Testu8.IDRdocx

7/24/2019 Testu8.IDRdocx

1/19

Testu81.Organizarea administrativ i conducerea Basarabiei n prima jum.a sec.XIX.1.1.Reata!i atribu!iie "onsiiuui #uprem a Basarabiei i evou!ia or $Regulamentul privind infiintarearegiunii Basarabia prevedea crearea unui Consiliu Suprem al Basarabiei ca organ supreme executive,judiciar si

partial avind drept de initiative legislative.In fruntea Consiliului era presedintele.Consiliu Suprem era compus din 11membri!"numiti de tar#$"alesi de nobilime%.&etinind putere administrative si judiciara,Consiliul Suprem putea sainainte'e unele opinii despre sc(imbarea legii in Consiliul de Stat al Imperiului Rus.Consiliul Suprem tinea legaturacu tarul prin intermediul secretarului de stat in afacerile Basarabiei si prin Consiliul de Stat al Rusiei.&upa 1)*+,in componenta Consiliului Suprem se numeau si * membri din partea Coroanei.Infractiunile comise denobili nu se examinau in tinut,ci erau examinate de Consiliul Suprem.In 1)*) a fost promulgate o legeInstitutie pentru conducerea regiunii Basarabia conform careia a fost lic(idatConsiliul Suprem,in locul caruia a fost creat Consiliul Regional.1.%.&etermina!i sc'imbrie intervenite n sistemu organeor centrae de conducere a Basarabiei ntre anii181($18%). Conform legii adoptate in 1)1-,a fost creata o administratie"un guvern regional,in fruntea caruia eraun guvernator civil.uvernul avea functii executive si judecatoresti.Conducerea civila si cea militara urmau sacolabore'e.uvernul regional era alcatuit din * departamente care se imparteau in cite trei servicii conduse deconsilieri./n serviciu al departamentului intii judeca cau'ele civile,altul cele penale,iar al treilea serviciu conducea

politia,deci primul departament era judiciar"politienes.Cel de"al doilea departament avea deasemenea -serviciiprimul"executiv#*"de finante#-"economic.0iecare departament avea cite * cancelarii.ai tri'iu s"au introdus sc(imbari care s"au exprimat in delimitarea mai concisa a atributiilor departamentelor,dintre

care unul era administrativ,iar altul strict judiciar,avind numai * servicii"cel penal si civil.2laturi de ispravnici a fostintrodus postul de revi'or ,care supraveg(ea activitatea ispravnicului.1.(.*vaua!i rou Institu!iei pentru conducerea regiunii Basarabiei din %+ ,ebruarie 18%8 n evou!iasistemuui organeor administrative ae Basarabiei.

3rin regulamentul din *4 februarie 1)*), introdus pe timpul guvernatorului 5oron6ov 7Regulamentul luiVoronov7% se legifera cel mai tragic eveniment dup8 anexarea Basarabiei la Imperiul Rus. 3rin Regulament,Consiliul Suprem, simbol al autonomiei Basarabiei era 9nlocuit cu un consiliu provincial oblastnoi sovet% numitoficial 7Instituia pentru conducerea regiunii Basarabia7. 2ceasta se va reuni doar de dou8 ori pe an 9n mai :inoiembrie% :i se va ocupa numai de c(estiuni economice :i de aprovi'ionare. ;n sfatul oblastiei nu mai existaudeputa6i ai nobilimii. &up8 aceste modific8ri acest Consiliu nu mai avea nici o ini6iativ8 proprie discut9nd doarsubiectele propuse de uvernatorul civil rus din Basarabia


2/19

Test +1.0ormarea 2rior3 i a 4egii !rii31.1&etermina!i ,actorii ce au contribuit a pstrarea identit!ii atine a daco$romanior dup retragereaaureian.&upa plecarea din &acia a autoritatilor si legiunilor romane,pe teritoriul ei continua sa locuiasca populatia daco"romana. &oua circumstante au avut cea mai mare importanta in acest procesreligia crestina a daco"romanilor siexistenta obstii teritoriale cu sistemul sau de norme sociale,de conduita,juridice.1.% #tabii!i ,ormee de organizare a puterii n cadru !rior rom5neti.Statul ramine forma principala de organi'are administrative,linga satele vec(i apar si sate noi,care au aceeasiorgani'are administrativa.=bstea se administra pe ba'e elective,se autoadministra si isi alegea organelle deconducere.=rganele obstii erau"2dunarea megiesilor,a tuturor sefilor de gospodarii ce puteau re'olva toate problemele obstii."=amenii buni si batrini alesi dintre sefii de gospodarii si de familii pentru calitatile lor intelectuale si aveau atributii

judecatoresti#">u'ii"sefi militar? si judecatori ai obstii cu atributii de organi'are a apararii fata de straini si de asigurare a linistiiinterne.>u'ii erau alesi de adunarea megiesilor.1.( -rgumenta!i dac e6ist sau nu o perpetuare a vec'ior norme geto$dacice n 4egea !rii=data cu formarea tarilor au fost preluate normele dupa care se conduceau obstile.S"au adaugat si norme noi,sitotalitatea acestor norme forma legea tarii.@egea Aarii avea sensul de ansamblu de norme nescrise ,legate princonvingere,credinta si constiinta,ceea ce la romani era"obicei.

