Pe parcursul dezvoltarii ontogenetice se desfasoarao evolutie cantitativa, materializataprin cresterea numarului de celule,si o evolutie calitativahistogeneza.Histogenezaeste procesul de diferentieresi specializare a celulelor, urmat de aparipa celor patru tipuri fundamentale detesuturi: epitelial, conjunctiv, muscularsi nervos. Forma de existentaa celulelor in corpul umanestetesutul.Tesutuleste o grupare de celule diferentiate, care au aceeasi structurasiindeplinesc aceeasi functie.

Histogeneza este urmata de asamblarea tesuturilor in organe,organogeneza.In alcatuirea organelor participaunul sau mai multe tipuri de tesuturi. Ele constituie atat parenchimul*, partea functionala, cat si stroma*, care asigura functionarea parenchimului prin vasculatie, inervatie si sprijin.RETINETI: Numai celulele nematuriz 313g68d ate, embrionare, sunt capabile de diferertiere. Celulele mature diferentiateisi pierd aceastacapacitate. Uneori in tesuturile epiteliale sau conjunctive raman celule nematurizate de tip embrionar, care se divid haoticsi genereaza celule care nu se mai diferentiaza.In acest mod pot rezultatumorimaligne*.1. TESUTUL EPITELIALTesutul epitelial este constituit din unul sau mai multe straturi de celule legateintre ele.Epiteliile formeazaepiderma la contactul cu mediul extern, captusesc cavitatile care comunicacuexteriorul (tub digestiv, cai aeriene, genitalesi urinare), captusesc cavitatileinchise (inima, vase sangvinesi limfatice,pericard, pleura, peritoneu), formeazaparenchimul glandelorsi receptorii analizatorilor.Epiteliile nu sunt vascularizate. Nutritia lor se face dintesutul conjunctiv, care leinsotesteintotdeauna,prin intermediul membranei bazale care le desparte.Din punct de vedere functional, epiteliile se clasificain: epitelii de acoperire, glandularesi senzoriale.

1.1. Epiteliile de acoperiresunt principalele forme detesut epitelial. Ele acoperaorganismul la exteriorsi captusesc, la interior, principalele organe cavitare. Se clasificain epitelii: unistratificate, pseu-dostratificatesi pluristratificate.. 1. Epitelii unistratificate: A. epiteliu pavimentos unistratificat (simplu); B. epiteliu cilindric simplu.

. Epiteliu pseudostratificat (epiteliu traheal).

a) Epiteliile unistratificate (. 1) se clasificadupaforma celulelor dispuseintr-un singur strat pemembrana bazala:epiteliile pavimentoase simpleformeazatunica internaa vaselor sangvine, limfatice, peretele capilarelor, al alveolelor pulmonarest tapeteazapleura, pericardulsi peritoneul;epiteliile cubice simpleintrain constitutia mucoaselor* bronhiolelor, a peretelui unor canale mici de secretie ale glandelor salivare etc.;epiteliile cilindrice simpleintrain constitutia mucoasei tubului digestiv de la stomac la rect, a mucoasei trompelor uterinesi a uterului. Unete au celule cu microvili, care formeazaun platou striat (epiteliul intestinal absorbant), altele au cili, care formeazao bordurain perie (epiteliul mucoaselor trompelor uterine).b) Epiteliile pseudostratificateau pe membrana bazalaun singur strat de celule, dar nucleii acestora sunt situati la nivele diferite. Intrain constitutia mucoasei trahealesi a bronhiilor mari (. ).c) Epiteliile pluristratificatese clasificadupaforma celulelor superficiale:epiteliile pavimentoase stratificate(. 3.) au celulele superficiale cheratinizate* (epiderma) sau necheratinizate (epiteliul mucoasei bucale, esofagiene, a uretreisi a vaginului);epiteliile cilindrice stratificateseintalnescin mucoasa valului palatinsiin canalele mari de secretie ale glandelor salivare;

