Texte Pentru Analiza

8/18/2019 Texte Pentru Analiza

1/17

ADJECTIVUL – EXERCIŢII APLICATIVE

Încercuiţi adjectivele din textul de ai j!" #

Stejarul bătrân şi rămuros îşi întinde crengile groase împodobite cu frunze crestate. Ici-colo, câte

un plop mlădios îşi tremură frunzele foşnitoare. Poiana din pădure este împodobită cu flori frumoase,

multicolore. Păsările gureşe şi voioase ciripesc, iar gâzele minuscule cu aripioarelestrăvezii desenează înaerul uşor linii nevăzute.

$aceţi ac!rdul %ntre adjectivele din &arante'e (i "u)"tantivele ale c*r!r %n"u(iri le arat* #

n zarea !!!!!!!!!!!!! "îndepărta#i$ se zăreau !!!!!!!!!!!! "seme#$ mun#i. %a poalele lor se

întindeau păduri!!!!!!!!!!! "verde$ de brazi !!!!!!!!!!! "înaltă$. Sub razele !!!!!!!!!!!!!!!

"aurie$ ale soarelui sclipea apa!!!!!!!!!!!!!!!! "limpezi$ a !!!!!!!!!!!!!! "albastră$ lac, reflectând

lumina !!!!!!!!!!! "orbitor$ a cerului de vară.

Treceţi la nu*rul &lural "u)"tantivele %n"!ţite de adjective #

-livadă înflorită

-mingea roşie

-argintia stelu#ă

-noua casă

-însorita toamnă

+c,i)aţi l!cul adjectivului- &un.ndu/l %naintea "u)"tantivului #

-tortul dulce

-oc&i negri

-bradul măre#

-frunzele ruginii

-para aromată

Anali'aţi "u)"tantivele (i adjectivele din &r!&!'iţia #

n livada parfumată, 'lin se joacă cu iedu#ii jucăuşi.

Alc*tuiţi &r!&!'iţii cu ajut!rul adjectivel!r # fricos, morocănos, şireată, zglobie, ambi#ioasă.


2/17

TE+T DE EVALUARE

Enueraţi c.teva %n"u(iri 0i'ice- &e cate1!rii#mărime( !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! formă( !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! culoare( !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! gust( !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! miros( !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! +u)liniaţi adjectivele#)*u lung pumnal de fulgere albastreşi taie drumul ploaia fumuriePe-ntinsul veşted al grădinii noastre.+

,,oale, albă şi pufoasăPentru câmp e &aină groasă.+

A"!ciaţi "u)"tantivului adjectivul c!re"&un'*t!r#copil rotundăvulpe albastrăfrunze şireatăminge veştedecicoare cuminte

J!c – 2+en"ul a"cun"34Din ae"tecul de litere !)ţineţi adjective# * % / - !!!!!!!!!!!!!!!!!!! ' 0 - !!!!!!!!!!!!!!!!!!! % I S I 1 2 0 - !!!!!!!!!!!!!!!!! 3 2 0 I - !!!!!!!!!!!!!!!!!!! P / I % - !!!!!!!!!!!!!!!! S 2 4 2 I - !!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Tran"0!raţi "u)"tantivele %n adjective (i reţineţi de!"e)irea3

+U5+TA6TIVE ADJECTIVE

5unedoaraaten#iefrumuse#eramurăîntunecimegingăşiecastan

&unedorean !!!!!!!!!!!!!!!!!!! !!!!!!!!!!!!!!!!!!! !!!!!!!!!!!!!!!!!!! !!!!!!!!!!!!!!!!!!! !!!!!!!!!!!!!!!!!!! !!!!!!!!!!!!!!!!!!!


3/17

+u)liniaţi nuai adjectivele#moară, gălăgioşi, parc, rotundă, stradă, curajoasă, vede, gingaş, vopsea, limpede, primăvara, pufo

#ărână, aurie, român, vine, alb.

