colocviu la stomatologia terapeutica

download colocviu la stomatologia terapeutica

of 53

Transcript of colocviu la stomatologia terapeutica

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    1/53

    COLOCVIU

    1. Structura histologic i compoziia chimic a adamantinei.

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    2/53

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    3/53

    2. Fiziologia i biologia adamantinei.

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    4/53

    Smaltul- singurul tesut calcificat de origine epiteliaala, rezultat prin mineralizarea matriceiorganice, sintetizata si secretata de ameloblasti.Ecel mai dur tesut din organism, puternicmineralizat, acoperind coroana anatomica a dintelui, spriinindu-se pe dentina subiacenta siterminindu-se la coelt.

    !rosimea "ariaza in functie de dinte- 2.# mm la molari, 2-$ mm la premolari, 2 mm la incisi"i.%re o culoare alb-gri sidefie si "ariaza dupa indi"id.&uloarea "alriaza dupa dinte, zona coroanei,grosimea smaltului, gradul de transparenta, compozitia chimica, starea patologica, arhitectura

    prismelor din care e alcatuit, grad de mineralizare.'roprietati fizice- rezulta din continutul de elemente minerale-duritatea- (-) grade pe scara lui *oohs-fragil- nu e sustinut de dentina subiacenta-mai radioopac-"ulnerabil la atacuri acide-transluciditate-grosime

    -eliberat de depozite organice e+ogene, suprafata smaltului sanatos e neteda si stralucitoare&ompozitia smaltului(-# substante minerale anorganice.2-.( substante organice$-/ apa0epartitia componentelor "ariaza de la o zona la alta. %stfel fractiunea anorganica e mai bogatala suprafata decit la onctiunea amelodentinara. a e+terior ma+im3 , in profunzime mai putin3.Fractiunea organica 4 slab dez"oltata la suprafata bine dez"oltata la onctiuni. &irca dinsubstante minerale sunt formati din fosfati de calciu , sunt constituite din hidro+iapatite si $fluoroapatita, iar restul sunt silicate, carbonatii siliciului. &ristalul de hidro+iapatita are forma he+agonala inconurat de un strat hidratat, care constituie

    pe o parte o zona de shcimb si difuziune ionica, sip e de alta parte o zona de legatura cu fractiuneorganica.5onii mineral ce intra in combinatii chimice ale acestor saruri pot fi in cantitate mare si pot finumiti constituent maori.&onsitutenti maori&a, ', &62, 7a,*g,&l&onsitutenti minoriF,8n,9a,:,&u,*n,%u,%g,&r&omponenta organica curpinde $(-/ fractiuni insolubile de aminoacizi structurate in lanturi

    polipeptidice asemanatoare prin unele caractere cu colagenul, iar prin altele cu ;eratina

    #-#( de susbtanta organica e prezentata de fractiune solubila din protein solubile, peptide,acid citric, glicoproteine. %pa smaltului in

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    5/53

    -benzele clare se numesc parazonii si corespund prismelor care au fost prinse in sectionare pelungime mai mare-benzele intunecoase diazonii si corespund prismelor sectionate pe o latura a curburii lortrans"ersale deci pe o suprafata mai mica3. =iazoniile au o cantitate mai mare de substanta

    organica fiind mai putin mineralizate Substantele acide ataca mai tare diazonii decit parazonii.'e sectiune trans"ersal conturul prismelor e polimorf si ele au o forma poligonala, dar pot e+istasi sub forma rotunda, o"ala, solzi de peste la care portiunea centrala reprezinta milocul prismei ,iar portiunea ingustata- pedunculul sau piciorusul prismei.'rismele se araneaza asa ca piciorusul unei prisme se afla intre 2 centre. a periferia prismei seafla o zona inconuratoare ingusta numita teaca prismei.

    %re un grad mai scazut de minrealizare si mai bogat in substanta organica. >eaca participa ladifuziunea substantelor in interiorul prismei, schimbul de substanta din spatial interprismatic.&entrul prismelor nu e identic intre peretii lor nu are loc apropierea intima si apare un spatiu,aceasta zona e mai slab mineralizata, neregulat.=e aceea ea e mai putin rezistenta la dez"oltarea cariei.Substanta interprismatica 4 apozitia stratrilor successi"e de smalt e marcata prin linii d ecresterestriile 0etzius.Striile 0etzius urmeaza conturul morphologic al dintelui incepind cu primul stratde smalt format pe sectiune trans"ersal aparind ca inele concentrice. *aoritatea din ele setermina pe suprafata smaltului si formeaza perichematele. ?nele s etermina la onctiunea smalt-dentina pe partea opusa.=istanta dintre ele ca timp e de ) zile.a ni"elul smaltului din zona de onctiune sunt prezentesmocurile- sunt zone hipomineralizate pot sa se prelungeasca in smalt sub forma unor lame demaerial organic ce aung uneori pina la suprafata dintelui. =in cauza perturbarilor ce au loc laformarea structurilor prismatice.

    Lamelele- sunt formatiuni liniare care strabat toata grosimea smaltului de la suprafata de

    dentina, patrunzind si in interiorul ei. ocalizarea lor e "ariabila , cel mai des pot fi obser"ate insmaltul cer"ical sau in dreptul gropitelor de pe suprafata ocluzala. amelele sunt prisme desmalt nemineralizate, fie substanta organica interprismatica cu grad mic de mineralizare. Fusurile- sunt zone de material organic cu deficit de mineralizare. %u forma fusiforma suntlocalizate in treimea interna a smaltului in "ecinatate cu dentina. Se considera ca sunt prelungiriale fibrelor >omes in smalt, ceea ce se e+plica prin sensiblitatea la ni"elul fusurilor in timpul

    prepararii ca"itatii.

    $. Structura histologic i compoziia chimic a dentinei.

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    6/53

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    7/53

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    8/53

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    9/53

    /. Structura histologic i compoziia chimic a cementului.

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    10/53

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    11/53

    (. Structura histologic a pulpei dentare.

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    12/53

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    13/53

    #. Funciile pulpei dentare. Functia formati"a 4 consta in formarea dentine, in cursul procesului de dentinogeneza.

    Elementul cellular principal este odontoblastul. *omentul initial este reprezentat dediferentierea celulelor ectomezenchimale periferice ale papilei dentare inodontoblaste. 6dontoblastele isi pastreaza capacitatea de a elabora dentina si dupamaturizarea dintelui, prin sinteza si mineralizarea dentine secundare fiziologice.

    Functia nutriti"e, prin care se mentine "italitatea dintelui, este asigurata prinelementele de "ascularizatie. 'rin intermediul acestora se realizeaza aportul desubstante organice si apa atit pentru tesutul pulpar propriu-zis, cit si pentru dentinaadiacenta, a"asculara. ?n rol deosebit re"ine ple+ului capilar subodontoblastic sicapilarelor care patrund chiar pina la apropierea odontoblastelor, ele apro"izioneazadirect corpul celularsi prelungirea odontoblastica, dea @sechestrataA in tubul dentinar.Se pare ca prelungirea odontoblastica insasi inter"ine in transportul de molecule spredentina.

    Functia protecti"a este asigurata prin elementele ner"oase care realizeaza iner"atiapulpei dentare si care, partial, pot penetra dentina. Fibrele ner"oase, stimulate inanumite conditii, sunt responsabile de senzatia de durere si sensibilitatea pulpeidentare si a dentine. =e asemenea, terminatiile ner"oase sunt implicate direct inreglarea flu+ului sanguin la ni"el pulpar.

    Functia defensi"a sau de aparare este modalitatea de raspuns a pulpei dentare laactiunea unui anumit tip de stimuli iritati"i. 'rin inter"entia celulelor cu rol deaparare din structura pulpei si prin reactiile immune care se pot desfasura, pulpadentara reactioneaza cu semnele clasice de inflamatieB dilatarea "aselor sanguine,cresterea permeabilitatii "asculare, edemul, migrarea trans"asculara a leucocitelor.%paritia e+sudatului determina cresterea presiunii e+ercitate asupra terminatiilorner"oase, fapt ce se traduce prin instalarea durerii. Stimularea de intensitate medie side scurta durata, in cazul in care stimularea de intensitate medie sau crescuta darcronica, corelata cu depasirea capacitatii functionale a sistemelor de aparare,determina modificari nere"ersibile moarte celulara, necroza locala3

    Functia reparati"a consta in producerea si depunerea de dentina noua, ca raspuns la o

    lezare fizica sau chimica, ori de cite ori este necesar. Functia inducti"e se e+ercita in perioada de dez"oltare a dintelui, cind tesutul

    mezenchimal care "a constitui papilla dentara are rol inducti"e asupra diferentieriiapiteliului oral in lamina dentara si ulterior in formarea organului smaltului. 'apilladentara are capacitate particulare care "or determina transformarea organuluismaltului intr-un anumit tip de dinte.

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    14/53

    Trabsformarile pulpei dentare in relatie cu virsta determina o rezistenta maicrescuta la factorii agresivi din mediu. Totusi, inaintarea in virsta scadecapacitatea de reparare a pulpei. Pulpa dentar pe parcursul vieii estesupus unor modicri att n raport cu vrsta, ct i ind condiionate de

    aciunea factorilor endo- i eogeni.!oncomitent cu pulpa cavitatea dinteluicu vrsta i micoreaz volumul su esenial n urma depunerii permanentepe pereii ei a dentinei secundare. Pn la edicarea complet a apeuluiradicular, corelaia pulpei cu esuturile limitrofe este foarte bine pronunat."esuturile periapicale sunt nc nematurizate, iar fasciculul neuro-vasculareste ncon#urat de esutul con#unctiv la, care nu mpiedic irigarea pulpei cusubstane nutritive necesare pentru a-i eercita funciile sale.$ tiut cpulpa coronar i cea radicular se deosebesc dup structura samorfologic, ns cu vrsta aceast diferen sporete.%dat cu edicareacomplet a apeului radicular oriciului apical se ngusteaz, iar pac&etulneuro-vascular este mai compact. 'ectnd la prezena ramicrilor deltoidedin zona apical (uul i re(uul sanguin al pulpei totui se modic. !uvrsta, n urma ngustrii canalului radicular pulpa sufer sc&imbricaracteristice procesului de mbtrnire.)up formarea dentinei primarestratul odontoblastelor treptat suport unele restructurri, - el devine mai lacu o tendin spre micorarea numrului elementelor celulare. *neleodontoblaste degenereaz, iar n locul lor apar caviti.+n pulp se reducenumrul de celule n toate straturile ei n condiii noi pulpa nu formeazuniform straturi de dentin secundar,n aceste condiii ea preponderentasigur trocitatea dintelui. Pulpa la persoanele n vrst i pstreaz ifuncia de dentinogenez, ns elaborarea dentinei are loc n diferite

    sectoare ale pulpei. n procesul de mbtrnire o mare parte din celulelestratului odon- toblastelor degenereaz, are loc vacuolizarea lor, aparvacuole cu o form rotund sau oval, se observ citoliza cu formarea unorcavitti cu continut lic&id.acuolizarea celulelor se petrece i n alte straturiale pulpei. )e rnd cu cele menionate sporete evident coninutul de brilecolagene n pulp.Pulpa dentar este supus n totalitate procesului dedistroe re- ticular. asele sanguine sunt sclerozate, (asce. )istroareticular ntr-un dinte intact n esen este o modicare ziologic de vrsta pulpei dentare.Procesele distrofice genereaz formarea concrementelor, petricatelor,denticulilor n pulpa dentar.*n rol important la formarea concretiunilor i

    revine i dezorganizrii substanei fundamentale i a structurilor brilare.

    ). Structura histologic a periodoniului.