. 3. Epiteliu pavimentos pluristratificat . 4 Epitelii glandulareA. glanda endocrina; B. glanda exocrina; 1. vase sangvine; epiteliu secretor; 3. canal de excretie.epiteliile cubice stratificatese gasescin peretii unor canale mici de secretie ale glandelor salivare;epiteliile de tranzitiesunt epiteliile la care numarul straturilor de celule variazain functie de gradul de distensie* a organului. Intrain constitutia mucoasei ureterelorsi a cii urinare.1. Epiteliile glandulare(. 4). Acestea sunt constituite din celule epiteliale care au proprietatea de a elabora produsi de secretie specificisi care formeazaparenchimul glandular.Impreunacutesutul conjunctiv (stroma), vase de sangesi fibre nervoase, aceste epitelii formeazaglandele.Se descriu urmatoarele tipuri de glande:glande exocrine, care deverseaza produsii de secretie prin canale la exteriorul organismului (glandele sudoripare, sebacee) sauin tubul digestiv (glandele salivare, gastrice, intestinale);glande endocrine, ale caror produsi de secretie, numiti hormoni, se varsadirectin sange, iar celulele secretoare suntin contact direct cu capilarele sangvine (hipofiza, epifiza, tiroida, timusul etc);glande mixte, cu functie exocrinasi endocrina(pancreasul, testiculele, ovarele).Evidentiati, cu ajutorul imaginilor din . 4., deosebirile structuralesi functionale dintre tipurile de glande.

1.3. Epiteliile senzorialesunt constituite din celule receptoare (celule epiteliale senzoriale sauneuroni senzitivi)si celule de sustinere. Epiteliile senzoriale intrain structura segmentelor periferice ale analizatorilor olfactiv, vizual, gustativ, auditivsi vestibular. SINTEZA: TESUTURI EPITELIALE

EPITELII TIPURIFUNCTII

pavimentoasede acoperire

cubice

unistratificatecilindrice:simplecu platou striatcu bordurain perie

cu platou striatde acoperiresi de absorbtie

cu bordura in periede acoperiresi de transport

pseudostratificatede acoperiresi de transport

DE ACOPERIREpluristratificatepavimentoase:cheratinizatenecheratinizatede acoperiresi de aparare

necheratinizatede acoperiresi de aparare

cubice

cilindricede acoperire

de tranzitie

GLANDULAREformeazaglandeexocrineformeazaparenchimul glandelor

endocrine

mixte

SENZORIALEcelule epitelialeneuroni senzitivisenzitiveformeazareceptorii analizatorilor

TESUTUL CONJUNCTIVTesutul conjunctiv este alcatuit din celule conjunctive, fibre conjunctive de cotagen*, reticulina*, elastina*si substantafundamentala. Dupaconsistenta substantei fundamentale se deosebesc trei tipuri detesuturi conjunctive: moi, semiduresi dure.. 5 Tesuturi conjunctive moiA. tesut conjunctiv lax; B. tesut reticulat; C. tesut fibros; D. tesut adipos.

