03 Tesuturile

8/6/2019 03 Tesuturile

1/13

1TESUTUL E PIT EL IAL TESUTURILE1 ~2aD3 ~

Sisteme organizate de materie vie formate din celule similare, careindeplinese in organisme aeeeasi funetie sau aeelasi grup de funetii.

ep. simple TIP FORMACElUlEI

E PIT ElIlL E DE ACOPERIR EEPITE lIlL E GLANDULAREEPITE lIlL E SENZORIALE

2 TESUTUL CON JUNCT IV

Celulele tesutului epitelial formeaza membrane care acopera corpulla suprafata (epidermul) sau captusesc organele cavitare (epiteliulmucoaselor). Pot fiplate, eubiee sau eilindriee. In epiteliu nupatrund vase sangvine, hranirea lui facandu-se pe seama tesutuluiconjunctivadiacent. Pot fide aeoperire, glandulare si senzoriale.

pavimentos pohgonala (pavimentoasa)

CO NJU NCTIV E M Ol

3 TESU TU L O SO S HAVERS IAN SAU COMPAC T

Pot fi: simple (unistratificate), stratifieate si pseudostratifieate.

cubicaubiccilindric cilindrica

S PONG IO S S AU T RA BE CU LA R

4 T ESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELET ICS TR IA T D E T IP C AR DIA CMUSCULAR NETED

5 T ESUTUL N ERVO S

LOCAllZAREperetele intern al vaselor sangvine si limfatice.pleura. peri card. peritoneubronhiolele terminale si respiratoriimucoasa tubului digestiv (stornac-rect),mucoasa trompelor uterine

ep. stratificate TIP FORMACElUlEI LOCAllZAREpavimentos pohgonala (pavimentoasa)

NEURONULNEVROGlIA

F IZ IOLOG IA S INAPSE I

1TESUTUL E PIT EL IAL

1TESUTUL E PIT EL IAL E PIT ElIlL E DE ACOPERIR E

cilindric cilindricaepiderm - unde este keratinizat; mucoasa bucalasi esofagiana - nekeratinizatcanalele excretoare ale glandelor exocrine;ureter si vezica urinara

epiteliul pseudostratificat are celulele asezate pe menbrana bazala intr-un singurstrat, dar nucleii situati la inaltirni diterite dau aparenta stratificarii: sunt cilindrice,cu cili st se intalnesc in trahee st in bronhiile principale.pagina 1


2/13

TESUTURILE

1TESUTUL E PIT EL IAL EPITElIlLE GLANDULAREFormate din celule diferentiate, care au proprietatea de a elaboraprodusi de secretie. Celulele au numeroase mitocondrii, un aparatGolgibine dezvoltat si reticul endoplasmatic rugos abundent,structuri legate de elaborarea produsilor de secretie.In asociatie cu t. conjunctiv, vase sangvine si terminatii nervoase,formeaza glande. Dupa felul produsilor de secretie avem treitip uri de glande:ExocrineProdusul de secretie este eltminat printr-un canal in exterior.

exemple: glande sebacee, sudoripare etc.Clasificarea se face dupa numarul de celule, asezarea celulelor glandularein parenchimul secretor si dupa ramificarea conductelor de secretie, intubuloase si acinoase (simple sau ramificate), ori tubulo-acinoase.EndocrineSecretie interna at caror produsi se elimina direct in sange.

exemple: hormoniilCelulele secretoare sunt dispuse sub forma de cordoane sau mase epiteliale,iar reteaua capilara intra in structura fiecarei glande.MixteSecretie intema si externa.

exemple: pancreas, testicul, ovar.

1TESUTUL E PIT EL IAL EPITElIlLE SENZORIALEFormate din celule specializate pentru receptionarea diferitilorstimuli externi sau interni si fac parte integranta din uneleorgane de simt.

