de creaţie intelectuală în domeniile:

industrial, ştiinţific, literar sau artistic. Imposibilitatea

protecţiei prin simpla posesie asupra obiectului proprietăţii

intelectuale, reprezintă baza întregului concept al

reglementărilor normative privind acest gen de proprietate,

care are drept scop apărarea creatorilor şi a altor producători

de bunuri şi servicii intelectuale prin cesionarea, pe durată

limitată, a dreptului de utilizare a acestor opere sau servicii.

În mod tradiţional proprietatea intelectuală se împarte în

două ramuri: „dreptul de autor şi drepturile conexe” şi

„proprietatea industrială”.

1.2. Evoluția dreptului de proprietate intelectuală. Studierea

modului în care au apărut şi evoluat drepturile de proprietate

intelectuală, are la bază cunoaşterea multiplelor şi

complexelor probleme referitoare la evoluţia civilizaţiei

materiale şi spirituale ale omenirii. În acest fel, abordarea

istorică referitoare la drepturile de proprietate intelectuală,

fundamentată pe coordonatele spaţiului şi timpului, deschide

o fereastră spre cunoaşterea vremurilor îndepărtate,

consolidează imaginea prezentului şi ne ajută să proiectam

în viitor această importantă ramură a dreptului.

Secțiunea 2 Evoluţia istorică a drepturilor de proprietate

intelectuală

2.1. Perioada privilegiilor şi a monopolurilor. Există

informaţii potrivit cărora, „încă de acum 3000 de ani,

meşteşugarii indieni obişnuiau sa-şi graveze semnăturile pe

creaţiile lor artistice înainte de a le expedia în Iran, acum

2000 de ani chinezi vindeau bunurile purtând marca lor în

zona Mării Mediterane, iar marca ceramică romană

12

FORTIS, ..., a devenit atât de renumită, încât a fost copiată

şi contrafăcută”5.

2.2. Perioada reglementărilor naţionale. Dezvoltarea

producţiei de masă, a unui sistem de distribuţie mai complex

a mărfurilor de la producător la consumator, intensificarea

comerţului internaţional, au condus la creşterea numărului

de produse contrafăcute şi a imitaţiilor.

2.3. Perioada internaţionalizării. Primii paşi făcuţi pentru

reuşita internaţionalizării protecţiei proprietăţii intelectuale,

s-au concretizat în apariţia măsurilor de protecţie acordate

pe bază de reciprocitate în legislaţia internă a unor state.

2.4. Globalizarea. Explozia tehnologică şi informaţională

fără precedent, precum şi tendinţa de globalizare care s-a

manifestat la nivelul economiei mondiale, concretizată prin

expansiunea companiilor multinaţionale, a marilor

producători de bunuri şi servicii, au condus la necesitatea

unor reglementări juridico-penale, care să protejeze

proprietatea intelectuală şi care să încerce să stopeze

fenomenul contrafacerilor şi al pirateriei.

2.5. Istoricul protecţiei proprietăţii intelectuale în România.

În România crearea unui cadru legal de protecţie a mărcilor

a fost iniţiat la 15 aprilie 1879 când a fost promulgată prima

lege asupra mărcilor de fabrică şi de comerţ.

Secţiunea 3 Definirea şi caracteristicile dreptului de

proprietate intelectuală

3.1. Definirea conceptului de proprietate intelectuală.

Proprietatea intelectuală, înglobează reglementările,

naţionale şi internaţionale, care protejează creaţia spiritului

uman în domeniul literar, artistic şi ştiinţific, şi care conferă

titularului de drept posibilitatea de a beneficia de pe urma

creaţiei intelectuale.

5 R. Pârvu, L. Oprea, M. Dinescu, Introducere în proprietatea intelectuală, Editura Rosetti, Bucureşti, 2001,

op.cit.p.169

13

3.2. Principalele caracteristici ale dreptului de proprietate

intelectuală. Proprietatea intelectuală se împarte în două

ramuri: dreptul de autor, drepturile conexe dreptului de

autor şi drepturile sui-generis ale fabricanţilor de baze de

date și proprietatea industrială

Secțiunea 4 Controverse în legătură cu legitimitatea

protecţiei dreptului de proprietate intelectuală

4.1. Proprietatea materială și cea imaterială. Motivaţia

originară a protecţiei proprietăţii intelectuale a fost

încurajarea muncii artistice şi creatoare prin acordarea unui

monopol de scurtă durată asupra unor anumite utilizări ale

operelor, monopol ce era conferit unui individ ori unei

corporaţii de către autoritate.

4.2. Aspecte practice. În acest sens, în teză am exemplificat

câteva probleme practice întâlnite în domeniul protecţiei

dreptului de autor.

4.3. „Patentul” - drept de proprietate industrială. În

domeniul brevetelor pentru noile soiuri de plante, informaţia

biologică poate fi revendicată astăzi ca proprietate

intelectuală. În acest sens, anumite instanţe din Statele Unite

ale Americii, au hotărât că: secvenţele genetice pot fi

patentate, chiar atunci când secvenţele sunt găsite „în

natură”, atâta vreme cât izolarea lor se realizează prin

intermediul anumitor mijloace artificiale.

4.4. Aspecte consacrate de doctrina națională. În opinia

noastră, proprietatea intelectuală nu reprezintă o oprelişte în

dezvoltarea economică, ci din contră, este motorul acesteia,

iar intervenţia statului în ceea ce priveşte reglementarea şi

protecţia împotriva monopolurilor de orice fel este benefică.

CAPITOLUL II

PROPRIETATEA INDUSTRIALĂ.

MANAGEMENTUL PROTECŢIEI CREAŢIILOR

UTILITARE

14

Secţiunea 1 Noţiune, caracteristici şi componenţă

1.1. Noțiune. Proprietatea industrială, cuprinde totalitatea

drepturilor asupra creaţiilor geniului uman referitoare la:

invenţii, modele de utilitate, desene sau modele industriale,

mărci de fabrică, de comerţ sau de servicii, topografii de

circuite integrate, soiuri de plante sau rase de animale,

nume comerciale, indicaţii de provenienţă sau denumiri de

origine, protecţia împotriva concurenţei neloiale6.

1.2. Caracteristici ale dreptului de proprietate industrială.

Protejarea dreptului de proprietate industrială, nu reprezintă

o obligaţie, ci o facultate sau o posibilitate recunoscută de

actele normative în vigoare, titularului de drepturi., care

poate fi o persoana fizică sau o persoană juridică.

Secţiunea 2 Protecţia creaţiilor tehnice.

2.1. Brevetul de invenție. Primul privilegiu cu drepturi

exclusive, a fost acordat în Ţara Românească la 28 mai

1800, de către domnitorul Alexandru Moruzi, pentru a

construi şi exploata „o fabrică de testemeluri” 7 - la

Mânăstirea Mărcuţa din Bucureşti, pentru o durată de 15

ani, cu interdicţia „de a nu fi fabricate sau confecţionate de

altcineva asemenea produse”.

2.2. Modalităţi de acordare a protecţiei pentru creaţiile

tehnice. Legea în vigoare, nu dă o definiţie, ca atare

invenţiei, dar având în vedere practica românească în

domeniu, putem definii invenţia ca fiind o creaţie tehnică

sau ştiinţifică care reprezintă o soluţie tehnică date unei

probleme tehnice.

2.3. Modelul de utilitate. Modelul de utilitate mai este

cunoscut în domeniul proprietăţii industriale sub denumirea

de „invenţia mică”, la nivel mondial existând o reală

preocupare pentru armonizarea legislaţiei în domeniu.

6 G.Bucşă, T Popescu, Dicţionar ilustrat de proprietate intelectuală, Editura OSIM, Bucureşti, 2003, p. 209

7 ţesătorie de tulpanuri de basmale, năframe, şaluri

15

2.4. Desenul și modelul industrial. Desenul industrial,

reprezintă aspectul exterior, fără rol funcţional, al unui

produs utilitar plan sau bidimensional. Modelul industrial

reprezintă aspectul exterior, fără rol funcţional, al unui

produs utilitar tridimensional.

2.5. Produse semiconductoare. Prin topografie a unui circuit

integrat, se înţelege dispunerea tridimensională a unor

elemente ale unui circuit integrat din care cel puţin un

element este activ, şi a interconexiunilor circuitului integrat.

Secțiunea 3 Protecţia creaţiilor estetice

3.1. Marca. Mărcile pot fi: semne, de genul cuvinte, nume

de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme

tridimensionale, forme ale produselor sau ale ambalajelor,

combinaţii de culori, şi orice combinaţie a acestor semne.

3.2. Indicaţiile geografice (indicaţiile de provenienţă sau

denumirile de origine). În ceea ce priveşte indicaţia

geografică, nu există o definiţie unanim acceptată, legea

română8 prevede că indicaţia geografică constituie o

denumire care serveşte la identificarea unui produs dintr-o

ţară, regiune sau localitate, în cazul în care o calitate, o

reputaţie sau alte caracteristici determinante sunt sau pot fi

în mod esenţial atribuite acestei origini geografice.

3.3. Numele comercial. Numele comercial reprezintă

denumirea sau firma sub care o persoană juridică, legal

înregistrată, îşi desfăşoară activitatea şi sub care semnează,

şi care are ca principal rol, individualizarea sau deosebirea

de celelalte firme ale altor persoane juridice existente. În

ţara noastră numele comercial beneficiază de protecţia

legală9, cu toate că nu există obligativitatea înregistrării

numelui comercial ca marcă.

8 Legea 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice

9 Potrivit prevederilor Legii nr. 11/1991, privind combaterea concurenţei neloiale, cu modificările şi

completările prevăzute de: Legea nr. 21/1996; Legea nr. 298/2001; Legea nr. 187/2012 și Legea nr. 255/2013

16

Secțiunea 4 Alte categorii de drepturi de proprietate

industrială

4.1. Concurenţa neloială. Concurenţa neloială reprezintă10

„totalitatea actelor de concurenţă care contravin practicilor

cinstite în materie industrială sau comercială”.

4.2. Protecţia know-how-lui. „Know-how” sau echivalentul

francez „savoir-faire” înseamnă „a şti cum să faci sau a şti

să faci”, iar cuvintele sunt traduse în limba română cu

înţelesul de pricepere, dibăcie, cunoaştere, secrete, metode

de lucru11.

CAPITOLUL III

MANAGEMENTUL ACTIVITĂŢILOR DE

PROTECŢIE A DREPTURILOR DE PROPRIETATE

INDUSTRIALĂ ÎN LUMEA GLOBALIZATĂ

Secţiunea 1 Protecţia proprietăţii intelectuale în era

globalizării

1.1. Conceptul de globalizare. În ceea ce priveşte

globalizarea, nu există o definiţie unitară a acesteia, motiv

pentru care în teză am prezentat câteva din cele mai

relevante astfel de definiţii.

1.2. Dreptul de proprietate intelectuală în lumea globală.

Fenomenul globalizării în domeniul proprietăţii intelectuale

a interesat şi interesează din ce în ce mai multă lume, şi are

un impact real pe multiple planuri ale vieţii socio-

economice.

Secţiunea 2 Aspecte de drept comparat în domeniul

drepturilor de proprietate intelectuală

2.1. La nivelul ţărilor membre U.E. am prezentat aspecte din

următoarele state: Austria, Bulgaria, Danemarca, Franţa,

Germania, Grecia, Marea Britanie, Polonia, Portugalia,

Suedia și Spania.

10 În accepţiunea Convenţiei de la Paris

11 Dicţionar englez-român, Institutul de lingvistică, Editura Academiei, Bucureşti, 1974, p.423

17

2.2. Prevederi penale din legislaţiile altor state am prezentat

cele mai relevante aspecte din SUA.

Secțiunea 3 Practică judiciară în domeniul drepturilor de

proprietate industrială

3.1. Criminalitatea economico-financiară în domeniul de

referință. Pentru o abordare cât mai riguroasă a temei vom

proceda la o scurtă prezentare a paşilor urmaţi de România

în cadrul procesului de aderare la U.E., finalizaţi prin

semnarea la 25 aprilie 2005, la Luxemburg, a tratatului de

aderare, tratat care a stat la baza procesului de ratificare, ce

a permis intrarea ţării noastre la data de 01 ianuarie 2007 în

Uniunea Europeană.

3.2. Contrafacerea „noua armă” a crimei organizate. În

ceea ce priveşte pirateria şi contrafacerile - componentă

importantă a criminalităţii pe verticală - în statele membre

U.E. dar şi în statele dezvoltate, statisticile relevă o creştere

substanţială a fenomenului dar şi o diversificare substanţială

a activităţilor ilegale.