. 6 Tipuri de tesuturi cartilaginosA.tesut cartilaginos hialin; B. tesut cartilaginos elastic; C. tesut cartilaginos fibros.1. Tesuturile conjunctive moi ( .5.)a)Tesutul conjunctlax(. 5 A) formeaza hipodermul si insoteste alte tesuturi. Este cel mai raspandit dintre tesuturile conjunctive. Are rol trofic, de sustinere si de aparare. Componentele sale sunt uniform raspandite si in proportii egale.b) Tesutul reticulat (. 5 B) se gaseste in ganglionii limfatici, splina, maduva hematogena. Fibrele de reticulina si celulele conjunctive (reticulocite) sunt organizate in retea. Celulele conjunctive predomina.c) Tesutul fibros(.5 C)formeaza tendoanele, aponevrozele, ligamentele, capsulele si fasciile musculare. Are rol mecanic. Predominafibrelede colagen.d) Tesutul adipos( . 5 D) se gaseste in hipoderm, mezenter* si in jurul unor organerinichi, globi oculari etc. Predomina celulele care depoziteaza grasimi (celule adipoase sau adipocite *). Acest tesut formeaza depozitul de grasimi al organismului. Constituie izolantul termic al corpului.e) Tesutul elasticformeaza tunica medie a arterelor mari si a venelor. Predominafibreleelastice.Tesutul conjunctiv semidur (cartilaginos)(. 6.). Substanta fundamentala, care predomina, contine condrina* impregnata cu saruri de calciusi sodiu. Nu este vascularizat. Nutritia lui se realizeazadintesutul conjunctiv care il inconjoara (pericondru).Celulele tinere, condroblastele, secreta substanta fundamentala. Celulele mature, condrocitele, sunt dispusein cavitati ale substantei fundamentale numite condroplaste. Acest tesut formeaza cartilajele ce asigurarezistentamecanica si elasticitate.Existatrei tipuri detesut cartilaginos ; hialin, elasticsi fibros.a) Tesutul cartilaginos hialin(. 6 A) cu fibre fine, formeazascheletul embrionului, cartilajele costale, laringealesi traheale.b) Tesutul cartilaginos elast(. 5 B) formeaza epiglotasi pavilionul urechii.. 7.Tesutul osos: A.Tesut osos spongios1. areole cu maduvahematogena; trabecule; 3. osteocite; B.Tesut osos compact: 1. canal Havers cu vase sanvine; sistem Havers; 3. osteocite; 4. lamele osoase; 5. sistem interhaversian.c)Tesutul cartilaginos fibros(. 6. C) formeazadiscurile intervertebralesi meniscurile* articulare.3. Tesutul conjunctiv dur (osos) arein substanta fundamentala, care predomina, oseinaimpregnatacu saruri de calciusi fosfor. Fibrele sunt de colagen. Celulele osoase tinere, osteoblastele, secretasubstanta fundamentala. Celulele osoase mature, osteocitele, sunt situatein cavitati ale substantei fundamentale numite osteoplaste.Un tip deosebit de celule osoaseil constituie osteoclastele, celule gigantice multinucleate, cu rolin remanierea* osoasa.Existadouatipuri detesut osos (. 7.): spongiossi compact.a) Tesutul osos spongios(. 7. A) este format din lamele osoase, trabecule, care delimiteazacavitati de diferite marimi, areole,in care se aflamaduva hematogena*. Acesttesut se gasestein interiorul epifizelor oaselor lungi,in oasele scurtesi late. Dispozitia specificaa trabeculelor asigurao mare rezistentacapetelor oaselor lungi.b) Tesutul osos compact(. 7. B) formeazaperetele diafizei oaselor lungisi lamele superficiale ale oaselor scurtesi late. Unitatea morfologicasi functionalaa osului compact este osteonul (sistemul haver-sian), alcatuit din canale haversienein jurul carora se dispun 530 de lamele osoase concentriceintre care se gasesc osteoplastele cu osteocite.SINTEZA: TESUTURI CONJUNCTIVECLASIFICAREDUPASUBSTANTAFUNDAMENTALAFUNDAMENTALADENUMIRE FIBRE CELULECOMPONENTA CAREPREDOMINA ROL