2 TESUTUL CON JUNCT IVTesutul conjunctiv este alcatuit din trei componente principale:

o celule conjunctiveSunt foarte variate.o fibrele conjunctiveSunt de trei feluri:

colagene sau conjunctivein toate tipurile de tesut conjunctiv, sunt omogene si dispuse in fascicule.elasticesubtiri, ramificate. dispuse in retea; sunt formate din elastina, care Ie conferaelasticitate.de reticulinaformeaza 0retea, in ochiurile careia se gaseste substanta fundamentala(intalnite in special in organele limfopoietice, in tesutullax si in membranelebazale)o substanta fundamentala

Ocupa spatiul dintre fibre si celulele conjunctive si intervine in metabolismulapei st al sarurilor minerale, In tesutul cartilaqinos este rezistenta si elastica,incarcata cu condrina, iar in tesutul osos este solida, dura si rezistenta, incarcatacu saruri minerale, Este produsa de celulele tesutului conjunctiv. pagina 2


3/13

2 TESUTUL CONJUNCTIV CONJUNCTIVE MOltip

lax

reticulatadipos

fibros

elastic

caracteristiciEste forma cea mai raspandita; contine in propor-tie egala celule, fibre si substanta fundamentala.Celulele sunt de doua feluri: fixe - fibrocite, celuleadipoase, macrofage, celule pigmentare, mobile -limfocite si leucocite

Este format din celule reticulate, cumulte prelun-giri, si din fibre de reticulina.Predomina celulele adipoase care se grupeaza(200-400) in jurul capilarelor si arteriolelor.Are rol troflc, mecanic si de izolare termica pen-tru unele organe.Predomina fibrele de colagen si elastlce, putinasubstanta fundamentala si celule. Are vasculari-zatie si plasticitate reduse. Este rezistent, avandrol de protectie.Contine numeroase fibre elastice, printre care segaseste substanta fundamentala. Celulele suntputine.

2 TESUTUL CONJUNCTIV CONJUNCTIVE SEMIDURE (CARTILAGINOS)

TESUTURILE

localizareIn organe, formeaza stroma conjunctiva de susti-nere si are rol trofic. Umple spatiile Iibere dintreorgane, formeaza hipodermul, leaga fibrelemusculare si grupele de muschi; se intinde de-a lungul nervilor si al vaselor si formeaza, cuepiteliile, unitati functionale.In organele hematoformatoare.

InjuruI unor organe [rinichi, suprarenala, ochi,tiroida), subcutanat.

Infasciile care acopera muschii, in structuratendoanelor si a aponevrozelor, a capsulelorunor organe (ficat, rinichi, splina, ganglioni lim-fatici), derm.In tunica medie a arterelor mari si in corzilevocale.

Face parte din grupa tesuturilor cu functie mecanica, fiindcaracterizat prin compozitie chimica si proprietati fizice deosebite:rezistenta la presiune si frecare. Nu este vascularizat, nutritiarealizandu-se prin difuziune de la nivelul capilarelor din peri-condru.

STRUCTURA Invelit, la exterior, de 0 membrana flbroasa, putin vascularizata,numita pericondru. Componenta cea mai abundenta este repre-zentata de ansamblul format din substanta fundamentala (impreg-nata cu condrina) si fibre, care se numeste substanta cartilagi-noasa sau matricea cartilajului. In ea sunt sapate carnarute,condroplaste, care adapostesc celulele cartilaginoase: condro-blaste (cand sunttinere) si condrocite (mature).+ in structura cartilajului intra si fibre colagene si elastice, carese condenseaza concentric in jurul condroplastelor.

tip localizarehialin cartilajele de crestere diafizo-epifizare, cartilajelearticulare, scheletul cartilaginos al traheei sibronhiilor, cartilajele nazale si ale coastelor.elastic pavilionul urechii, epiglota, aripile nasului etc.fibros discurile intervertebrale, cartilajele simfizeilor,

meniscurile articulare si unele ligamente.

pagina 3


4/13

3 TESUTUL OSOS

STRUCTURA

TESUTURILE

Adaptat pentru functiile de suport si protectie, fiind tesutul eel mairezistent si mai dur, datorita impregnarii substantei fundamentalecu saruri minerale de calciu si fosfor.In structura tipurilor de tesut osos se gasesc aceleasi elernente, darin proportii si aranjamente diferite. Tesuturile osoase sunt alcatu-ite din celule osoase si matrice osoasa. Celulele osoase sunt repre-zentate de osteoblaste, osteocite si osteoclaste.

