TESTUL 9

SUBIECTUL I__________________________________________________(30 de puncte)

Citiţi cu atenţie textele de mai jos:A. „întrucât voi sunteţi legaţi de Majestatea Sa [sultanul] prin legături de prietenie şi deoarece ştiţi bine că ţara Moldovei

constituie proprietatea [sultanului], că voievodul Petru [Rareş*] (...) este rob imperial, numit prin puterea sa în această ţară, şi că supuşii săi plătesc tribut şi îndeplinesc şi alte obligaţii faţă da Sublima Poartă.[Imperiul Otoman], orice atac asupra acestei ţări echivalează cu un atac asupra ţărilor puternicului [sultan] şi constituie o ofensă faţă de Majestatea Sa”.

(Scrisoarea lui Ibrahim Paşa către Sigismund I, regele Poloniei, 1531) ‘Petru Rareş a domnit în Moldova, între 1527-1538 şi 1541-1546

B. „Voievodul Moldovei [Petru Rareş] a spus că împreună cu toţi oamenii din ţara de sub stăpânirea sa şi-apus în gând să nu se mai supună împăratului turcilor, ba chiar să-şi răscumpere libertatea sa cu puterea şi armele, din pricină că acela şi-a încălcat credinţa faţă de el”. (L. Şimanschi, Petru Rareş)

C. „Acum, vedem însă cum creştinătatea a început să [slăbească], iar păgânii turci să se întărească, încât aproape că au cuprins acum toată lumea în mâinile lor. Iar această ţară a noastră, a Moldovei a fost poarta şi cheia acestor ţări a Ungariei şi a Poloniei, şi nu numai a acestor două ţări, ci şi a altor ţări creştine, şi a fost ţară întreagă* şi de Dumnezeu păzită.”

(Scrisoarea lui Petru Rareş către Sigismund I, regele Poloniei, 1542) 'în 1538, în urma campaniei sultanului Solimán Magnificul, în Moldova, Petru Rareş şi-a pierdut domnia; partea de sud a Moldovei a fost anexată Imperiului Otoman

Pornind de la aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe:1. Precizaţi secolul la care se referă sursele A şi C. 2 puncte2. Precizaţi, din sursa C, o apreciere a lui Petru Rareş referitoare la rolul Moldovei în Europa. 2 puncte3. Precizaţi adversarii Moldovei menţionaţi atât în sursa B cât şi în sursa C. 3 puncte4. Precizaţi funcţia pe care o deţinea Petru Rareş menţionată atât în sursa A cât şi în sursa B. 3 puncte5. Menţionaţi, din sursa A, un punct de vedere referitor la relaţiile româno-otomane, susţinându-l cu o

explicaţie din text. 5 puncte6. Menţionaţi, din sursa B, un punct de vedere referitor la relaţiile româno-otomane, susţinându-l cu o

explicaţie din text. 5 puncte7. Prezentaţi alte două acţiuni militare desfăşurate de români în Evul Mediu, în afara celei la care se

referă textul. 6 puncte8. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia statele române s-au implicat,

prin diplomaţie, în relaţiile internaţionale de la începutul epocii moderne. (Se punctează coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

Subiectul al-II-lea

Citiţi cu atenţie textele de mai jos:A. „Naţiunea nu este o simplă sumă de indivizi, nici instrumentul scopurilor partidelor, ci un organism cuprinzând o serie nenumărată de generaţii

în care indivizii sunt elemente trecătoare.Aceasta reprezintă sinteza supremă a tuturor valorilor materiale şi sprituale ale rasei. (...) Statul trebuie să fie redus la funcţiile sale esenţiale de ordin politic şi juridic. (...) Puterile şi funcţiile pe care le are acum parlamentul trebuie să fie limitate. (...) Statul este suveran. Statul trebuie să fie apărătorul şi cel care propagă tradiţia naţională, sentimentul naţional şi voinţa naţională.”

(Programul Partidului Naţional Fascist, 1921)B. „Şeful guvernului [Mussollni] este incarnarea supremă a puterii executive. El îşi alege miniştrii, (...) el decide numărul ministerelor şi poate

personal să-şi asume responsabilitatea mai multor portofolii. (...) Camerele legislative nu pot discuta nici o problemă fără acordul său prealabil.(...) Tot el poate să supună votului uneia dintre Camere un proiect de lege respins de cealaltă Cameră. (...) Oricine atentează la viaţa, integritatea fizică sau la libertatea şefului guvernului este pasibil de închisoare pe o perioadă care nu trebuie să fie mai mică de 15 ani, iar în cazul unui atentat fatal, este pedepsit cu moartea. Oricine aduce o ofensă, în scris sau prin viu grai, şefului guvernului, este pedepsit cu închisoarea de la 6 la 30 de luni."

(Legea cu privire la puterile lui Mussolini în stat, 1925)Pornind de la aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiţi secolul la care se referă textul A. 2 puncte2. Numiţi conducătorul la care se referă sursa B. 2 puncte3. Transcrieţi din textul A definiţia naţiunii. 4 puncte4. Menţionaţi două atribuţii ale conducătorului, precizate în sursa B. 4 puncte5. Selectaţi din sursa B două informaţii aflate în relaţie cauză-efect. 6 puncte6. Selectaţi din sursa A două informaţii referitoare la rolul statului. ' 6 puncte

Prezentaţi o altă practică totalitară, în afara celor precizate în sursa B.__6 puncte

SUBIECTUL III________________________________________________(30 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre national-comunism şi disidenţa anticomunistă în România, având în vedere:- menţionarea unei cauze a instaurării comunismului în România şi precizarea secolului în care se desfăşoară acest proces istoric;- prezentarea unui fapt istoric iniţiat de regimul naţional-comunist în România;- menţionarea a două acţiuni ale disidenţei anticomuniste în România;- menţionarea unei atitudini adoptate de România faţă de „Războiul rece” în timpul regimului naţional comunist;- formularea unui punct de vedere cu privire la instaurarea naţional-comunismului în România şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.Notăl Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză- efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

7.