laxcolagenreticulinaelastinacelule conjunctivereticulociteuniformtroficsustinereaparare

reticulatreticulinaadipocitecelulelehematopoieza

MOIadiposreticulinaelastinacelulelerezervor degrasimi,izolanttermic

fibroscolagen, elastinafibrocitefibrelemecanic

elasticelastinacelule conjunctivefibrele

SEMIDUREhialincolagencondroblaste

substantamecanic

elasticcondrocitefundamentala

DUREfibroscolagenosteoblastesubstantamecanic

compactspongiososteocitefundamentala

3. TESUTUL MUSCULARTesutul muscular este constituit din celule musculare alungite, numite fibre musculare. Unele componente ale acestor celule au denumiri specifice: sarcolema*, sarcoplasma, reticul sarcoplasmic. Fibrele musculare au proprietatea de a raspunde la excitatii prin contractii.Tesutul muscular este bogat vascularizatsi inervat.Dupaparticularitatile organitelor contractile specifice, miofibrilele, prezentein celulele musculare, deosebim:tesut muscular striatsitesut muscular neted (. 8.).

. 8. Tipuri detesut muscular: A. striat scheletic; B. striat de tip cardiac; C. neted visceral.

. 9. Structura unei miofibrile; A. Schema; B. Dispunerea reticulului sarcoplasmicsi a sistemului tubularin fibra musculara; 1. disc clar; discintunecat; 3. bandaH; 4. membranaZ; 5. fibre de miozina; 6. fibre de actina; 7. sarcomer; 8. reticul sarcoplasmic; 9. sistem tubular; 10. sarcolema; 11. sarcoplasma; 1 mitocondrii; 13. miofibrile.3.1.Tesutul muscular striateste alcatuit din fibre musculare striate, cu contractie voluntararapida. Acesta formeazamuschii scheletici, musculatura limbii, a faringelui, a treimii superioare a esofaguluisi a unor sfinctere*. Fibrele musculare striate sunt celule alungite, de 1 mm-l2 cm lungimesi 20-l00diametru. Ele sunt alcatuite din sarcolema, sarcoplasmasi numerosi nuclei situati periferic.Sarcolemacontine organite comune (mitocondrii, RE dezvoltat etc.)si un sistem tubular specific, derivat din sarcolema, cu rol importantin contractie. REsi acest sistem tubular realizeazacuplarea excitatiei cu contractia musculara.Organitele specifice fibrelor musculare suntmiofibrilele, elemente contractile asezatein sarcoplasma. Vazute la microscopul optic au aspect eterogen, o alternantade discuri (benzi) claresiintunecate situate la acelasi nivelin toate miofibrilele, dand aspectul dungat (striat) specific fibrei musculare striate. Discurile clare sunt strabatute de membrana Z, iar discurileintunecate de o zonaclara, zona H. Segmentul cuprinsintre douamembrane Z constituiesarcomerul(. 9.), unitatea morfofunctionalaa miofibrilei.La microscopul electronic, miofibrilele apar alcatuite din douatipuri de miofilamente: groase (cu diametrul de 100) formate dinmiozina,cuprinsein discurileintunecate,si miofilamente subtiri (cu diametrul de 50) formate dinactina,solidarizate de membrana Zsi intercalateintre miofilamentele groase.RETINETI!Muschii reprezinta30 40% din greutatea corporala, adica aproximativ 30 kg pentru un om de 70 kg.3.Tesutul muscular striat de tip cardiacformeazamiocardul. Este untesut muscular cu contractie involuntara. Miocardul este alcatuit din fibre musculare cardiace, alungitesi ramificate, cu lungimesi diametru mai mici decat ale fibrelor striatesi cu structuraasemanatoare acestora, dar cu nucleu unicsi asezat central.Celulele musculare cardiace vinin contact unele cu altele la nivelul unor discuri intercalare ce reprezintajonctiuni* intercelulare specializate, vizibile la microscopul electronic.3.3.Tesutul muscular neted visceraleste constituit din fibre musculare/netede, omogene, cu contractie involuntara, lentasi prelungita.Formeazamusculatura tubului digestiv (incepand cu a doua treime a esofagului), a cailor aeriene respiratorii, a tractului genital, muschii erectori* ai firelor de par, muschii corpului ciliar, stratul muscular din peretii vaselor sangvine. Fibrele sale sunt asezatein straturisi benzi sau sunt raspanditeintesutconjunctiv. Fibrele musculare netede au aspect fusiform 10100 lungimesi sunt formate din sarcolema, sarcoplasmaomogenasi un nucleu situat centrat. In sarcoplasmasunt organite comunesi organite specifice miofibrile farastriatii transversal, neorganizate in sarcomere. Aceastastructuraapare omogena(neteda) la micro-scopul electronic.3.4.Tesutul muscular neted multiunitareste format din fibre musculare separate si se gasestein irisul globului ocular. Are contractii finesi limitate.CARACTERISTICIMUSCHI STRIAT SCHELETICMUSCHI STRIAT CARDIACMUSCHI NETEDVISCERALMUSCHI NETED MULTIUNITAR

Localizareatasati oaselorinima(miocard)in peretii viscerelor,vaselor de sange;erectorii firelor de parmuschii irisului

Structura fibrelorstriate,multinu-cleate,neramificatestriate,uninucleate, ramificate, cudiscuri intercalarenetede, uninucleate,fusiformenetede, uninucleate,fusiforme

Control nervosvoluntarinvoluntarinvoluntarinvoluntar

Sarcomereprezenteprezenteabsenteabsente

Sistem tubulartransversalprezentprezentabsentabsent

Jonctiuniintre fibreprezenteprezenteprezenteabsente

Dimensiunea fibrelormaremaremicamica

Sursa de calciunecesar contractieireticulul sarcoplas-micreticulul sarcoplas-mic; lichidulextracelularreticulul sarcoplasmic;lichidul extracelularreticulul sarcoplasmic;lichidul extracelular