A OSTEOBLASTElE sunt eelulele formatoare de os. Prezintanumeroase prelungiri si au 0bogata activitate de sinteza,fiind responsabile de formarea oseinei (matricea preosoasa).In momentul in care osteoblastul s-a inconjurat de matricea pre-ososasa in care au inceput sa apara elemente de mineralizare,el isi reduce functia de sinteza si se transforma in celula osoasaadulta (OSTEOCIT) care ramane inclusa in lacunele tesutuluinouformat.

B OSTEOCITElE sunt stadiul final almaturizarii osteoblastelorsi se afla loealizate in laeune numite osteoplaste.Sunt celule diferentiate, care nu se mai divid - in fiecare lacuna vaexista un singur osteocit. Lacunele prezinta canalicule osoase, carese unesc cu cele ale lacunelor vecine.c OSTEOCLASTElE sunt eelule multinucleate, eu funetie deresorbtie a tesutului osos. aetivitatea lor maxima fiind inperioadele de osteogeneza.Indepartarea surplusului matricei osoase mineralizate se face prindemineralizare si digestie extracelulara.Matricea osoasa este formata din substanta organiea si anorganiea!

llPURI Tesutul osos se prezinta sub forma de tesut osos haversian (compact)si tesut osos spongios (trabecular).

3 TESUTUL OSOS HAVER SIAN SAU COMPACTFormeaza diafiza oaselor lungi, stratul de la suprafata epifizelor sial oaselor scurte, cat si lama interna si externa a oaselor late.Este format din numeroase canale Havers (care contin jesut conjunctivsi vase de sange], dispuse in lungimea osului, paralele intre ele si legatein numeroase puncte prin anastomoze transversale sau oblice.Injurul canalului Havers substanta osoasa este dipusa sub forma unorlamele osoase concentrice (5-30) iar intre lamele sau in grosimea lor segasesc osteoplaste cu osteocite. Formeaza, impreuna cu lamelele din jur,osteonuI sau sistemul haversian (unitatea morfologica si functionala aosului). Intre sistemele haversiene se gasesc arcuri de lamele osoase,resturi de osteoane rezultate din procesele de remaniere osoasa, numitesisteme interhaversiene. In osul compact mai exista 0serie de canaleneinconjurate de lamele osoase, care perforeaza osul dinspre periost spreprofunzime, numite canale Volkmann, prin care tree vase si nervi de laperiost la interiorul osului.

pagina 4


5/13

TESUTURILE

3 TESU TU L OSOS S PONG IO S SAU TRABECULARSe gaseste in epifizele oaselor lungi si in interiorul oaselor late siscurte.Este format din lame osoase (trabecule) care, la randul lor, sunt alcatuitedin una sau mai multe lamele osoase, delimitand niste cavitati cu aspectesi marimi diferite, numite are ole (acestea dau aspectul spongios, buretos).Areolele comunica intre ele si contin maduva hematogena. Areolele silamelele osoase sunt sisteme haversiene incomplete.

4 T ESUTUL MUSCULAREste adaptat functiei de contractie. Celula (fibra musculara) prezinta unulsau mai multi nuclei (dupa tipul de tesut muscular), 0membrana celulara,numita sarcolema, si 0citoplasma numita sarcoplasma, in interiorul careiase gasesc organitele celulare comune si organitele specifice, contractile,miofibrilele, aparute in urma diferentierii si adaptarii celulei la functia decontractie.

4 T ESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELET ICMiofibrilestriate, contractie voluntara.

STRUCTURA Alcatuit din fibre care intra in constitutia muschilor scheletici (40% dingreutatea corpului), iar la nivelul viscerelor, le intalnim atat la musculaturalimbii, faringelui, a portiunii superioare a esofagului si in cea a unorsfinctere (anal extern si extern al uretrei), cat si la muschii extrinseci aiglobului ocular.Fibra musculara striata are 0forma cilindrica si prismatica, cu extremitatilerotunjite sau ramificate (muschii fetei si ai limbii). Fibrele sunt elementemultinucleate, plasmoidale, cu zeci sau sute de nuclei de forma ovoida situatiperiferic, imediat sub sarcolema.

SARCOLEMAmembrana celulara prezinta doua portiuni: sarcolema propriu-zisa si membrana bazala./Sarcolema propriu-zisa are rolul de a propaga excitatia de-a lungul fibrei

musculare si are structura generala a plasmolemei. /Membrana bazala,formata din proteine colagenice, are rolul de a mentine forma fibreimusculare in limite normale.