7enţi!naţi adjective care ex&ri* %n"u(iri "u0lete(ti &entru# bunică( !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! frate( !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

că#eluş( !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

TE+T DE EVALUARE

+u)liniaţi cu ! linie "u)"tantivele (i cu d!u* linii adjectivele#a$ ,,rma vântului tăia brazde adânci şi mişcătoare în iarba rară şi sălbatică.+ b$ ,,6rajdurile mari şi încăpătoare, cu guri negre şi pustii, bucătăriile imense cu pere#ii afuma#i şi

cu vetrele reci şi fără cenuşă, îmi păreau o poveste, o istorie vec&e...+

Re'!lvaţi du&* !del#lac străveziu 7 străveziul lac- străveziile lacurilan auriufrunză arămiecopil zglobiugutuie amăruie

Înl!cuiţi ex&re"iile "u)liniate cu adjective#8eciorul împăratului era tras ca prin inel. !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! 9u credeam că 'na este aşa slobodă la gură. !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

ama mă bate la cap cu învă#ătura. !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! n fa#a vrăjitoarei am rămas stană de piatră. !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! :oierul nu era defel larg la pungă. !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Reali'aţi ac!rdul adjectivel!r cu "u)"tantivele &e care le deterin* %n textul de ai j!"#,,:alta "adânc$ se umpluse de lumină "strălucitor$./in când în când,prin fundul g&iolului trecea

lişi#e "cenuşiu$. Pe fire "verde$ de papură se aşezau nişte păsărele "mic$ şi "auriu$cu oc&işori de mărge"negru$. Pe deasupra, prin soare, mai treceau pescăruşi "argintiu$ cu aripi"ascu#it$, bâtlani cu strigăt"aspru$ şi "urât$; se roteau vulturi cu pene "frumos$ şi"încondeiat$.*ete de peştişori "mărunt$ #âşneau ca ploaie "des$ la fa#a apei şi se risipeau fugind de gura "lacom$ şi "enorm$ a ştiucii.+

Anali'aţi adjectivele din textul ur*t!r#--/acii erau oameni trupeşi, bine lega#i, de statură potrivită. Purtau părul lung, lăsat în plete peumeri şi pe spate, retezat în dreptul frun#ii, barba mare şi stufoasă.+

Alc*tuiţi d!u* enunţuri %n care cuv.ntul 2t.n*r4 "* 0ie# a$ substantiv ( 88888888888888888888888888888888888888888888888888888888 b$ adjectiv( 888888888888888888888888888888888888888888888888888888888


4/17

De la lue adunate (i la R97:6; utili'ate

+u)linia'* cuvintele care arat* %n"u(iri %nt.lnite %n &r!ver)ele de ai j!"#

,,ielul blând suge la două oi.+

,,*ine a aflat un prieten adevărat, o comoară în via#ă a câştigat.+

,,9ici oaia cu doi mei, nici lupul flămând.+,,2 oaie râioasă strică toată turma.+

,,Pe un cap bun stă bine şi căciula ruptă.+

,,*ând latră un câine bătrân, ieşi afară.+

,,2 vorbă în#eleaptă e un bun prieten la vreme de nevoie.+

,,2 vorbă bună stinge focul mai curând decât o butie de apă.+

,,'dunările rele strică deprinderile bune.+

,,*loşca care cuprinde ouă multe nici un pui nu scoate.+

,,/ouă cu#ite tăioase nu pot sta într-o teacă.+

,,/ouă femei rele nu fac cât una bună.+

,,%umea e amăgitoare,

ca o floare trecătoare,

ca o apă curgătoare.+

,,Pisica blândă zgârie rău+

,,Paza bună trece primejdia rea.+

,,4orba dulce mult aduce.+,,Prietenul bun la nevoie se cunoaşte.+

,,%a lauda mare să nu te duci cu carul şi nici cu sacul gol.+

,,n măr putred strică o grămadă de mere frumoase.+

,,2mul &arnic, muncitor,

/e pâine nu duce dor.+

,,%enea e cucoană mare

*are n-are de măncare.+


5/17

ALT$EL DE EXERCIŢII

CUVI6TE A+CU6+E

De"c!&er* cuvintele 2a"cun"e4 #

a< Un elev ============================

)< I'v!rul e"te =========================

c< ============era 0ata din P*durea ad!rit*

I

9

I

I

L

P

7

9

U

$

R A

+


6/17

RE5U+

'

<

=

>

?