Viteza de contractierapidamedielentalenta, progresiva

4. TESUTUL NERVOSTesutul nervos este format din celule specializate (neuroni)si din celule gliale (nevroglii).4.1. NeuronulNeuronul este unitatea structuralasi functionalaa sistemuluisitesutului nervos, capabilade excitabilitate, conductibilitatesi integrare.Ca oricare celula, neuronul este constituit din membrana, citoplasmasi nucleu, primele douaavand denumiri specifice (. 10.).O caracteristicastructuralaa neuronului o constituie prezenta prelungirilor dendrite (in numar variabil)siaxon (unic).ClasificareDupanumarul prelungirilorexistaneuroni: unipolari, pseudounipolari, bipolarisi multipolari.Dupaforma corpului celularsunt neuroni: sferici, ovoidali, fusiformi, piramidali etc.Dupafunctieneuronii se grupeazain: senzitivi, motorisi de asociatie.a) Neuronii senzitivisau receptori sunt neuronii pseudounipolari din ganglionii spinali, cu dendrita lunga, care deservesc sensibilitatea exteroceptiva*si proprioceptiva* (neuroni somatosenzitivi)si sensibilitatea visceroceptiva* (neuroni viscerosenzitivi).b) Neuronii motorisunt neuroni multipolari de dimensiuni mari, cu axon lung (neuronii motori din scoarta cerebralasau din substanta cenusie medulara). Ei determinacontractia musculaturii scheletice (neuronii somatomotori)si a celei netede (neuronii visceromotori).c) Neuronii de asociatiesau intercalari sunt neuroni de dimensiuni mici, care realizeazalegatura dintre neuronii senzitivisi neuronii motori.Dendritelesi axonii neuronilor constituiefibrelenervoase. Influxul nervos circulacentripet prin dendritesi centrifug prin axon. Fibrele nervoase pot fi amielinice, cu conducere din aproapein aproape,si mielinice, cu conducere saltatorie, rapida.Fibrele mielinice prezintatrei teci: teaca de mielina, teaca Schwannsi teaca Henle.Teaca Schwanneste formatadin celule gliale rasucitein jurul fibrei.Intre celulele Schwann se aflastrangulatiile Ranvier*. Datoritarasucirii celulelor glialein jurul fibrelorsi expulzarii citoplasmei acestora spre exterior, rezultao suprapunere de membrane lipoproteice, care formeazateaca de mielina. Aceasta are rol trofic, de protectiesi izolator.Teaca Henle,care acoperala exterior fibra nervoasainintregime, este de naturaconjunctivasi are rol de aparare.Organele nervoase sunt formate dintesut nervos (neuronisi celule gliale),tesut conjunctivsi vase sangvine.Tesutul nervos formeazaatat sistemul nervos, catsi cel periferic.

. 10. Neuronul: 1. neurilema; neuroplasma; 3. nucleu; 4. nucleol; 5. corpusculi Nissl; 6. neurofibrile; 7. dendrite; 8. axolema; 9. axoplasma; 10. celule Schwann; 11. teacade mielina; 1 strangulatie Ranvier; 13. teacaHenle; 14. arborizatie terminala; 15. butoni terminali; 16. axon; 17. nucleul celulei Schwann; 18. membrana celulei Schwann.Sinapselereprezintalegaturile morfofunctionale de contiguitate* dintre neuroni. O sinapsacuprinde trei componentecomponenta presinaptica,reprezentatade butonul terminal al axonului,in care se gasesc mito-condriisi cule cu mediator chimic (acetilcolina, adrenalinasau noradrenalina);fanta sinaptica,spatiu sinaptic de 200-300, cuprinsintre membrana presinaptica(a butonului terminal)si cea postsinaptica:componenta postsinapticapoate fi membrana diferentiataa unei dendrite (sinapsaaxodendritica), a unui corp neuronal (sinapsa axosomatica) sau a unei fibre musculare (sinapsa neuromusculara sau placamotorie).Prin intermediul sinapselor neuroneuronale se realizeazao retea de receptie, conducere, stocaresi integrare a informatiilor,in vederea elaborarii unor raspunsuri reflexe sau voluntare.Aceste raspunsuri sunt transmise prin intermediul sinapselor neuroefectoare lamuschi si glande, determinand reactii de apararesi adaptare a organismului la conditiile variabile ale mediului.Etapele transmiterii sinaptice suntsinteza mediatorului chimic;stocarea mediatorului in cule sinaptice;eliberarea mediatorului in fanta sinaptica,in cantitate proportionalacu frecventa impulsurilor;actiunea mediatorului asupra membranei postsinaptice (cresterea permeabilitatii ) aparitia potentialului postsinaptic excitator ( daca in celulapatrunde Na+) sau a potentialuluipostsinapticinhibitor (cand patrunde Cl-ce determina hiperpolarizarea membranei); inactivarea enzimaticaa mediatorului.Datorita succesiuni acestor procese apareintarzierea sinapticade 0,51 ms.Circulatia unidirectionalaa impulsului nervos de-a lungul unuisir de neuroni este determinata de dispunerea culelorsinaptice numai in butonii terminali ai axonilor.4. Celulele gliale predomina numericintesutul nervos. Celulele gliale au functii trofice (de nutritie a neuronilor), metabolice ( de fagocitare a neuronilor distrusi), de sustinere si reparatorie (cicatrizare) Ele se interpunintre neuroni si vasele sanguine.Isi pastreazacapacitatea de diviziune.