SARCOPLASMAcitoplasma contine organite comune, diferite incluziuni si numeroase miofibrile.RE este foarte dezvoltat, avand un rol important in contractie; datoritaprezentei unei mari cantitati de ioni de calciu, la acest nivel se realizeazacuplarea excitatiei cu contractia.Miofibrilele sunt constituite din numeroase fibrile elementare, numitemiofilamente, care constituie unitatea ultrastructurala si functionala amiofibrilei. Sunt de doua tipuri: groase, formate din miozina, si subtiri,formate din actina, tropomiozina si troponina. Cele doua tipuri demiofilamente au 0asezare precisa, fiind dispuse intr-un aranjamenthexagonal, cu un miofilament gros in centru, inconjurat de sase mio-filamente subtiri.

pagina 5


6/13

TESUTURILE

4 T ESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELET ICFibrele musculare striate se grupeaza in fascicule de 20-30 de fibre,numite fascicule primare, inconjurate de 0teaca conjunctiva numitaendomisium. Fasciculele primare (4-5) se grupeaza in fasciculesecundare, delimitate de tesut conjunctiv cu fibre elastice, numitperimisium. Acestea se grupeaza in fascicule tertiare, cuaternare,care formeaza muschiul, iar acesta este invelit de epimisium.

FASCICULPRIMARendomisium

FASCICULSECUNDAR

perimisium

FASCICULTERTIAR(muschiul)

epimisium

Vascularizatia este foarte bogata, asigurand procesele metaboliceintense in timpul contractiei. Muschii striati au 0 invervatie motorie(placa motorie) si senzitiva (fibrele aferente plecate de la proprio-ceptori musculari).

ST RIA T D E TIP C AR DIA C4 T ESUTUL MUSCULARMiocardul este constituit din fibre musculare cu 0structura asemana-toare fibrelor musculare striate si fibrelor musculare netede, prinpozitia centrala a nucleului. Celulele musculare individualizate,alungite si ramificate, Yinin contact unele cu altele la nivelul unorbenzi numite discuri intercalare (striile scalariforme), care repre-zinta jonctiuni intercelulare specializate.Fibra cardiaca are un diametru si 0 lungime mai mici decat fibrastriata, iar capetele sunt de obicei ramificate. Mitocondriile suntmai numeroase decat in fibrele striate si netede, fiind asezate intremiofibrile sub forma unor coloane (datorita activitatii contractilepermanente ).Pe langa acest miocard de tip contractil exista si tesutul nodal(miocardul specific), care determina contractia ritmica si automataa inimii, stabilind 0legatura anatomica si functionala intre atriisi ventricule (nodul sinoatrial, atrioventricular, fasciculul Hiss sireteaua Purkinje).

pagina 6


7/13

4 T ESUTUL MUSCULAR MUSCULAR NET EDFibra musculara neteda este unitatea morfofunctionala a tesutuluimuscular neted.Ea intra in constitutia tunicii musculare a viscerelor, a vaselor, inanexele unor organe de simt (piele), in capsulele unor organe(splina, suprarenala).Fibrele sunt asezate in straturi, benzi sau raspandite izolat intesutul conjunctiv. Fibrele sunt paralele intre ele, iar portiuneaingrosata a unei fibre vine in raport cu extremitatile efilate alefibrelor invecinate.Miofibrilele sunt omogene, iar din punct de vedere biochimic, suntformate din proteine contractile (actina si miozina) si regulatoare(tropomiozina si troponina).Inervatia este asigurata de sistemul nervos vegetativ simpaticsi parasimpatic Pentru a sustine 0tensiune de contractie egala cua muschiului scheletic, muschiul neted necesita numai 1/10pana la 1/300 din energia consumata de eel striat.In timp ce muschiul scheletic este activat exclusiv de catre sistemulnervos, muschiul neted poate fi stimulat de multiple categorii desemnale nervoase, hormonale si factori tisulari locali:a/ lipsa oxigenului intr-un teritoriu tisular determina relaxareamuschiului neted vascular si vasodilatatie;b/ excesul de CO2determina vasodilatatie;c/ scaderea pHului determina vasodilatatie;d/ alti factori care determina vasodilatatie locala, precum acidullactic, cresterea concentratiei ionilor de potasiu, scaderea con-centratiei ionilor de calciu, cresterea temperaturii corpului.

