TEXT Colocviu

Colocviu admitere doctorat 2011 FAT Universitatea Politehnica TimisoaraARHITECTURA ROMANEASCA POSTBELICA 1960-1980 BANAT/CRISANA/TRANSILVANIA

COLOCVIU ADMITERE DOCTORAT UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” TIMISOARAFACULTATEA DE ARHITECTURA OCTOMBRIE 2011

TEMA DE DOCTORAT

ARHITECTURA ROMANEASCA POSTBELICA 1960-1980 BANAT/CRISANA/TRANSILVANIA

CONDUCATOR STIINTIFIC : PROF. DR. ARH. TEODOR O. GHEORGHIU DOCTORAND : ARH. DAN IDICEANU-MATHE

Conductor stintific : prof dr arh Teodor O. Gheorghiu doctorant : arh. Dan Idiceanu-Mathe 1 8


cuprins:

CONTEXTUL SI PROBLEMATICA LUCRARIISEMNIFICATIA STINTIFICA SI ASPECTELE NOVATOAREOBIECTIVELE LUCRARIIINTREBAREA DE CERCETAREMETODOLOGIAIMPORTANTA STUDIULUI SI RELEVENTA NATIONALA SI INTERNATIONALABIBLIOGRAFIA

motto:“Tot ce s-a realizat in acesti ani, toate edificiile, atat cele cu caracter economic, cat si cele social-culturale, au fost create pe baza celor mai moderne cuceriri ale stiintei arhitectonice, ale tehnicii de constructie. Ele poseda un grad inalt de dotare si de confort, ofera conditii superioare de munca si de viata, inscriindu-se cu cinste alaturi de tot ceea ce se realizeaza mai valoros pe acest taram in tarile avansate ale lumii.(...) Criteriul fundamental care trebuie sa stea in centrul atentiei tuturor celor care lucreaza in domeniul arhitecturii este utilitatea sociala a lucrarilor pe care le concep si le realizeaza.”Nicolae Ceausescu

pasaj ales ca motto de Grigore Ionescu conform cutumei de scriere si pomenire din Cuvantarea lui Nicolae Ceasescu la Conferinta Uniunii Arhitectilor din 4 martie 1971



CONTEXTUL SI PROBLEMATICA LUCRARII

Evolutia arhitecturii postbelice este consemnata in primul rand de profesorul Grigore Ionescu in Arhitectura in Romania in perioada `44-`69 bun de tipar 1969, si in ultimul capitol al volumului Arhitectura pe teritoriul Romaniei de-a lungul veacurilor bun de tipar 1981. Acestora trebuie sa li se adauge Urbanismul in Romania, buna de tipar in 1977, sub coordonarea lui Cezar Lazarescu, Arhitectura romanesca contemporana publicata in 1972 sub indrumarea aceluiasi profesor Cezar Lazarescu, si mai ales revistei Arhitectura care este o oglinda a profesiunii din 1952 si pana la 1989.

In ultimii ani mai ales dupa 2000 in contextul recuperarii memoriei comuniste s-a incercat punctual tratarea unor subiecte de arhitectura legate de aceasta perioada. In diferite publicatii mai ales sub forma de articole si mai rar sub o forma mai legata Ana Maria Zahariade, Augustin Ioan, sau Nicolae Lascu pun semne de interogare legate de epoca arhitecturii postbelice. La ora aceasta sunt in derulare la Mincu cateva teze de doctorat axate pe perioada postbelica. Tinta acestor teze este Bucurestiul. Mai sunt deja publicate cateva studii legate de ansamblul casei poporului si a lucrarilor de pe bulvardul Victoria Socialismului.

In general ceea ce s-a publicat in perioda comunista duce lipsa de recunoastere si de pozitionare in context international. Produsele de arhitectura sunt in mare parte uitate, sau in curs de uitare sau unele dintre ele demolate sau in curs de demolare, mai ales arhitectura industriala. In general trebuie sa recuperam si pozitionam la adevarata valoare perioada de dupa razboi si perioada comunista.

In zona institutelor de proiectare pozitionate pe centrele mari de zona – Timisoara, Arad, Orade, Cluj-Napoca, Sibiu, identitea lucrarilor s-a pierdut sau nu a fost niciodata recunoscuta. La ora aceasta ele sunt uitate si nepuse in valoare fiind la buna utilizare a proprietarilor doritori de tunuri imobiliare. Cladirile industriale deja nu mai exista, sau sunt in curs de demolare.