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    15/53

    'eriodoniul pericementul, ligamentul al"eolodentar, desmodotttul, membrana periodontal, lat.'eriodontum3 este un esut localizat in spaiul dintre lama compact a al"eolei i cementulradicular, fanta periodontal.Spaiul dento-al"eolar are o form de clepsidr, fiind mai Dngust Dn zona de rotaie -

    hpomochlion, i mai larg - Dn zona cer"ical.Fanta periodontal are dimensiunile de ,2-,2( mm, iar Dn regiunea cer"ical - pCn la ,$)mm. =eci, grosimea periodoniului este Dn aceleai limite. 5n regiunea dinilor superiori grosimea

    peri odoniului este de ,2-,2( mm, pe cCnd Dn regiunea celor inferiori dup datele lui !ofungea este de ,1(-,22 mm. Dn dinii care nu funcioneaz fanta periodontal i grosimea

    periodoniului sunt mai Dnguste ,(-,1 mm3. a oamenii mai Dn "Crst periodoniul se Dngroai fanta periodontal este mai larg.'eriodoniul este constituit dintr-o component fibroas foarte bogat Dn fibre colagene, deasemenea se gsesc fibre reticulare i elastice, substana fundamental interfibrilar i celulefibroblastc, eementoblaste, osteoblaste, histiocite, celule epiteliale3, "ase sang"ine, ner"i i

    puine fibre argentafine.

    Dn substana fundamental a periodoniului se conin mucopoli- zaharide neutre i acide.*ucopolizaharidele acide se conin cu precdere Dn partea periodoniului de la colet i cea

    periapical, iar cele neutre se conin Dn toate structurile periodoniului.&lasificarea fibrelor ligamentului parodontal citat dup 5rina-=raga &runtu istologiasistemului stomatognatG3*orfologia ligamentului parodontal este reprezentat Dn esen de fibrele principale, carerealizeaz cea in.ii mare parte a ligamentului. Ele sunt organizate Dn fascicule bine definite,distincte.&lasificarea fibrelor are la 5m. a modalitatea de orientare, punctul de plecare i punctul deancorare.Fasciculele de fibre principale, care conecteaz cementul i osul al"eolar, sunt reunite Dn grupuldentoal"eolar %cestui grup i se adaug, fr a aparine direct ligamentului parodontal, un grupgingi"al.Dn raport cu localizarea, se descriu ( grupuri diferite de fibreB

    grupul crestei alveolare; grupul orizontal; grupul oblic; grupul apical; grupul interradicular.

    !rupele principale de fibre ale periodoniului Fibrele crestei alveolare. Se af sub epiteliul joncional, au o direcie

    uor oblic de la creasta alveolar spre cementul radicular. Fibrele orizontale sunt dispuse in unghi drept a deaxul longitudinalal dintelui, de la creasta alveolar la cementulradicular.

    Fibrele oblice !ncep de la osul alveolar i se inser !n cement mai apicaldec"t pe os.

    Fibrele apicale au o direcie radial, oblic sau vertical de la ape#ulrdcinii !n osul alveolar.

    Fibrele interradiculare sunt prezente numai !n dinii pluriradi$ culari isunt orientate de la supraaa rdcinii perpendicular pe creastainterradicular.

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    16/53

    Fibrele sunt situate Dn fascicule cu o grosime decca(-1 im Dn diametru. Ele au o direcieorizontal la ni"elul coletului dentar,apoi oblic, iar Dn regiunea ape+ului - "ertical. &aptul desus la fasciculele orizontale i oblice este ataat de osul al"eolar, iar cel de os se Dntreese cufibrele Sharpe ale cementului dentar, deaceea aici fasciculele sunt mai fine decCt captul de sus.

    Dn regiunea coletului e+ist un grup de fibre colagene care ptrund prin septurile interdentare, -a.n. fibre transseptale, care unesc dinii Dn"ecinai Dntre ei. 6 astfel de aranare a fibrelor estedictat de funcia dinilor cu necesitatea de a limita micarea dintelui Dn diferite direcii Dn timpulmasticaiei. &ele radiale nu-i permit rotirea dintelui Dn urul a+ului, iar cele oblice Di dau

    posibilitatea Dn timpul inflamaiei desmodontului s se deplaseze puin din al"eol.Dn periodoniu sunt fibre elastice i o+italanice(fibre rezistente ctre aciunea diferitor acizi).Dntre fibrele colagene se afl o cantitate mare de elemente celulare - fibroblaste, mastocite ihistiocite, celule ad"entiiale peri"asculare i mastocite.*astocitele conin o cantitate mare de heparin i histamin, care particip lareglarea

    permeabilitii substanei fundamentale.

    Dn regiunea coletului Dn periodoniu se depisteaz celule plasma- tice. Dn periodoniul de lCng

    cement se afl cementocite, iar lCng os - osteoblaste.Dn periodoniu se mai aflinsuliesaurelicte) epiteliale Malassez. %ceste relicte epiteliale sunt(dup unii autori3 nite resturi rmase din perioada de dez"oltare a dinilor Dn urma dezagregriitecii epiteliale ertHig. Ele sunt depistate mai des Dn regiunea coletului i ape+ului dentar. =up

    prerea unor autori numrul celulelor epiteliale cu "Crsta scade.E+ist i prerea c epiteliul acestor insulie pot pro"oca Dn anumite condiii chistogranuloame,chisturi, ba chiar i neoformaiuni maligne.

    . Funciile periodoniului.'eriodoniulndeplinete urmtoarele funcii:de suport, de repartiie disuncie3 a presiunii,

    plastic, trofic, senzorialide protecie.Funcia de suport.'eriodoniul fi+eaz bine dintele de osul al"eolar, dat fiind faptul c formeazun ligament cu o direcie diferit a fibrilelor colagene, care sunt dispuse Dn aa mod c nu-i

    permit dintelui deplasarea nici Dntr-o direcie. Se formeaz o articulaie de tipul gomfozei.Funcia de repartiie a presiunii.'eriodoniul repartizeaz uniform presiunea aplicat asupradinilor Dn timpul masticaiei i angrenrii lor. Dn periodoniu se coninecca# de lichid tisular.Dn afar de aceasta Dn el sunt glomerule sang"ine, limfatice, care ser"esc drept sistem hidraulic,care repartizeaz uniform presiunea mas- ticatorie.

    Funcia plastic.'eriodoniul este dotat cu Dnsuiri plastice ca reacii compensatorii. Dn timpul"ieii celulele osteoblaste i cemen- toblaste formeaz cementul, apare hipercementoza Dn stri

    patologice, are loc formarea osului al"eolar. Dn stri patologice are loc procesul de reparare

    permanent.Funcia trofic.0eeaua bogat de "ase sang"ine i ner"i asigura nutriia cementului radicular ia compactei interne a osului al"e olar.

    Funcia senzorial.>erminaiunile ner"oase de tip receptor tactil i de presiune. &ontribuie laformarea refle+ului parodonto-mus cular, care de asemenea regleaz presional prin presiune3asupra dinilor Dn timpul masticaiei.

    Funcia de protecie.'eriodoniul are capacitatea de aprare, func ia sa fiind de a protea esutulperiodontal de aciunea diferitor factori noci"i, care pot aciona asupra lui.

    1. =ez"oltarea dintelui formarea i diferenierea primordiilor dentare3.5n stadiile de dez"oltare a germenilor dentari mezenchimul odontogen are rol inductor si seadreseaza epiteliului supriacent.raspunsul epiteliului consta itnitial intr-o intenfsificare a multiplicarii celulare la acest ni"el si "adetermina o crestere localizata a nr straturilor superficiale.&elulele stratului bazal epitelial prolifereaza si realizeaza o lama epiteliala ce se afunda in

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    17/53

    mezenchim. 5nitial se formeaza o lama primiti"a ca o potcoa"a pentru fiecare ma+ilarsuperioara si inferioara3.&oncomitent la suprafata epiteliului bucal in zona unde a inceput proliferarea lamelor are locdezintegrarea celuleor, ceea ce duce la aparitia unei fisuri care adincindu-se induce despartirea

    lamei epiteliale primiti"e in doua lame.- o lama orientate palatinal sau lingual3- o lama orientate spre e+terior "estibulara3 5n cursul dez"oltarii 4lama "estibulara se imaprte in 2 foite separate prin spatiu larg.-foita e+terna a lamei "estibulare cu mezenchimul corepunzaor "or forma mucoasa "estibululuica"itatii bucale labial si ugala3-foita interna si mezenchimul corespunzator- "or forma mucoasa gingi"ala.

    ama dentara primara se afla in pozitie palatine la ni"elul ma+ilarului si in pozitie lingual lani"elul mandibulei. 5ntre sapt #-) din fiecare lama dentara primara superioara si inferioara3 "or

    prolifera 1 muguri epiteliali ce "or corespunde "iitorilor 1 dinti temporar.

    - din lama dentara primara se "or diferentia dentittia temporara si mugurii molarilor permanenti6data cu dez"oltarea mugurilor temporar, lama dentara se subtiaza si da nastere la prelungiriepiteliale deaupra fiecarui mugure temporar asa se dez"olta lama dentara secundara=in ea se diferentiaza dintii permanenti incisi"e, canini, premolari3.'e lama dentara primara in sapt #-) a dez"oltarii intrauterine au loc proliferari celulare la ni"elulstratului bazal epithelial.=atorita multiplicarilor rapide celulele ramin grupate cu aspectul demugure rotund.*ugurii epiteliali se adincesc in mezenchim, dar ramin uniti de lama epiteliala pirntr-un cordonepithelial numit- gubernaculum dentis.

    ?lterior prin proliferarea celuleor mezenchimului situate sub mugurele dentar are locin"aginarea lui in portiunea milocie a e+tremitatii sale inferioare. %stfel mugurele epithelial iaun aspect de cupa sapt -1. 5n stadiul de cupa- legatura cu lama epiteliala se alungeste si se sbtiaza iar ca urmare a

    proliferarii celulare a epiteliului celulei3 mugurele creste in dimensiuni. &elulele aflate pesuprafata con"e+a a cupei ramin mici, asezate intr-un rind strins unite intre ele si separate demezenchim printr-o membrane bazala continua. Ele formeaza- stratul epitelial extern &elulele din marginea conca"a interior3 a cupei de"in inalte , prismatice, dispuse intr-un rindsi formeaza 4 stratul epitelial intern5ntre cele 2 straturi celulele de"in stellate cu prelungiri ce se onctioneaza formind 4 pulpasmaltuluitesutul reticular al organului smaltului3

    =easupra epiteliului intern sunt /-( straturi de cellule mici, cuboide, cu nuceli rotunzi ceformeaza- stratul epitelial intermediar*ezenchimul de la ni"elul conca"itatii organului smaltului prolifereaza si se formeaza- papilamezenchimala.*ezenchimul din urul organului smaltului si al papilei se condenseaza formind- sacul dentar(folicular)'rin adincirea si cresterea papilei dentare, organul smaltului "a lua forma unui clopot 4 stadiulde clopot adamantin 5n acest stadiu, germenele dentar e format din 2 primordii13 primordii epiteliale organul smaltului323 primordial mezenchimal papilla mezenchimala3

    6rganul smaltului e separate de papilla mezenchimala si sacul follicular printr-o membranebazala, care controleaza schimburile metabolice.5n structura organului smaltului intra-epiteliul adamantin e+tern-tesut reticular stelat pulpa organului adamantin3

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    18/53

    -stratul epithelial inetrmediar-epiteliul adamantin intern

    Epiteliul adamantin extern- e constituit dintr-un strat de cellule cuboide cu nucleu, organiteintracitoplasmatice. Functia de acoperire, de tranzitie, reglare, aparare. %stfel substantele

    inglobate sunt distruse I eliminate in matricea reticulului stelat.esut reticular stelat4 ocupa centrul organului smaltului . &elulele au aspect stelat.7ucleulocupa centrul celulei, citoplasma e putin abundenta.%! e bine dez"oltat.%ceste incluziuniorganite3 depisteaza calciul necesar pentru formarea smaltului.!tratul epit"elial intermediar- e intre tesutul reticular stelat si epiteliul adamantin intern.Eformat din /-( straturi celulare strins legate intre ele.&elule puternic aplatizate cu nucleu sicitoplasma.%re rol de protectie a ameloblastilor si reprezinta o rezer"a pentru formarea de noiameloblasti sua de celule pulpare.