3.3. Impactul crizei globale în domeniul drepturilor de

proprietate intelectuală. Ultimi ani au fost marcaţi de

evenimente semnificative în lumea financiară, care au

generat puternice tensiuni în economia globală,

materializate în prăbuşiri ale unor fonduri de investiţii,

descoperirea unor uriaşe fraude bancare şi instrumentarea

scandalurilor de evaziune fiscală în care au fost implicate

nume sonore la nivel mondial.

CAPITOLUL IV

REGLEMENTĂRI INTERNAŢIONALE,

COMUNITARE ŞI NAŢIONALE ÎN DOMENIUL

DREPTURILOR DE PROPRIETATE INDUSTRIALĂ

Secţiunea 1 Tratate si convenţii internaţionale în domeniu.

1.1. Convenţia de la Paris pentru protecţia proprietăţii

industriale din 1883

18

1.2. Convenţia pentru instituirea Organizaţiei Mondiale a

Proprietăţii Intelectuale, din 14 iulie 1967

1.3. Aranjamentul de la Madrid privind înregistrarea

internaţională a mărcilor, în forma revizuită la Stockholm

la 14 iulie 1967

1.4. Aranjamentul de la Haga privind depozitul in-

ternaţional de desene şi modele industriale, din 6 noiembrie

1925

1.5. Aranjamentul de la Madrid privind reprimarea

indicaţiilor de provenienţă false sau înşelătoare asupra

produselor

1.6. Aranjamentul de la Nisa privind clasificarea in-

ternaţională a produselor şi serviciilor în vederea

înregistrării mărcilor, din 15 iunie 1957

1.7. Aranjamentul de la Lisabona privind protecţia

denumirilor de origine şi înregistrarea lor internaţională

1.8. Aranjamentul de la Locarno privind clasificarea

internaţională a desenelor şi modelelor industriale, semnat

la 8 octombrie 1968

1.9. Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor (P.C.T.),

adoptat la Washington la 19 iunie 1970

1.10. Aranjamentul de la Strasbourg privind clasificarea

internaţională a brevetelor de invenţii din 26 martie 1971

1.11. Tratatul de la Viena privind înregistrarea mărcilor

1.12. Aranjamentul de la Viena care instituie clasificarea

internaţională a elementelor figurative ale mărcilor,

întocmit la Viena la 12 iunie 1973

1.13. Convenţia de la Miinchen privind brevetul european

1.14. Tratatul de la Budapesta privind recunoaşterea

internaţională a depozitului de microorganisme în scopul

procedurii de brevetare, semnat la 28 aprilie 1977

1.15. Tratat privind dreptul mărcilor, adoptat la Geneva la

27 octombrie 1994

19

1.16. Convenţia Internaţională pentru Protecţia Noilor

Soiuri de Plante (UPOV)

Secţiunea 2 Reglementări ale Uniunii Europene în

domeniul drepturilor de proprietate industrială

2.1. Directiva 98/71 a Parlamentului European şi a

Consiliului, din 13 octombrie 1998, privind protecţia

juridică a desenelor şi modelelor

2.2. Directiva 89/104 CEE din 28.12.1988 privind

apropierea legislaţiilor referitoare la mărcile comerciale

2.3. Directiva Parlamentului European şi a Consiliului

2004/48 CE din 29 aprilie 2004 privind respectarea

drepturilor de proprietate intelectuală

2.4. Convenţie privind acordarea brevetelor europene

CAPITOLUL V

ORGANIZAŢII INTERNAŢIONALE, REGIONALE ŞI

NAŢIONALE CU ATRIBUŢII ÎN DOMENIUL

MANAGEMENTULUI DREPTURILOR DE

PROPRIETATE INDUSTRIALĂ

Secțiunea 1 Organizații regionale

1.1. OSIM și ORDA

1.2. Oficiul de Armonizare în Piaţa Internă. (OAPI) este o

agenţie a Uniunii Europene responsabilă cu promovarea şi

administrarea mărcii comunitare (din 1994) şi a designului

comunitar înregistrat (din 2003).

1.3. Oficiul European de Brevete. (EPO), cu sediul la

Munchen, face parte din Organizaţia Europeană a

Brevetului, instituită prin Convenţia privind Brevetul

European, are ca principală sarcină eliberarea brevetului

european de invenţie.

1.4. Oficiul Comunitar pentru Varietăţi de Plante. Oficiul

protejează la nivel comunitar drepturile amelioratorului

asupra noilor soiuri de plante aparţinând tuturor genurilor şi

20

speciilor de plante, incluzând, printre altele, hibrizii între

genuri şi specii.

1.5. Institutul European de Inovare şi Tehnologie. (EIT),

înfiinţat în anul 2008, are ca principală misiune consolidarea

capacităţii de inovare în comunitatea europeană, prin

cooperarea deplină a principalilor actori europeni din

„triunghiul cunoaşterii” care sunt învăţământul superior,

cercetarea şi întreprinderile.

Secțiunea 2 Organizaţia Mondială a Proprietăţii

Intelectuale

Secțiunea 3 Observatorul European în domeniul

contrafacerii şi a piraterie

CAPITOLUL VI

INDUSTRIA CONTRAFACERILOR ŞI A

PIRATERIEI. ANALIZA INFRACŢIUNILOR DIN

DOMENIUL DREPTURILOR DE PROPRIETATE

INDUSTRIALĂ DIN LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ

Secţiunea 1 Infracţiunii din domeniul brevetelor de

invenţii şi de soi

1.1. Însuşirea calităţii de inventator. Însuşirea fără drept, în

orice mod, a calităţii de inventator constituie infracţiune şi

se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu

amendă12. Împăcarea înlătură răspunderea penală13.

1.2. Contrafacerea unei invenţii. Încălcarea dispoziţiilor art.

32 alin.(2)14 constituie infracţiunea de contrafacere şi se

pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

12 Legea nr. 64 din 11 octombrie 1991 republicată şi actualizată privind brevetele

13 Conform prev. art. 40 pct. 1 şi art. 247 din Legea nr. 187/2012, începând cu data de 1 februarie 2014 (data

intrării în vigoare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal)

14 Potrivit art. 32 alin. 2 este interzisă efectuarea, fără consimţământul titularului, a următoarelor acte:

a) fabricarea, folosirea, oferirea spre vânzare, vânzarea sau importul în vederea folosirii, oferirii spre vânzare

ori vânzării, în cazul în care obiectul brevetului este un produs;

b) utilizarea procedeului, precum şi folosirea, oferirea spre vânzare, vânzarea sau importul în aceste scopuri al

produsului obţinut direct prin procedeul brevetat, în cazul în care obiectul brevetului este un procedeu.

21

Împăcarea înlătură răspunderea penală15. Brevetul de

invenţie conferă titularului sau un drept exclusiv de

exploatare a invenţiei pe întreaga sa durată de protecţie16.

1.3. Divulgarea datelor cuprinse în cererea de brevet.

Constituie infracţiune, divulgarea de către personalul

Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, precum şi de către

persoanele care efectuează lucrări în legătură cu invenţiile, a

datelor cuprinse în cererile de brevet, până la publicarea lor

şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu

amendă17.

1.4. Analiza infracţiunii de contrafacere a unui soi.

Constituie infracţiunea de contrafacere, şi se pedepseşte cu

închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, efectuarea,

fără autorizaţia titularului brevetului de soi, a oricărui act

prevăzut la art.30 alin.(1)18, precum şi a oricărui act din cele

prevăzute în norma de incriminare.

Secţiunea 2 Protecţia designului industrial

2.1. Analiza infracţiunii de însuşire a calităţii de autor a

unui desen sau model industrial. Însuşirea fără drept, în

orice mod, a calităţii de autor al desenului sau modelului

industrial şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani

15 Conform art. 40 pct. 2 şi art. 247 din Legea nr. 187/2012, începând cu data de 1 februarie 2014 (data intrării

în vigoare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal)

16 Potrivit art. 33 alin. (1), din Legea nr. 64/1991

17 Conform art. 40 pct. 3 şi art. 247 din Legea nr. 187/2012, începând cu data de 1 februarie 2014 (data intrării

în vigoare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal)

18 Titularul de brevet pentru soi beneficiază de dreptul exclusiv de exploatare a noului soi şi de dreptul de a

interzice oricărei persoane sa efectueze, fără autorizaţia sa, următoarele acte privind materialul de înmulţire sau

materialul recoltat aparţinând soiului protejat:

a) producerea sau reproducerea;

b) condiţionarea în scopul înmulţirii;

c) oferirea spre vânzare;

d) vânzarea sau orice alta forma de comercializare;

e) importul;

f) exportul;

g) depozitarea pentru unul dintre scopurile prevăzute la lit. a)-f).

22

sau cu amendă. Împăcarea înlătură răspunderea

penală19. 2.2. Analiza infracţiunii de contrafacere a unui desen sau

model industrial. Săvârşirea fără drept a oricărui act

prevăzut la art. 30, după data înregistrării desenului sau

modelului, constituie infracţiunea de contrafacere şi se

pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani ori cu amendă.

Împăcarea înlătură răspunderea penală.

Secţiunea 3 Aspecte de natură penală privind mărcile şi

indicaţiile geografice

3.1. Analiza infracţiunilor prevăzute de legea 84 din 1998.

Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3

luni la 2 ani sau cu amendă săvârşirea, fără drept, a faptelor

incriminate de textul legislativ.

Secţiunea 4 Protecţia penală a topografiilor (produselor

semiconductoare)

4.1. Contrafacere şi exploatarea comercială fără drept a

unei topografii a unui produs semiconductor. Exploatarea

comercială sau producerea fără drept a unei topografii

protejate ori a unui produs semiconductor în care este

încorporată o topografie protejată sau a unui element de

circuit care încorporează un astfel de produs semiconductor,

în măsura în care acest element continuă să conţină o

topografie, dacă fapta a fost comisă după data publicării

înregistrării topografiei în Registrul naţional al topografiilor,

constituie infracţiunea de contrafacere şi se pedepseşte cu

închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă20. Împăcarea

înlătură răspunderea penală.

19 Legea nr. 129/1992, privind desenul şi modelul industrial, Republicată în M. Of. al României, Partea I, nr.

242 din 4 aprilie 2014

20 Legea nr. 16 din 6 martie 1995 privind protecţia topografiilor produselor semiconductoare, republicată, în

M. Of. al României, Partea I, nr. 211 din 25 martie 2014, în temeiul art. 248 din Legea nr. 187/2012 pentru

punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea

I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 1 martie

23

Secţiunea 5 Concurenţa neloială

5.1. Concurenţa neloială. Persoana care săvârşeşte un act de

concurenţă neloială va fi obligată să înceteze sau să înlăture

actul, să restituie documentele confidenţiale însuşite în mod

ilicit de la deţinătorul lor legitim şi, după caz, să plătească

despăgubiri pentru daunele pricinuite, conform legislaţiei în

vigoare.

Secțiunea 6 „Industria contrafacerilor şi a pirateriei” -

caracteristici şi impact economico-social

6.1. Pirateria. Pirateria constă în copierea neautorizată a

operei protejate prin drept de autor sau drepturi conexe, în

scopuri comerciale ori necomerciale, precum şi vânzarea

neautorizată a operei copiate, activitate executată de o terţă

persoană, fără consimţământul sau autorizarea titularilor

de drept.

6.2. Mărfurile pirate. Conform prevederilor legale în

vigoare21, mărfurile pirat sunt definite ca fiind: „toate

copiile, indiferent de suport, inclusiv copertele, realizate

fără consimţământul titularului de drepturi sau al persoanei

legal autorizate de acesta şi care sunt executate, direct ori

indirect, total sau parţial, de pe un produs purtător de

drepturi de autor sau de drepturi conexe ori de pe

ambalajele sau copertele acestora”.

6.3. Tehnici de ridicare a produselor „pirat” cu ocazia

efectuării verificărilor economico-financiare. Un aspect,

deosebit de important pentru desfăşurarea ulterioară a

activităţilor în cadrul dosarului de urmărire penală din

domeniul drepturilor de autor şi a drepturilor conexe îl

2013, cu modificările ulterioare, dându-se textelor o nouă numerotare, modificată prin Legea nr. 76/2012 pentru

punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012 cu modificările ulterioare.

21 Cf. prev. art. 136 indice 6 alin.(8) din Legea 8 din 1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu

modificările şi completările în vigoare.

24

constituie modul în care echipa de control asigură produsele

ridicate în vederea definitivării cercetărilor.

6.5. Tehnici de verificare economico-financiară în domeniul

programelor pentru Calculator. Considerăm că sunt

necesare şi utile câteva precizări cu privire la regulile

generale, ce trebuiesc respectate cu ocazia verificărilor

efectuate de poliţiştii specializaţi de la investigarea fraudelor

la societăţi sau instituţii în unde sunt utilizate programe

pentru calculator.