@A

B

C

:

Pentru a re'!lva re)u"ul- "crieţi cuvinte cu "en" c!ntrar ur*t!arel!r adjective#>= TARE?= TREA@= U+CATB= 7IC= CALD= +CU6D

= I6+TA5ILF= 79RT


7/17

G=

DP0I'0' S1 'I 802'SE /'*E 82%2SIFFF..

EXI+T; Î6TRE +U5+TA6TIV HI ADJECTIVV9R5A==================7ULT ADUCEC96TRAR LUI --$RIC9+4+U5+TA6TIVUL ARE D9U; ======================ARAT; CE $ACE +U5IECTULPARTE PRI6CIPAL; DE PR9P9@IŢIEPR9P9@IŢIE D9AR CU +U5IECT HI PREDICATDE6U7EHTE $E697E6E ALE 6ATURIIG= ADJECTIVUL +E AC9RD; Î6 ===================HI 6U7;R CU +U5+TA6TIVUL

F=

=

=

=

B=

=

?=

>=


8/17

7ET9DA CU5ULUI

7ET9DA CU5ULUI este folosită în cazul în care se doreşte eGplorarea unui subiectH a unesitua#ii din mai multe perspective 7 oferă posibilitatea de a dezvolta competen#ele necesare unei abordărcompleGe şi integratoare.

tapele metodei(Se realizează un cub pe ale cărei fe#e se scriu cuvintele( DE+CRIE- C97PAR;

A6ALI@EA@;- A+9CIA@;- APLIC;- ARU7E6TEA@; "altele, în func#ie de resurse, nu neapăra pe toate fe#ele cubului$.

Se anun#ă temaH subiectul pus în discu#ie.Se împarte grupul în şase subgrupuri, fiecare subgrup rezolvând una dintre cerin#ele înscrise p

fe#ele cubului.Se comunică întregului grup, forma finală a scrierii.%ucrarea în forma finală poate fi desfăşurată pe tablă sau pe foi albe '>.

DE+CRIE

/+&une %n"u(iri denuite de adjectiv3

C97PAR;

/În"u(irile !)i(nuite de cele ne!)i(nuite3

A+9CIA@;/*"e(te %n"u(iri ur*t!arel!r cuvinte# cire(e var*== crean1*= c.ne&*== nuia== *tu(*=

A6ALI@EA@;/C!rectitudinea a"!cieril!r dintre"u)"tantivele date (i %n"u(irile 1*"ite3/Ce cre* &rin 0!l!"irea ace"t!r %n"u(irine!)i(nuiteK

ARU7E6TEA@;/De ce anuite %n"u(iri "unt ne&!trivite K/A"!cia'* tu cu alte adjective3

APLIC;/$!rulea'* enunţuri care "* cu&rind*&erec,ile de cuvinte 0!rate de c!le1i3

7ET9DA R=A=I=

etoda 0.'.I. are la bază stimularea şi dezvoltarea capacită#ilor elevilor de a comunica "pri

întrebări şi răspunsuri$ ceea ce tocmai au învă#at. /enumirea provine de la ini#ialele cuvintelor R ăspund

7 Aruncă 7 Interog&ează şi se desfăşoară la sfârşitul unei lec#ii sau a unei secven#e de lec#ie. nvă#ătoru

împreună cu elevii săi, printr-un joc de aruncare a unei mingi mici şi uşoare de la un elev la altul încep

jocul.*el care aruncă mingea trebuie să pună o întrebare celui care o prinde. *el care prinde minge


9/17

răspunde la întrebare şi apoi aruncă mai departe altui coleg, punând o nouă întrebare. viden

interogatorul trebuie să cunoască şi răspunsul întrebării adresate. levul care nu cunoaşte răspunsul ies

din joc, iar răspunsul va veni din partea celui care a pus întrebarea. 'cesta are ocazia de a mai arunca înc

o dată mingea, şi, deci, de a mai pune o întrebare. n cazul în care, cel care interog&ează este descoperi

că nu cunoaşte răspunsul la propria întrebare, este scos din joc, în favoarea celui căruia i-a adresa