% .&reptu pena n R-##

%.1.&etermina!i categoriie de in,rac!iuni con,orm Bazeor egisa!iei penae ae 7R## i a repubiciorunionae din 1+%9:. $Ba'ee legisla6iei penale ale /RSS :i a republicilor unionale din 14*% evidentiau * feluri deinfractiuni1"indreptate impotriva orinduirii sovietice,ca cele mai grave,pentru care se fixa o limita de jos,ce nu

putea fi micsoratade judecata#*"toate celelalte,pentru care se stabilea doar limita de sus.

%.%. #tabii!i regementriue nedrepte pe care e con!inea egisa!ia pena apicat n R-## i argumenta!ide ce pot ,i casi,icate ca atare;@egea continea dispo'itii referitor la responsabilitatea fara vinaanume membriifamiliei infractorilor erau lipsiti de drepturi electorale si erau deportati in Siberia%.%.(.*6prima!i i argumenta!i atitudinea ,a! de egisa!ia pena din R-## i aprecia!i dac ea a contribuitsau nu a represiunie poitice.&a,a contribuit.In R.2.S.S..in 14-"D-4 au fost represati multi dintre fostii activisti

de stat si de partid ca dusmani ai poporului.2 fost impuscata aproape toata uniunea scriitorilor din R2SS,toataconducerea comisariatului de interne.Represiile au atins nu numai conducatorii,intelectualitatea,sai si muncitorii sitaranii.otivuldusmani ai poporului#spionaj in folosul Romaniei pentru a rupe R2SS de la /RSS#nationalismul.


3/19

Testu 1>: din 18/).Struc.Cod.de proc.penaladispoLitii preliminare,cartea 1"politia judiciara#cartea*"despre judecata.*.%.&etermina!i instan!ee de judecat i competen!a or con,orm ">>Instantele de judecata1"judecatoriile de plasa"pMu contraventii#tribunale de judet"delictele#Curtile cu jurati"

crimele#*"Curtea de 2pel#-"Curtea de Casatie.*.-.2precia6i importan6a C33 9n de'voltarea dreptului procesual penal romFn modern

Test 1%1. Obiga!iunie n 4egea !rii31.1.&escrie!i izvoaree obiga!iunior con,orm 4egii !rii i cee mai ,recvente contracteI'v.obligatiilor erau contractele.In contracte cea mai mare importanta o avea buna credinta a partilor si exprimarealibera a vointei.=bligatiile grevau numai averea,nu si persoana.Responsabilitatea pentru obligatii se resfringea doarasupra averii.Contractele erau insotite de actiuni simbolice cabateria palmei,aldamasul,cuvintul dat#se folosea si

juramintul. ai raspindite in legea tarii erau contractele de sc(imb,vin'are sau imprumut.1.%. &epista!i eemente romane i geto$dacice n regementarea obiga!iunior con,orm ?4egii !rii$=bligatiileerau supuse unui regim juridic complex,re'ultat din impletirea elementelor de drept civil,de drept al gintilor si de

drept local.&ovada a acestui fapt servesc tripticele din Aransilvania care contineau contracte devin'are"cumparare,de societate,de imprumut,de locatiune,de depo'it.1.(. -rgumenta!i propria opinie re,eritor a cauzee pentru care= con,orm 4egii !rii= rspunderea pentrunee6ecutarea obiga!iunior nu greva persoana$=bligatiile grevau numai averea si nu persoana.3entru datoriinimeni nu era transformat in rob. Relatiile relativ egale in obstea romaneasca nu permiteau transformarea unui omce traia conform legii tarii intrun om dependent,intrun rob.

%.&reptu civi a R-##%.1 &etermina!i cauzee pentru care n primii ani ai puterii sovietice se consider c egisa!ia civi nu estenecesar i ac!iunie ntreprinse n acest scop.Conducerea partidului comunist impartaseau parerea precumca dreptul civil nu este necesar, deoarece conceptia de

ba'a a bolsevicilor era negarea proprietatii private,care in opinia lor era unica pricina a existentei exploatariioamenilor.