SEMNIFICATIA STINTIFICA SI ASPECTELE NOVATOARE

Arhitectura perioadei este cunoscuta in general prin prisma scrierilor existente pana in 1989 in publicatiile mai sus mentionate. Tematica generala este prezentata prin prisma si ochiul unor arhitecti care au trait in sistem si care au filtrat prin prisma centralizarii din epoca informatiile.

Dupa 20 de ani de la schimbarea regimului cred ca se poate arunca o privire critica asupra perioadei si o pozitionare corecta in raport cu societatea actuala a arhitecturii din perioda comunista. In acelasi timp cred ca putem incerca o asezare intr-un context national si international a arhitecturii si teoriei din acei ani, dandu-i deschiderea si recunoasterea care datorita cortinei de fier nu era permisa. In acelasi timp e nevoie de o privire de ansamblu asupra fenomenului de arhitectura vazut prin prisma tuturor elementelor conexe, de la decizii politice, pana la ideile si scoala de arhitectura, pana la contextul istoric si economic in care se facea proiectarea in acele zile.

Perioada se poate imparti in 3 mari zone de definitie. Prima perioada a unei arhitecturii staliniste sa zicem, de la razboi, 1947 pana in anii 1957-



1960, marcata de reconstructia de dupa razboi si de politicile clare conduse de ideile lui Stalin. Desi Gheorghe-Gheorghiu Dej a marcat dezvoltarea societatii romanesti pana in 1965 la schimbarea de conducator, odata cu moartea lui Stalin in 1953 se simte o relaxare a intregii societati.

Perioada a doua, anii 1960-1965-si pana in 1980-1982 sunt anii marcati in memoria societatii socialiste, de liberalism si deschidere. In memoria arhitecturii asistam la o dezvoltare fara precedent si o dezvoltare cu caracter a unei arhitecturii nationale.

Ultima perioada cea a anilor `80 , este marcata de realizarea a doua vise. Primul ... grandios... de reprezentare al lui Ceausescu, prin tot ceea ce se intampla in marile orase si mai ales in Bucuresti. Al doilea este visul si dorinta „conducatorului” de-a transforma Romania intr-o tara cu locuire in mare parte urbana, ceea ce a dus la cursa pentru locuire, un alt subiect fierbinte.

Aceste perioade trebuiesc tratate diferit in functie de contextul geopolitic in care s-au aflat. Pozitionarea lor trebuie facuta in functie de efect si cauza. Efecte : Stalin, moartea lui, Gheorghe-Gheorghiu Dej, afirmarea nationala, deschiderea, inchistarea, relatiile economice...sunt marcante. Toate acestea au dus la un climat social, economic, politic si cultural in care arhitectura a avut rolul ei, aceasta fiind o tematica tratata de Augustin Ioan. Cred ca pentru inceput trebuie definite aceste medii, care la nivel local au avut specificitati diferite.

In acelasi timp fiecare perioada a arhitecturii interne poate fii pusa in context cu ceea ce s-a intamplat la nivel european in arhitectura, atat din punct de vedere teoretic cat si practic. Daca in zona anilor 50-60 arhitectura romanesca este sub „papucul tatucului” in anii 70-80 putem sa ne relationam foarte bine cu arhitectura franceza, de exemplu s-au cu scoala italiana.

In raport cu ceea ce se intampla la centru, adica la Bucuresti odata cu infintarea institutelor de proiectare locale, adica cu anii 55-60 incepe sa se produca o arhitectura sub directiile generale si directivele nationale dar cu influente specifice fiecarui areal. Cred ca s-a incercat definirea unor caractere locale tinand cont de arealele de lucru.

OBIECTIVELE LUCRARII

In studiul asupra perioadei anilor 60-80 prima mea preocupare este de a incerca sa definesc contextul general in care o zona sau alta s-a dezvoltat si sa incerc sa dau o imagine de ansamblu asupra imaginii activitatii de arhitectura si urbanism in epoca, incercand sa delimitez personalitatiile care au marcat o zona sau alta. In aceste zone trebuiesc descoperite sau evidentiate arhitecturi si arhitecti, care au reusit sa impuna elemente marcante.