întrebarea. liminarea celor care nu au răspuns corect sau a celor care nu au dat niciun răspuns, conductreptat la rămânerea în grup a celor mai bine pregăti#i.

etoda 0.'.I. poate fi folosită la sfârşitul lec#iei, pe parcursul ei sau la începutul activită#ii, cân

se verifică lec#ia anterioară, înaintea începerii noului demers didactic, în scopul descoperirii, de cătr

educatorul ce asistă la joc, a eventualelor lacune în cunoştin#ele elevilor şi a reactualizării ideilor

ancoră.

• Ce e"te adjectivulK

• Ce 0el de %n"u(iri &!ate denuiK

• D* exe&le de adjective care arat* 0!ra3

• D* exe&le de adjective care arat* *riea3

• D* exe&le de adjective care arat* 1u"tul3

• D* exe&le de adjective care arat* cul!area3

• D* exe&le de adjective care arat* "tarea "u0letea"c*3

• De ce 0!l!"i %n v!r)ire adjectiveK

•

$!rulea'* enunţuri %n care "* 0!l!"e(ti cel &uţin d!u* adjective3• A(a'* adjectivul %naintea "u)"tantivului %ntr/un enunţ3

• Cu "e "criu la &lural adjectivele care la "in1ular "e terin* %n --iu4K

• Ce "e %nt.&l* cu ace"te adjectivele dac* "tau %naintea "u)"tantivuluiK

• Cu e"te 0!ra adjectivului dac* "u)"tantivul e"te la &luralK

• T!ate adjectivele %(i "c,i)* 0!ra %n 0uncţie de nu*rul "u)"tantivuluiK

• D* exe&le de a"t0el de adjective3

• În ce "ituaţie "e ai &!ate "c,i)a 0!ra adjectivuluiK

• D* exe&le3

• +&une ! &r!&!'iţie "i&l*3

• De'v!lt* &r!&!'iţia ad*u1.nd adjective &e l.n1* "u)"tantiv3

• Adau1* (i alte "u)"tantive %n"!ţite de adjective3

• C!&ar* &r!&!'iţiile3


10/17

• $!l!"e(te c.t ai ulte adjective %ntr/un enunţ care "*/l caracteri'e'e &e cel ai )un&rieten3

7ET9DA CADRA6EL9R

C!&letea'* cadranele cu adjective c!re"&un'*t!are cel!r &atru an!ti&uri "u1erate dede"ene#

rcă, dacă ştii 8: Încercuie(te adjectiveledin enunţul ur*t!r#

Iedul zburdalnic şi-a întins capulcu botul mic, catifelat şi umed

spre mama lui.

:+crie %n"u(iri 0i'ice (i

"u0lete(ti care ţi "e &!trive"c3

:-8: Reali'ea'* ac!rduladjectivel!r cu "u)"tantivele %nur*t!rul enunţ# n frunzişul bogatsălăşluiesc găinuşe "mo#at$, pupeze cu creste "băl#ati$, grauri"pestri#e$, "mândru$ păunaşi şi


11/17

7ET9DA CI9RCI6ELUI

-: D* exe&le deadjective care "* ex&riecul!area3

S-: Adjectivulex&ri*# a$ nume de persoane,nume de lucruri,nume alefenomenelor naturii etc.; b însu iri ale fiin elor

+ 5i0ea'* varianta c!rect*3 'djectivul este(a) parte de vorbire;b) parte de propozi#ie.