%.% "ompara!i e6proprierea n,ptuit de >uterea sovietic cu cea reaizat n baza "onstitu!iei Rom5nieidin 1+%(. 0ormua!i concuzii. Constitu6ia din 14*- admite exproprierea pentru cau'a de utilitate public8,redefinea :i includea no6iunile de Ndomeniu public :i Nbunuri publice. Aotodat8, '8c8mintele miniere :i bog86iilede orice natur8 deveneau proprietatea statului.3e cind 3uterea sovietic8 a desfiintat proprietatea privata prinexproprirea fortata fara despagubiri.Aransportul,bancile,mijloacele de comunicatie,etc,au fost declarate

propr.socialista,titularul dreptului de proprietate fiind statul.%.( "e scopuri urmrea egisa!ia civi din R-## cu privire a motenire ; -rgumenta!i rspunsu$@imitarea testarii a fost limitata considerabil,deoarece nu era permisa transmiterea prin mostenire a averii

persoanelor straine care nu erau mostenitori conform legii.


5/19

Test 191.In,rac!iune i pedeaps n 4egea !rii31.1.&efini6i no6iunea de infrac6iune :i scopul pedepsei conform 7@egii 68rii7.Infractiunea era tratata ca pricinuirea unei daune materiale,morale,fi'ice,de aceea scopul pedepsei era in principiurepararea daunei,ra'bunarea singelui fiind o etapa depasita deja demult.1.*.&etermina6i dac8 existau asem8n8ri 9ntre valorile ap8rate pe cale penal8 la geto"daci :i conform 7@egii 68rii7.Gxemplifica6i. Gste posibil ca la pedepsirea infractorului se luau in consideratie virsta si sanatatea psi(ica a acestuia.1.-.Gxprima6i propria opinie privitor la gradul de gravitate a pedepselor penale conform 7@egii 68rii7 :i cum se poateexplica acest fapt. Sis.de pedepse conform legii tarii nu contin pedeapsa capitala,nici pedepse de mutilare,ci sefoloseau pedepsele pecuniare.Cele mai periculoase infractiuni se socoteauomorul,violul,adulterul,sanctionate cuamenda judiciara,platita in vite.2men'ile judiciare erau reparti'ate intre jude si obste,o treime din ele revenind

judetului,iar doua treimi in fondul de re'erva a obstii.*0ormarea R-##

*.1.Gxpune6i, cFnd, pe ce teritoriu :i ce organ a decis formarea R2SS.@a 1* oct.la sesiunea a - a Comitetului Gxecutiv Centralal /crainei a fost adoptata deci'ia despre crearea R2SS incomponenta /crainei*.* Stabli6i activit86ile reali'ate de for6ele implicate 9n procesul de creare a R2SS :i eviden6ia6i cui i"a revenit rolul(ot8rFtor.

In 14*,un grup de comunisti sau adresat cu o scrisoare CC al 3C cu initiativa de a forma pe malul sting al Oistruluidin localitatile populate cu moldoveni a forma a statalitatii nationale.@a *4 iul14*Birou 3olitic al CC al 3CR aexaminat problema si a decis necesitatea crearii R2SS3roblema despre statalitatea moldoveneasca a fost pusa in de'batere la * sept.14*,de o delegatie de taranimoldoveni,la sesiunea comitetului executiv gubernial =dessa.&eclaratiei i sa raspuns ca cererea va fi transmisaorganelor Supreme ale RSS/crainene.Sovietul Comisarilor Oorodnici al /crainei a examinat aceasta cerere la 11oct.si sa pronuntat po'itiv. *.-.Gxprima6i propria opinie despre soarta membrilor grupului de ini6iativ8. 2rgumenta6iIn componenta grupului de initiativa intrau comunisti de diferita origine etnicaBadulescu, Oicolau, &ic"&icescu,Ainceliman,Acacenco,PotovsKi,C(ioran,etc.%

Testu.1)

1. "storia i ,amiia n 4egea !rii31.1&etermina6i, de competen6a cui 6ineau problemele privitoare la familie :i enumera6i condi6iile de 9nc(eiere ac8s8torieiIn materie de dr.familial o mare importanta a avut"o religia si biserica crestina.Conditii#e de inc(iere a casatorieierau cele stabilite de nomocanoanele bi'antine si anumeconsimtamintul viitorilor soti si al parintilor lor,o virstaminima pentru viitorii soti,credinta crestina comuna. Religia crestina ortodoxa veg(ea destul de strict ca viitorii sotisa nu fie rude pina la a patra generatie,nu numai rude de singe,dar si spirituale.1.*. Stabili6i dac8 normele ce reglementau rela6iile de familie se ba'au pe egalitatea so6ilor :i exemplifica6i.

Ou complet.Initiativa desfacerii casat.era atit a sotului,cit si sotiei,dar motiveleboala unuia din soti,calugarirea,lipsasotului !ani,sotia 1'i si 1noapte,infidelitatea conjugala a sotiei,etc.Sotul supravetuitor avea dr.asupra unei parti aaverii familiei.% .&reptu pena a Rom5niei 1+18$1+(+:

%.1. &etermina!i izvoaree dreptuui pena a Rom5niei 1+18$1+(+:.