Productia de arhitectura s-a desfasurat pe mai multe paliere mai mult sau mai putin vizibile. Pe partea vizibila, adica construita sunt cateva categorii separate datorate programelor de arhitectura:

• arhitectura industriala- foarte interesanta pentru ca permis in comunism cercetare• locuinta si orasul• urbanismul liber• programul de centre civice• hoteluri• dotari urbane• ansamblul Marii Negre



• restaurari si interventii

Pe partea invizibila adica neconstruita, ne confruntam cu o bogata activitate de concurs si de proiecte de planseta care nu au ajuns sa fie puse in practica. Aceasta parte care poate este cea mai creativa trebuie marcata si cercetata ea permitand o punere in context a gandirii de arhitectura din epoca.

Studiul va avea o abordare comparata relationand arhitecturi europene, atat din spatiul vestic cat si din cel estic, pentru o imagine coordonata.

INTREBAREA DE CERCETARE

In contextul evolutiei Romaniei in spatiul geopolitic al zonei, cu o realitate istorico-economica atat de diferita intraberile de cercetare la aceast moment sunt:

care este contextul social, politic, economic, istoric, cultural pentru arhitectura?care este productia de arhitectura si urbanism ? care este valoarea ei?care si unde este productia de arhitectura din Banat/Crisana/Transilvania la nivelul tariicare este relatia la scara nationala a acestor zone, au creat caractere diferite ?care sunt influentele specifice culturale?baza de date Intrebarile sunt destul de generale fiecare deschizand subcapitole.

METODOLOGIA

Stabilirea contextului general va presupune cateva studii asupra bibliografiei de istorie si a elementelor de politici sociale si culturale. La fel stabilirea contextului teoretic si profesional presupune aceeasi abordare a subiectului.

Pentru partea de arhitectura obiectivele se indreapta spre cunoasterea nemijlocita si directa a ceea ce s-a construit si a arhitectilor care au activat in fiecare areal. Pentru a gasi arhitectii e destul de simplu dar pentru a gasi proiectele si constructiile lor e ceva mai dificil. Aceasta parte va presupune munca de arhiva, munca de teren pentru identificare, fotografiere. Pentru arhitectura industriala este si devine din ce in ce mai greu pentru ca in general zonele industriale au cazut sub escavatoare si buldozere in ultimii 20 de ani.

Consider momentul propice pentru ca inca mai sunt in viata destui care au lucrat in perioada respectiva si care pot transmite direct date si informatii, prin interviuiri care sa se adune ca marturie la o baza de date. In acelasi timp revista Arhitectura este o oglinda a breslei, acolo gasindu-se foarte multe informatii legate de productia din epoca.

Una din sursele de documentare sunt arhivele fostelor institute de proiectari care trebuiesc sa devina publice. Poate ca cu aceasta cale putem crea un centru de cercetare care sa poata sa detina arhivele institutelor de proiectare de pe un areal. Altele sunt arhivele private ale arhitectilor si a famililor lor.

Un obiectiv initial destul de greu de atins dar sa zicem viabil este de a crea o baza de date legate in care sa se regaseasca arhitectii si productiile lor din aceasta perioada. Este esentiala pentru a avea o privire de ansamblu.



Preocuparea mea de recuperare a acestei arhitecturii dureaza de cativa anii , cel mai recent exemplu fiind blogul http://made-in-romania.blogspot.com/ unde impreuna cu arh. Rudolf Graef si artistul plastic Vlad Nanca incercam sa facem o baza de date pentru moment mai degraba empirica si vizuala , in ideea de-a promova arhitecturi comuniste.

Pe de alta parte am incercat cu studentii in ultimii doi ani si deja sunt propuse spre a fii clasificate ca si monumente de arhitectura o serie de cladirii din anii 70 din zona Banatului, de exemplu: Sala Olimpia, arh. Sorin Gavra, sau Biserica Catolica de la Orsova, arh Hans Fackelmann. Legat de arh . Fackelmann si de cladirea Universitatii de Vest am participat cu un articol la monografia legata de aceasta cladire ce va aparea sa speram in toamna acestui an.

IMPORTANTA STUDIULUI SI RELEVENTA NATIONALA SI INTERNATIONALA

Studiul propus va incerca sa puna in lumina arhitecturi uitate si/sau putin cunoscute. Sa prezinte si sa reliefeze personalitati al vietii culturale si ale arhitecturii. Suntem in momentul de a da valoare unei perioade din arhitectura romanesca ignorata in mare parte in ultimi ani si care se pierde incet.