TESUTURILE

pagina 7


8/13

TESUTURILE8 T ESUTUL N ERVO SEste constituit din celule specializate (neuronul) si celule de sustinere(celule nevroglice).

8 T ESUTUL N ERVO S NEURONULUnitatea morfofunctionala a sistemului nervos.

CATEGORII In functie de forma:o stelata (coarnele anterioare ale maduvei);o sferica sau ovalara (in ganglionii spinali);o piramidala (zonele motorii ale scoartei cerebrale);o fusi forma (in stratul profund al scoartei cerebrale).In functie de numarul prelungirilor:

o unipolar; (celulele cu conuri si bastonase din retina); au aspect golbulos,cu 0singura prelungire;o pseudounipolari , care se afla in ganglionul spinal si au 0prelungire carese divide in 'T'; dendrita se distribuie la periferie, iar axonul patrundein SNC;

o bipolari, de forma rotunda, ovala sau fusiforma, cele doua prelun-giri pronind de la polii opusi ai celulei (neuronii din gangionii spinalCorti si vestibular Scarpa, din retina si din mucoasa olfactiva);

o multipolari: au 0forma stelata, piramidala sau piriforma si prezinta nu-meroase prelungiri dendritice si un axon (scoarta cerebrala, cerebeloasa,coarnele anterioare din maduva spinarii).Dupa functie:receptori: prin dendritele lor receptioneaza stimulii din mediul exteriorsau din interiorul organismului (somatosenzitivi si viscerosenzitivi);motori: axonii acestora sunt in legatura cu organele efectoare (somato-motorii sau visceromotorii);intercalari (de asociatie), fac legatura intre neuronii senzitivi si motori;

STRUCTURA Neuronul este format din corpu l cel ula r (pericarionul) si una sau maimulte prelungiri, care sunt de doua tipuri: dendritele, prelungiri celu-lipete; majoritatea neuronilor au mai multe dendrite, si axonul care,functional, este celulifug, prelungire unica a neuronului;Celulipet, care dirijeaza catre celula.Celulifug, care se departeaza de celula.Corpul este format din neurilema (membrana plasmatica), neuro-plasma (citoplasma) si nueleu.Neurilema este subtire, delimiteaza neuronul si are 0structura lipo-proteica. Neuroplasma contine organite celulare comune (mitocondrii,ribozomi, reticul endoplasmatic, cu exceptia centrozomului, deoareceneuronul nu se divide), ineluziuni pigmentare si organite specifice:

pagina 8


9/13

TESUTURILE8 T ESUTUL N ERVO S NEURONULcorpii tigroizi (Nissl) din corpul celular si de la baza dendritelor, curol in metabolismul neuronal, si neurofibrileIe, care se gasesc atat inneuroplasma (corp), cat si in prelungiri (dendrite si axon), avand rolmecanie, de sustinere si in conducerea impulsului nervos.Nucleul. Celulele nervoase motorii, senzitive si de asociatie au unnucleu unie, cu 1-2 nucleoli. Celulele vegetative centrale sau periferieeprezinta deseori un nucleu excentrie. Aceste celule pot avea nucleidubli sau multipli.Dendritele, in portiunea lor initiala sunt mai groase, apoi se subtiaza.In ele se gasesc neurofibrile. Acestea receptioneaza impulsul nervos siil conduc spre corpul neuronului.Axonul este 0prelungire uniea, lunga (uneori de 1m) si mai groasa.Format dintr-o citoplasma specializata, numita axoplasma, in carese gasesc: mitocondrii, vezicule ale RE si neurofibrile. Membrana careacopera axoplasma se numeste axolema si are un rol important inpropagarea impulsului nervos. De-a lungul traseului sau, axonulemite colaterale perpendiculare pe directia sa, iar in portiuneaterminala se ramifica. Ultimele ramifieatii - butonii terminali - continmici vezieule pline cu mediatori chimici care inlesnesc transmitereainfluxului nervos la nivelul sinapselor. Butonul mai contine neuro-fibrile si mitocondrii.