Codul penal din 1)$!#Codul penal 14-#@egea ir'escu#@egea ironescu.%.%. -naiza!i trsturie dreptuui pena rom5n din a II jumtate a sec. XIX$ nceput sec.XX i cee aedreptuui pena din Rom5nia interbeic. #tabii!i asemnri i deosebiri2semanariCodul penal 1)$! si 14-QQQ%.(. *vaua!i egisa!ia pena din R-## i egisa!ia pena a Rom5niei interbeice $ care dintre ee protejamai bine persoana. -rgumenta!i [email protected] a Romaniei interbelice.R2SS"represiile de'lantuite pe teritoriuo /RSSQ.


6/19

Testu 1/1. >rocedura de judecat con,orm 4egii !rii31.1.Gxplica6i rolul ob:tii 9n procedura judiciar8 conform N@egii 68rii@a judecata participa toata obstea romaneasca.Barbatii,sefi de familii si de gospodarii,numiti oameni vrednici,eraucei care depuneau marturii si jurau pentru bunul nume al partii in proces. Ceata de flacai ajuta la formarea opiniei

publice.Ceilalti puteau aista ca spectatori in proces. 1.*.Compara6i institu6ia jur8m9ntului la geto"daci :i conform 7@egii 68rii7.1.-. Gvalua6i importan6a martorilor de bun8 credin68 9n proces conform 7@egii 68rii7 :i g8si6i explica6ia.artorii de buna credinta jurau despre buna reputatie a partii in proces.3artea in proces,care afirma ceva,trebuia saaiba min.$juratori.3artea care se apara,pentru asi spala acu'atia,trebuia sa aduca un nr dublu de juratori"1*.Intrecerea continua prin dublarea nr de juratori si se socotea ca avind dr.acela pe care il sustinea obstea,pentru cineau jurat mai multi membri ai sai.%.&reptu civi a Ro m5niei 1+18$1+(+:

%.1.Identi,ica!i ,actorii care impuneau necesitatea uni,icrii egisative n domeniu dreptuui civi i metodeede n,ptuire.

Oecesitatea unific8rii legislative 9n domeniul dreptului civil necesita timp,dat fiind complexitatea relatiilorreglementate de legislatia civila si de diversitatea i'voarelor.In Basarabia se aplicau asa"numitele legi locale,inAransilvania,bucovina"legislatia civila austriaca.In Basarabia extinderea dr civil in vec(iul regat sa reali'at completcatre 14*),in Bucovina"14-) in Aransilvania"14-.Codul civil asupra Basarabiei a lasat in vigoare urmatoareledispo'itii, considerate mai bune in legile basarabiei capacitatea femeii maitate,cautarea paternitatii si dr demostenire a sotului supravetuitor.%.%.&etermina!i regementrie juridice noi din Rom5nia interbeic re,eritoare a contracte@egea asupra contractelor de munca din 14*4 reglementa contractul colectiv de munca, contractul individual sicontractul de ucenicie.Conform contractului de ucenicie patronul se obliga sa dea ucenicului o pregatire profesionalain sc(imbul muncii acestuia timp de ani. @egea din 14-* a extins dispo'itiile @egii din 14*4 si asupra muncitoriloragricoli.%.(.*6prima!i propria opinie despre caracteru uni,icrii egisa!iei civie n Rom5nia interbeic i cea dinR## din 1+9


7/19

Testu 1@

1. Regimu juridic a caseor sociae priveigiate n odova= Aaa'ia sec.XIA mij.sec.XAI :

1.1.Relata6i despre privilegiile boierimii.Boierimea s"a format partial pe ba'a vec(ii nobilimi,a cnejilor,ju'ilor,de asemenea din slugile domnesti, doatate cu

pamint.Boierii sunt numiti mari si mici,in dependenta de proprietatea funciara pe care o aveau si rolul politic instat.Boierii erau scutiti de dari si de prestatii,avind si dreptul la jurisdictie exceptionala domneasca.Gi participau laviata politica in special prin sfatul domnesc.1.*.Compara6i privilegiile boierimii cu cele ale clerului :i stabili6i asem8n8ri :i deosebiriIntro situatie similara boierilor se gaseau si slugitorii cultului religios,in special clerul bisericesc ,care era deasemenea proprietar de pamint.anastirile de asemenea aveau prop.funciara. &u(ovnicimea era si ea scutita de darisi de prestatii fata de stat si erau judecati de judecata speciala bisericeasca in conformitate cu ierar(ia cinurilor

bisericesti.3articiparea la viata politica a slujitorilor cultului era mai redusa decit a boierilor, dar nu lipsea cutotul.itrolpolitul si episcopii erau membri ai sfatului domnesc,iar unii repre'entanti ai manastirilor puteau lua partela Nadunarile tarii"adunari pe stari.1.-. 3ropune6i o explica6ie proprie a evolu6iei de la egalitatea persoanelor conform 7@egii 68rii7 la privilegiile dedup8 constituirea statelor oldova :i 5ala(ia&upa constituirea statului,domnitorul exercita un dr de proprietate suprem.2laturi de aceasta este creata de domnitoro patura nou privilegiata de slugile domnesti,carora le este donat pamint......% "onstitu!ia a R-## din 1+%).*.1. &etermina6i cau'ele ce au dus la elaborarea :i adoptarea constitu6iei R2SS din 14*!Cau'a este ca comisia constutionala se confrunta cu greutati , si ca sa treaca de aceste greutati O.Scripnic a cerut casa se adopte constitutia.uvernul /crainei a poruncit Comisariatului nordic al justitiei sa intocmeasca proiectul de Constitutie in ba'aurmatoarelor principii