Se pot descoperi si propune spre conservare produse de arhitectura care reprezinta o valoare culturala, si care ar trebui sa intre in patrimoniul arhitectonic.


http://made-in-romania.blogspot.com/


BIBLIOGRAFIA

ARHITECTURA, Revista , colectie 1953-1989, apare neintrerupt sub tutela Uniunii Arhitectilor

ZAHARIADE, Ana Maria- Arhitectura in Proiectul comunist Romania 1944-1989, Simetria 2011ZAHARIADE AM, IOAN A, CELAC M , Teme ale arhitecturii secolului XX in Romania, Institutul

Cultural Roman, 2003 CUREA , Viorica – Arhitecti in timpul dictaturii. Amintiri , Ed Simetria, 2005ENESCU , Ion Mircea – Arhitect sub comunism, ed Paidea, 2006IONESCU, Grigore – Arhitectura pe teritoriul Romaniei de-a lungul veacurilor, 1981IONESCU, Gigore - Arhitectura in Romania in perioada 44-69, ed Academiei RSR, 1969,

colaboratori Derer Peter si Theodorescu DinuVORONA, Curinschi – Istoria Arhitecturii in Romania, edTehnica 1981IOAN, Augustin – Arhitectura si Puterea , Paidea, 1995IOAN, Augustin – Modern Arhitecture and the Totalitarian Project, Institutul Culutral Roman, 2009IOAN, Augustin - Nikita Khruschev`s Speech of 1954: the Lost Manifesto of Modern Architecture, ZAHARIADE Ana-Maria, LASCU, IOAN A. Arhitectura romaneasca postebelica-Istorii reprimate

IOSA, Ioana - L`heritage urbain de Ceausescu: fardeau ou saut en avant, L`Harmattan, 2006IOSA, Ioana - L`arhitecture des regimes totalitare fac a la democratisation , L`Haramattan 2008LAZARESCU , Cezar, CRISTEA, Gabriel, GHEORGHIU, Dinu, BORGOVAN, Anca – Arhitectura romaneasca contemporana, ed Meridiane, 1972LAZARESCU, Cezar – Coordonator- Urbanismul in Romania, ed Tehnica 1981LAZARESCU, Cezar - Proiectarea ansamblurilorde locuinte in perioada 1976-80 studiu UAIUM 1080LASCU, Nicolae – Legislatie si dezvoltare urbana in Bucuresti 1831-1952, Teza de doctorat UAIUMDERER, Peter - Locuirea Urbana ed Meridiane , 1982 SFINTESCU, Cincinat – Urbanistica generala , Bucuresti 1933CEAUSESCU, Nicolae – Directivele Conferintei nationale a PCR din iulie 1972 cu privire la sistematizarea teritoriului, oraselor si satelor, la dezvoltarea economico-sociala; Directivele Congresului al XI-lea al PCR 1974 , legea 13/1974, 58/1974, 34/1975, 37/20 1975 si decrete si directive

CALLEBAT, Louis, L`histoire de l`architecte, Flamarion Paris 1998CIOROIANU, Adrian , Romanian Comunism, The Face of repression, Konstnarnamnden,

Stockholm 2000, BOIA, Lucian – La mythologie scientifique du comunisme, 2008UTE, Anelli - Literatura si ploitica in Romania dupa 1945, Bucuresti 2001GEORGESCU, Vlad - Istoria romanilor. De la origini pana in zilele noastre, ed Humanitas, Bucuresti,

1992,



GIURESCU, Dinu C. Distrugerea trecutului Romaniei, Museion 1994MURGESCU, Bogdan – Romania si Europa. Acumularea decalajelor economice(1500-2010) ed Polirom, 2010ROSSI, Aldo - Architectura della Citta, 1966GREGOTTI, Vitorio - Il teritorio dellàrchitectura 1966GREGOTTI, Vitorio – La citta visibile 1966ROWE, Colin & KOETTER, Fred – The Collage City , 1973OCKMAN, Joan si EIGEN Edward - Architecture Culture, Columbia books of Architecture , 1993CONGRESELE CIAM MUMFORD, Eric - The CIAM Discourse on Urbanism, 1928-1960 MIT Press 2000CHOAY, Francoise – Urbanisme, Utopies et Realites, Seuil, 1965, Paidea 2002PRZYLUBSKY, Marcin, - Project dètat et atelier prives en Europe de lèst: lèxemples polonaisTISMANEANU, Vladimir – Stalinism for All Seasons : A Political History of Romanian Communism, University of California Press, Berkley, 2003KOSTOF, Spiro -The City Assembled-The Elements of Urban Form Through History

Arhive privateArhiva IPROTIM


TEXT Colocviu

Documents

Transcript of TEXT Colocviu