6.6. Elemente specifice de întocmire a procesului verbal de

constatare. În teză am prezentat elementele specifice unei

verificări economico-financiare în domeniul software, care

trebuie să fie menţionate în procesul verbal încheiat cu

această ocazie.

6.7. Contrafacerea. Creşterea continuă a populaţiei globului,

creşterea exponenţială a necesităţilor pentru anumite

categorii de mărfuri, perfecţionarea profesională, lipsa de

educaţie în domeniu, a unor segmente de consumatori, sunt

principalii factori socio-economici care favorizează

activităţile frauduloase de piratare şi contrafacere.

6.8. Cauzele care determină contrafacerea

STUDIU DE CAZ

CONTRAFACEREA ȘI PIRATERIA ÎN DOMENIUL

JOCURILOR DE NOROC

Secțiunea 1 Despre jocurile de noroc tip slot-machine

1.1. Scurt istoric al apariţiei automatelor de joc. Aparatele

automate de jocuri de noroc, cunoscute în zilele noastre sub

denumirea de „slot-machine”, au fost inventate cu mai mult

de un secol în urmă de către August Fey22, un mecanic

german, care a emigrat în San Francisco.

1.2. Despre piraterie şi contrafacere în domeniul jocurilor

de noroc. Criminalitatea în domeniul drepturilor de

22 numele anterior Charles Fey, a se vedea în acest sens http://en.wikipedia.org/wiki/Charles_Fey

25

proprietate intelectuală a devenit o problemă globală, având

un pronunţat caracter transfrontalier, efectele sale negative

implicând adesea încălcări grave ale drepturilor omului,

pierderi financiare şi daune economice statelor, punând în

pericol viaţa şi sănătatea a numeroase fiinţe umane,

constituind o ameninţare la adresa securităţii naţionale a

statelor, putând avea un efect devastator asupra societăţii

umane.

1.3. Contrafacerea unei mărci. În România, au fost

identificate mărci şi desene industriale contrafăcute de

jocuri de noroc tip slot-machine, dar şi programe de

calculator piratate utilizate în industria jocurilor de noroc.

1.4. Contrafacerea desenului industrial. Drepturile asupra

desenelor industriale sunt recunoscute şi protejate pe

teritoriul României prin înregistrarea acestora la OSIM şi

prin eliberarea unui certificat de înregistrare care constituie

titlul de protecţie pentru desenul industrial.

1.5. Piratarea programelor de calculator. Regimul juridic al

protecţiei creaţiilor din diverse domenii, inclusiv al

programelor pentru calculator, considerat ca o creaţie

intelectuală, prezenta diferenţe semnificative în statele

europene, anterior anilor 1990, de natură să afecteze şi să

perturbe Piaţa Unică, la care se adaugă utilizarea masivă a

anumitor opere, printre care şi programele de calculator.

Secțiunea 2 Aspecte practice referitoare la identificarea

produselor pirat şi contrafăcute în domeniul slot-machine 2.1. Forma de prezentare

2.2. Componentele hardware

2.3. Programul de joc

2.4. Interfaţa vizuală, auditivă şi modul de operare al

jocului

2.5. Meniuri şi opţiuni

2.6. Concluziile expertizei

26

PROPUNERE DE LEGE FERENDA

Protecţia proprietăţii intelectuale, reprezintă o

îndatorire a statului român, care prin prevederile actelor

normative interne, cât şi prin aderarea la convenţiile,

aranjamentele, protocoalele şi tratatele internaţionale, face

dovada că obiectul creaţiei spiritului uman reprezintă o

problemă de interes major, care este tratată cu seriozitatea

necesară.

Apreciem că, legislaţia românească în domeniul

dreptului de autor, a drepturilor conexe, a dreptului sui-

generis al titularului bazei de date şi a drepturilor de

proprietate industrială, este în cea mai mare parte

armonizată cu prevederile convenţiilor şi tratatelor

internaţionale, dar şi cu cele ale directivelor Uniunii

Europene.

În acest sens, considerăm că majorarea limitelor

pedepselor şi mărirea cuantumului amenzilor ce pot fi

aplicate pentru încălcarea drepturilor de proprietate

intelectuală, este justificată, pe de o parte de faptul că

fenomenul contrafacerilor şi al pirateriei a luat o amploare

fără precedent în ultimii 10 ani, producând pagube, atât

titularilor de drepturi cât şi societăţii în ansamblul ei prin

prejudicierea bugetelor naţionale sau a bugetului Comunitar,

iar pe de altă parte, considerăm că funcţia de prevenire a

pedepsei, poate depinde de asprimea şi duritatea acesteia dar

şi de certitudinea şi inevitabilitatea aplicării acesteia.

Principala problemă în domeniul prevenirii şi

combaterii infracţiunilor la dreptul proprietăţii intelectuale,

constă în aplicarea incoerentă şi total nesatisfăcătoare a

prevederilor actelor normative în vigoare de către procurorii

din cadrul parchetelor şi respectiv de către judecătorii care

instrumentează acest gen de infracţiuni.

Un pas înainte, în domeniul aplicării legii penale

uniform, s-a făcut odată cu prevederile Planului de acţiune

27

pentru implementarea Strategiei naţionale în domeniul

proprietăţii intelectuale, adoptat prin Hotărârea de Guvern

nr.1174/2005, unde, unul din obiectivele propuse îl

reprezintă întărirea capacităţii administrative a Ministerului

Public, concretizată prin înfiinţarea în cadrul Parchetului de

pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a unui Serviciu

pentru coordonarea activităţii procurorilor în domeniul

drepturilor de proprietate intelectuală.

Constituirea acestei structuri a fost necesară, fiind

vizate în principal două componente, respectiv asigurarea

unei supravegheri şi a unei coordonări obiective a

activităţilor de constatare şi cercetare a infracţiunilor din

domeniul drepturilor de proprietate intelectuală, efectuate de

poliţişti specializaţi din structurile Inspectoratului General al

Poliţiei Române - Direcţia de Investigare a Fraudelor şi

Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră. În vederea

funcţionării legale şi eficiente a acestui Serviciu, Ministrul

Justiţiei a emis Ordinul nr.412/C/25.01.2006, în temeiul

căruia Serviciul funcţionează.

Ulterior, prevederea în cauză a fost modificată, în

conformitate cu Legea nr.356/2006, prin abrogarea art.209

alin.5 şi 6 C.p.p. şi art.21 alin.3 C.p.p. care au condus la

desfiinţarea Biroului de combatere a infracţiunilor în

domeniul drepturilor de proprietate intelectuală din cadrul

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi

care a produs o serie de consecinţe practice negative. Astfel,

această măsură a atras după sine declinarea de îndată a

dosarelor aflate în supravegherea Biroului în diverse stadii

de instrumentare, la unităţile de parchet competente din

teritoriu şi încărcarea volumului de lucru al acestora. De

asemenea, o parte din aceste in fracţiuni au fost comise pe

raza mai multor Curţi de Apel, aspect care, în urma

declinării dosarelor, a îngreunat continuarea cercetărilor de

către o singură unitate de parchet (spre exemplu: în

28

conformitate cu art.132 alin.2 C.p.p., există o serie de acte

de urmărire penală care nu pot fi efectuate prin comisie

rogatorie).

Divizarea activităţii de urmărire penală s-a reflectat

şi în faza de judecată, deoarece în practică, în măsura în

care nu există elemente de criminalitate organizată,

instanţele au pronunţat hotărâri judecătoreşti contradictorii,

care în fapt privesc aceleaşi infracţiuni şi aceleaşi persoane

între care există legături infracţionale, dar care au fost

trimise în judecată de parchete diferite. Nu în ultimul rând,

trebuie subliniată atribuţia biroului de monitorizare lunară a

cauzelor complexe, prin intermediul căreia se realizează o

evidenţă obiectivă a situaţiei infracţionale în materia

drepturilor de proprietate intelectuală la nivelul întregii ţări.

Având în vedere aceste aspecte, considerăm că, în

contextul în care România este membră a Uniunii Europene

şi este absolut necesar combaterea eficientă a fenomenului

contrafacerii şi pirateriei, se impune continuarea activităţii

Biroului de combatere a infracţiunilor în domeniul

drepturilor de proprietate intelectuală - aşa cum aceasta a

fost stabilită prin Ordin al Ministrului Justiţiei - şi pe cale de

consecinţă, menţinerea în vigoare a dispoziţiilor procedurale

reglementate de dispoziţiile art.209 alin.5 şi 6 C.p.p. şi

art.217 alin.3 C.p.p.

În ceea ce priveşte o mai bună gestionare a

problemelor din domeniul drepturilor de proprietate

intelectuală, precum şi în vederea eliminării neajunsurilor,

care pot apărea în practica judiciară în acest domeniu,

propunem de lege ferenda, elaborarea şi adoptarea unui

COD AL PROPRIETĂŢII INTELECTUALE ROMÂN,

care să sistematizeze şi să reglementeze unitar, în

conformitate cu prevederile acordurilor şi convenţiilor

internaţionale la care România este parte, dar şi cu

directivele Uniunii Europene în domeniul, dreptului de

29

autor, a drepturilor conexe, a dreptului sui-generis al

fabricantului de baze de date şi al drepturilor de proprietate

industrială. În acest sens propunem o sistematizare a

Codului în felul următor:

Titlul I Dreptul de autor, drepturile conexe şi dreptul sui-

generis al

fabricantului de baze de date

Titlul II Brevetele de invenţie

Titlul III Noile soiuri de plante şi rase de animale

Titlul IV Modelele de utilitate

Titlul V Design industrial (Desene şi modele industriale)

Titlul VI Topografii produselor semiconductoare

(circuite integrate)

Titlul VII Mărcile şi indicaţiile geografice

Titlul VIII Concurenţa neloială

Titlul IX Combaterea Pirateriei şi a Contrafacerilor

Titlul X Respectarea drepturilor de proprietate

intelectuală în vamă

Un prim aspect de noutate în domeniu îl constituie

reglementarea „modelului de utilitate” sau „mica invenţie”,

aşa cum este cunoscut în literatura de specialitate, necesar

dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii şi nu numai.

Protecţia modelului de utilitate, este necesară pentru a servi

scopurilor de asigurare a protecţiei unui obiect de

proprietate industrială, cu cerinţe mai puţin riguroase şi cu o

durată mai scurtă în comparaţie cu un brevet de invenţie

clasic.

Protecţia penală a drepturilor de proprietate

intelectuală, va fi reglementată distinct în cadrul titlurilor 8

şi 9, unde se va avea în vedere eliminarea prevederilor

similare, existente în acest moment în legile speciale dar şi

în Codul penal. Astfel propunem de lege ferenda, abrogarea

art. 299, art. 300 şi art. 301 C. pen., şi a prevederii similare

din art.5, al Legii 11/1991, privind combaterea concurenţei

30

neloiale modificată şi completată, precum şi a altor

paralelisme existente în actele normative din domeniu de

referinţă. De asemenea propunem de lege ferenda

introducerea în Codul Proprietăţii Intelectuale, a

prevederilor art. 297 C. pen, referitoare la înşelăciunea cu

privire la calitatea mărfurilor, a art. 298 C. pen., divulgarea

secretului economic, şi a art. 313 C. pen., falsificarea de

alimente şi alte produse.

Considerăm necesară, incriminarea separată în cadrul

Codului Proprietăţii Intelectuale, a infracţiunilor de

evaziune fiscală şi contrabandă săvârşite ca urmare a

nerespectării legislaţiei specifice în domeniul drepturilor de

proprietate intelectuală.

Propunerea referitoare la Codul Proprietăţii

Intelectuale Român, a avut la bază, prevederile Codului

proprietăţii intelectuale francez, adoptat în 1992 şi

modificat în 1997, şi respectiv a Codului proprietăţii

intelectuale portughez, din 1985, modificat în 1991.

Considerăm ca propunerea făcută, dacă va fi pusă în

practică, va reprezenta un pas înainte în activitatea de

protecţie a drepturilor de proprietate intelectuală, ea fiind

chemată să desăvârşească şi să îmbunătăţească, protejarea

valorilor culturale naţionale şi o promovare fermă a

acestora. Este imperios necesar ca dreptul de autor,

drepturile conexe şi drepturile de proprietate industriale, să

beneficieze de reglementări sigure, sistematizate şi uniform

aplicate, pe teritoriul naţional şi internaţional, care să

asigure o consacrare juridică în forme eficiente, astfel încât,

creaţiile literare, artistice sau ştiinţifice să contribuie la

înfăptuirea progresului spiritual şi material al societăţii

mondiale.

31

B I B L I O G R A F I E Legislaţie, documente oficiale

Acte normative naţionale

1. Constituţia României, publicată în Monitorul Oficial al României

nr.233 din 1991, revizuită prin Legea nr.429/2003, aprobată prin

referendum la 18-19.10.2003 şi republicată în Monitorul Oficial al

României nr.767 din 2003.