"R2SS are sist.complet de organe centrale#"R2SS are buget de stat si local#"R2SS are dr de a legiferaindependent pe c(estiunile referitor la comisariatele neaalipite, la comitetele executive in corespundere cu principiilegenerale ale organi'arii organelor similare din /craina,iar pe c(estiunea despre limba si invatamint"in corespunderecu dispo'itiile Constitutie sale.JIn ianuarie 14*! proiectul de Constitutie a fost examinat de Revcomul R2SS carea facut unele propuneri ce au fost aprobate dupa examinarea proiectului in februarie 14*! si de oldobcom.@a 1+mai 14*! Congresul I general al Sovietelor din /caina a intarit difinitiv Constitutia R2SS.*.* .Compara6i structura Constitu6iei R2SS din 14*! :i Constitu6ia RomFniei din 14*- :i formula6i conclu'ii.Constitutiea a R2SS avea sapte capitole 1.&ispo'itii generale , *organele supreme ale puterii de stat ,- sovietulcomisarilor noroddnici . /n factor tare importatnt e ca , constitutiea din 14*! nu se referea la drepturi si libertati ,ceea ce nu e compatibil cu denumire de constiututie . Constiututia a Rominiei din 14*- era formata din ) titluri si1-) articole . Constituiea se referea la declaratia de drepturi si libertati , organi'area puterilor in stat , si modalitateade reve'uire a constitutiei .Constitutia garanta egalitatea cetateanului in fata legii, fara deosebire de clasa, libertateaindividuala, inviolabilitatea domiciliului, libertatea invatamantului, a presei si a intocmirilor. Conclu'ie e ca ,constitutiea romina avea un c(aracter modern , cu o valoare mai mare a drepturilor si libertatilor , se spoate de 'is caera mai perfecta decit a R2SS*.-. &educe6i :i argumenta6i principiile Constitu6iei R2SS din 14*! "R2SS are sist.complet de organecentrale#"R2SS are buget de stat si local#"R2SS are dr de a legifera independent pe c(estiunile referitor lacomisariatele neaalipite, la comitetele executive in corespundere cu principiile generale ale organi'arii organelorsimilare din /craina,iar pe c(estiunea despre limba si invatamint"in corespundere cu dispo'itiile Constitutie sale.


8/19

Testu 18

1.Re,orma judiciar i izvoaree dreptuui n Basarabia n a doua jum.a sec. XIX.

1.1.&etermina6i i'voarele dreptului 9n Basarabia II jum.a sec.I%.In domeniul dr.civil se aplicau legile locale ale Basarabiei./nele prevederi ale legilor locale au fost inlocuite culegislatia rusa.Capitole intregi din anualul lui &onici si Hexabiblu lui 2rmenopol au fost eliminate si inlocuite cucele corespun'atoare din legislatia rusa.2ceste sc(imbari au dus la pierderea sensului legilor locale si la mentinereaunor dispo'itii ar(aice de dr civil.JIn domeniul dr penal in Basarabia se aplica dr penal rus.1.*.Compara6i reforma judec8toreasc8 din RomFnia :i Basarabia din II jum.a sec.I, stabilind asem8n8ri :ideosebiri."Reforma agrara si anume aspectul improprietarii taranilor in linii mari au fost asemanatoare. 2spectul organi'ariisociale a taranilor defera,caci in Basarabia sa organi'at o administratie si o justitie speciala numai pentru taranitutelata din 1))4 de sefii de 'emstve#"Reformele din domeniul organi'arii de stat in Romania au fost mult maimoderne si democratice decit in Basarabia.Basarabia amine monar(ie absoluta,pe cind in Romania sa stabilitmonar(ia constitutionala cu regim parlamentar inKa in 1))$. Reformele de autoadministrare locala in Basarabia aufost limitate,deoarece organele de autoadministrare la nivel de voloste si sat nau fost introduse#"In domeniul dr inambele tari reforma judecatoreasca a avut trasaturi comune,dar contrareformele din Basarabia au lic(idat saumicsorat importanta unora din ele.In afara de aceasta in Basarabia nu sa infiintat contenciosul administrativ siadministratia avea dr foarte largi inclusiv judecatoresti care le'au drepturile si libertatile presoanelor.1.-.Gvalua6i importan6a reformei judiciare 9n evolu6ia dreptului 9n Basarabia3utem afirma ca reforma judecatoreasca a fost cea mai radical din toate reformele infaptuite in Rusia.&arcontrareformele au limitat considerabil caracterul progresist al reformei,intarind unele ramasite medieval precumconfu'ia dintre administratie si justitie,existent judecatoriilor taranesti ca judecatorie a unei stari,incalcind principiuluniversalitatii justitiei,tutela pe stari,participarea repre'entatilor starilor.% . Organizarea de stat pn a instaurarea domina!iei otomane sec. a XIA$ea mij. sec. XAI:

%.1.&etermina!i principiu eectiv$ereditar de venire a tron a domnitoruui n odova i Aaa'ia i arta!i

avantajee i dezavantajee acestuia.

oldova si 5ala(ia sau constituit ca state avind ca forma de guvernamint monar(ia. onar(ul" domnitorul"ocupa tronul in conformitate cu principiul electiv"eredetar. Candidatul trebuia sa fie din dinastie domneasca, sa n"aiba insemnari"mutilari in urma incercarii de a u'urpa tronul.&intre pretendenti avea prioritate cel nascut din

casatorie legitima,pe linie masculina. Candidatul urma sa fie ales de boieri,du(ovnicime iar citeodata"de o adunare simai larga. 2legerea se facea pe viata.*.*."ompara!i atribu!iie s,atuui domnesc i a arii adunri a !rii i ,ormua!i concuziiSfatul domnesc nu avea o competent aparte,ci una nedespartita de cea a domnitorului. In ca'uri mai importante seconvocau adunarea tarii"organ repre'entativ care era o prelungire a sfatului mare al tarii din perioadaanterioara,compus din repre'entatii diferitor categorii sociale.In mod obligatoriu,la aceste adunari participau boieriisi du(ovnicimea.@a o astfel de adunare se examinau c(estiunile cele mai importante,ca alegerea domnului sau carecereau o larga responsabilitate,ca plata tributului,ra'boi si pace.


9/19

*.-. >ropune!i o e6pica!ie proprie a evou!iei arii adunri a !rii din perioada precedent i dupconstituirea stateor medievae rom5neti.

arile adunari ale tarii au existat si dupa instaurarea dominatiei otomane,fiind convocate ca si mai inaintenesistematic,ci pe masura necesitatilor.I'voarele ne arata o repre'entanta mai ec(ilibrata a starilor la asemeneaadunari .2dunarile pe stari siau sc(imbat competenta,(otaririle lor in privinta alegerii domnitorului nu mai aveauvaloare fara consimtamintul sultanului.2dunarile de stari de'bateau probleme fiscale si sociale ca introducerea unordari noi,impunerea unor categorii mai inainte neimpo'abile,introducerea unor termeni de prescriptie.

Testu 1+1.*vou!ia dreptuui rea i succesora sec. XIA mij. sec XAI.:1.1.&etermina!i sc'imbrie intervenite n institu!ia propriet!ii n odova i Aaa'ia pn a instaurarea

domina!iei otomane.

3roprietatea funciara avea o structura ierar(i'ata.&omnitorul avea drept suprem de proprietate,care se manifesta inincasarea darilor si prestatiilor,boierii si manastirile aveau deasemenea un drept de proprietate, care se exprima infaptul ca incasau de la tarani dijma si beneficiau de lucrul gratuit al taranilor de pe mosiile lor#taranii aveau dreptulde stapinire asupra curaturilor,gradinilor, viilor,live'ilor, pe care le amenajau cu munca proprie si le puteau vinde sitransmite prin mostenire.odurile de dobindire a proprietatii funciare eraucel primar,prin prelucrarea primara sauacaparare,si cel derivat" prin tran'actii,mostenire si donatie domneasca.1.%."ompara!i dreptu de motenire con,orm ?4egii !rii? i n epoca de pn a domina!ia otoman= stabii!i

asemnri i deosebiri.

&e la inc sec 1!,in oldova privilegiul barbatilor la mostenire era suprimat si in locul lui se impune vocatiasuccesorala egala atit a barbatilor cit si a femeilor in cote"parti egale.&e la in sec 1!,in oldova fiicele mostenesc

pamintul la rind cu feciorii,avind cote"parti egale.radele de mostenitori conform legii au ramas aceleasi ca si inlegea tarii,cu corectia ca participau si femeile la mostenire la orice grad de mostenitori.In Aara Romaneasca sa

pastrat privilegiul masculinitatii,astfel incit in mod obisnuit fiicele nu mosteneau pamintul,acesta fiind transmisfiilor.In ca' cind defunctul nu avea descendenti masculini, intervenea pradalica" trecerea averii de mostenire ladomnie.3entru a evita esirea averii de mostenire din familie parintii se adresau domnului si acesta putea elibera unact prin care renunta la dreptul de retract. Aatal putea obtine de la domn permisiunea de asi ase'a fiica in loc de fiu

pentru a deveni mostenitoare.Ca o posibilitate de a asigura fiicele macar cu 'estre din bunuri mobile se mentine sifratia de cruce,fratele de cruce avind obligatiunea de a in'estra fiicele defunctului.