    Epiteliul adamantin intern- e format din cellule inalte, legate de membrane bazala care le separade papilla mezenchimala in urma fragmentarii membrane bazale si a contactului cu celulele din

    papilla.

    &elulele epiteliului adamantin intern se "or diferentia in ameloblasti care "or incepe sa formezesmaltul.3a e+tremitatile inferioare ale bratului clopotului are loc unirea epiteliuluui e+tern care de"ineintern. 5n aceasta zona celulele se multiplica acti"e. 8ona din intrepatrundere e formata dinepiteliul e+tern si intern, fara tesut reticular si strat epithelial intermediar.&resterea organului smaltiar se "a face pornind de la zona de intrepatrundere la care sunt celluletinere nediferentiate.Papila mezenchimala-structural e din cellule mezenchimale ce sunt prelungiri citoplasmatice siorganite intracitoplasmatice. 'apilla e "ascularizata inca in stadiul de cupa, de "ase ce patrund

    prin portiunea bazala a papilei si care s eramifica la ni"elul tesutului mezenchimal.a papilla mezenchimala se "or distinge 2 zone-centrala- ce "a pastra aspectul structural al tesutului conuncti" predominant cellular ce "orformapulpa dentara-periferica- subiacena epiteliului adamntin intern cu o concentrare celulara fibrilara3 si prin ansecapilare terminale.'rin fragmentarea membrane bazale de la periferia papilei au loc contacte epitelio-mezenchimalece "or induce diferentierea celulelor mezenchimale de la periferia pulpei in odontoblasti.la ni"elul bratelor clopotului adamantin, starturile epiteliale intern, intermediar, e+tern3 se unescintre ele si formeaza o e+crescenta epiteliala- teaca Hertwick care prolifereaza in profunzime in

    urul papilei mezenchimale.>esutul conuncti" din urul organului smaltului si a papilei mezenchimale e constituit din cellule

    si fibre colagene formind 4sacul dentar (folicular)ce are rol de protectie a mugurelui dentar peparcursul etapelor de dez"oltare si de a asigura prin intermediul "aselor organelor smaltuluielementele nutriti"e necesare pentru etapa de amelogeneza.*ai tirziu la formarea radacinii, la ni"elul sacului folicular se "or produce pronind de laelemenetle celulare si fibrilare- procese de histo si cito diferentiere ce "or conduce la aparitiatesuturilor de sustinere a dintelui osul al"eolar, desmodontiul si cementul3.

    11. =ez"oltarea dintelui histogeneza esuturilor dentare3.Se incepecatre finele lunii a /-a de "iata intrauterina. 5nitialincepe sa se dez"olte dentina, apoi-adamantina si pulpa dentara.&ementul si dentina radiculara se formeazacatre a /-( luna de "iata postnatala, atunci cind are

    loc dez"oltarea radacinilordintilor temporari.

    =entina coroanei apare la sfirsitul lunii a /a a "ietii embrionare. a formarea dentinei acti"participa odontoblastele. =entina se formeaza intre odontoblaste si epiteliu adamantin intern. 5n

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    19/53

    aceste celule se formeaza fibre fine de precolagen, care se rasfira in directie radiala. &apeteleperiferice ale acestor fibre, orientate catre celulele adamantine interne, formeaza o perie din fibreradial orientate, care ser"esc drept inceput pentru onctiuneaenamelo-dentinara.&apetele centrale ale acestor fibre radiale se pierd in tesutulmezenchimal al papilei dentare.

    5mpreuna cu ectoplasma, care le inconoara, aceste fibre se indeparteaza de celule si setransforma in substanta fundamentala a dentinei tinere, nemineralizate.&ind stratul de predentina cu fibrele radiale atinge o grosime oarecare, el este impins spre

    periferie de catre straturi noi de predentina, in care fibrele merg dea in directierangentiala, adicaparalel suprafetei papilei dentare.Spre deosebire se fibrele radiale, cele tangentiale nu trec prin stadiul fibrelor de precolagen, cidintr-o data apar ca fibre de colagen.5n continuare stratul intern de dentina, bogat de fibre tangentiale sau fibre Ebner3, formeazadentina parapulpara, iar cele radiale sau fibrele Jorff3, se afla amplasate in portiunile acela maie+terne ale dintelui, in componenta dentinei manta.'e masuradez"oltariisubstantei fundamentale a dentinei odontoblastele lasa in ultima

    prelungirile sale protoplasmatice fine 4 fibrele >omes, amplasate in ca"itatile ducturilordentinare.5nsasidodntoblasteleramin in portiunea e+terna a papilei,iar mai apoi 4 in stratul pulpar e+tern.'articularitatea caracteristica a dez"oltarii si structurii dentinei este aceea, ca in decursul intregii

    perioade a e+istentei sale ea este un tesutacelular.6dontoblastele oaca un rol important si in procesul de mineralizare a dentinei. &u autorul

    prelungirilor sale protoplasmatice ele contribuie la plasarea sarurilor minerale din singe insubstanta fundamentala a dentinei in dez"oltare.*ineralizarea dentinei debuteaza la sfirsitul lunii a (a a "ietii embrionare.&alcifierea dentinei putinramine in urma de formarea substantei fundamentale a dentinei, asa ca

    pe suprafata interna a dintelui intotdeauna este prezent un strat de predentina nemineralizata,care ramine si in dintele matur.*ai intii de toate, depunerile sarurilor de calciu se obser"a in dentina, ce acopera"irful papileidentare, adica in regiunea "iitoarei margini incizale sau a tuberculilor masticatori.5n urma acestui fapt apare o lama de dentina calcifiata, care se numeste calota dentara.=epunerile sarurilor minerale ale dentinei in substanta fundamentala se produc sub forma deglobule si granulatii care, fuzionind, formeazaportiuni sferoide 4 calcosferiti.5ntre aceste calcosferiti pot ramineaportiuni de dentina hipomineralizata. =in punct de "ederechimic, procesul de mineralizare consta in depunerea sarurilor minerale in matricea organiza adentinei.Sarurile se depun doar in substanta de cementare amorfa. *ineralizarea insasi a fibrelor de

    colagen nu se produce.0amin nemineralizate si prelungirile odontoblastelor in tubuliidentinari.'ulpa dentara se dez"olta din mezenchimul papilei dentare. %cest proces debuteaza de la "irful

    papilei dentare. &oncomitent cu formarea odontoblstelor la periferia papilei dentare se producediferentierea mezenchimului papilei dentare. %cest procesdebuteaza de la virful papileidentare. !oncomitent cu formarea odontoblastelor la periferia papileidentare se produce diferentierea mezenc&imului elementelor ale portiunilorcentrale ale acesteia.!elulleemezenc&imale se transforma treptat in celule con#unctive ale pulpeicoroanei dentare. /ibroblastelesintetizeaza componente obisnuite alesubstantei intercelulare.

    )e aceasta sinteza este legat unul din momentele-c&eie de dezvoltare adintelui. 0a un moment oarecare broblasteleincep a produce cu vitezasporita substanta amorfa a pulpei coronare dentare. )e aceea in pulpa semareste presiunea, care stimuleazaeruptia dentara.

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    20/53

    %ezvoltarea smaltului.n scurt timp dupa debutul mineralizarii dentinei lavirful papilei dentare se incpee formarea smaltului, care apare datoritaactivitatiiadamatoblastelor.)epunerea pe virful papilei dentare a unui strat n de dentina este o conditie

    necesara pentru inceperea formarii smaltului.0a inceputul alelogenezei se modica polaritatea ziologica aameloblastelor1 nucleele lor incep a se deplasa din portiunile interne alecelulelor spre cele eterne 2spre pulpa organului smaltiar3, iar organitelecelulare se misca in directia opusa 2spre dentina3, ocolind nucleul.4c&imbarea polaritatii celulelor adamantoblastelor se datoreaza depunerii lavirful papilei dentare a unui strat de dentina, care 5deconecteaza6 celulelede sursa de alimentare de cindva, vase sangvine ale papilei dentare. )inacest moment a(uul de substante minerale sau de alta naturacatreadamantoblaste se produce dinspre vasele sacului dentar.Prin acesta se nalizeaza maturarea celulelor.$nameloblastele mature seamana cu dentinoblastele1

    73 sunt si ele inalte si prismatice83 sunt de asemenea orientate perpendicular fata de suprafata dintelui93 prezinta pe suprafata apicala, orientata catre dentina, o prelungire

    digitiforma, prin care se incepesecretia componentelor adamantinei.n dezvoltarea smaltului se deosebeste a deosebi 8 faze1

    formarea matricei organice a prismelor smaltiere si mineralizarea lor primara.

    :aturatia smaltului consta in mineralizarea denitiva a prismelor smaltiere.Pe parcursul primei faze de dezvoltare a smaltului ecare adamantoblast se

    transforma in urma unor modicari complee intr-o prisma adamatina. ;vestproces debuteaza prin alungirea portiunilor apicale ale adamatoblastelor,orientate spre dentina, si formarea la capetele sale a unor epansiuniprotoplasmatice scurte- prelungirile Tomes.;nume aceste prelungiri si formeaza prismele adamantine. n protoplasmaadamatoblastelor apar granule de secretie apicala, care s 8< ore > in activitateaadamantoblastelor. ;cesta se manifesta pe sectiuni transversale prin strii2alternarea unor benzi intunecate si desc&ise la culoare3.Procesul de maturatie a smaltului de apa, substante organice, in acumularea

    si cristalizarea sarurilor minerale.%ezvoltarea radacinii si cementului dintelui deruleaza cu putininainte deeruptia dintelui, adica in perioada postembrionara. 0a acest momentcoroanele dintilor deciduali sunt in mare parte formati.

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    21/53

    )easupra stratului de smalt, ce imbraca coroana dentara, sunt amplasateresturile de organ adamantin, care consta din citevarinduri de celuleepiteliale pavimentoase.;cestea sunt asa numitul epiteliu adamantin redus, care este strinsatasat de

    smalt si este remanent pe suprafata coroanei dentara pina la eruptiaacestuia 2membrana 'asm?t&3.:odicarile regresive ale organului adamantin nu afecteazamerginile lui,adica acele portiuni, unde celulele adamantine interne trec in epiteliuadamantin etern.:arginile organului adamantin nu numai ca nu sunt supusi atroei, ci, dincontra, manifesta semne de proliferare si se transforma in asa numita teacaepiteliala &ert'ig.;cesta teaca epiteliala este constituita din 8 rinduri de celule ale organuluiadamantin @ interne si eterne, care strinscontacteaza intre ele.Pulpa organului adamantin si stratul lui intermediar aici sunt absente.!elulele adamantine interne ramin #oase in teaca epiteliala AertBig, si nu setransforma in adamantoblaste. Teaca epiteliala concresteadinc inmezenc&imul subiacent, separind aceste portiune, care va merge pentruformarea radacinii dentare. !elulele mezenc&imale ale papilei dentare, caretapeteaza din interior teaca epitelial AertBig, se transforma in odontoblaste,care participa la formarea dentinei radiculare.)upa formarea dentinei radacinii dentare teaca epiteliala AertBiggermineazacu celule mezenc&imale ale sacului dentar, isi pierde continuitatea si sefragmenteazaintr-un sir de resturi epiteliale.n rezultatul acestui fapt celulele mezenc&imale ale sacului dentar intra in

    contact direct cu dentina radacinii.$le se diferentiaza in cementoblaste, care incep sa depuna cement pesuprafatarediculara.!ealalta parte a sacului dentar, ce incon#oararadacina dentara in formare,serveste la formarea periodontiului.%riciul apical larg al canalului radicular se ingusteaza treptat gratiedepunerilor noilor mase de dentina si cement, dar acest proces de formare aapeului nu se termina in momentul eruptiei dintelui, si continua inca multtimp dupa acesta. n dintiimultiradiculari decurge o evolutie a radacinilormult mai complea.!analul radicular initial unic al acestor dinti se desparte in procesul

    dezvoltarii in 8-9 canale, in dependenta de tipul dintelui.

