Textul argumentativ

Definiţie: Textul argumentativ este un tip de discurs centrat pe receptor, având ca scop convingerea acestuia prin argumente ilustrate şi întărite prin exemple. Aşadar, funcţia predominantă a acestu text este cea persuasivă.

1. Structură : a. introducerea cuprinde minim 2 enunţuri: cel care aduce în discuţie subiectul (cuvântul-cheie) şi cel care pune

problema (enunţul dat spre argumentare, citatul folosit ca punct de plecare                      b. Cuprinsul: afirmarea tezei (pro sau contra enunţului dat), succesiunea argumentelor pro/contra/pro şi contra,

de la cel mai puternic la cel mai slab, exemplele care le ilustrează. Argumentele trebuie să fie solide, clare, ordonate logic pentru a justifica teza şi a convinge receptorul. Un alineat cuprinde o singură idee.

c. Formularea concluziei: concluzia rezumă demersul argumentativ şi exprimă clar poziţia celui care a construit argumentaţia

2. Argumentele , exemplele şi concluzia sunt introduse prin conectori logici care au rolul de a sublinia relaţiile dintre ideile exprimate şi de a conferi coerenţă textului:într-adevăr, în primul rând, în al doile rând, în plus, de altfel, nu în ultimul rând, pe de o parte, pe de

altă parte, totuşi, cu toate acestea, prin urmare, aşadar, în concluzie, în consecinţă. (atenţie: după aceşti conectori se pune obligatoriu virgulă)

Înlănţuirea argumentelor se face logic, stabilindu-se diferite tipuri de relaţii cu problema pusă:  cauza (pentru că, din cauză că, deoarece, căci, etc. dar şi verbele: a rezulta, a decurge,depinde etc.), adăugarea /ierarhizarea (dezvoltarea unui argument cu o nouă idée/ordonarea lor: pe de o parte, pe de altă parte, mai mult, nu numai că, în plus, în primul rind, în al doilea rând ,înainte de toate, mai presus de toate, mai important decât, etc.şi verbul a adăuga ), opoziţia (totuşi, dar, în schimb, deşi, dimpotrivă ,chiar dacă şi verbele a contrazice, a se opune), probabilitatea (probabil, posibil, este cu putinţă, s-ar putea ca, etc), certitudinea (cu siguranţă, desigur, fireşte, nu este nici o îndoială că, etc), consecinţa/ concluzia (sesizarea efectelor, urmărilor pe care le produc faptele: încât, în consecinţă, ca urmare,/deci, aşa, prin urmare, în concluzie, la urma urmei, etc şi verbele a implica, a antrena, a provoca, etc).

3. Tipuri de argumente:a. Logice, care permit raţionamente de tip inductiv (de la un caz particular la formularea unui adevăr general)

sau deductiv (pleacă de la idei generale ca să justifice aplicarea la un caz particular)b. Argumentele autorităţii: citate, maxime, reflecţii, proverbe.

5. Metode de argumentare:a.METODA INDUCTIVA - se porneste de la date concrete, specifice pentru a formula concluzii cu caracter general, cu caracter de generalitateb. METODA DEDUCTIVA - autorul pleaca de la o afirmatie cu caracter general, o premisa majora, si restrange afirmatia la un caz particular(premisa minora pentru a formula o concluzie specifica)c.METODA ADAPTARII LA CITITOR - autorul ordoneaza dovezile astfel incat fiecare punct de vedere pro si contra e pus in balanta, acordand fiecaruia atentie egala. Se porneste de la obiectiv si la sfarsit autorul isi exprima propriul punct de vedere.d. ANALOGIA - consta in punerea situatiei date in relatie cu o situatie similara, care a fost deja valorizata pozitiv si acceptata de public.e. METODA REDUCERII LA ABSURD - provine din matematica - se demonstreaza importanta unui element prezentandu-se ce s-ar intampla daca acel element nu ar exista

1

Exemplu:”Adevăratele poezii încep acolo unde se sfârşesc pe hârtie.” (O. Goga)

Introducere: Aducerea în discuţie a problemei: Lectura poeziei reprezintă un refugiu deconectant, o modalitate de

sensibilizare a spiritului, de trezire a emoţiilor purificatoare. Punerea problemei: Referitor la acest aspect, Octavian Goga conideră că „adevăratele poezii încep acolo

unde se sfârşesc pe hârtie”. Cuprins:

Teza: Într-adevăr, împărtăşesc opinia scriitorului român, pt. că o operă lirică îşi începe viaţa propriu-zisă abia după ce afost creată şi oferită cititorilor, căci frumuseţea ei se reflectă în felul în care este citită şi interpretată.

Argumentul 1: În primul rând, un text poetic persistă tocmai datorită emoţiilor transmise cititorului, a cărui stare sufletească nu se întrerupe odată cu încheierea actului de lectură. De exemplu, de multe ori recitim poezii care confirmă anumite sensibilităţi personale – poezii de iubire- tocmai pentru că ne regăsim în experienţele eului liric.

Argumentul 2: În al doilea rând, pe lângă trăirea intensă, poezia are rezonanţă şi în intelect, stârnind nevoia de interpretare, de descifrare a mesajului, de înţelegere a semnificaţiilor. Astfel, cu cât o poezie suscită mai multe interpretări, cu atât persistenţa ei dincolo de textul propriu-zis este mai uşor sesizabilă. De exemplu, un text precum Luceafărul de Mihai Eminescu a cunoscut de-a lungul timpului mai multe interpretări, une dintre ele fiind cea autobiografică.