dendrita pericarionul axonul axon colateral

nod Ranvier

buton terminal(terminale sinaptice)

x sinapsa axosomaticay sinapsa axodendriticaz sinapsa axoaxonica

nuc\eul teaca Schwann neurilema

pagina 9


10/13

TESUTURILE8 T ESUTUL N ERVO S NEVROGlIADepaseste de 10 ori numarul neuronilor. Forma si dimensiunilecorpului celular pot fidiferite, iar prelungirile, variabile ca numar.Se descriu mai multe tipuri de nevroglii: celula Schwarm, astrocitul,oligodendroglia, microglia, celulele ependimare si celulele satelite.Sunt celule care se divid intens (sunt singurele elemente ale tesutuluinervos care dau nastere tumorilor din SNC),nu contin neurofibrile sinici corpi Nissl.

ROL Suport pentru neuroni, de proteetie, trofie, rol fagocitar (microglia), insinteza tecii de mielina si in sinteza de ARNsi a altor substante pe carele cedeaza neuronului.Inconjurand axonul, se deosebesc, in functie de localizare (SNPsau SNC)si de diametrul axonului, urmatoarele structuri:

structura axonul neuronilor SNP axonul neurentlor SNCTeaca de mielina - axonii cu diametrul maimic de 2 miu si fibrele postganglionare nuau teaca de mielina. Rolul mielinei este deizolator electric, care accelereaza condu-cerea impulsului nervos.

/ produsa de celulele Schwann (0 celulaproduce pentru un singur axon);/ prezinta discontinuitati numite noduriRanvier, care reprezinta spatiul dintre do-ua celule Schwann.

/ produsa de oligodendrocite (0 celula pro-duce pentru mai multi axoni).

Teaca Schwann / se dispune in jurul tecii de mielina, fiindformata de celule Schwann;/ fiecarui segment internodal de mielinadintre doua strangulatii Ranvier ii cores-punde 0singura celula Schwann. N/A

TeacaHenle / separa membrana plasmatica a celuleiSchwann de tesutul conjunctiv din jur;/ are rol in permeabilitate si rezistenta. N/A

5 T ESUTUL N ERVO S FIZIOLOGIA NEURONULUICelula nervoasa are proprietatile de excitabilitate si conductibilitate,adica poate genera un potential de actiune care se propaga si estecondus.Conducerea impulsului nervosAparitia unui potential de actiune intr-o zona a membranei neuro-nale determina aparitia unui nou potential de actiune in zona vecina.Asadar, aparitia unui potential de actiune intr-un anumit punct almembranei axonale este consecinta depolarizarii produse de un po-tential de actiune anterior. Aceasta explica de ce toate potentialele deactiune aparute de-a lungul unui axon sunt consecinta primuluipotential de actiune generat la nivelul axonului respectiv.

pagina 10


11/13

5 T ESU TU L N ERVO S

axon

axon

F IZ IOLOG IA NEURONULU I

Conducerea la nivelul axonilor amieliniciIn acest caz, potentialul de actiune poate sa apara in orice zonaa membranei. Proprietatile electrice ale membranei permit de-polarizarea regiunilor adiacente, iar potentialul de actiune estecondus intr-o singura directie, deoarece in directia opusa, undes-a produs potentialul de actiune anterior, membrana este instare refractara absoluta. De fapt, termenul de conducere esteimpropriu, deoarece orice nou potential de actiune este un eve-niment complet nou, care se repeta, se regenereaza de-a lungulaxonului.Toate potentialele de actiune au aceeasi amplitudine, de aceease spune despre aceasta conducere ca este fara decrement(diminuare). Viteza de conducere este mai mare, daca axonulare diametrul mai mare, dar este mai mica decat in azul axo-nilor mielinizati.

zona refractara zona care va fi stimulata

It

TESUTURILE

pagina 11


12/13

TESUTURILE5 T ESUTUL N ERVO S F IZ IOLOG IA NEURONULUIConducerea la nivelul axonilor mielinizatiIn acest caz, datorita proprietatilor izolatoare ale mielinei, potentialulde actiune apare la nivelul nodurilor Ranvier si 'sare' de la un nod laaltul intr-un tip de conducere numita 'saltatorie'. Acest tip de condu-cere permite viteze mult mai mari (100 mIs, fata de 10 m/s in fibreleamielinice). Aceasta explica aparitia mai rapida a unor reflexe decataltele.