2. Codul penal al României, adoptat prin Legea nr.301/2004, publicată

în Monitorul Oficial al României nr.575 din 2004

3. Codul Fiscal al României, în vigoare de la 1 ianuarie 2007, cu

modificările şi completările până la data de 01 noiembrie 2007

4. Decretul nr. 321/1956 privind dreptul de autor, publicat în Buletinul

Oficial, Partea I-a, nr. 18 din 27 iunie 1956

5. Decretul nr. 1.175 din 28 decembrie 1968 privind ratificarea

Convenţiei pentru instituirea Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii

Intelectuale, publicat în Buletinul Oficial, Partea I-a, nr. 1 din 6

ianuarie 1969

6. Decizia ORDA nr. 1/1997 pentru acordarea Avizului de funcţionare

şi de exercitare a drepturilor ca organism de gestiune colectiva a

drepturilor de autor Societăţii pentru Drepturi de Autor în

Cinematografie şi Audiovizual a Autorilor şi Realizatorilor

(DACIN-SARA), publicată în Monitorul Oficial al României nr.

109 din 2 iunie 1997

7. Decizia ORDA nr. 3/1997, pentru avizarea funcţionarii ca

organism de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor

în domeniul muzical a Asociaţiei „Uniunea Compozitorilor şi

Muzicologilor din România - Asociaţia pentru Drepturi de Autor”

(UCMR-ADA), publicată în Monitorul Oficial al României nr. 58

din 8 aprilie 1997

8. Decizia ORDA nr. 4/1997, de acordare a avizului de funcţionare şi

exercitare a drepturilor ca organism de gestiune colectivă a

drepturilor conexe Centrului Roman pentru Administrarea

Drepturilor Artiştilor Interpreţi (CREDIDAM), publicată în

Monitorul Oficial al României nr. 57 din 4 aprilie 1997

9. Decizia ORDA nr. 8/1997, pentru avizarea funcţionării ca

organism de gestiune colectivă a drepturilor de autor în domeniul

operelor scrise a Fondului Literar, publicată în Monitorul Oficial al

României nr. 138 din 1 iulie 1997

10. Decizia ORDA nr. 5/1997, pentru avizarea funcţionării ca organism

de gestiune colectivă a drepturilor conexe în domeniul muzical a

Uniunii Producătorilor de Fonograme din România (UPFR),

32

publicată în Monitorul Oficial al României nr. 121 din 23 martie

1998

11. Decizia ORDA nr. 9/1999, privind avizarea constituirii şi

funcţionării ca organism de gestiune colectivă a drepturilor de autor

şi a drepturilor conexe deţinute de producători în domeniul operelor

audiovizuale şi cinematografice a Asociaţiei „Uniunea

Producătorilor de Film şi Audiovizual din România” (UPFAR),

publicată în Monitorul Oficial al României nr. 177 din 25 aprilie

2000

12. Legea nr. 26 din 06.11.1990 privind registrul comerţului, publicată

în Monitorul Oficial al României nr.121 din 1990, republicată în

Monitorul Oficial al României nr. 413 din 14 iunie 2002 şi

actualizată

13. Legea nr. 11 din 29.01.1991 privind combaterea concurenţei

neloiale, publicată în Monitorul Oficial al României nr.24 din 1991,

cu modificările şi completările prevăzute de Legea nr. 298 din 7

iunie 2001

14. Legea nr. 64 din 11.10.1991 privind brevetele de invenţie, publicată

în Monitorul Oficial al României nr. 212 din 1991, cu modificările

şi completările aduse de: Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 ;

Ordonanţa de Urgenţă nr. 190 din 21 noiembrie 2005 şi Legea nr.

278 din 4 iulie 2006

15. Legea nr. 44/1992 pentru aderarea României la Aranjamentul de la

Haga privind depozitul internaţional de desene si modele

industriale, din 6.11.1925, cu modificările şi completările ulterioare,

publicată în Monitorul Oficial al României nr. 95 din 15 mai 1992

16. Legea nr. 129 din 29.12.1992 privind protecţia desenelor şi

modelelor industriale, publicată în Monitorul Oficial al României

nr.1 din 1993, cu modificările şi completările aduse de Legea nr.

585 din 29/10/2002 publicată în Monitorul Oficial al României,

Partea I nr. 810 din 07/11/2002

17. Legea nr. 16 din 06.03.1995 privind protecţia topografiilor

circuitelor integrate, publicată în Monitorul Oficial al României nr.

45 din 1995, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 824

din 6 octombrie 2006

18. Legea nr. 8 din 14.03.1996 privind dreptul de autor şi drepturile

conexe, Monitorul Oficial al României nr. 60 din 26 martie 1996 şi

a suferit modificările şi completările aduse de: Legea nr. 146 din 24

iulie 1997; Legea nr. 285 din 23 iunie 2004; Ordonanţa de Urgenţă

nr. 123 din 1 septembrie 2005; Ordonanţa de Urgenţă nr. 190 din 21

noiembrie 2005; Legea nr. 329 din 14 iulie 2006

33

19. Legea nr. 5 din 8 ianuarie 1998 pentru ratificarea Protocolului

referitor la Aranjamentul de la Madrid privind înregistrarea

internaţională a mărcilor, adoptat la Madrid la 27 iunie 1989

20. Legea nr. 3 din1998 pentru ratificarea Aranjamentului de la Nisa

privind clasificarea internaţională a produselor şi serviciilor în

vederea înregistrării mărcilor, publicată Monitorul Oficial al

României nr.10 din 14 ianuarie 1998

21. Legea nr. 84 din 15.04.1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr 161 din 23

aprilie 1998, modificată şi completată de Ordonanţa de Urgenţă nr.

190 din 21 noiembrie 2005

22. Legea nr. 93/1998 privind protecţia tranzitorie a brevetelor de

invenţie, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 186 din 20

mai 1998

23. Legea nr. 255 din 31.12.1998 privind protecţia noilor soiuri de

plante, Monitorul Oficial al României nr.525 din 1998, republicată

în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 65 din 26.01.2007

24. Legea nr. 76 pentru aderarea României la Convenţia internaţională

pentru protecţia artiştilor interpreţi sau executanţi, a producătorilor

de fonograme şi a organismelor de radiodifuziune, încheiată la

Roma la 26 octombrie 1961 publicată în Monitorul Oficial al

României nr.148 din 14 aprilie 1998 - Convenţia a intrat în vigoare

pentru România la 22 octombrie 1998

25. Legea nr. 77 pentru aderarea României la Convenţia de la Berna

pentru protecţia operelor literare şi artistice din 9 septembrie 1886,

în forma revizuită prin Actul de la Paris la 24 iulie 1971 şi

modificată la 28 septembrie 1979, publicată în Monitorul Oficial al

României nr.156 din 17 aprilie 1998 - Convenţia de la Berna în

ultima sa formă revizuită a intrat în vigoare pentru România la 9

septembrie 1998

26. Legea nr. 78 pentru aderarea României la Convenţia pentru

protejarea producătorilor de fonograme împotriva reproducerii

neautorizate a fonogramelor lor, adoptată la Geneva la 29 octombrie

1971 publicată în Monitorul Oficial al României nr.156 din 17

aprilie 1998 -Convenţia a intrat în vigoare pentru România la 1

octombrie 1998

27. Legea nr. 205 din 21 noiembrie 2000 pentru ratificarea Tratatului

O.M.P.I. privind dreptul de autor, adoptat la Geneva la 20

decembrie 1996, Publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 609

din 27 noiembrie 2000

34

28. Legea nr. 206 din 21 noiembrie 2000 pentru ratificarea Tratatului

O.M.P.I. privind interpretările, execuţiile şi fonogramele, adoptat la

Geneva la 20 decembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial,

Partea I, nr. 609 din 27 noiembrie 2000

29. Legea nr. 15/2001 pentru ratificarea Actului de la Geneva al

Aranjamentului de la Haga privind înregistrarea internaţionala a

desenelor si modelelor industriale, adoptat la 2 iulie 1999, publicată

în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 103 din 28 februarie

2001

30. Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, publicată în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din 31 iulie 2001

31. Legea nr. 611 din 13 noiembrie 2002 privind aderarea României la

Convenţia privind eliberarea brevetelor europene, adoptată la

Munchen la 5 octombrie 1973, precum şi la Actul de revizuire a

acesteia, adoptat la Munchen la 29 noiembrie 2000, publicată în

Monitorul Oficial al României nr. 844 din 22 noiembrie 2002

32. Lege nr. 451/2004 privind marca temporală, publicată în Monitorul

Oficial al României, Partea I nr. 1021 din 05/11/2004

33. Legea 337 din 29 noiembrie 2005 privind protecţia topografiilor

produselor semiconductoare

34. Ordonanţa Guvernului nr. 66 din 17 august 2000, privind

organizarea şi exercitarea profesiei de consilier în proprietate

industrială republicată în Monitorul Oficial al României nr. 1019

din 21 decembrie 2006

35. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 190 din 21 noiembrie 2005,

pentru realizarea unor măsuri necesare în procesul de integrare

europeană, publicată în Monitorul Oficial al României nr.1179 din

28 decembrie 2005

36. Ordonanţa Guvernului nr. 2 din 1992 privind protecţia

consumatorilor, republicată, cu modificările şi completările în

vigoare

37. Ordonanţa Guvernului nr. 25/2006 privind întărirea capacităţii

administrative a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, cu

modificările şi completările aduse de Legea nr. 364 din 21

septembrie 2006

38. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 25 din 18 aprilie 2007

privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de

lucru al Guvernului, publicată în Monitorul Oficial al României nr.

270 din 23 aprilie 2007, cu modificările şi completările aduse de:

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 42 din 23 mai 2007 şi

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 73 din 28 iunie 2007

35

39. Legea nr. 344/2005 privind unele măsuri pentru asigurarea

respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul

operaţiunilor de vămuire

40. H.G. nr. 152/1992 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a

Legii nr. 64/1991, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 79

din 30.04.1992

41. H.G. nr 833/1998 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a

Legii nr 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice

42. H.G. nr. 1424/2003 pentru aprobarea Strategiei în domeniul

proprietăţii intelectuale modificată şi completată de H.G. nr.

1174/2005

43. H.G. nr.88/2006 privind Normele de aplicare a Legii nr.344/2005

Legislaţie internaţională

44. Codul proprietăţii intelectuale francez, adoptat prin Legea nr. 92-

597/ 1992, modificat prin Legea nr. 97-283/1997

45. Codul proprietăţii intelectuale portughez, adoptat prin Legea nr.

48/1985, modificat prin Legea nr. 114/1991

46. Legea austriacă nr. 350/1977 cu privire la protecţia mărcilor de

comerţ, modificată prin Legea nr. 109/1993;

47. Legea austriacă nr. 108/1993 privind protecţia noilor soiuri de

plante;

48. Legea bulgară nr. 56 din 29 iunie 1993 privind dreptul de autor,

modificată în 2000

49. Legea bulgară din 14 septembrie 1999 privind desenele şi modelele

industriale;

50. Legea bulgară din 19 septembrie 1996 privind noile soiuri de plante

şi rase de animale

51. Legea daneză nr. 1259 din 20 decembrie 2000 a desenelor şi

modelelor industriale

52. Legea federală elveţiană din 20 martie 1975 privind protecţia noilor

soiuri de plante

53. Legea germană din 9 septembrie 1965 privind dreptul de autor şi

drepturile conexe, modificată prin Legea din 16 iulie 1998

54. Legea germană din 25 octombrie 1994 privind protecţia mărcilor

şi a altor semne, amendată prin Legea din 16 iulie 1998

55. Legea germană din 16 decembrie 1980 privind brevetele de

invenţie, modificată prin legile din 16 iulie şi 6 august 1998

56. Legea germană din 22 octombrie 1997 privind protecţia produselor

semiconductoare, modificată prin Legea din 7 martie 1990

57. Legea greacă din 16 septembrie 1994 a mărcilor de comerţ

36

58. Legea italiană nr. 70 din 21 februarie 1989 privind protecţia

topografiilor de produse semiconductoare, modificată prin Decretul

nr. 198 din 19 martie 1996

59. Legea norvegiană nr. 27 din 15 iunie 1990 privind protecţia

topografiilor de circuite integrate

60. Legea poloneză din 19 octombrie 1972 cu privire la activitatea

inventivă, modificată prin legea din 16 aprilie 1993

61. Legea poloneză nr. 724/1995 privind industrializarea seminţelor

62. Decretul legislativ regal spaniol nr. 1 din 12 aprilie 1996, privind

dreptul de autor şi drepturile conexe, modificat prin Legea nr.