Încheierea: În concluzie, consider veridică afirmaţia lui O.Goga, deoarece poezia presupune nu numai înlănţuirea de

cuvinte care o compun, ci mai ales rezonanţa în afectul cititorului şi pluriinterpretarea care îi confirmă valoarea în timp. Astfel, afirmaţia are valoarea unui aforism, exprimând un adevăr general valabil.

Atenţie: în elaborarea textului argumentativ, trebuie: Să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate acestuia; (4 puncte) Să ai conţinutul şi structura argumentării: formularea ipotezei, a propriei opinii faţă de afirmaţia dată; enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente (pro şi/sau contra) adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; (12 puncte) Să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie) (4 puncte)Notă: punctajul pentru redactare se acordă numai dacă răspunsul respectă limita minimă de spaţiu precizată.

2

Aplicaţii:

2. Realizaţi un text argumentativ de 15-20 rânduri despre şcoală, pornind de la următoarea afirmaţie: „Prea multă indulgenţă şcolară e un fel de inflaţie de valori”. (G. Călinescu)

3. Realizaţi un text argumentativ de 15-20 rânduri despre rolul şcolii în formarea personalităţii individului, pornind de la următoarea afirmaţie: „Şcoala cea mai bună este aceea în care înveţi înainte de toate a învăţa”. (Nicolae Iorga)

4. Realizaţi un text argumentativ de 15-20 rânduri despre entuziasm, pornind de la următoarea afirmaţie: „Entuziasmul este foarte necesar. Mai ales atunci când faci primii paşi”. (Marin Preda)

5. Realizaţi un text argumentativ de 15-20 rânduri despre atitudinea în învăţare, pornind de la următoarea afirmaţie: „Este îngăduit să înveţi chiar şi de la duşman”. (Ovidiu)

6. Realizaţi un text argumentativ de 15-20 rânduri despre om şi familie, pornind de la următoarea afirmaţie: „Familia este aceea care face ca omul să treacă de la egoism la altruism”. (Auguste Comte)

7. Realizaţi un text argumentativ de 15-20 rânduri despre încredere, pornind de la următoarea afirmaţie: „Nu căuta să fii admirat, ci crezut”. (Tudor Vianu)

8. Realizaţi un text argumentativ de 15-20 rânduri despre viaţă, pornind de la următoarea afirmaţie: „O viaţă nefolositoare e o moarte timpurie”. (Goethe)

9. Realizaţi un text argumentativ de 15-20 rânduri despre ce înseamnă a reflecta, pornind de la următoarea afirmaţie: „Când nu găseşti cuvântul, să fii sigur că gândul nu s-a limpezit încă”. (Nicolae Iorga)

10. Realizaţi un text argumentativ de 15-20 rânduri despre muncă, pornind de la următoarea afirmaţie: „Munca este legea lumii moderne, care nu are loc pentru leneşi”. (Mihai Eminescu)

11. Realizaţi un text argumentativ de 15-20 rânduri despre prietenie, pornind de la următoarea afirmaţie: „Fereşte-te deopotrivă de prietenia duşmanului şi de duşmănia prietenului”. (Nicolae Iorga)

12. Realizaţi un text argumentativ de 15-20 rânduri despre bogatie, pornind de la urmatoarea afirmatie: „Am inteles ca un om poate avea totul,neavand nimic, si nimic avand totul” (M. Eminescu)

13. Realizaţi un text argumentativ de 15-20 rânduri despre prietenie, pornind de la urmatoarea afirmatie: „O prietenie adevarata nu se poate epuiza prin uzura si nici nu poate inceta fiindca partile si-au descoperit la un moment dat alte gusturi si alte interese” (Al. Paleologu, „Despre lucrurile cu adevarat importante”)

14. Realizaţi un text argumentativ de 15-20 rânduri despre consecinte , pornind de la urmatoarea afirmatie: „A astepta sa culegi altceva dintr-un pamant decat ce a fost semanat in el ar fi o copilarie” {M Eminescu}

15. Realizaţi un text argumentativ de 15-20 rânduri despre vointa, pornind de la urmatoarea afirmatie: „Vointa poate fi,mai mult decat talentul, un motiv de mandrie” (Honore de Balzac)

16. Realizaţi un text argumentativ de 15-20 rânduri despre bogatie, pornind de la urmatoarea afirmatie: „Nu sa fii bogat te face fericit, ci sa devii bogat” (am uitat sa notez de cine:D)

17. Realizaţi un text argumentativ de 15-20 rânduri despre om, pornind de la urmatoarea afirmatie: „O masura sigura a caracterelor este sentimentul ce-ti ramane pentru un om dupa ce l-ai iubit:amicitie sau dispret” (Titu Maiorescu)

18. Realizaţi un text argumentativ de 15-20 rânduri despre om, pornind de la urmatoarea afirmatie: „Noi suntem ceea ce faptele noastre sunt” (Tudor Vianu)

18. Realizaţi un text argumentativ despre onoare, pornind de la următoarea afirmaţie: „Onoarea este un amestec natural de respect pentru oameni şi pentru sine însuşi.” (Voltaire) (5p)

19. Realizaţi un text argumentativ despre muncă, pornind de la următoarea afirmaţie: „Munca îndepărtează cele trei mari rele: urâtul, viciul, nevoia”. (Voltaire) (5p)

3