1.-.>ropune!i concep!ia proprie despre evou!ia dreptuui rea din ?4egea !rii? i ce de pn a domina!iaotoman.

In dr real,o mare importanta avea dreptul de proprietate asupra pamintului.

% "onstitu!ia R## din 1+91%.1 #tabii!i cauzee adoptrii "onstitu!iei R## din 1+91 i structura ei

@a 1+ feb 141,sesiunea 1 a Sovietului Suprem al RSS a adoptat Constitutia RSS. Constitutia cuprindea 11capitole,1*! articole.Cap.1"N=rinduirea sociala#*"N=rinduitea de stat#cap.-"=rganele supreme ale puterii de


10/19

stat#"Norganele administratiei de stat#!"Norganele locale#$"Nbugetul#"Njudecatoria si procuratura#)"drepturilesi obligatiile cetatenilor#4"Nsis.electoral#1+"Nstema,steagul capitala#11"Nodificarea constitutiei.%.% &etermina!i particuarit!ie "onstitu!iei R## din 1+91.

"In 1 rind,notiunea de proprietate socialista este o notiune ideologica si nu juridica,nu indica titularul ei#*rind,nationali'area a fost legiferata de organele unionale,care nu contribuise cu nimic pina atunci la crearea

bunurilor nationali'ate#- rind,nimicirea exploatarii omului de catre om si construirea socialismuluierau enuntatedoar ca scop#"art.$ printre obiectele proprietatii de stat indica N0abricile si u'inele mari,casele marideoarece cele mici puteauramine in miini private#"art.1+ care printre obiectele ce se puteau afla in proprietatea personala enumera si inventarul agricol.%..( *6prima!i propria opinie asupra ,aptuui dac "onstitu!ia din 1+91 garanta drepturie omuui i

cons,in!ea democra!ia sau nu. -rgumenta!i.

Constitutia avea citeva particularitati care reeseau din faptul ca se permitea temporar existenta proprietatii privatemici.In rest Constitutia RSS reiesea din aceleasi principii egale pentru toate constitutiile sovietice renuntind la

principii universal recunoscute in tarile democratice ca pluralismul politic, separatiunea puterilor,suprematia legii sia statului de drept.

Testu %ropune!i propria e6pica!ie privitor a corea!ia dintre gravitatea in,rac!iunii i asprimea pedepsei=modaitatea i particuarit!ie de ispire a pedepsei

3edeapsa a inceput sa fie mai diferentiata,se tinea cont de circumstantele in care a fost savirsita infractiunea,derecidiva......

%.Re,orma de zemstv i urban n Basarabia a II jum a sec. XX:

*.1.Oumi6i organelle de autoadministare a jude6elor :i ora:elor din Basarabia 9n ba'a reformei administrative din1)$), 1)1.In 'emstvele judetene predominau nobilii.Temstvele activau parallel cu organelle numiteguvernatorul si ispravniciide judet.Conform Regulamentului,in orase se creau dume si uprave orasenesti.*.*.&etermina6i modul de formare :i competen6a lorCompetenta organelor de autoadministrare orasaneasca includea c(estiuni economice de interes urban caamenajareaorasului,a pietelor si iarmaroacelor,de'voltarea comertului si industriei locale,a invatamintului public si a ocrotiriisanatatii in oras.%.(.-rgimenta!i caracteru imitatDcompet a re,ormei de zemstv i urbane din Basarabia din II jum.a seco.

a XIX$ea

&e competenta instantelor de 'emstva tineau c(estiunile de interes localcomertul si industrialocala,invatamintul,ocrotirea sanatatii ,asistenta publica.

Testu %9 1. Organizarea de stat pn a instaurarea domina!iei otomane sec. a XIA$ea mij. sec. XAI:1.1.&etermina!i principiu eectiv$ereditar de venire a tron a domnitoruui n odova i Aaa'ia i arta!i

avantajee i dezavantajee acestuia.


14/19

oldova si 5ala(ia sau constituit ca state avind ca forma de guvernamint monar(ia. onar(ul" domnitorul"ocupa tronul in conformitate cu principiul electiv"eredetar. Candidatul trebuia sa fie din dinastie domneasca, sa n"aiba insemnari"mutilari in urma incercarii de a u'urpa tronul.&intre pretendenti avea prioritate cel nascut dincasatorie legitima,pe linie masculina. Candidatul urma sa fie ales de boieri,du(ovnicime iar citeodata"de o adunare simai larga. 2legerea se facea pe viata.1.*."ompara!i atribu!iie s,atuui domnesc i a arii adunri a !rii i ,ormua!i concuziiSfatul domnesc nu avea o competent aparte,ci una nedespartita de cea a domnitorului. In ca'uri mai importante seconvocau adunarea tarii"organ repre'entativ care era o prelungire a sfatului mare al tarii din perioadaanterioara,compus din repre'entatii diferitor categorii sociale.In mod obligatoriu,la aceste adunari participau boieriisi du(ovnicimea.@a o astfel de adunare se examinau c(estiunile cele mai importante,ca alegerea domnului sau carecereau o larga responsabilitate,ca plata tributului,ra'boi si pace.1.-. >ropune!i o e6pica!ie proprie a evou!iei arii adunri a !rii din perioada precedent i dupconstituirea stateor medievae rom5neti.