5/1998

63. Legea spaniolă nr. 17/2001 cu privire la mărci, modificată prin

Legea nr. 20/2003

64. Legea spaniolă nr. 11/1986 privind brevetele, modificată prin Legea

nr. 50/1999;

65. Legea suedeză nr. 485/1970 privind desenele şi modelele

industriale, modificată prin Legea nr. 570/2002

66. Legea suedeză nr. 1685/1992 privind topografiile de circuite

integrate, modificată prin Legea nr. 238/1994

Acte normative cu caracter internaţional

67. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, adoptată şi proclamată

la New York prin Rezoluţia O.N.U. nr. 217 din 10 decembrie 1948

68. Protocolul nr.1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor

omului şi a libertăţilor fundamentale, semnat la Paris la 20.03.1952,

69. Acord privind constituirea Organizaţiei Mondiale de Comerţ,

încheiat la Marrakech la 15 aprilie 1994, ratificat prin Legea nr.

133/1994

70. Acord privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuală legate

de comerţ (Acordul TRIPs), formând Anexa 1 C la Acordul privind

constituirea O.M.C

71. Acord european instituind o asociere între România, pe de o parte,

Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă

parte, încheiat la Bruxelles, la 1 februarie 1993, ratificat prin Legea

nr. 20/1993

72. Acord între statele Asociaţiei Europene a Liberului Schimb şi

România, ratificat prin Legea nr. 19/1993

73. Acord privind relaţiile comerciale dintre Guvernul României şi

Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 3

aprilie 1992, ratificat prin Legea nr. 52/1992

37

74. Acord între România şi Comunitatea Europeană privind protecţia

reciprocă şi controlul denumirii vinurilor, semnat la Bruxelles la 26

noiembrie 1993, ratificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 16/1994,

aprobată prin Legea nr. 120/1994

75. Acorduri încheiate în cadrul fostului Consiliu de Ajutor Economic

Reciproc

76. Aranjamentul de la Madrid din 14 aprilie 1891 privind reprimarea

indicaţiilor de provenienţă false sau înşelătoare asupra produselor

77. Aranjamentul de la Madrid privind înregistrarea internaţională a

mărcilor, în forma revizuită la Stockholm la 14 iulie 1967, ratificat

prin Decretul nr. 1176/1968

78. Aranjamentul de la Madrid privind înregistrarea internaţională a

mărcilor, adoptat la Madrid la 27 iunie 1989, ratificat de ţara

noastră prin Legea nr. 5 din 8 ianuarie 1998

79. Aranjamentul de la Lisabona din 31 octombrie 1958 privind

protecţia denumirilor de origine şi înregistrarea lor internaţională

80. Aranjamentul de la Nisa privind clasificarea internaţională a

produselor si serviciilor in vederea înregistrării mărcilor din 15

iunie 1957, revizuit la Stockholm la 14 iulie 1967 si la Geneva la 13

mai 1977 şi modificat la 2 octombrie 1979, la care România a

aderat prin Legea nr.3/1998 - M.Of.nr.10/14.01.1998

81. Aranjamentul de la Strasbourg privind clasificarea internaţională a

brevetelor de invenţii din 26 martie 1971, modificat la 28

septembrie 1979, la care România a aderat prin Legea nr. 3/1998

82. Aranjamentul de la Haga privind depozitul internaţional de desene

şi modele industriale, din 6 noiembrie 1925, revizuit prin Actul de

la Haga din 28 noiembrie 1960 şi completat prin Actul

complementar de la Stockhoim din 14 iulie 1967, modificat la 2

noiembrie 1979, la care România a aderat prin Legea nr. 44/1992

83. Aranjamentul de la Locarno privind clasificarea internaţională a

desenelor şi modelelor industriale, semnat la 8 octombrie 1968 şi

revizuit la 28 septembrie 1979, la care România a aderat prin Legea

nr. 3/1998

84. Aranjamentul de la Viena care instituie clasificarea internaţională a

elementelor figurative ale mărcilor, întocmit la Viena la 12 iunie

1973 şi modificat la 1 octombrie 1985, la care România a aderat

prin Legea nr. 3/1998

85. Convenţia de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale,

încheiată la Paris la 20.03.1883, revizuită la Bruxelles la

14.12.1900, la Washington la 2.06.1911, la Haga la 6.11.1925, la

38

Londra la 2.06.1934, la Lisabona la 31.10.1958, la Stockholm la

14.07.1967 şi modificată la 2.10.1979

86. Convenţia pentru instituirea Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii

Intelectuale, semnată la Stockholm la 14 iulie 1976 şi modificată la

28 septembrie 1979, ratificată prin Decretul nr. 1175/1968

87. Convenţia de la Roma din 26 octombrie 1961, pentru Protecţia

Artiştilor Interpreţi şi Executanţi, a Producătorilor de Fonograme şi

a Organismelor de Radiodifuziune şi Televiziune, ratificată de

România prin Legea 76/1998, Publicată în Monitorul Oficial, Partea

I, nr.148 din 14 aprilie 1998

88. Convenţia de la Geneva din 29 octombrie 1971 pentru protecţia

producătorilor de fonograme împotriva reproducerilor neautorizate

ale fonogramelor

89. Convenţia de la Bruxelles din 21 mai 1974 privind distribuţia de

semnale purtătoare de programe transmise prin sateliţi

90. Protocol referitor la Aranjamentul de la Madrid privind înregistrarea

internaţională a mărcilor, adoptat la Madrid la 27 iunie 1989,

ratificat prin Legea nr. 5/1998

91. Regulamentul EU nr.1383/ 2003 privind intervenţia autorităţilor

vamale împotriva bunurilor suspectate a încălca anumite drepturi de

proprietate intelectuală precum si măsurile care trebuie luate

împotriva acestor bunuri

92. Regulamentul EC nr.1891/2004 privind stabilirea măsurilor pentru

implementarea Regulamentului EC nr.1383/2003

93. Regulament de aplicare a Tratatului de la Budapesta privind

recunoaşterea internaţională a depozitului de microorganisme în

scopul procedurii de brevetare

94. Tratatul de la Washington din 19 iunie 1970 privind cooperarea în

domeniul brevetelor

95. Tratatul de la Viena din 12 iunie 1973 privind înregistrarea mărcilor

96. Tratatul de la Budapesta privind recunoaşterea internaţională a

depozitului de microorganisme în scopul procedurii de brevetare,

semnat la 28 aprilie 1977 şi modificat la 26 septembrie 1980, la care

România a aderat prin Legea nr. 75/1999

97. Tratat privind dreptul mărcilor, adoptat la Geneva la 27 octombrie

1994, la care România a aderat prin Legea nr. 4/1998

98. Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor (P.C.T.), adoptat la

Washington la 19 iunie 1970, ratificat prin Decretul nr. 81/1979

MARCA COMUNITARĂ

99. Directiva 89/104 a Consiliului, din 28/12/1988, apropiind

legislaţiile naţionale ale statelor membre privind mărcile, JOCE

39

1989 L 40 modificată prin hotărârea 92/10/CEE a Consiliului, din

19 decembrie 1991

100. Regulamentul CE nr. 40/94 al Consiliului, din 20 decembrie 1993,

privind marca comunitară

101. Regulamentul CE nr. 2868/95 al Comisiei, din 13 decembrie 1995,

instituind modalităţile de aplicare a Regulamentul (CE) nr. 40/94 al

Consiliului privind marca comunitară

102. Regulamentul CE nr. 2868/95 al Comisiei, din 13 decembrie 1995,

privind taxele care trebuie plătite OAPI (mărci, desene şi modele).

103. Regulamentul CE nr. 216/96 al Comisiei, din 5 februarie 1996,

instituind regulamentul de procedură al camerelor de recurs ale

OAPI (mărci, desene şi modele).

DESENE ŞI MODELE COMUNITARE

104. Directiva 98/71 CE a Parlamentului European şi a Consiliului, din

13 octombrie 1998, privind protecţia juridică a desenelor şi

modelelor

105. Regulamentul CE nr. 2245/2002 al Comisiei, din 21 octombrie

2002, instituind modalităţi de aplicare a regulamentului nr. 6/2002

al Consiliului privind desenele sau modelele comunitare, JOCE

L341/28 din 17 decembrie 2002

106. Regulamentul nr. 6/2002 al Consiliului, din 12 decembrie 2002,

privind desenele sau modelele comunitare, JOCE L 3/1 din 5

ianuarie 2002

107. Regulamentul CE nr. 2246/2002 al Comisiei, din 16 decembrie

2002, privind taxele care trebuie plătite OAPI pentru înregistrarea

de desene şi modele comunitare.

BREVETE COMUNITARE

108. Convenţie privind acordarea Brevetelor Europene (CONVENŢIA

BREVETULUI EUROPEAN), la care România a aderat prin Legea

nr.611 din 13.11.2002, publicată în Monitorul Oficial nr. 844 din

22.11.2002

109. Regulamentul de aplicare a Convenţiei Brevetului European adoptat

prin Decizia Consiliului de Administraţie din 12.12.2002

110. Regulamentul CEE nr. 1.768/92 al Consiliului din 18 iunie 1992

privind instituirea unui certificat suplimentar de protecţie pentru

medicamente

111. Regulamentul CE nr. 1.610/96 al Parlamentului European şi al

Consiliului din 23 iulie 1996 privind instituirea unui certificat

suplimentar de protecţie pentru produse fitofarmaceutice

40

112. Acord între Guvernul României şi Organizaţia Europeană de

Brevete privind cooperarea în domeniul brevetelor, ratificat prin

Ordonanţa Guvernului nr. 32/1996, aprobată prin Legea nr. 32/1997

113. Doc. Cons. CE nr. 827 final, din 23 decembrie 2003, care atribuie

CJCE competenţa pentru a statua asupra litigiilor relative la

brevetul comunitar.

114. Doc. Cons. CE nr. 828 final, din 23 decembrie 2003, instituind

Tribunalul brevetului comunitar şi privind acţiunile formate în faţa

Tribunalului de primă instanţă.

CERTIFICAT COMPLEMENTAR DE PROTECŢIE

115. Regulamentul CE nr. 1768/92 a Consiliului, din 18 iunie 1992,

privind crearea unui certificat complementar de protecţie pentru

medicamente.

116. Regulamentul CE nr. 1610/94 al Parlamentului European şi al

Consiliului, din 23 iulie 1990, privind crearea unui certificat

complementar de protecţie pentru produsele fito-farmaceutice

OBŢINEREA VEGETALĂ

117. Regulamentul CE nr. 2100/94, din 27 iulie 1994, JOCE 1

septembrie 1994

118. Regulamentul CE nr. 2605/98, din 3 decembrie 1998, JOCE 4

decembrie 1998

TOPOGRAFII PRODUSE SEMICONDUCTOARE

119. Directiva Consiliului nr.87/54 CEE privind protec’ia juridic[ a

topografiilor produselor semiconductoare

120. Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 122 din 17 mai

1991

121. Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 346 din 24

noiembrie 1992

122. Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 248 din 6

octombrie 1993

123. Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 290 din 24

noiembrie 1993

124. Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 077 din 27 martie

1996

125. Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 272 din 13

octombrie 2001

126. Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 006 din 10 ianuarie

2002

127. Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 157 din 30 aprilie

2004

41

128. Copyright Law ofthe Unites States of America, Published by U.S.

Copyright Office, aprilie 2000

Monografii, manuale

1. I.Brewer, About International Patent in Europe. Conference on the

International Patent System. Geneva, March 25-27, 2002.

2. C. S. Bănacu, Active necorporale, proprietate intelectuală. Editura

Tehnică Economică, Bucureşti, 2005.

3. L. Duran, A.Whither goes the international Patent System?

Association Internationale pour la Protection de la Propriete

Intellectuelle (AIPPI), 2002

4. M.Hanabusa, Evolution of patent rights and determination of

reasonable royalties”, extracted from Commentary on New

Industrial Property Low of Japan. Hanabusa Institute for the

Protection of Industrial Property, Tokyo, Japan.

5. V.Prodea, Brevetul de Invenţie- instrument si motor al dezvoltării

tehnologice. Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului

Bucureşti, Sala SOCEC, 29-30 nov.2007.

6. J. Kurtossy, Innovation Patent –engine in technological

developement. Bucharest, Camera de Comerţ şi Industrie a

Municipiului Bucureşti, Sala SOCEC, 29-30 nov.2007.

7. I. Vasilescu, Managementul portofoliului de brevete. Bucureşti,

Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, Sala

SOCEC, 29-30 nov.2007.

8. V. Pordea, „Strategii de brevetare a rezultatelor cercetării şi

dezvoltării tehnologice . Camera de Comerţ şi Industrie a

Municipiului Bucureşti, Sala Socec, 29 -30 nov. 2007.