    12. istogeneza adamantinei.%melogeneza-formarea smaltului%melogeneza este un process de secretie celulara ce se termina inaintea eruptiei dintelui inca"itatea orala. 'rocesul incepe in stadiul de clopot, cind mugurele dentar e format din / straturi.%melogeneza decurge in $ fazea3 diferentierea celuleor secretorii ale precursorilor matriciali

    b3 formarea matricei organice a adamantinei si mineralizarea ei.c3 maturizarea adamantinei

    %. =iferentierea ameloblastilor incepe la ni"elul celulelor epiteliului adamantin intern alorganului smaltului. 'rin actiunea inductoare a papilei mezenchimale are loc multiplicareacelulelor epiteliale si in acelasi timp isi modifica si morfologia.5n acest stadiu celulele se numesc preameloblasti. 'reameloblastii epiteliului adamantin intern

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    22/53

    determina diferentierea fibroblastilor papilei mezenchimale in odontoblasti ce "or secretamatricea predentinara. 'rezenta predentinei conditioneaza diferentierea ameloblastilor deoarececapacitatea ameloblastilor de a sintetiza proteine precursoare ale matricei organice a smaltuluinu are loc decit in prezenta predentinei.

    >rcerea din stadiu de preameloblast in acel de ameloblast functional e marcata deKoprirea mitozelorKalungirea celulelorKdez"oltarea e+tremitatilor apicale polul secretor3%meloblastul are un corp cellular alungit. 7ucleul e situate bazal. 6rganitele sunt numeroase si

    bine dez"oltate. 'olul apical al celulei care in stadiul de preameloblast prezinta numeroasemicro"ilozitati se dez"olta sub forma unei e+pansiuni piramidale ce "or forma prelungirea>omes.'olul bazal prin intermediul desmozomilor se leaga de celulele stratului intermediar.%meloblastii sunt legati intre ei prin bare terminale, la ni"elul polului bazal si prin desmozomiasociati cu bare terminale intre corpul cellular si prelungirea >omes.

    9. precursorii matricei organice a smaltului sunt sintetizati de catre ameloblasti. 'rodusul desecretie a ameloblastilor e un gel comple+ heterogen, la ni"elul caruia se disting-amelogenine-enameline-fosfoproteine *aterialul sintetizat e eliminate prin polul apical in apropiere cu dentina in curs demineralizare. E format din structure fibrilare sau cristaline, deci e un material aprismatic smaltulaprismatic3.

    odata cu depunerea smaltului aprismatic polul apical ala ameloblastului imbraca un aspect detriunghi si la acest ni"el se schiteaza "iitoarea prelungire >omes. Secretia se produce la ni"elulprleungirilor >omes sub forma de granule asezate unele linga altele astfel incit intreagaprelungire >omes se transforma intr-o prisma adamantine de natura organica. =epunerea smaltului se face progresi"13 smaltul intern aprismatic23 smaltul prismatic- apoi se formeaza. =atorita schimbarii orientarii prleungirilor >omes ce "orforma un unghi cu corpurile ameloblastilor. 'relungirile ameloblastilor se retrag progresi", ceeace determina in faza finala sa se formeze smaltul de suprafata care e aprismatic si e in continuarecu smaltul interprismatic din profunzime.$3 *ineralizarea matricei smaltului se face prin mechanism dublu, d eretragere a apei si a unei

    parti din substanta oraganica si depunerea masi"a de saruri minerale cu cristalizarea lor.%stfelincit se aunge la formarea in smalt a sarurilor minerale la o concentratie de #. 5n asa mod matricea smaltului "a trece de la un stadiu de gel amorf la starea cea mai puternicmineralizata din organism. 6rientarea si depunerea cristalelor se "a face in functie de liniile detensiune create la ni"leul gelului matricial.6rganizarea spatiala "a duce la formarea unitatii elementare caracteristice smaltului- prisma. 5ntotdeauna mineralizarea smaltului incepe pe fata ocluzala care erupe prima. Ea se realizeazaritmic prin liniile de depunere de la onctiunea smalt-dentina spre suprafata. =upa initiereaformarii radacinii, nu se mai fac depuneri de smalt. =up ace smaltul s-a depus, scade secretiaameloblastilor pina la disparitie.6prirea secretiei marcheaza sfirsitul amemlogenezei. 5naintea eruptieie dintelui el e a coperit cu

    o cuticula cu rol d eprotectie contra resorbtiei, ferind dintele de contact direct cu tesutulconuncti". %ceasta cuticula e produsul final al ameloblastilor- membrane 7asmth.=upa erupti"e ea se distruge si dispare, in locul ei se formeaza o pelicula apoasa de origine

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    23/53

    sali"ara si bacteriana.

    1$. istogeneza dentinei.=entinogeneza

    5ncepe din momentul cind clopotul adamantin a atins dez"oltarea finala. =entinogeneza e unansamblu de fenomene ce duc la mineralizarea progresi"a a zonei e+terne a papileimezenchimale.'artea central a papilei nemineralizataLpulpa =entinogeneza are 2 fazea3celulara- odontoblastii sintetizeaza precursorii substantei organice a dentine

    b3e+tracelulara- mineralizarea si formarea dentine propriu-zise.=iferentierea odontoblastilor e conditionata de prezenta supriacenta a preameloblastilor.*embrana bazala dintre cele 2 tesuturi incepe sa disocieze astfel incit celulelele epiteliale simezenchimale "or fi in contact, ceea ce conditioneaza trecerea informatiei inductoare.6dontoblastii sunt cellule secretorii asezate in palisade la periferia pulpei dentare.%u corpcellular si prleungire citoplasmatica. *atricea dentinara e sintetizata si secretata de odontoblastisi e formata din proteine si proteoglicani. &olagenul e partea cea mai importanta reprezentind)-)( din matrita si e sintetizat de odontoblasti sub forma de precolagen.*olecula de precolagen e "ehiculata in mediul e+tracellular.%ici prin asocierea moleculelor de

    precolagen se formeaza colagenul. 5n cursul amturizarii predentinei se obser"a densificareafibrelor de collagen ce "or forma o retea ce inconoara prelungirile odontoblastilor.*ineralizarea dentine e rezultatul impregnarii matricei secretate de odontoblasto cu saruri de &ace se cristalizeaza sub forma de hidro+iapatita.=epunerea sarurilor minerale are loc sub forma de granule calcosferite3 care apoi sunt inglobateintr-o masa de saruri minerale. Fuzionarea calcosferitelor "a forma dentina intertubulara.

    0itmicitatea mineralizarii e marcata prin prezenta liniilor de crestere Ebner si 6Hen.

    1/. istogeneza folicului dentar.Sacul dentar este reprezentat de o condensare de tesut mezenchimal care inconoara organulsmaltului si papila dentara, oe intreaga perioada de dez"oltare a dintelui. =esi e+ista o"ascularizatie si iner"atie intensa incit din stadiile precoce de dez"oltare, momentul in careelementele "asculare si ner"oase se maturizeaza si capata un caracter definiti" nu este cunoscut.&onform datelor clasice din literatura de specialitate, celulele sacului dentar apar in stadiilee"oluti"e foarte timpurii si inca de la inceputul formarii radacinii, au o acti"itate proliferati"acrescuta, controlind structura "iitoarelor componente ale paradontiului.&elulele localizate cel mai intern, linga radacina in formare, se "or diferentia in cementoblaste si

    "or elabora cement, celulele amplasate cel mai e+tern se diferentiaza in osteoblaste si "or tapetaal"eola osoasa, contribuind la edificarea osului, celulele localizate central se "or diferentia infibroblaste responsabile de producerea fibrelor de colagen ale ligamentului paradontal, fibre alecaror capete terminale se "or ingloba atit in cement, cit si in os, si "or fi mineralizate.!ermenii dintilor permanenti sunt situati initial in acelasi sac dentar cu corespondentii lordeciduali. %ceasta localizare se mentine pina in momentul aruptiei dintilor deciduali, dupa caregermenii dintilor permanenti sunt inconurati de saci separati, in interiorul unei cripte separate.&a"iatatea osoasa care contine un germene dentar in dez"oltare se numeste cripta si esteconstruita tot prin participarea sacului dentar sub forma unei e+tensii fibroase care contineuneori celule epiteliale, posibil resturi ale laminei dentare3 se insinueaza si ies, stabilind astfecontact cu mucoasa orala. E+tensia fibroasa a dintilor permanenti se numeste coardagubernaculara, dupa eruptia dintilor deciduali ea ramine localizata in interiorul unor canaleosoase- canale gubernaculare, in fapt e+tensii ale criptelor dintilor permanenti.

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    24/53

    Sacul dentar indeplineste astfel urmatoarele functiiB de protectie si fi+are a dintelui-in procesulde dez"oltare si intimpul eruptieiM de nutritie si iner"atie- in procesul de dez"oltare, si de formarea elementelor paradontiului- cement, ligament paradontal, os de tapetare al"eolar.

    1(. =ebutul mineralizrii i termenii de erupie a dinilor permaneni.

    1#. =ebutul mineralizrii i termenii de erupie a dinilor temporari.1ermenii de formare a rdcinilor dinilor temporari.1). >ermenii de rezorbie a rdcinilor dinilor temporari.1. >ermenii de formare a rdcinilor dinilor permaneni.

    2. 6rganizarea i structura policlinicii,sec iei stomatologice. 6rganizarea asistentei stomatologice in 0. *oldo"a

    Asistenta stomatologica- forma de masa de asistenta medicala, planificata, cu orientareaprofilactica ce realizeaza legatura dintre stiinta si practica.5n ( din cazuri asistenta stomatologica se realizeaza in policlinici, iar necesitateatratamentului therapeutic este fundamentala.5n organizarea asistentei curati"-profilactice in teritoriul administrati"e un rol important re"inestomatologului principal.5n 0. *oldo"a a"em o structura organizatorica in corespundere cu rangul professional.

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    25/53

    Principalul stomatolog C:

    :edici De ai clinicilorstomatologice

    Ee de secFie

    :edici stomatologi de diversespecialitFi

    *4:/ 5'icolae TestimiFeanu6)ecanul facultFii

    Ee de catedr

    Profesori, conderenFiari, asistenFiuniversitari

    4tudenFi

    7omenclatura re elei institutiilor policlinice si de despensarizare. 'oliclinici stomatologice independente republican, orasenesti, rationale3 Sectii stomatologice in cadrul policlinicilor cu di"erse profiluri, unitati sanitare de

    intreprindere si institutii &abinete stomatologice in cadrul spitalelor, scolilor cu un contingent de peste )

    ele"i3 'oliclinici stomatologice cu autogestiune &abinete particulare cu primire mi+ta, clinici particulare cu toate ser"iciile

    stomatologice, centre medicale stomatologice3&ategoriile policlinicilor, determinate de numarul specialistilor din schema.

    5-a categorie $-/ medici55-a categorie 2(-2 specialisti555-a categorie 2-2/ specialisti5N-a categorie 1(-1 specialistiN-a categorie 1-1/ specialisti

    'osturile medicilor stomatologi pentru stomatologia terapeutica la 1 populatie.