5 T ESUTUL N ERVO S F IZ IOLOGIA S INAPSE ISinapsa este conexiunea functionala intre un neuron si0alta celula.In SNC,a doua celula este tot un neuron, dar in SNP ea poate fi 0celulaefectoare, musculara sau secretorie. Desi similara cu cea neuro-neuronalasinapsa neuromusculara se numeste plaea motorie sau jonetiune neuro-museulara. Lanivelul sinapselor, transmiterea se face intr-un singur sens.Pot fi axosomatiee sau axodendritiee, axoaxoniee sau dendrodendritiee.Pot fi ehimiee sau eleetriee.Sinapse chimice Sinapse electrice

AlCATUIRE / terminatia presinaptica contine vezicule cume-diator chimic (se conosc peste 40 de mediatorichimici, eel mai raspandit fiind acetilcolina);/ fanta sinaptica;/ celula postsinaptica - prezinta receptori pentrumediatorul chimic

/ doua celule de aceleasi dimensiuni, care sunt a-lipite in zonele lor de rezistenta electrica minima;

MOD DEFUNCTIONARE

/ sub actiunea impulsului nervos, se elibereazacuante de mediator chimic in fanta sinaptica;/ mediatorul chimic interactioneaza cu receptoriispecifici de pe membrana postsinaptica, determi-nand modificari ale potentialului membraneipostsinaptice;

/ trecerea ionilor si a moleculelor prin aceste 10 -curi de jonctiune;CONDUCEREA ESTE BIDIRECTIONALA.

CONDUCEREA ESTE UN ID IRECTIONALA, D INSPRE TERMINA-T IA PRES INAPT ICA SPRE CEA POSTS INAPT ICA .

exemple / aproape toate sinapsele SNC;/ placa motorie;/ SNvegetativ;

/miocard;/ muschi neted;/ in anumite regiuni din creier.

Interactiune dintre mediatorul chimic eliberat in fanta sinaptica si recep-torii de pe membrana postsinaptica:

pagina 12


13/13

TESUTURILE

5 T ESUTUL N ERVO S F IZ IOLOGIA S INAPSEIAcest potential (care nu este acelasi cu potentialul de actiune], are douaproprietati speciale: sumatia temporala si sumatia spatiala.Sumatia temporalaDoua potentiale produse prin descarcarea de mediator din aceeasi fl-bra presinaptica se pot suma, rezultand un potential mai mare.Sumatia spatialaPotentialele postsinaptice excitatorii, produse de doua terminatii pre-sinaptice vecine pe aceeasi membrana postsinaptica, se pot cumula.In functie de tipul de mediator chimic continut de terminatia presinap-tica, exista (pe langa sinapse excitatorii) si sinapse inhibitorii.Mediatorul chimic inhibitor determina, prin legarea de receptorii saide pe membrana postsinaptica, declansarea unor mecanisme care audrept consecinta hiperpolarizarea membranei postsinaptice, cu insta-larea potentialului postsinaptic inhibitor si realizarea inhibitiei post-sinaptice.In afara de inhibitia postsinaptica, se poate produce si un alt tip deinhibitie, inainte ca semnalul sa ajunga la nivelul sinapsei. Aceasta,numita inhibitie presinaptica, se datoreaza unor sinapse 'presinaptice',aflate pe terminatia presinaptica, inainte de contactul sau cu neuronulurmator.Oboseala transmtterii sinapticeStimularea repetata si rapida a sinapselor excitatorii este urmata de descarcarifoarte numeroase ale neuronului postsinaptic, pentru ca, in urmatoarele milise-cunde, numarul acestora sa scada accentuat. In acest caz, avem de-a face cu unmecanism de protectie impotriva supraexcitarii, care se realizeaza prin epuizareadepozitelor de mediator chimic (neurotransmitator) de la nivelul terminatieipresinaptice.Efectele drogurilor asupra transmiterii sinapticeUnele droguri cresc excitabilitatea sinapselor (cofeina), altele 0scad (uneleanestezice).

03 Tesuturile

Documents

Transcript of 03 Tesuturile