9. P. Ciontu, Strategii de brevetare. Statistica brevetării în România,

Bucureşti, ian 2008.

10. A. Strenc, Activitatea de brevetare în lume. Statistica brevetării,

Bucuresti, 2007.

11. A. Strenc, Worldwide first filings and Worldwide patent. Bucureşti,

2007.

12. G. Hubert, The German Patent System. Symposium, Bucharest,

November 29th, 2007.

13. Curs de pregătire profesională aprofundată a Consilierilor în

Proprietate Industrială, membri ANCPIR, organizat de Asociaţia

Naţională a Consilierilor în Proprietate Industrială din România în

colaborare cu Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile,

Sesiunile iulie, septembrie, octombrie 1997.

42

14. WIPO. Why is Intellectual Property Relevant to Your SME. WIPO

report 2007.

15. WIPO. Patent applications by patent office and country of origin

(1995-2006). WIPO Statistics, July 2008.

16. WIPO. Patent applications by field of technology: 2001-2005.

WIPO Statistics, July 2008.

17. WIPO. Patent applications by field of technology and country of

origin: 2001-2005 average. WIPO Statistics, July 2008.

18. WIPO. Patent grants by country of origin and patent office (1995-

2006). WIPO Statistics, July 2008.

19. WIPO. Patent grants by patent office, broken down by resident and

nonresident (1883-2006). WIPO Statistics, July 2008.

20. WIPO. Total number of patent grants by resident and non-resident

(1985-2006). WIPO Statistics, July 2008.

Autori români

1. A. Boroi, Drept penal. Partea Generală. - Bucureşti, Editura All

Beck, 1999

2. A. Boroi, Gh. Nistoreanu, I. Molnar ş. a., Drept penal. Partea

Specială, Bucureşti, Editura Europa Nova, 1999.

3. A. Boroi, Gh. Nistoreanu, Drept penal. Partea Specială, Bucureşti,

Editura All Beck, 2002

4. A. Boroi, M. Gorunescu, M. Popescu, Dicţionar de drept penal,

Editura AII Beck, Bucureşti, 2004

5. A. Boroi, G. Nistoreanu, Delicte contra proprietăţii intelectuale, în

Drept penal. Partea specială, ediţia a IlI-a, Ed. All Beck, Bucureşti,

2005

6. A. Boroi, Drept penal. Partea Generală. – Bucureşti, Editura C.H.

Beck, 2006

7. A. Boroi, Drept penal. Partea Specială. – Bucureşti, Editura C.H.

Beck, 2006

8. A. Boroi, Drept penal şi drept procesual penal – Bucureşti, Editura

C.H. Beck, 2006

9. A. Bădărău, P. Ciontu, N. Mihăilescu, Din istoria protecţiei

proprietăţii industriale în România, Editura OSIM, Bucureşti, 2003

10. A. Ionaşcu, N. Comşa, M. Mureşan, Dreptul de autor în România,

Editura Academiei, Bucureşti, 1969

11. A. Mihai, G. Răducu, A. Arjoca, M. Păstoreanu, M.Otava, Buletinul

Jurisprudenţei. Culegere de decizii în materia drepturilor de

proprietate intelectuală Vol. I (perioada 2002 - martie 2005), şi Vol.

II (2005), Bucureşti, 2006

43

12. A. M. Truichici, A. C. ascălu, Dreptul proprietăţii intelectuale,

Editura Era, Bucureşti, 2004

13. A. Petrescu, L. Mihai, Drept de proprietate industrială, Introducere

în dreptul de proprietate industrială. Invenţia. Inovaţia,

Universitatea Bucureşti, 1987

14. A. C. Ştrenc, B. Ionescu, G. Gheorghiu, Dreptul brevetului, Tratat,

vol. I, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2005

15. A. Ungureanu, A. Ciopraga, Dispoziţii penale din legi speciale

române, vol. II, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1991

16. C. Bîrsan, Convenţia europeană a drepturilor omului. Comentariu

pe articole. Vol. 1. Drepturi şi libertăţi, Editura All Beck,

Bucureşti, 2005

17. C. Hamangiu, Proprietatea literara si artistica, Imprimeria Statului,

1893

18. C. R. Romiţan, Protecţia juridică a topografiilor de circuite

integrate, Editura Semne, Bucureşti, 2003

19. C. R. Romiţan, J. Drăgan, Mic dicţionar de proprietate intelectuală.

Dreptul de autor şi drepturile conexe, Editura Lumina Lex,

Bucureşti, 2004

20. C. R. Romiţan, Protecţia penală a proprietăţii intelectuale, Editura

C.H.Beck, Bucureşti, 2006

21. C. Tufan, V. Ştefan, Dreptul de autor şi drepturile conexe, Editura

Cartea Universitară, Bucureşti, 2005

22. C. Tripon, C. Georgescu, Dreptul proprietăţii intelectuale, Editura

Fundaţiei Andrei Şaguna, Constanţa, 2000

23. C. Voicu, G. Ş. Ungureanu, A. Voicu, Investigarea criminalităţii

financiar bancare, Editura Polipress, Bucureşti, 2003

24. C. Voicu, A. Boroi, L. Negrier-Dormont, G. Ş. Ungureanu, I.

Vintileanu, Introducere în criminologia aplicată, Editura Universul

Juridic, Bucureşti, 2004

25. C. Voicu, G. Ş. Ungureanu, Globalizarea şi criminalitatea financiar-

bancară, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2005

26. C. Voicu, A. Boroi, Dreptul penal al afacerilor, ediţia III, Editura

C.H.Beck, Bucureşti, 2006

27. C. Voicu, A. Voicu, I. Geamănu, Criminalitatea organizată în

domeniul afacerilor, Editura Bildner, Târgovişte, 2006

28. Dicţionarul Explicativ al limbii Române, Ediţia a II-a, Univers

Enciclopedic, Bucureşti, 1998

29. Dicţionar englez-român, Institutul de lingvistică, Editura

Academiei, Bucureşti, 1974

44

30. D. Coste, Fenomenul contrafacerilor în România, Vol.I, II şi III,

Editura Ziua, Bucureşti 2004

31. D. Ogăşanu, Dreptul proprietăţii intelectuale, Editura Universităţii

din Oradea, 2002

32. D. Stoenescu, Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale.

Documentar, Editura Politică, Bucureşti, 1980

33. E. Tanislav, C. R. Romiţan, V. Voicu, E. Tanislav jr., Protecţia

penală a proprietăţii intelectuale, Editura Semne, Bucureşti, 2002

34. F. Bujorel, Dreptul proprietăţii intelectuale. Dreptul de autor,

Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003

35. F. Ciutacu, Dreptul proprietăţii intelectuale. Dreptul de autor.

Dreptul de proprietate industrială. Culegere de speţe, Editura

Themis Cart, Slatina, 2003

36. F. Streteanu, Drept Penal. Partea Generală, Editura Rosetti,

Bucureşti, 2003

37. Glosar de terminologie privind proprietatea intelectuală, Proiect

finanţat prin PHARE RO 0107/06/01, 2005

38. G. Antoniu, Noul Cod penal. Codul penal anterior, Studiu

comparativ, Editura AII Beck, Bucureşti, 2004

39. G. Bucşă, L. Bulgăr, T. Popescu, Protecţia proprietăţii industriale în

România şi prevenirea contrafacerii, Editura OSIM, Bucureşti, 1994

40. G. Bucşă, T Popescu, Dicţionar ilustrat de proprietate intelectuală,

Editura OSIM, Bucureşti, 2003

41. G. Diaconescu, Infracţiuni prevăzute în legi speciale şi legi

extrapenale, Editura All, Bucureşti, 1996

42. G. Diaconescu, Infracţiuni în legi speciale şi în legi extrapenale,

Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002

43. G. Gheorghiu, Operele audiovizuale, Editura Lumina Lex,

Bucureşti, 2004

44. Institutul European Român, Proprietatea intelectuală, acte de bază,

Bucureşti, 2003

45. I. Băcanu, Firma şi emblema comercială. – Bucureşti, Editura

Lumina Lex, 1998

46. I. Băcanu, Proprietatea Industrială, Vol.I, II şi III, Editura Lumina

Lex, Bucureşti,1999

47. I. Lucaci, G. Meleca, Dreptul de proprietate intelectuală, Editura

Ministerului de Interne, Bucureşti, 2001

48. I. Enache, Apărarea drepturilor de proprietate intelectuală în

practica internaţională, Institutul Naţional de Informare şi

Documentare, Bucureşti, 1991

45

49. I. Macovei, Protecţia creaţiei industriale, Editura Junimea, Iaşi,

1984

50. I. Macovei, Dreptul proprietăţii intelectuale, Universitatea

Alexandru Ioan Cuza, Iaşi, 2004

51. I. Suceavă, F.Coman şi alţii, Drept Vamal, Editura Sitech, Craiova,

2007

52. I. Vasiu, L. Vasiu, ABC-ul informaticii, Editura Albastră, Cluj

Napoca, 1996

53. I. Vasiu, V. Patriciu, Ş. G. Patriciu, Internet-ul şi dreptul, Editura

All Beck, Bucureşti, 1999

54. I. Vasiu, Criminalitatea informatică, Editura Nemira, Bucureşti,

2001

55. I. Vasiu şi L. Vasiu, Informatică juridică şi Drept informatic, Editura

Albastră, Cluj Napoca, 2007

56. I. Vasiu, L. Vasiu, Afaceri electronice, aspecte legale, tehnice şi

manageriale, Editura Albastră, Cluj Napoca, 2007

57. L. Dănilă, Dreptul de autor, Editura AII Beck, Bucureşti, 2005

58. L. Mihai, Invenţia. Condiţiile de fond ale brevetării. Drepturi,

Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2002

59. Monografia ilustrată a OSIM, editată în format electronic, 2003

60. M. Pantea, Investigarea Fraudelor, Vol. I şi Vol. II, Editura Pro

Universitaria, Bucureşti, 2012

61. M. Pantea, Investigarea criminalităţii economico-financiare, Vol. I,

Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2010

62. M. Pantea, Investigarea criminalităţii economico-financiare, Vol.

II, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2011

63. M. Pantea, Managementul activităţilor de prevenire şi combatere a

ilegalităţilor în domeniul jocurilor de noroc în Uniunea Europeană,

Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2011

64. M. Pantea, C.Voicu, ș.a., Securitatea financiară a Uniunii

Europene în viziunea Tratatului de la Lisabona, Vol. II, Editura Pro

Universitaria, Bucureşti, 2010

65. M. Pantea, ș.a., Jocurile de noroc în contextul globalizării, Vol. I şi

Vol. II Editura Sitech, Craiova, 2010

66. M. Pantea, D. Bucur, Metode şi tehnici de investigare a fraudelor,

Editura Sitech, Craiova, 2009

67. M. Pantea, Protecţia proprietăţii intelectuale. Abordări teoretice şi

practice, Editura Sitech, Craiova, 2008

68. M. Pantea, Protecţia penală a proprietăţii intelectuale în era

globalizării, Editura Expert, Bucureşti, 2008

46

69. M. Seserman, Dreptul proprietăţii intelectuale, Editura Chemarea,

Iaşi 1993

70. N. Burchel, M. D. Popescu, I. Manea, Buletin de jurisprudenţă în

domeniul proprietăţii intelectuale, Editura OSIM, Bucureşti, 2005

71. N. Puşcaş, Invenţiile salariaţilor, Editura Lumina Lex, Bucureşti,

2002

72. O. Calmuschi, Dreptul proprietăţii intelectuale, Ed. Universităţii

Titu Maiorescu, Bucureşti, 2004

73. O. Crauciuc, Dreptul proprietăţii intelectuale. Dreptul proprietăţii

industriale, Editura Era, Bucureşti, 2000

74. R. Pârvu, L. Oprea, M. Dinescu, Introducere în proprietatea

intelectuală, Editura Rosetti, Bucureşti, 2001

75. R. Pârvu, C. R. Romiţan, Dreptul de autor şi drepturile conexe,

Editura AII Beck, Bucureşti, 2005

76. S. D. Cărpenaru, Drept Civil. Drepturile de creaţie intelectuală,

Universitatea Bucureşti, 1971

77. S. D. Cărpenaru, Drept Civil. Drepturile de creaţie intelectuală, ed.

a II-a, 1979

78. S.M.H. Collin, Dicţionar de informatică englez-român, Editura

Universal Dalsi, Bucureşti, 2000

79. Ş. Cocoş, Protecţia şi valorificarea proprietăţii industriale, Tribuna

Economică, 1999

80. Ş. Cocoş, a,b,c–ul protecţiei şi valorificării proprietăţii industriale,

Editura Rosetti, Bucureşti, 2004

81. T. Amza, C. P. Amza, Criminalitatea informatică, Editura Lumina

Lex, Bucureşti, 2003

82. T. Bodoaşcă, Introducere în studiul proprietăţii intelectuale, Editura

Aisteda, Bucureşti, 2002

83. T. Vasiliu si colab., Codul penal al României comentat şi adnotat.

Partea specială, vol. II, Editura ştiinţifică şi Enciclopedică,

Bucureşti, 1977

84. V. Roş, Dreptul proprietăţii intelectuale, Editura Global Lex,

Bucureşti, 2001

85. V.Roş, O.S.Matei, D.Bogdan, Dreptul proprietăţii intelectuale,

Dreptul proprietăţii industriale. Mărcile şi indicaţiile geografice,

Editura All Beck, Bucureşti, 2003

86. V. Roş, D.Bogdan, O.S.Matei, Dreptul de autor şi drepturile conexe

-Tratat, Editura All Beck, Bucureşti, 2005

87. V. Dobrinoiu, N. Conea, Dreptul penal. Partea Specială. Vol. II.

Teoria şi practica juridică, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002

47

88. V. Dobrinoiu, Drept penal. Partea specială, Vol. I, Editura Lumina

Lex, Bucureşti, 2004

89. V. Dobrinoiu, N. Conea, C. R. Romiţan, C. Tănăsescu, N. Neagu,

M. Dobrinoiu, Drept penal. Partea specială, Vol. II, Editura Lumina

Lex, Bucureşti, 2004

90. V. Dongoroz şi alţii, Explicaţii teoretice ale Codului penal român.

Partea specială, Vol. I, II, III şi IV, Editura Academiei Române şi

AII Beck, Bucureşti, 2003

91. V. Lazăr, Infracţiuni contra drepturilor de proprietate intelectuală,

Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002.