    / posturi pentru 1 persoane din pop. adulta din orase 2.( posturi pentru 1 pers. din populatia rurala 2.< posturi pentru 1 pers. din pop. adulta din alte localitati

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    26/53

    %nu

    l

    2

    2

    1

    2

    2

    2

    $

    2

    /

    2

    (

    2

    #

    2

    ratarea si profila+ia afectiunilor sistemului stomatognat %cordarea asistentei stomatologice specializate la ni"elul contemporan

    =in ce consta locul de munca al mediculuiocul de munca al medicului este alcatuit dintr-o instalatie stomatologica, fotoliu, masuta pentrumedicamente si material, scaun pi"otant.ocul de munca al asistentei medicale5nclude masa pentru resortarea instrumentelor, un autocla"e, sterilizator, masuta sterile.ocul de munca al infirmierei.*asa pentru sortarea instrumentelor folosite, la"oar pentru spalarea instrumentelor.

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    29/53

    22. 5nstrumentarul stomatologic. &lasificarea.1. 5nstrumente pentru e+amenul stomatologic6glinda, sonda, pensa2. 5nstrumente necesare pentru prepararea ca"itatilor &u energie de sursa mecanica

    Freze dentare, pietre dentare, discuri, perii, pufuri, polipanturi, gume de lustruit &u energie umana

    >oporiste de dentina, de smalt,=altile de smalt, lingurile, bizotatoarele de prag bingi"al,e+ca"atorul dentar

    $. 5nstrumente pentru obturarea ca"itatiilor carioase'lacute de amestecat, spatula bucala si netezitoare, fuloarul, matricele si protmatricele, benzilede metal sau celuloide, bisturiu, pensa chirurgicala.

    /. 5nstrumente pentru finisarea obturatiilor'ietre abrazi"e, discuri, freze de finisat si lustruit, periute

    (. 5nstrumente pentru inlaturarea depunerilorE+ca"ator, cirlige stomatologice, dalta de smalt

    #. 5nstrumente pentru tratament endodontic 'entru pemeabilizarea canalului radicular 'entru indepartarea continutului radicular 'entru largirea canalului radicular 'entru obturarea canalelor radiculare

    2$. 5nstrumentele pentru e+aminarea ca"itii bucale.6glinda, sonda, pensa

    Oglinda dentara e compusa din miner lungimeaL (-1$( mm3 si oglinda propriu zisa%ceste componente pot forma un ansamblu sudat sau dessurubabil.'oate fi din otel ino+idabil, otel cromat sau nichelat, material plastic.6glinzile propriu zise

    =upa imagine B plane imaginea reala3 si conca"e imagine marita3 =upa marime 4 1#, 1), 2, 22, 2/ mm =upa aspectul tieiB dreapta cotita, in forma de furca

    Sondele dentare sunt de 2 feluriB rigide si fle+ibile.Sondele dentare rigide*aterialB otel ino+idabil&omponenteB parte acti"a Q miner he+agonal, L12 mm3>ipuriB

    Sonde dentare drepte Rdinti frontali superioro Sonde dentare in baioneta R premolarii si molarii superiori Sonde curbe R zone de colet, suprafetele distale ale molarilor Sonde cu 2 curburi in acelasi plan Rperetii interdentari

    Sonde cu 2 curburi in 2 plane diferite Rperetii meziali si distali Sonde dentare dubleSonde dentare fle+ibile L ace *iller

    Pensa dentara

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    30/53

    *aterialB otel ino+idabilungimeB scurte 12 mm3 si lungi 1( mm3=eschiderea dinte bratele acti"e B 1 4 2( mmStructuraB instrument apucator din 2 brate curbate si efilate terminal. =ispoziti"ul de centrare

    este alcatuit dintr-un pi"ot pe un brat si un orificiu pe alt brat.

    2/. 5nstrumentele pentru tratarea cariei.5nstrumente necesare pentru prepararea ca"itatilor &u energie de sursa mecanica

    Freze dentare &u energie umana

    >oporiste de dentina, de smalt, =altile de smalt, lingurile, bizotatoarele de prag bingi"al,e+ca"atorul dentar5nstrumente pentru obturarea ca"itatiilor carioase cu diferite materiale restaurati"e

    'lacute de amestecat, spatula bucala si netezitoare, fuloarul, matricele si protmatricele, benzilede metal sau celuloide, bisturiu, pensa chirurgicala.

    5nstrumente pentru finisarea obturatiilorfreze de finisat si lustruit, periute

    2(. 'rincipiile de baz i metodele de sterilizare Dn stomatologie.#sepsia constituie un sistem de actiuni profilactice care au drept scop pre"enirea aportului memicroorganisme in plaga, organe si tesuturi ale bolna"ului in procesul oricaror manoperemedicale si includeBa3 sterilizarea instrumentelor, materialelor, aparatelor etc cu care contacteaza pacientul

    b3 toaleta mainilor si protearea cu manusic3 e+ecutarea unor procedee specifice in timpul inter"entiilor medicaled3 efectuarea unor actiuni igienice si organizatorice speciale in institutia curati"a.*edicul stomatolog "a aplica regulile generale de comportare si asepsie, care pri"escurmatoarele $ aspecteB

    >inuta medicului si a colaboratorilor saiM 6rganizarea locului de munca 5ntretinerea si igiena cabinetului stomatologic.

    'rocesul de sterilizare includeB-dezinfectie

    -curatire mecanica-sterilizare propriu zisa*etodele de sterilizare in stomatologie

    Metode fizice: tratarea cu temperaturi inalte fierberea, tratarea cu "apori sub presiune, tratareacu aer uscat3M cu raze ultra"iolete, cu ultrasunet, sterilizare prin filtrare.

    Metode c"imice: aplicarea substantelor chimice in faza gazoasa formaldehida3 sau sterilizareain solutii de preparate chimice iod, alcool, apa o+igenata, cloramina, etc3. &onditia principala inaplicarea materiilor chimice o constituie capacitatea lor bactericida si lipsa de agresi"itate fata demateriale sau instrumente.

    2#. Sterilizarea instrumentelor folosite la e+aminarea ca"itii bucale.&ufundarea in ultradesmith 2 timp de 1( minute.6glinzile stomatologice sunt tinute 1 ora intr-un "as inchis ce contine solutie de $ decloramina sau o solutie de # de apa o+igenata. %poi oglinzile sunt clatite in apa curgatoare,

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    31/53

    sterse cu un ser"etel steril si pastrate in ta"ita sterila acoperite cu un ser"etel steril sau intr-un "asinchis.!terilizarea uscata cu aer fierbinte pupinel3 timp de 2 minute la 1) &.

    2

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    32/53

    'regatirea unei ca"itatii fara racire duce intotdeauna la o reactie pulpara care poate merge de osimpla perturbare la ade"arate leziuni de arsura daca > depaseste /#&"actori care provoaca o crestere nociva a temperaturii

    frezarea prelungita fara intrerupere

    piese de mana fara sistem de racire

    freze uzate

    presiunea prea mare a frezei pe tesutul dentar

    utilizarea frezelor inadec"ate tesutului de tratat.

    #ibratiile%par in urma contactului dintre instrumentul in miscare si suprafata dentara pe care se lucreaza.auze care provoaca vibratii nocive

    utilizarea instrumentarului la "iteze necorespunzatoare utilizarea frezelor neadec"ate pentru tesutul tratat.

    piese uzate care nu fi+eaza bine frezele

    #iteza de rotatie a instrumentelor%re un rol important in prepararea ca"itatiilor pentru ca genereaza caldura presiuni si "ibratii.- =e la $. la $. turatiiImin chiar si cu racire e+ista intotdeauna o reactie inflamatorie lani"elul pulpei- a mai putin de $. turatiiImin daca temperatura se controleaza prin racire nu e+ista reactii

    pulpare- =incolo de 2. turatiiImin sub racire nu e+ista practic modificari la ni"el pulpar.

    6bser"atii Stanle si SHerdloH=e la #. la 2. turatiiImin intensitatea reactiei pulpare este B-independenta de tipul de instrument folosit-direct legata la calitatea racirii-direct proportionala in intensitate cu adancimea ca"itatii

    =e la 2. turatiiImin intensitatea reactiei pulpare este B-direct proportionala cu adancimea ca"itatii-independenta de tipul de restaurare folosit

    Pentru a reduce traumatismele din timpul prepararii cavitatilor trebuie combinati sprayulizotermal,un sistem de evacuare eicient,instrumente serice taietoare de dimensinireduse,turatii inalte,lumina si lucrul intermitent.$asuri profilactice de preventie si combatere a durerii la tratamentul cariei dentare simple

    &aldura frezarii sa fie mentinuta cat mai oasa trebuie e"itate substantele si materialele to+ice si noci"e pentr pulpa trebuie e"itata incalzirea directa,puternica si de lunga durata si racirea prelungita metodele folosite pentru inlaturarea durerii sa nu pro"oace dureri pre si post operatori anestezia sa dureze cat este necesar pentru tratament instrumentele folosite sa fie ascutite si taioase instrumentul rotativ pentru smaltpietre montate de carborundum sau diamantate3 la %.&&&-

    '.&&& turatiimin in dentinase "a lucra la turatie mica de &&-*.&&& turatiimin

    instrumentele diamantatese "or folosi la turatii mari de %.&&&-*%.&&& turatiimin

    Adancimea cavitatii

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    33/53

    Este elementul determinant al reactiilor la actiunea instrumentelor rotati"e.5ntensitatea reactieipulpare creste cu micsorarea distantei intre ca"itate si pulpa.>rebuie sa se tina cont ca orice tehnica traumatizanta duce la formarea unor cantitati prea maride dentina tertiara de reactie care mai mult fa"orizeaza decat impiedica formarea agresiunilor

    ulterioare.

    5n timpul prepararii cu autorul instrumentelor apare caldura, "ibratiile si presiunea. 'entru ainlatura aceste efecte noci"e e+ista miloace de reechilibrare.a3 mi+loace fizice- la prepararea ca"itatilor s efolosesc freze ascutite, taioase. Se umecteazaneintrerupt si des se fac pauze pentru a e"ita supraincalzirea. Se face racirea cu etul de aer.

    b3 mi+loace chimice4 se administreaza pe cale generala sau locala. &u o zi inaintemedicamenetle pot fi administrate de pacientii an+iosi ca sedati"e3K substante cu actiune locala- se pot aplica pe cite"a minute sau pe / ore, pe /) ore dupa carenecesita preparare cu pasta speciala. =eobicei dispare sensibilitatea la caldura, dar la receramine.

    Kanestezia cu inectie- se face prin infiltratie ple+ala sau anestezie tronculara perifericaKelectroosmoza- difuziunea anestezicului in canaliculele dentinare prin curenti electrici.?nelectrod e bucatica de "ata cu anestezie ce se afla in ca"itate, alt electrod e in mina pacientului.'rocedura dureaza circa ( minute.Kanestezie generala- se practica in cazuri generale sau spitalizare.

    2. &lasificarea ca"itilor carioase dup 9lac;.av carioase de clasa ,sunt cele localizate in santurile si fosetele ocluzale ale molarilor si

    premolarilor, in fosetele "estibulare si in santurile orale ale molarilor, precum si in fosetele oralesupracingulare ale frontalilor superiori.av carioase de clasa a ,,-a sunt cele situate pe fetele apro+imale ale molarilor si premolarilorav carioase de clasa a ,,,-a sunt cele localizate pe fetele apro+imale ale dintilor frontali, lacare unghiul incisal este pastrat.av carioase de clasa a ,#-a sunt cele situate pe fetele apro+imale ale incisi"ilor si caninilor cuunghiul incisal si marginea incizala distrusaav carioase de clasa a #-a sunt cele localizate in treimea cer"icala a tuturor dintilor pe fetele"estibulare labiale, ugale3 si orale linguale, palatinale3av carioase de clasa a #,-a sunt cele situate pe fete atipice- marginea incizala a dintilorfrontali si cuspizii dintilor laterali.

    $. 'repararea ca"itilor de clasa 5. 7umii "arietile ca"itilor.