12/17

C!&letaţi cu %n"u(iri ne!)i(nuite ale "u)"tantivului --var

C!&letaţi ci!rc,inele cu %n"u(irile &!trivite "u)"tant--c!&ii43


13/17

TEXTE PE6TRU DICTAREAMA6ALI@A ADJECTIVULUI

,,S-a dus zăpada albă de pe întinsul #ării,S-au dus zilele :abei şi nop#ile veg&erii,*âmpia scoate aburi ; pe umedul pământ

Se-ntind cărări uscate de-al primăverii vânt.+

,,n fir de iarbă verde, o rază-ncălzitoare,n gândăcel, un flutur, un clopo#el în floare,/upă o iarnă lungă ş-un dor nemărginit'prind un soare dulce în sufletul uimit+

"Sfârşitul iernii+-4. 'lecsandri$

,,*ăci aşa ne amăgea mama, cu o pupăză care-şifăcea cuib de mul#i ani într-un tei foarte bătrân scorburos, pe coasta dealului , la moş 'ndrei, fratele tatei cel mai mic.+

",,Pupăza din tei+- I.*reangă$

,,*ând intrai în clasă văzui o vergea lungă, galbenă şi lucioasă, rezemată de masa profesorulua ,,domnului+.

/omnul, un om nalt, slab,cu barba rară şi înspicată...:ăie#ii stăteau ca sfin#ii în bănci.4reo trei, cu urec&ile roşii şi aprinse ca focul, în genunc&i, lâng

o tablă neagră; lăcrămile le picurau în căr#ile desc&ise...+,,ul#i ani l-am visat.*&iar acum îl văd înaintea oc&ilor. Scund, grăsuliu,cu părul mărunt ş

încărun#it, cu barbaascu#ită, potrivită din foarfecă, mai mult albă, şi albă ca zăpada în vârful ei netezinişte oc&i verzui, mici şi repezi, o fa#ă gălbuie, curată şi fără pic de sânge.Iarna se cocoloşea într-o bundcu blană lă#oasă, vara însă î#i rămâneau oc&ii la el de frumos ce era îmbrăcat( &aină albăstrie, pantalonnegri, jilatcă de dril năutiu, călcată şi lustruită, un lan# de aur, gros ca pe deget.+

",,/omnul 4ucea+- :.3t./elavrancea$,,' fost odată un rege bogat şi puternic, care avea o fată de o frumuse#e neasemuită.+,,*u mintea copleşită de triste#e, mergea agale pe un drumeag îngust, de-a lungul unei ap

curgătoare, când, deodată, îi ieşi în întâmpinare o bătrână cu părul alb ca neaua, dar cu privirea încageră, care-l întrebă despe pricina mâ&nirii lui.+ ",,8luierul fermecat+- 'leG./umas-tatăl$

,,Pe frigul şi pe întunericul acesta, mergea pe stradă o feti#ă săracă, descul#ă şi cu capul gol.+,,Pe crengile verzi erau o mul#ime de lumînări aprinse şi erau agă#ate poze colorate ca celea di

vitrinele magazinelor.+ ",,8eti#a cu c&ibrituri+-5.*&r.'ndersen$

,,'poi se îndreptă spre cămin, împinseceainicul cel mare la o parte şi îl trase mai aproape pe cemic, care atârna de lan#, după care se aşeză pe scăunelul rotund, cu trei picioare, din fa#a focului.Pusceainicul cel mic pe foc, şi în scurtă vreme acesta începu să fiarbă; între timp, bătrânul #inea o bucatmare de brânză ăntr-o furculi#ă lungă de fier deasupra focului, întorcând-o pe toate păr#ile , până c brânza căpătă o plăcută culoare aurie.+ ",,5eidi+- J.SpKri$

,,9u la multă vreme după acestea, avea să se întâmple cea dintâi dintre misterioasele fapte car


14/17

ne-au descotorosit, până la urmă , de căpitan, deşi, după cum ve#i vedea, nu şi de afacerile sale. ' fost iarnă deosebit de aspră, cu geruri îndelungate şi muşcătoare şi cu furtuni urăte; eraclar, de la ănceput, c bietul meu tată avea pu#ine şanse să mai apuce primăvara.+ ",,*omoara din insulă+- 0.%.Stevenson$

,,Sus pe culme bradul verde,Sub zăpada albicioasă,Printre negură se pierde,

*a o fantasmă geroasă...

n zadar aduci cu tine*orbul negru şi prădalnic,3i din codrii cu jivine,8aci să iasă urlat jalnic.