92. V. Berger, Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, ed.

a IV-a, Institutul Român pentru Drepturile Omului, Bucureşti, 2003

93. Y. Eminescu, Tratat de proprietate industrială. Vol. I. şi II, Editura

Academiei, Bucureşti, 1982.

94. Y. Eminescu, Tratat de proprietate industrială. Vol. III, Editura

Academiei, Bucureşti,1984.

95. Y. Eminescu, Protecţia desenelor şi modelelor industriale, Editura

Lumina Lex, Bucureşti,1993

96. Y. Eminescu, Dreptul de autor, Editura Lumina Lex, Bucureşti,1994

97. Y. Eminescu, Concurenţa neleală, Editura Lumina Lex,

Bucureşti,1995

98. Y. Eminescu, Legea brevetelor de invenţie, Editura Lumina Lex,

Bucureşti, 1995

99. Y. Eminescu, Regimul juridic al Mărcilor, Editura Lumina Lex,

Bucureşti, 1996

100. Y. Eminescu, Dreptul de autor, Editura Lumina Lex, Bucureşti,

1997

Autori străini

101. A.Breulier, Du droit de perpetuité de la proprieté intellectuelle,

Paris, Auguste Durand Libraire, 1855

102. A. Bertrand, Marques et brevets. Dessins et modeles, Delmas, 1995

103. A. Bertrand, Le droit d’auteur et les droits voisins, ed. a II-a,

Editura Dalloz, Paris, 1999

104. A. Francon, Cours de propriété litteraire, artistique et industrielle,

Editura Dalloz, Paris, 1999

105. A. Michaels, A practical guide to trade mark law, Third edition,

Sweet&Maxwell, 2002

106. Caroline Carreau, Mérite et droit ď auteur, Paris, 1981

107. C. Colombet, Propriete litteraire et artistique et droits voisins, ediţia

8-a Editura Dalloz, Paris, 1997

48

108. E. Ulmer, Urhever und Varlagsrecht, ed. III, Springer Verlag,

Berlin, Heidelberg, New York, 1980

109. European Patent Office, Case Law ofthe Boards ofAppeal ofthe

European Patent Ojfice, Mediengruppe Universal, Germany, 2001

110. European Patent Office, Symposium on Enforcement of Intellectual

Property Rights and Patent Litigation, Mediengruppe Universal,

Germany, 2002

111. G. Grossman, E. Lai, International Protection of Intellectual

Property, National Bureau of Economic Research, 2002

112. G. Lzon-Caen, P. Lavigne, Traité théorique et pratique de droit de

cinéma français et comparé. T.I şi II, Paris, 1957

113. George Munster, Richard Walsh, Documente referitoare la

Apărarea şi Politica Externă Australiană 1968-1975, Australia, 1980

114. H. Desbois, Le droit d’auteur en France, Dalloz, Paris, 1978

115. J. M. Baudel, La legislation des Etats-Unis sur le droit d’auteur,

Ed.Frison, Roche, 1990

116. K. Idris, Intellectual Property a power tool for economic growth,

WIPO, 2001

117. L. Josserand, Cours de droit civil positif francais, Paris, 1938

118. Linards de Bellefouds Xavier, Droit d'auteur et droits voisins,

Editura Dalloz, Paris, 2002

119. Max Krummer, Das Urheberrechtlich schutzbare Werk, 1968

120. Organisation Mondiale de la Propriété Intellectuelle, Revue de

l’OMPI, iulie - august 2005

121. P. Greffe, F. Greffe, Trăite des dessins et des mo-deles, edition,

Litec, 2003

122. W.R.Cornish, Intellectual property, Third Edition, Sweet &

Maxwell, Londra, 1996

123. Y. Marcellin, Protection penale de la propriete intellectuelle, Cedat,

Paris, 1996

124. World Intellectual Property Organization, Unfair competition law:

the protection of intellectual and industrial creativity, Oxford

Clarendon Press, 1997

125. World Intellectual Property Organization, WIPO Magazine –

October, 2012

126. World Intellectual Property Organization, WIPO Magazine –

October, 2013

127. World Intellectual Property Organization, WIPO Magazine –

November-December, 2013

128. World Intellectual Property Organization, WIPO Magazine –

March-April, 2014

49

129. World Intellectual Property Organization, WIPO Intellectual

Property handbook: policy, law and use, Second edition, 2004

130. World Trade Organization, Guide to the Berne Convention, 1978

131. World Trade Organization, The legal text – The results of the

Uruguay Round of multilateral trade negotiations, Cambridge

University Press, 1999

Articole, Studii, Eseuri

Autori români

132. A.Boroi, G. Nistoreanu, Infracţionalitatea în domeniul informaticii,

Dreptul nr. 10-11/1994

133. Bogdan Manolea, UE aduce pedepse penale pentru încălcarea

drepturilor de proprietate intelectuală, Market Watch IT&C,

Numărul 93, Martie 2007

134. Buletinul Oficial de Proprietate Industrială, 2004, 2005, 2006, 2007

135. C. Moraru, Contrafacerea mărcilor, Revista Română de Proprietate

Industrială nr. 2/2004

136. C. R. Romiţan, Delicte contra drepturilor de proprietate intelectuală

prevăzute în noul cod penal. Drepturile patrimoniale de autor şi

conexe, Revista Dreptul nr. 7/2005

137. C. I. Stoica, R. Dincă, Consideraţii teoretice şi practice referitoare la

efectele Acordului TRIPS asupra sistemului de drept românesc, în

Revista de Drept Comercial nr. 7-8/2001

138. D. Ciuncan, Semnificaţia reglementării prin două texte distincte a

infracţiunii de concurenţă neloială, art. 301 C. pen. şi art. 5 din

Legea nr. 11/1991, în Revista Dreptul nr. 5/1996

139. D. Petru, Unele consideraţii în legătură cu concurenţa neloială,

Revista de drept penal nr. 3/1996

140. E. Tanislav, C. R. Romiţan, Contrafacerea modelelor şi desenelor

industriale, Revista Română de Proprietate Industrială nr. 2/2003

141. F. Arnau, Arta falsificatorilor – falsificatorii artei, Editura

Meridiane, Bucureşti, 1970

142. G. Isnard, Un Sherlock Holmes printre tablouri, Editura Meridiane,

Bucureşti, 1976

143. G. Potrivitu, C. Turianu, Observaţii în legătură cu reglementarea

infracţiunilor de concurenţă neloială

144. G. Potrivitu, Consideraţii în legătură cu unele infracţiuni prevăzute

în Legea nr. 8/1996, Revista Dreptul nr. 4/2006

145. G. Turcu, Aspecte de drept substanţial şi procedural privind

acţiunea în contrafacere de marcă, Revista Română de Dreptul

Proprietăţii Intelectuale nr. 1/2004

50

146. I. Pârvu, Dreptul de proprietate intelectuală, Dreptul Uniunii

Europene prevalează legilor naţionale, Revista de Drept Comercial

nr. 7-8/2000

147. Investigaţiile Comisiei Europene asupra abuzului de poziţie

dominantă din domeniul ITC, Revista Marketwatch, Numărul 99 ,

Octombrie 2007

148. I.Răducanu, Contrafacerea mărfurilor industriale în noul mileniu în

impact cu protecţia consumatorilor

149. I.Răducanu, Flagelul contrafacerii, Revista de Comerţ nr.4/2002

150. I. Vasiu, Operele de artă digitală cea mai nouă formă de exprimare a

unei opere, în Revista Română de Dreptul Proprietăţii Intelectuale

nr. 1/2004

151. I. Vasiu, L.Vasiu, Pirateria informatică, Revista Română de Dreptul

Proprietăţii Intelectuale nr. 1/2005

152. I. Vasiu, L. Vasiu, Comerţul electronic şi sistemul proprietăţii

intelectuale, Revista Română de Dreptul Proprietăţii Intelectuale nr.

2/2005

153. L. Popescu, Brevetarea programelor pentru calculator, Revista

Română de Proprietate Industrială nr. 2-3/2001

154. L. IACOB, Dreptul de reproducere, jurisprudenţă franceză

comentată, Revista Română de Dreptul Proprietăţii Intelectuale Nr.

2 (3), iunie 2005

155. M. Radu, Contrafacerea în proprietatea industrială, aspecte

teoretice, Revista Română de Proprietate Industrială nr. 5-6/2001

156. M. Pantea, Evaziunea Fiscală în domeniul drepturilor de

proprietate intelectuală, Seminar TAEX, Bucureşti, 2007

157. O. Calmuschi, Protecţia indicaţiilor geografice în cadrul Acordului

TRIPS, Studii de Drept Românesc nr. 3-4/2003

158. O. Calmuschi, Consideraţii privind procesul de armonizare a

legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară, Studii de Drept

Românesc nr. 1-2/2004

159. O. Calmuschi, Epuizarea drepturilor de proprietate intelectuală,

Revista Română de Dreptul Proprietăţii Intelectuale Nr. 2 (7), 2006

160. O. Spineanu-Matei, Apărarea drepturilor de proprietate intelectuală.

Compatibilitatea legislaţiei româneşti cu Directiva 2004/48/EC a

Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004, în

Revista Română de Dreptul Proprietăţii Intelectuale nr. 2/2005

161. T. Popescu, Mărcile sonore şi protecţia acestora, Revista Română

de Proprietate Industrială nr. 5/2002

162. T. Popescu, România şi brevetul european, Inventică şi Economie

nr. 5/2003

51

163. T. Popescu, Contrafacerea. Manifestare şi combatere pe plan

mondial şi în România, Revista Română de Proprietate Industrială

nr. 4/2004

164. V. Dabu, T.B. Enoiu, Înşelăciunea cu privire la calitatea

mărfurilor. Falsificarea de alimente sau alte produse, în Revista de

drept penal nr. 1/2001

165. V. Roş, Contrafacerea şi plagiatul în materia dreptului de autor.

Retrospectivă istorică şi încercare de definire, Revista Română de

Dreptul Proprietăţii Intelectuale nr. 1/2004

166. V. Roş, D. Bogdan, Anularea înregistrării mărcilor pentru rea-

credinţă în dreptul comparat şi în dreptul convenţional, R.D.C. nr.