    -se afla in fose si fisuri de pe suprafata ocluzala a moalrilor si premolarilor suprafata palatinala a frontalilor ma+ilari fostele "estibulare si orale a molarilor ce comunica cu fata ocluzalaNariante de ca" carioase clasa 5Kcarii cu orificiu mare ce au debutat in gropite "estibulareKcarii cu orificiu mare de deschidereKcarie punctiforma singular sau multiplaKcarie sub forma de marmoratii in santuri si gropiteKcombinatii dintre cele enumerateKcarii punctiforme in gropite "estibulareKmamromartii in gropite si santuri pina la creasta marginalaKcarii punctiforme in gropite orale a frontalilor superiori.

    5. -de obicei accesul e direct deoarece cariile sunt deschise=eschiderea ca"itatii carioase

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    34/53

    &onsta in indepartarea marginilor debordante ale smaltului, miscari de la

    planseu spre e+terior 5nstrumenteB freza diamantata sferica sau fisurala de dimensiuni mici, la o

    instalatie cu turbinemarimea frezei nu trebuie sa depaseasca marimeaorificiului de intrare in ca" carioasa3

    55. E+tensia pre"enti"e a ca"itatilor carioase Sunt indepartate marginile smaltului 'repararea fisurilor afectate Se rotungesc unghiurile ascutite =e pe pereti e indepartata dentina partial ramolita ScopulB pre"enirea recidi"arii cariei 5nstrumenteB freza fisurala, con in"ers diamantata sau din alia dur3 a "iteze mari cu o piesa de turbine 0acire cu apa-aer

    555. 7ecrectomia 5ndepartarea dentine alterate ramolite si pigmentate3 imitele ca"itatii sunt create in zona dentine transparente si intacte =e obicei inlaturarea se face ori cu e+ca"atorul, ori cu freze de dimensiuni

    mari sferice, para3 =aca e prezenta o cantitate mare de dentina alterata -R e+ca"ator

    ascutit miscari dinspre baza spre peretii laterali, turatii mici35N. 9izotarea

    'relucrarea finala, netezirea 5ndepartarea portiunilor lezate 5nstrB freze de finisare din alia dur sau cu o piatra diamantata in granulatie

    fina, turatii mici, fara presiune 0acire apa-aer 0educe formarea microscurgerilor.

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    35/53

    $1. 'repararea ca"itilor de clasa 55. 7umii "arietile ca"itilor.-se afla de obicei pe fetele pro+imale a molairlor si premolarilor

    pot afecta o suprafata de contact sau ambeleNariante de ca" carioasa cl 55Kcaria ce a subminat si a interrupt creasta margianal si substanta s-a pierdut dinspre ocluzalKcaria la ni"elul punctului d econtact dar ce nu a interrupt creasta marginalaKcaria sub punctual de contactKcaria pe ambele fete pro+imale ale dinteluiKcarii pe o fata pro+imala sip e una ocluzalaKcarie pe o fata pro+imala si la coletKcarie apro+imalaKcarii fata in fata de pe fetele pro+imale a celor 2 dinti "ecini'repararea- deschiderea s efface cu indepartarea smaltului si dentine de pe fata ocluzala. &u o freza-roata seintrerupe creasta marginala apoi s etrepaneaza cu o freza sferica pina cind se patrunde inca"itate.-ca"itatea se e+tinde cu freze fisurale prin pendualre in sens ugal-lingual.

    cind se aunge la focarul leziunii se indeparteaza smaltulu subminat de pe suprafata de contact.Se face cu un e+ca"ator sau freza la turatii mici. 'eretii laterali ai ca" se deschid asa ca marginileca" prelucrate sa nu fie in contact cu dintele "ecin.-peretele gingi"al se dezgoleste daca gingia e atrofiata cu coagulatorul sau laser. >rebuie sa fie

    perpendicular fata de planseul ca"itatii. &a"itatea se spala si se usuca.-daca smaltul cuspizilor e subminat, atunci se inlaturaKse formeaza ca"itatea "erticala principalaKse formeaza platoul suplimentar

    'latoul accesoriu se face in limitele smaltului cu .(-1 mm mai os de onctiunea smalt-dentina.atimea paltoului e egala cu latimea ca". 'rinicpale

    &a" "erticala trece in orizontala intre cuspizi si trecerea trebuie sa fie de 2 ori mai mica calatimea ca". principale. >rebuie sa fie un unghi intre ca" "erticala si orizontala.'repararea se poate face si prin tunelizare-metoda clasica-metoda de preparare in tunel descendent,orizontal, ascendent acces gingi"al3

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    36/53

    $2. 'repararea ca"itilor de clasa 555. 7umii "arietile ca"itilor.-se afla pe suprafetele pro+imale a incisi"ilor si caninilor, cu margine si unghi incizal pastrat.-se face Kacces prin fata orala, cind e afectata creasta Kacces prin fata "estibular Kacces direct pe fata pro+iamal lezata cind lipseste un dinte "ecin, este o diastema sau

    tremaPrepararea5n toate aceste cazuri se creeaza o ca"itate-caseta ca un triunghi cu colturi rotunite.-baza triunghiului e la marginea gingi"ala-peretii laterali labial si ugal3 sunt apropiati spre marginea incizala-"irful triunghiului se afla linga marginea incizala-cu freza fisurala sau con in"ers se face peretele gingi"al- freza se tine parallel la baza dintelui sise misca anteroLposterior-peretii laterali se fac cu miscari dinspre gingie carte marginea incizala-la dintii inghesuiti pentru a accede la carii se foloseste fata lingual. Se face cu o freza sfericadiamantat mai departe de margine. %poi se face e+cizia peretelui lingual si apoi cleui de contact.Smaltul neafectat de pe fata labial e necesar sa fie pastrat chiar daca mi e dentina subiacenta.=aca s-a afectat peretele "estibular, dar cel lingual e pastrat, prepararea se face prin cel"estibular.K se pastreaza unghiul coronar, chiar daca e aproape de focarul carios.-cu freze special se fac gropite de spriin pe margiena incizala si crestaturi in peretii gingi"ali silaterlai-daca ca"itatea e adinca pe suprafata de contact, atunci e ne"oie sa se creeze un paltousuplimentar. 'latoul suplimentar fi+eaza obturatia si repartizeaza presiunea.-daca peretele gingi"al e distrus sic aria e pe cementul radicularKse deschide marginea gingi"ala a ca"itatii

    Kse face un perete gingi"al platKdaca papilla interdentara e atrofiata, papila inflamata e coagulate sau e+cizata9izotarea e obligator si se face un bizou smaltiar pronuntat mai ales pe fata "estibulara cu frezediamantata cu granulatie fina.

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    37/53

    $$. 'epararea ca"itilor de clasa 5N. 7umii "arietile ca"itilor.NarianteB

    - =istructie redusa a unghiului incizal- =istructie mai a"ansata a unghiului incizal

    - =istructie masi"a a unghiului incizal care necesita miloace speciale de retentie,indiferent daca materialul de obturatie are sau nu proprietati adezi"e.

    &ariile de clasa a 5N-a se formeaza din agra"area cariilor de clasa a 555-a. =eschiderea ca"itatiinu se ofera de la sine, din cauza distrugerii unghiului incizal. E+ereza dentinei alterate se poateface cu linguri 9lac; sau freza sferica din otel.a formarea ca"itatii tinem cont de principiul esteticT=ucem cont de urmatoarele obiecti"eB

    E+primarea unghiului dintre peretele parapulpar si peretii laterali cucreearea unei inclinatii di"ergente peretilor N si 6 spre cel parapulpar.

    E+primarea unghiului de intilnire dintre peretii laterali asupra unghiuluidintre peretele N si 6

    &reearea unei ca"itati suplimentare de retentie pe fata orala a coroaneiBUtrapezA M UtrifoiA M Ucoada de rindunicaA

    'repararea se "a finisa cu netezirea marginilor de smalt.

    $/. 'repararea ca"itilor de clasa N, N5. 7umii "arietile ca"itilor.

    avitatile de clasa #-se afla in 1I$ gingi"ala cer"icala3 a suprafetelor "estibulare si orale ale dintilor.-pot fi leziuni la ni"elul coroanei si pe suprafata dentine denundate ca e+Kcarie de colet superficiala situate "estibular la dintii lateraliIfrontali

    Kcarie de coelt profunda situate "estibular la dintii laterali IfrontaliK carie de colet superficiala sau profunda situata oral la dintii lateraliIfrontaliKcarie circulara de colet

    'repararea- cind sunt cite"a ca"itati apropiate ele se unesc in forma de o"al sau de rinichi.-ca"itatea se face cu o freza con in"ers sau fisurala-gingia se indeparteaza daca impiedica formarea ca"itatii subgingi"ale-ca"itatea nu se face adinca pentu a nu perfora accidental fundul ca"itatii, de aceea trebuie sarepete curbura suprafetei "estibulare-cu freza fisurala ce se tine perpendicular si se penduleaza in dreapta si stinga se face fundul si

    peretii si unghiurile bine e+primate-se fac portiuni de retetie cu latimea de 1.(-2 mm

    -daca marginea gingi"ala se afla in cementul radicular sau dentina, se bizoteaza margineaincizala iar la colet se face retenti"e macromecanica-dupa prepararea ca"itatea de clasa a ( are forma de rinichi

    avitatile de clasa #,-se afla la mrginile incizale ale dintilor anteriori si "irfurile cuspizilor dintilor laterali-apar din cauza abraziunii tesuturilor dentare pina la dentina ca e+Kdenudarea dentine pe cuspidKlipsa antagonistilor din care cauza e absenta autocuratirea cuspizilor la masticatie

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    38/53

    Kabraziunea fiziologica pina la dentinaKabraziunea patologicaKbru+ismul-automatism masticator prin miscari bruste, repetate in timpul somnului=entina se abraziaza rapid si apar defecte punctiforme ce de"in apoi sulculare. *arginile

    smaltului sunt deobicei ascutite si fragile.

    'repararea

    -se analizeaza raporturile ocluzale si se fi+eaza punctele de contact ocluzale cu hirtia indigo3-ca"itatile de obicei nu se deschid din cauza formei sale accesibile.-ca"itatea nu se e+tinde. a cuspizii dintilor laterali se e+clude e+tensia dintre obturatie sitesuturi prin puncte ocluzale , iar la frontali nu se face.-tesuturile lezate se indeparteaza econom, pentru a pastra rezistenta la presiunea masticatorie. Seindeparteaza dentina pigmenatate, smaltul daca este posibil se pastreaza pentru ca ulterior sa fieintarit cu compozit.-pe "irful cuspidului se face o ca"itate cilindrica de 1.(-2 mm adincime. 'eretii pot fi paraleli sau

    pot con"erge spre planseu. %poi se slefuiesc marginile ascutite.&a"itatea in regiunea marginii incizale a incisi"ului se face ca un sant cu fund ingustat. E+erezae minima si smaltul se pastreaza.-finisarea marginilor se face cu freze diamantate fine, freze de finisat din alia dur.

    $(. 'repararea ca"itilor carioase atipice i profunde.

    &a"itatile carioase atipice- leziuni caracterizate prin lozalizarea neobisnuita a procesuluipatologic ce combina elemente caracteristice pentru leziuni cu caracter carios a doua sau maimulte clase. Sunt localizate pe suprafata cuspizilor, pe marginea incizala, ca". ocalizatesubgingi"al, ca". *6=.a preparare este imposibila respectarea tuturor principiilor clasice, astfel se prepara independenta de caracterul si "olumul procesului patologic.'entru o buna fi+are a obturatiei se realizeaza atit ca"itati suplimentare cit si puncte de retentie.5n procesul prepararii sunt indepartate toate tesuturile modificate si de"italizate.'repararea se efectueaza cu freze sferice din otel, con-in"ers.0estaurarea se poate efectua uni-momentan cu autorul unui compozit sau prin metoda delaborator.%legerea metodei este conditionata de pastrarea smaltului care asigura o adeziune a

    compozitului, solicitare functionala, aspect estetic bun.&aria profunda- leziune ce afecteaza smaltuol, dentina si poate pro"oca denudarea pulpei.a prepararea ca"itatilor profunde trebuie de tinut cont de topografia camerei pulpare preparind

    peretii in mod standart dupa regulile generale fara a aunge Q2mm pina la planseul ca"itatii, iarin peretele pulpar se lasa un strat neinsemnat de dentina ramolita. 7u se respecta formareaunghiului de grade dintre pereti si planseu.'entru clasa 5 si 55 planseul se formeaza in trepte in regiunea cornului pulpar.'entru alte ca"itati planseul "a fi con"e+ pentru a nu subtia prea mult dentina.