n zadar, urgie crudă,%ungeşti noaptea-ntunecoasă3i, râzând de-a lumii trudă,Scurtezi ziua luminoasă....+

",,:radul+- 4. 'lecsandri$

,,n fund, pe cer albastru, în zarea depărtată,%a 0ăsărit, sub soare, un negru punct s-arată cocostârcul tainic, în lume călător,'l primăverii dulce iubit prevestitor.+

",,2aspe#ii primăverii+- 4. 'lecsandri$

,,%acul codrilor albastru 9uferi galbeni îl încarcă;1resărind în cercuri albe

l cutremură o barcă.+ ",,%acul+- .minescu$

,,Pletele lui albe şi cre#e parcă sunt nişte ciorc&ini de flori albe; sprâncenele, mustăşile, barba. peste toate au nins ani mul#i şi grei.+ ",,:unicul+- :.3t./elavrancea$

,,*u părul nins, cu oc&ii mici 3i calzi de duioşie, 'ieve parc-o văd aici

Icoana firavei bunici /in frageda-mi pruncie.+ ",,:unica+-3t.2.Iosif$

,,*ântecul ce-ades #i-l cânt*ând te-adorm în fapt de sară,Puiule, e-un cîntec sfânt,4ec&i şi simplu de la #ară.


15/17

ama mi-l cânta şi ea,3i, la viersul lui cel dulce,Puiul ei se potolea3i-o lăsa frumos să-l culce.+

",,*ântec sfânt+-3t.2.Iosif$

,,4ăl de brumă argintie

i-a împodobit grădina,8irelor de lămâi#ă%i se uscă rădăcina.

Peste creştet de dumbravă 9orii suri îşi poartă plumbul,*u podoaba zdren#uită1remură pe câmp porumbul.+

",,1oamna+-2.6oga$

,,oş *răciun cu barba albă, moş *răciun cu traista plină,4ec&i stăpân atât de darnic al copilăriei mele.....+

",,oş *răciun+-2.6oga$

,,'colo, un broscoi de băie#aş, slăbu#, cu părul cânepiu, încurcat ca un caier şi cu pantalonii îvine, cârpi#i în zece locuri. 'cum, pentru întâia oară vedea ce oc&i negri, catifela#i şi dulci avea.+ ",,9icuşor+- I.'l.:rătescu-4oineşti$

,,Peste dealuri zgribulite,

Peste #arini zdren#uite,'venit aşa, deodată,1oamna cea întunecată.+

",,:alada unui greier mic+- 6.1opîrceanu$

,,Pe spinarea unui bivol mare, negru, fioros,Se plimba o co#ofană*ănd în sus şi când în jos.+

",,:ivolul şi co#ofana+-6.1opîrceanu$

,,Liua cernuse o ploaie măruntă. n frunze, picăturile atârnau ca strălucitori cercei de cleştar....

,,'proape să-i netezesc botul umed.Să-i prind gâtul cenuşiu.Să-i mângâi capul mic pe care şisupunea dezmierdărilor odinioară.+ ",,9ăluca+-*ezar Petrescu$

,,i, şi iată că printre urşii cei albi de la pol s-a rătăcit într-o bună zi un urs cafeniu, un urs mare şfrumos,care venea tocmai din mun#ii noştri.+ ",,Povestea ursului cafeniu+- 4.*olin$

,,/oar mâ#ele sosiră toatecu cozile îmbârligate,


16/17

torcând de zor,la prin#işor,Sfârr..sfârr...*e pisicicu oc&i micice motaninăzdrăvani+

",,Prin#ul iorlau+- 9ina *assian$

,,rcă scara îngustă şi întortoc&eată ce ducea sus, şi se pomeni în dreptul unei uşi micu#e. broască era o c&eie ruginită şi, când o răsuci, uşa sări în lături şi fetei îi fu dat să vadă într-o cămăru#ă femeie bătrână, bătrână, care sta şi torcea cu sârguin#ă un fuior de in.+ ",,8rumoasa adormită+-8ra#ii 6rimm$