7-8/2004

167. V. Roş, D. Bogdan, Reaua-credinţă, frauda de lege şi abuzul de

drept ca motive de anulare a înregistrării mărcilor în dreptul român,

R.D.C. nr. 9/2004

168. M. Pantea, La criminalité économique et financière. Facteur de

risque pour la sécurité nationale (Criminalitatea economico-

financiară. Factor de risc la adresa securităţii naţionale), în limba

franceză în Revista „Curentul Juridic”, anul IX, nr. 4 (47), 2011

169. M. Pantea, L’industrie des contrefaçons dans le domaine

pharmaceutique (Industria contrafacerilor în domeniul produselor

farmaceutice), publicat în „Revista Română de Dreptul Proprietăţii

Intelectuale”, Anul VIII, nr. 4 (29) decembrie 2011

170. M. Pantea, Aspecte practice privind investigarea infracţiunilor de

contrabanda şi contrafacere a ţigaretelor în România ţară membră

a Uniunii Europene, publicat în „Revista Română de Dreptul

Proprietăţii Intelectuale”, Anul VIII, nr. 4 (29) decembrie 2011

171. M. Pantea, Counterfeiting of pharmaceutical products under the EU

law and relevant jurisdictional practice (Contrafacerea produselor

farmaceutice din perspectiva dreptului Uniunii Europene şi a

practicii jurisdicţionale în domeniu), în limba engleză în „Law

Review”, Judicial doctrine and case-law online quarterly

publication, Vol. I, Issue 4, octombrie-decembrie 2011 published by

Union of Jurists of Romania and Universul Juridic Publishing

House

172. M. Pantea, The granting of letters patent from the point of view of

the international standards of financial reporting (Abordarea

brevetului de invenţie din perspectiva standardelor internaţionale de

raportare financiară), publicat în limba engleză în „Annals of the

University of Petrosani, Economics”, publicaţie ştiinţifică a

52

Universităţii din Petroşani, Facultatea de Ştiinţe, Editura

Universitas

173. M. Pantea, Antrepriza criminală în domeniul drepturilor de

proprietate intelectuală, publicat în „Revista Română de Dreptul

Proprietăţii Intelectuale”, Anul VIII, nr. 3 (28) septembrie 2011

174. M. Pantea, Present and Future in the Internal Security Strategy of

the European Union (Prezent şi viitor în strategia de securitate

internă a uniunii europene), publicat în „6th Edition of International

confrence The European Integration - Realities and Perspectives”,

Volume 6/2011, Editura Danubius University Press Galaţi

175. M. Pantea, The right of intellectual property. The intellectual

capital – the unidentified fortune of the organizations (Dreptul de

proprietate intelectuală. Capitalul intelectual – averea neidentificată

a organizaţiilor), publicat în limba engleză în „Journal of Criminal

Investigations”, Vol. III, issue 6/decembrie 2010, Editura Sitech,

Craiova, 2010

176. C.Moisescu, Protecţia legală a programelor pentru calculator în

România, Dreptul, nr. 8/2003.

177. C.R. Romiţan, Reproducerea neautorizată a programelor informatice

protejate, Dreptul nr. 6/2007.

Autori străini

178. Andrew Gowers, Gowers Review of Intellectual Property, Her

Majesty's Treasury, December 2006

179. Brian Martin, Challenging the corruptions of information power,

London: Freedom Press, 1998

180. B. Boraschievici, Fragmente din Istoria protecţiei proprietăţii

intelectuale, Inventică şi Economie nr. 5/2002

181. Brian Martin, Information Liberation. Against intellectual property,

2004

182. Dr. Rede Gunter, Întâlnirea anuală a Asociaţiei Internaţionale a

Editorilor, Frankfurt, 8.10.2004

183. E. Armstrong, eseul „Privilegiile acordate autorilor şi editorilor în

Ţările de Jos şi Franţa în secolul al XVI-lea”, 1965

184. E. Penrose, The patent Controversy in the nineteenth century,

Jurnal of Economic History, May, 1950

185. E. Ulmer, Noţiunea de operă în dreptul de autor şi arta modernă, în

Droit ď auteur, nr.2. 1973

186. European Commission, Industrial property, Special Sectoral Report,

Brussels, 1998

53

187. European Commission, Report from the Commission to the

Council, The European Parliament and the ECOSOC on the

question of authorship of cinematographic or audiovisual works in

the Community, www.europa.eu.int, 1996

188. European Commission, Industrial relations as a key to strengthening

innovation in Europe, Innovation Directorate, 2003

189. European Commission, Entrepreneurial innovation in Europe,

Directorate of the enterprise, 2003

190. F. Beier, One hundred years of international co-operation – the role

of the Paris Convention in the past, present and future, International

Review of Industrial Property and Copyright law, 1984

191. Frederic Scherer, Essays in Honor of Edwin Mansfield: The

Economics of R&D, Innovation, and Technological Change, 2005

192. G. R. Williamson, Frontier Gambling: The Games, the Gamblers &

the Great Gambling Halls of the Old West, G.R. Williamson, 2011.

193. G. Isnard, Un Sherlock Holmes printre tablouri, Ed.Meridiane,

Bucureşti, 1976

194. G. F. Kunze, B. Lindner, Protecţia proprietăţii intelectuale în

România, Raport întocmit la solicitarea Grupului Consultativ pe

probleme de protecţie şi implementare a drepturilor de proprietate

intelectuală pentru investiţii al Comisiei Economice a Naţiunilor

Unite pentru Europa, Bucureşti, 2004 (nepublicat)

195. I. Fisher, Elementary principles of economics, New York, 1923,

Macmillan

196. Intellectual Property Owners Association, Top patent owners,

www.ipo.org, 2004

197. International Bureau of WIPO, Guide to the international

registration of marks under the Madrid Agreement and the Madrid

Protocol, WIPO Pub. Nr. 455, 1998

198. International Bureau of WIPO, Intellectual property exploitation

and valuation, ARB/LIC/CAI/98/4, 1998

199. J.P.Barlow, Selling Wine Without Bottels: The Economz of Mind

on the Global Net, High Noon of the Electronic Frontier in

Conceptual Issues in Cyberspace, Ed.P.Ludlow, 1996

200. Kamil Idris, Mesajul Directorului general al OMPI, cu ocazia Zilei

Mondiale a Proprietăţii Intelectuale, Revista Română de Proprietate

Industrială nr. 2/2003

201. Kimberly L. Thachuk, Terrorism’s Financial Lifeline: Can it be

Severed Strategic Forum, Institute for the National Strategic

Studies Defense University, Washington DC, No.191, May 2002

54

202. Michele Boldrin, David K. Levine, The Case Against Intellectual

Property, 2003

203. M. Boldrin, D. K. Levine, Against Intellectual Monopoly, 2007

204. Mazzone Jason, Copyfraud, Brooklyn Law School, New York

University Law Review, 2006

205. Mark A. Lemley, Property, Intellectual Property, and Free Riding,

Stanford Law School, 2005

206. N. Stephan Kinsella, Against Intellectual Property, Journal of

Libertarian Studies, 2001

207. N. Stephan Kinsella, Is Intellectual Property Legitimate ?,

Pennsylvania Bar Association Intellectual Property, Newsletter 3,

1998

208. Pierre Recht, Le droit d’auteur, une nouvelle forme de propriete, în

Droit d’auteur nr.5, 1969

209. Revue Internationale du Droit D'Auteur, nr. 141/1989; nr.

152/1992; nr. 143/1993; nr. 152/1994; nr.162/1994; nr. 166/1995;

nr. 167/1996; nr. 169/1996; nr. 189/2001; nr. 191/2002; nr.

193/2002; nr. 194/2002; nr. 195/2003; nr. 196/2003; nr. 197/2003;

nr. 198/2003; nr. 199/2004; nr. 200/2004

210. T. Morris-Suzuki, Capitalism in the Computer Age, în J.Davis,

T.Hirschl şi M.Stack (Eds.), Cutting Edge: Technology,

Information, Capitalism and Social Revolution, 1997

211. Timothy Ohms, Drepturile de proprietate intelectuală, Studiu

prezentat la Seminarul Protecţia drepturilor de proprietate

intelectuală, Mangalia, 2005

212. United Nations Conference on Trade and Development,

Conclusions et recommandations de la Réunion d’experts sur les

systèmes de protection des connaissances, innovations et pratiques

traditionnelles et l’expérience acquise au niveau national en la

matière, TDO 914(2), www.unctad.org, 2000

213. United Nations Conference on Trade and Development,

Notification - Réunion d’experts sur les systèmes de protection des

connaissances, innovations et pratiques traditionnelles et

l’expérience acquise au niveau national en la matière, TDO 914 (2),

www.unctad.org, 2000

214. V. Papanek, The Green Imperative: Natural Design for the Real

World, New York, Thames and Hudson, 1995

215. World Intellectual Property Organization, Intellectual property and

genetic resources, traditional knowledge and folklore

55

216. World Trade Organisation, The legal text – The Results of the

Uruguay Round of Multilateral Trade Negotiations, Cambridge

University Press, 1999

217. William Norman Thompson, Gambling in America: An

Encyclopedia of History, Issues, and Society, Editura ABC-CLIO,

2001.

Rapoarte, analize ale unor organisme

Autori români

218. Contrafacerea în domeniul proprietăţii industriale, Camera de

comerţ şi industrie Bucureşti şi Asociaţia Naţională pentru Protecţia

Proprietăţii Industriale, Mangalia, 28-30 aprilie 1999

219. Dr.ing.Stelică Nicula, Protecţia consumatorului împotriva

contrafacerilor, Seminar TAEX, Bucureşti, 2007

220. Investigaţiile Comisiei Europene asupra abuzului de poziţie

dominantă din domeniul, Revista ITC, Numărul 99 , Octombrie

2007

221. Raport anual al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, pe anul

2002, Editura OSIM, Bucureşti, 2003

222. Raport anual al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, pe anul

2003, Editura OSIM, Bucureşti, 2004

223. Raport anual al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, pe anul

2004, Editura OSIM, Bucureşti, 2005

224. Raport anual al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, pe anul

2005, Editura OSIM, Bucureşti, 2006

225. Raport anual al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, pe anul

2006, Editura OSIM, Bucureşti, 2007

Autori străini

226. Andema A. Lafora, Egeea I. J. Garcia, Luch J. Romani, Jimenez F.

Gallego, Sancţiuni de drept penal cu privire la încălcarea drepturilor

de proprietate intelectuală în Spania, Raport prezentat în cadrul

Simpozionului de proprietate intelectuală şi industrială, Lisabona,

iunie 2002

227. Comunicările de la Masa rotundă organizată de Universitatea de

ştiinţe sociale din Grenoble, „Les perspectives ď un droit

communautaire en matière de dessins et modèles industriels”,

Grenoble, 1977

228. Raportul special 301, International Intellectual Property Alliance,

Aprilie 2007

56

229. World Intellectual Property Organization, Implications of the

TRIPS Agreement on treaties administered by WIPO, WIPO Pub.

Nr. 464(E), 1997

230. World Intellectual Property Organization, Intellectual Property

exploitation and valuation, ARB/LIC/CAI/98/4, 1998

231. World Intellectual Property Organization, International framework

for the protection of trademarks and geographical indications,

WIPO/TM/BEY/03/01, 2003

232. World Intellectual Property Organization, Résume du projet

d’objectifs de politique générale et de principes fondamentaux

concernant la protection des expressions culturelles traditionnelles

ou expressions du folklore, WIPO/GRTKF/IC/7/3, www.wipo.org,

2004

233. World Trade Organization, Renforcement des capacités

technologiques, IP/C/W/243/Add.2, www.wto.org, 2001

234. World Trade Organization, Establishment of a Multilateral System

of notification and registration of geographical indications under

Article 23.4 of the TRIPS Agreement – Comparative table of the

main proposals submitted to date, IP/C/W/259, www.wto.org, 2001

235. World Trade Organization, Protection des savoirs traditionnels et du

folklore, IP/C/W/370, www.wto.org, 2002

236. World Trade Organization, Statement by Switzerland, TN/C/4,

www.wto.org, 2004

237. World Trade Organization, Special session of the Council for

TRIPS, TN/IP/14, www.wto.org, 2005

238. World Trade Organization, Annual report 2005 of the council for

TRIPS, IP/C/38, www.wto.org, 2005

239. World Trade Organization, Work programme on electronic

commerce, WT/GC/103, 2006

Site-uri

240. http://dexonline.ro

241. http://en.wikipedia.org

242. http://ph-online.ro

243. http://romania.indymedia.org

244. http://www.antena3.ro

245. http://www.aradon.ro

246. http://www.flagrantct.ro

247. http://www.mad­zone.ro

248. http://www.mie.ro

249. http://www.obiectivdesuceava.ro

250. http://www.radiocluj.ro

57

251. http://www.revistajocurilordenoroc.ro

252. http://www.romanialibera.ro

253. http://www.turnucustiri.ro

254. http://www.ziare.com

255. www.aipla.org

256. www.blitztech.ro

257. www.dadalos.org

258. www.dadalos.org

259. www.dklevine.com

260. www.europa.eu.int

261. www.hoover.org

262. www.ifla.org

263. www.iipa.com

264. www.intellectual-property.gov.uk

265. www.ipaustralia.gov.au

266. www.ipo.org

267. www.jpo.go.jp

268. www.marketwatch.ro

269. www.orda.ro

270. www.osim.ro

271. www.patent.gov.uk

272. www.quebecoislibre.org

273. www.slis.ualberta.ca

274. www.uspto.gov

275. www.vita.org/technet/iprs.

276. www.wipo.org

277. www.wto.org