    $#. 'repararea ca"it ilor carioase compuse.&a"itatea de clasa a 55-a este o ca"itate compus, alctuit din dou componenteB "ertical i

    orizontal. Componenta vertical!rezult din pregtirea procesului carios.

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    39/53

    Componenta orizontal!poate rezulta din pregtirea unui proces carios care DntCmpltor a

    e"oluat Dn acelai timp cu cel de pe suprafaa "ertical a dintelui, coinciden e+trem de rar, sau,

    de cele mai multe ori, rezult din necesitatea de a crea accesul la procesul carios prin

    intermediul suprafaei ocluzale a dintelui i din necesitatea de a defini ca"itii finale forma de

    retenie.

    Vn ultim instan este "orba despre dou ca"iti distincte ca form, constituite una Dn

    prelungirea celeilalteM Dntre ele trebuie s e+iste rapoarte diferite care s asigure Dntregii ca"iti

    de clasa a 55-a anumite caracteristiciB

    Cavitatea vertical!"

    - adCncimea ca"itii, raportat prin limea peretelui gingi"al trebuie s fie de minimum 2 mmM

    - pereii "estibular i oral trebuie s fie uor Dnclinai Dn plan a+ial, con"ergent spre ocluzalM Dnplan trans"ersal, trebuie s e+iste o deschidere Dn e"antai spre dintele "ecinM

    - peretele parapulpar trebuie s fie planM se obine fie prin sculptarea Dn dentin, fie prin aplicarea

    unei obturaii de bazM- unghiurile de DntClnire Dntre perei trebuie bine precizate.

    Cavitatea orizontal!"

    - conturul ca"itii depinde de desenul ocluzalM- trebuie s fie Dn prelungirea ca"itii "erticale, Dn aa fel DncCt dac cele dou ca"iti ar fi

    desfurate pe o suprafa plan, a+ele lor longitudinale s constituie o singur dreaptM- Dntre cele dou ca"iti apare o zon de trecere numit istmM limea istmului trebuie s fie 1I$

    din limea ma+im a ca"itii i este indicat bizotarea luiM- este recomandabil ca suprafaa ca"itii ocluzale s reprezinte ma+imum 1I2 din suprafaa

    ca"itii "erticaleM- adCncimea acestei ca"iti este, Dn medie, de 2 mm, dar se admit concesii Dn plus sau Dn minusM

    astfel, la dinii care prezint abraziune accentuat, adCncimea ca"itii de retenie poate fi

    redus, dar ca"itatea "a fi e+tins Dn suprafa, Dn timp ce la dinii cuspidai cu relief ocluzal

    accentuat3, adCncimea poate fi mai mare.a premolari si in cazul unor leziuni mari ale molarilor la trecerea ca"itatilor pe suprafatamasticatorie se pot contura doua ca"itati preparate de clasa 55-a, cu ambele platouri orizontaleseparate printr-un perete adamantin nerezistent W2mm3, ceea ce impune in mod normal unirealor intr-o ca"itate comuna tip *6=.. 'regtirea unei ca"iti comune mezio-ocluzo-distale. %ceast situaie solicit o pierdere maimare de substan dentar sntoas i de"ine necesar frec"ent la ni"elul premolarilor, a crorsuprafa ocluzal Dngust nu permite pregtirea distinct a dou ca"iti de clasa a 55-a. 'regtirea propriu-zis a ca"itii *6= se realizeaz urmrind aceleai faze ca la pregtireaunei ca"iti tipice de clasa a 55-a.

    #esc$idereaproceselor carioase poate fi obinut Dn dou moduriB

    deschiderea separat a fiecrui proces carios, prin miloace corespunztoare strii crestei lor

    marginaleM

    deschiderea simultan a celor dou procese carioaseM

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    40/53

    Vn afar de instrumentarul descris la situaiile anterioare, deschiderea se poate realiza i cu o

    frez con in"ers sau cilindric pentru turbinM se acioneaz de-a lungul anului intercuspidian

    mezio-distal, pCn se aunge la suprafaa dentinei. =ac unul din cele dou procese a subminat

    creasta marginal de smal, prin aciunea frezei de turbin se cade, la acest ni"el, Dn ca"itatea

    carioas, lrgindu-se Dn continuare accesul.

    Vn cazul Dn care creasta marginal de smal este integr, pentru deschidere se acionez

    "ertical cu o frez sferic e+tradur deasupra ta"anului cariei pCn se creeaz un tunel.

    'rin largirea tunelului cu freza sferic, se obine o bre care este mrit pCn se asigur un

    acces satisfctor.

    &elelalte faze de lucru se realizeaz ca la orice ca"itate de clasa a 55-a.

    'oriunea orizontal a acestei ca"iti difer prin urmtoarele caractereBare un aspect liniarM

    este continu pe toat suprafaa ocluzal de la ca"itatea mezial la cea distalM

    are o lime aproape uniform pe tot traiectul eiM

    respect desenul cuspidianM

    este mai puin adCnc mai ales la premolari, pentru a nu aciona ca o pan3 i mai lat.

    $unelizare oblica55. >unelizare orizontala555. >unelizare ascendenta

    5. >unelizarea oblica&ompleta- perfoarea smaltului demineralizat sub punctul de contact5ncompleta 4 fara perfoarea smaltului fetei pro+imale 'repararea presupune intrarea prin foseta triangulara a fetei ocluzale, la 2-2.( mm de la creastamarginala. =upa prepararea smaltului, se creeaza un tunel in dentina orientat spre carie. aaungerea in ca". %ceasta se prepara cu o freza sferica la turatii reduse. 5n spatiul interdentar fi+am matricea. 'rin tunel se realizeaza inlaturarea tesuturilor necrotizate, deza"antaul fiind imposibilitateacontrolului "izual al calitatii necrectomiei.

    55. >unelizarea orizontala- prepararea dinspre 6 sau N

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    41/53

    =eschiderea 4 cu o freza sferica perpendicular pe procesul cariosM cit mai aproape de gingiepentru a rezecta punctul de contact. 7ecrectomia- cu o freza sferica din alia dur &a"itatea formata trebuie sa aiba unghiurile rotungite si contururi netezite.

    =acaB accesul dinspre lingual 4 marginile smaltului netezite %ccesul dinspre "estibular- smalt bizotat 2mm555. 'repararea ascendenta- la migrarea dentara, denudarea coletului dentar.

    &a"itatea carioasa se prepara cu o freza sferica la turatii mici. Etapa se considera finalizata cindla sondare "a fi sunetul crepetant, iar tactil peretii ca"itatii "or fi formati din dentina dura sisanatoasa.K%e$nica pre&!tirii cavit!'ii de clasa a II(a tip tunel) %cest tip de ca"itate este o alternati" la

    ca"itatea de clasa a 55-a tipic, folosit atunci cCnd procesul carios pro+imal este de mici

    dimensiuni. Este o tehnic dificil, necesit un control foarte bun al preparaiei i datorit

    Dnclinaiei frezei Dn timpul preparrii riscul deschiderii accidentale a camerei pulpare estecrescut. =atorit orificiului mic de deschidere "izibilitatea este mult diminuat i nu e+ist un

    control riguros asupra e+erezei dentinei ramolite.

    %bordarea procesului carios se face dinspre faa ocluzal, astfel DncCt creasta marginal de

    smal rmCne integr i sacrificiul de esut dentar sntos este minim. Se folosete, Dn acest scop,

    o frez sferic mic de turbin, Dnclinat spre procesul carios. =eschiderea se face pe faa

    ocluzal, la 2 mm de creasta marginal de smal. E+ereza dentinei ramolite se face cu o frez

    sferic mic la turaie con"enional. =atorit "izibilitii foarte reduse este recomandat

    folosirea unei soluii re"elatoare de dentin afectat i a unor ochelari cu lupe.

    =up Dndeprtarea dentinei alterate, se "a e"alua leziunea pro+imal din smal. =ac pe

    suprafaa pro+imal nu e+ist soluie de continuitate, nu se inter"ine la acest ni"el. eziunea

    incipient din smal este mai rezistent la atacul carios decCt smalul neafectat i, ca atare, nu ar

    trebui Dndeprtat, ci ar trebui Dncercat tratamentul de remineralizare.

    Vn cazul Dn care pe suprafaa pro+imal a aprut leziunea ca"itar, oricCt de mic ar fi, se "a

    renuna la preparaia tip tunel datorit riscului apariiei fracturii crestei marginale de smal i se

    "a realiza o ca"itate de clasa a 55-a tipic.

    $. Erori i complicaii Dn prepararea ca"itilor carioase. 'erforarea camerei pulpare >raumarea pulpei 7einlaturarea suficienta a dentinei ramolie Formarea ca" ce nu asigura o retentie buna plombei &omplicatii-pulpite,carie secundara,recidi"a

    /. *ateriale de obturaie. &lasificarea.,. $ateriale pentru obtura ii definitive 4 pt restabilirea formei anatomice i a func iilor *ateriale pentru obturarea direct a din ilor

    &imenturi*ateriale de obtura ie metalice

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    42/53

    *ateriale de obtura ie polimerice mase plastice, compozite, compomere, ormocere3 *ateriale pentru obturarea indirect a din ilor

    *etalice&eramice

    'olimerice,,. $ateriale pentru obtura ii coronare provizorii 4 pentru obturarea temporar a ca"it ilor,,,. n dependen de func ionalitate

    &urati"e 'ro"izorii

    ,#. $ateriale pentru umplerea canalelor radiculare *ateriale pentru obtura ii pro"izorii 'aste Fillere

    #. Adezive %utopolimerizabile Fotopolimerizabile =ual cure

    #,. Sigilan i superficiali Fisurali 0adiculari 'entru obtura ii

    #,,. /in punct de vedere merceologic &imentruri *ateriale de obtura ie metalice *ateriale de obtura ie din mase plastice, polimere %dezi"e i sigilan i stomatologici *ateriale compozite

    /1. *aterialele de obturaie pro"izorii, componena chimic, caracteristica.*aterialele de obtura ie pro"izorie sunt folosite pentru Dnchiderea etan pro"izorie a ca"it ii

    cu scop diagnostic sau curati"3 Dn cazurile cCnd conform indica iilor clinice, este imposibil de a

    finaliza tratamentul cariei i complica iilor ei Dntr-o singur "izit, cu scopul de a izola ca"itatea carioas i cea dentar sau canalele radiculare3 de mediul e+tern, sau pentru a fi+a preparatelemedicamentoase. Vn calitate de materiale de obtura ii pro"izorii se folosescB dentina artificial,dentin-pastaM "ino+olulM cimenturile 86EM policarbo+ilateleM materiale polimerice.

    &omponen a chimic a dentinei artificialeB o+id de zinc ##3M sulfat de zinc 2/3M caolin13M ap distilat Dn calitate de fluid3. %lte materiale de obtura ie pro"izorii pe lCngcomponentele dentinei artificiale mai con in i sulfat de calciu, carbonat de calciu, eugenol,

    polistirol, guaacol i alte componente Dn diferite propor ii care le confer diferite calit i. &aracteristiciB simple ea utilizriiM etan are bun a ca"it iiM rezisten insuficient fa de

    agen ii mecanici dentina artificial3, rezisten sporit dentin pasta3M indiferen fa de pulpa dentar, substan e medicamentoase i organism Dn generalM aplicarea i modelarea simpl, Dndeprtarea cu u urin M cost redusM ac iune antiseptic, hidrofob.