,,- *e floare drăgălaşă 7 a spus femeia şi a sărutat petalele roşii şi galbene, şi cum le-a sărutafloarea s-a desc&is, pocnind. ra c&iar o lalea ca toate lalelele, numai că dreot la mijloc şedea pe pistiluverde o feti#ă mititică de tot, gingaşă şi drăgălaşă, care nu era mai mare decât un deget, şi de aceea i-spus /ege#ica...

ra o &rubă în pământ, caldă şi plăcută;şoarecele avea o bucătărie strşnică şi o cămară plină cgrâu.+

",,/ege#ica+- 5.*&r.'ndersen$

,,0ă#uşca nu mai văzuse niciodată păsări aşa de frumoase. rau albe ca zăpada şi aveau niştgâturi lungi şi mlădioase. rau lebede.'u stat pu#in, apoi şi-au întins aripile largi şi au plecat mai departeîn #ările calde, cu lacuri albastre...

3i-a luat deodată zborul şi nici n-a ştiut cănd a ajuns într-o grădină mare,în care erau meri înflori

şi tufe de liliac mirositor;.... + ",,0ă#uşca cea urâtă+- 5.*&r.'ndersen$

,,...a#i râs pe seama unui copil nefericit, a#i dat într-o fiin#ă plăpândă, care nu se poate apăra.+ ",,*uore+- d. de 'micis$

)Pe o stâncă neagră, într-un vec&i castelnde cură-n vale un râu mititel,Plânge şi suspină tânăra domni#ă/ulce şi suavă ca o garofi#ă.+

"/. :olintineanu M ,, uma lui 3tefan cel are+$

n pădure s-a topit zăpada. %ângă trunc&iul gros al unui copac a ieşit din frunzişul umed ug&iocel. 1ulpina lui fragedă şi firavă se înal#ă spre soarele auriu . n gândăcel mic , roşu încearcă să surce pe firul sub#ire şi plăpând al florii albe.

' venit primăvara

2 floare gingaşă a răsărit în grădină. %ângă ea, un trandafir roşu şi parfumat se înal#ă spre ceruazuriu. 2 albină &arnică a poposit în acest loc minunat. linişte şi zumzetul ei se aude de departe. %marginea grădinii un pârâiaş cu apă limpede susură plăcut.


17/17

)/e prin adâncul văilor, de pe înăl#imea coamelor codrilor, valuri străvezii de aburi sclipitori sridicau în unde cre#e şi, tremurând în zare, se topeau în văpaia înaltă a cerului aprins+

" *. 5ogaş M ,, n mun#ii 9eam#ului+$

)'colo, salcia pletoasă, socul mirositor, alunii mlădioşi, ar#arii cu pojg&i#e roşii, carpenii stufoşsalba moale şi teii cresc amesteca#i cu falnicii jugaştriF+

" 'l. 2dobescu M ,, /oamna *&iajna+$

)n fund, pe cer albastru, în zarea depărtată,%a răsărit, sub soare, un negru punct s-arată cocostârcul tainic în lume călător,'l primăverii dulce, iubit prevestitor.+ " 4. 'lecsandri M 2spe#ii primăverii$ ,,%umina clară şi limpede a zilei pătrunde prin ferestrele desc&ise. n pătucul lui moale şi cald

Sorinel are un vis minunat. ste în împără#ia păcii, unde copiii din întreaga lume s-au prins într-

nesfârşită &oră. Pretutindeni se văd flori multicolore, iar porumbeii albi străbat văzdu&ul înseninat dmare bucurie.+

,,Pe muşc&iul gros, cald ca o blană a pământului, căprioara stă jos lângă iedul ei. 'cesta şi-a întincapul cu botul mic, catifelat şi umed, pe spatele mamei lui şi, cu oc&ii înc&işi , se lasă fezmierda

*ăprioara îl linge , şi limba ei sub#ire culcă uşor blana moale,mătăsoasă a iedului.+ ",,*ăprioara+- mil 6ârleanu$

Texte Pentru Analiza

Documents

Transcript of Texte Pentru Analiza