    /2. &erinele ctre materialele de obturaie pro"izorii.

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    43/53

    S adere relati" bine la pere ii dentari i s asigure o etan are bun a ca"it ilor de orice localizare prin impermeabilitate i adaptare marginal adec"atM

    S fie suficient de trainice pe un termen utilM S fie introduse, aplicate i modelate u or Dn ca"itatea carioasM S fie Dndeprtate cu u urin din ca"itatea carioas cu autorul instrumentelor de mCn sau a

    celor rotati"eM S nu coloreze dinteleM S fie ieftine din cauza folosirii abundenteM S poat fi pstrate Dndelungat Dn condi iile unui cabinet stomatologicM S aib un timp de priz con"enabil ( 4 2 min3M S aib Dn mediul bucal o rezisten mecanic suficient la ac iunea for elor masticatoriiM S nu inacti"eze substan ele medicamentoase ale obtura iilor curati"eM S fie indiferente pentru pulpa dentar, esuturile dure dentare, parodon iul marginalM

    S ac ioneze stimulator asupra pulpei dentareM S aib Dn mediul bucal o rezisten mic, pentru a putea fi men inute cel pu in 1(-$ zileM S posede propriet i antisepticeM S nu intre Dn combina ie chimic cu medicamentele pe care le proteeazM S nu con in componente ce perturbeaz procesele de adeziune i de priz a materialelor de

    duratM S fie plasticeM S fie indiferente fa de esuturile moi a ca"it ii bucaleM S nu fie noci"e fa de Dntregul organismM S posede func ii stimulatorii asupra pulpei dentareM S fie bune izolatorii termice i electriceM S prezinte gust i miros agreabil, sau s lipseasc acesta absolut.

    /$. 5ndicaii ctre utilizarea materialelor de obturaie pro"izorii. >ratamentul cariei profundeM >ratamentul pulpitei prin metoda biologicM 6bturarea pro"izorie dup umplerea canalului radicularM 6btura ii izolatorii sub obtura ii de duratM Fi+area pro"izorie a pun ilor dentare i coroanelor artificiale.

    //. *ateriale pentru obtura ie de baz curati",cerin ele ctre ele.&lasificarea lor.

    4e folosesc pentru tratamentul manifestrilor in(amatorii ale pulpei Distimularea funcFiilor ei plastice. 4e aplic ntr-un strat n n cazul prezenFeiune cavitFi carioase profunde, cnd G=H din planDeul cavitFii este ocupatde lumene cu prelungirea odontoblastelor precum Di n cazul desc&ideriiaccidentale a cavitFii pulpare. %bturaFia curativ nu este rezistent, sesolidic lent, se poate absorbi, rezist ru condensrii, poate interacFionainoportun cu materialul restaurator, necesit protecFia nsDi a pasteicurative.

    !erinFe1

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    44/53

    4 nu afecteze pulpa dintelui 4 aib efect antiin(amator Di reparator asupra pulpei dentare 4 eercite o acFiune bactericid Di bacteriostatic 4 eercite o acFiune odontotrop 4 manifeste o adezivitate sucient 4 e plastice 4 asigure o etanDare a dentinei subiacente 4 suporte presiuni masticatorii dup ntrire.

    !lasicarea obturaFiilor curative

    . !u conFinut de &idroid ce calciu ;utopolimerizabile /otopolimerizabile

    . !imenturi de zic-eugenol !imenturi Iincoideugenol propriuzise 2nemodicate3 !imenturi Iincoideugenol armate cu umplutur polimer

    2polimetacrilat de metil3 !imenturi Iincoideugenol armate cu alumin ;l8%9 Di acid

    ortoetoibenzoic 2$J;3. Paste curateve ce conFin (uor

    Kel $lme !iment zinc fosfat cu (uor

    . Paste medicamentoase combinate, ce conFin remedii curative Paste curative combinate, gata preparate Paste curative combinate, preparate n farmacii

    /(. >ehnica de preparare i aplicare a obtura iei de baz izolante. Sunt destinate izolrii pulpei i dentinei de la iritan ii e+teriori, ac iunea nedorit a

    materialelor obturatorii permanente, precum i pentru tratamentul manifestrilor inflamatorii alepulpei i stimularea func iilor plastice.

    6btura ia izolatorie se aplic pe plan eul i 2I$ a pere ilor ca"it ii, pCn la onc iunea smal - dentin. 7u trebuie s perturbeze configura ia ca"it ii formate. 7u trebuie s ias pCn la marginile ca"it ii deoarece se "a dizol"a3.

    6btura iile izolatorii se clasific Dn obtura ii de baz i lineri. 6btura ia de bazB strat mai mare de 1-1,( mm. inerulB izoleaz pulpa de iritan i i asigur legtura dintre pere ii ca"it ii i materialul de restaurare.

    /#. *ateriale pentru obtura iile coronare de durat. &erinele ctre ele.

    /

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    45/53

    !lasicarea cimenturilor rDini 2acrilice Di diacrilice31

    !lasa 7 @ autopolimerizabile !lasa 8 @ fotopolimerizabile

    !lasa 9 @ dual cure 2auto Di fotopolimerizabite3!lasicarea amalgamelor1

    ;malgam de argint ;malgam de cupru

    /). *aterialele compozite. &lasificarea. &aracteristica.I. Dup dimensiunea particulelor umpluturii:

    :acrole 2cu macroumplutur3

    :inile 2cu miniumplutur3

    :icrole 2cu microumplutur3 =,=< @ =,< microni

    Aibride

    :icro&ibride 2&ibride cu dispersie n3

    :icro&ibride neomogene

    Total fcute.

    II. Dup modul de polimerizare:

    Termic ;utopolimerizabile /otopolimerizabile )ubl 2dual-cure3

    III. Dup consisten:

    scoase 2consistenF obiDnuit3 /luide 2(oBable3 !ompactabile 2condensabile, pacLabile3.

    IV. Dup compoziie:

    'eDar#ate @ conFin doar faz organic

    Ear#ate cu compozite @ n faza organic sunt dispersate particule deumplutur anorganic

    V. Dup tipul matricei organice:

    Pe baz de Jis-K:; Pe baz de uretandimetacrilaFi *):; :ite ;lFi monomeri de baz

    VI. Dup destinaie:

    Pentru obturarea dinFilor masticatori Pentru obturarea dinFilor frontali

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    46/53

    *niversale.

    /. >ehnica de obturare a ca"it ilor cu diferite materiale compozite

    fotopolimerizabile. %nestezia 'regtirea din ilor pentru restaurare 4 igiena profesional a ca"it ii bucale, Dnlturarea

    depozitelor dentare %legerea culorii materialului de restaurare 4 Dnainte de Dnceperea restaurrii, cCnd dintele

    nu este usacat. 'repararea ca"it ii carioase prin tehnica minim in"azi" 5zolarea dintelui de fluidul bucal %plicarea matricilor, portmatricilor i penelor 'relucrarea i uscarea ca"it ii !ra"aul smal ului, pere ilor i fundului ca"it ii Vndeprtarea gelului acid i uscarea %plicarea primerului %plicarea adezi"ului bonding3 %plicarea matricei 5ntroducerea compozitului lefuirea i lustruirea obtura iei 'ostbonding strat de sigilat aplicat pe obtura ie cu scop protecti"3 Fluorizarea smal ului

    Fotopolimerizarea de finisare.

    (. >ehnica de obturare a ca"it ilor cu materiale compozite autopolimerizabile.>ehnica de lucru se aseamnn cu cea a compozitelor fotopolimerizabile, Dn afar de faptul c

    sistemul adezi" nu se polimerizeaz cu lumin ci chimic iar materialul compozit trebuie mala+atpre"enti" i apoi aplicat Dntr-o por ie Dn ca"itate.

    (1. >ehnica de preparare a materialelor compozite. 5ndicaii ctre utilizare.

    5ndica ii ctre utilizareB 7ecesitatea de a restaura parametrii estetici i func ionali ai dintelui Dn tratamentul cariei i

    al complica iei acesteia, leziunilor necarioase i traumatismelorM &orectarea parametrilor estetici ai dintelui la cererea pacientului3M

    (2. Sisteme adezi"e.&lasificare.4istemele adezive n stomatologie sunt preparatele sau materialele

    folosite pentru a pregti cavitatea dentar pentru aplicarea obturaFiei dinmateriale compozite. Krava#ul acid condiFioneaz Fesuturile dure denare Di le

    pregteDte pentru aplicarea primerului care ptrunde n microsuri Di tubuliidentinari. Primerul acFioneaz ca un intermediar ntre Fesuturile dure Dimaterial, de el se eaz bondingul la fotopolimerizare. Jondigul estematricea compozitului fr umplutur Di reprezint o rDin diacrilic. +nurma aplicrii sistemului adeziv se formeaz stratul &ibrid care formeaz o

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    47/53

    retenFie micromecanic cu Fesuturile dure dentare Di o adeziune c&imic cucompozitul.

    !lasicarea1

    )up generaFie1

    KeneraFia KeneraFia KeneraFia KeneraFia

    )up numrul de componente1

    !u 7 component !u 8 componente !u 8-9 componente !u 8-M componente

    )up acFiunea asupra stratului Dters1

    :enFinerea Di mbibarea cu adeziv a stratului Dters )izolvarea Di ndeprtarea stratului Dters Transformarea stratului Dters

    ($. &imenturile ionomeri de sticl.!onstau din dou componente1 pulbere de sticl (uoroaluminosilicat 2cucantitate mare de calciu Di (uor Di cantitate mic de fosfaFi Di sodiu3 Di (uidul&omo sau copolimerilor acidului poliacrilic>polialc&enoic>polimalenic diluat cuapa care este un component necesar procesului de priz.

    Priza !41 7. )izolvarea 2&idratarea, dega#area ionilor3 8. +ngroDarea2gelierea primar, solidicare iniFial3 9. 4olidicare 2de&idratarea,maturarea, solidierea nal3.

    ProprietFi de baz1

    ;deziune c&imic la Fesuturile dure dentare fr grava# acid 2grupelecarboilate sunt capabile s formeze compuDi c&elaFi cu calciul&idroiapatitei3 dar cu o rezistenF slab 8-N :pa.

    ;deziune c&imic la ma#oritatea materialelor utilizate pentru lucrrirestaurative 2prin capacitatea !4 de a forma legturi c&elate Di de&idrogen cu diverse materiale3.

    $fect cariostatic (uor-dependent1 dega#area (uorului Di formarea unuistrat de apatite, ce conFin (uor la interfaFa material Fesuturi duredentare. )ega#area de (uor debuteaz dup amestecarea pulberii Di

    lic&idului, atinge nivel maim n 8

  • 7/26/2019 colocviu la stomatologia terapeutica

    48/53

    Jiocompatibilitate bun Di netoicitate @ ofer posibilitate de a folositeDi fr obturaFie izolatorii dar iritarea pulpei din cauza aciditFii naltedicteaz necesitatea aplicrii cptuDelilor cu conFinut de calciu.

    ;proimativitatea coecientului de dilatare termic cu cel al smalFului Dial dentinei

    CezistenF nalt la compresiune CezistenF #oas la tracFiune diametral :odul redus de elasticitate Tasarea @ 7-9,OH n volum 4tabilitatea marginal bun1 adeziunea c&imic la smalF Di dentin,

    tensiune minim datorit reacFiei de polimerizare, compensareacontracFiei cimentului ca urmare a epansiunii &idroscopice amaterialului

    4olubilitatea cimenturilor nematurizate 2primele 8< ore3 CezistenF redus la abraziune ProprietFi estetice destul de satisfctoare

    !lasicarea !41

    Tipul @ Klasionomeri de cimentare 2de are, de lipire