arile adunari ale tarii au existat si dupa instaurarea dominatiei otomane,fiind convocate ca si mai inaintenesistematic,ci pe masura necesitatilor.I'voarele ne arata o repre'entanta mai ec(ilibrata a starilor la asemeneaadunari .2dunarile pe stari siau sc(imbat competenta,(otaririle lor in privinta alegerii domnitorului nu mai aveauvaloare fara consimtamintul sultanului.2dunarile de stari de'bateau probleme fiscale si sociale ca introducerea unordari noi,impunerea unor categorii mai inainte neimpo'abile,introducerea unor termeni de prescriptie.*. &reptu civi a Rom5niei 1+18$1+(+:*.1.Identifica6i factorii care impuneau necesitatea unific8rii legislative 9n domeniul dreptului civil :i metodele de9nf8ptuire.

Oecesitatea unific8rii legislative 9n domeniul dreptului civil necesita timp,dat fiind complexitatea relatiilorreglementate de legislatia civila si de diversitatea i'voarelor.In Basarabia se aplicau asa"numitele legi locale,inAransilvania,bucovina"legislatia civila austriaca.In Basarabia extinderea dr civil in vec(iul regat sa reali'at completcatre 14*),in Bucovina"14-) in Aransilvania"14-.Codul civil asupra Basarabiei a lasat in vigoare urmatoareledispo'itii, considerate mai bune in legile basarabiei capacitatea femeii maitate,cautarea paternitatii si dr demostenire a sotului supravetuitor.%.%.&etermina!i regementrie juridice noi din Rom5nia interbeic re,eritoare a contracte@egea asupra contractelor de munca din 14*4 reglementa contractul colectiv de munca, contractul individual si

contractul de ucenicie.Conform contractului de ucenicie patronul se obliga sa dea ucenicului o pregatire profesionalain sc(imbul muncii acestuia timp de ani. @egea din 14-* a extins dispo'itiile @egii din 14*4 si asupra muncitoriloragricoli.*.-.Gxprima6i propria opinie asupra faptului dac8 legisla6ia muncii din RomFnia interbelic8 asigura sau nu dreptulcet86enilor la munc8 :i ocrotire social8.2rgumenta6i r8spunsulAin'ind sa cree'e locuri de munca si sa ocroteasca in primul rind dreptul propriilor cetateni la munca,in 14-+ a fostadoptata legea despre proteguirea muncii indigene,care nu permitea exercitarea de catre straini a vreunei profesiunifara autori'atia ministerului muncii si a comisiei migratiunilor.J@egea pentru unificarea asigurarilor sociale din14-- a stabilit asigurari in ca' de boala,maternitate,deces,accidente si invaliditate.@egea se aplica salariatilor dinintreprinderile comerciale industriale,practicantilor, ucenicilor,lucratorilor la domiciliu,servitorilor.@egea nu

prevedea asigurari in ca' de somaj si pensia la batrinete.


15/19

Testu %)1. Obiga!iunie n 4egea !rii31.1.&escrie6i i'voarele obliga6iunilor conform @egii 68rii :i cele mai frecvente contracteI'v.obligatiilor erau contractele.In contracte cea mai mare importanta o avea buna credinta a partilor si exprimarealibera a vointei.=bligatiile grevau numai averea,nu si persoana.Responsabilitatea pentru obligatii se resfringea doarasupra averii.Contractele erau insotite de actiuni simbolice cabateria palmei,aldamasul,cuvintul dat#se folosea si

juramintul. ai raspindite in legea tarii erau contractele de sc(imb,vin'are sau imprumut.1.*. &epista6i elemente romane :i geto"dacice 9n reglementarea obliga6iunilor conform 7@egii 68rii=bligatiile erau supuse unui regim juridic complex,re'ultat din impletirea elementelor de drept civil,de drept algintilor si de drept local.&ovada a acestui fapt servesc tripticele din Aransilvania care contineau contractedevin'are"cumparare,de societate,de imprumut,de locatiune,de depo'it.1.-. 2rgumenta6i propria opinie referitor la cau'ele pentru care, conform @egii 68rii, r8spunderea pentruneexecutarea obliga6iunilor nu greva persoana=bligatiile grevau numai averea si nu persoana.3entru datorii nimeni nu era transformat in rob. Relatiile relativegale in obstea romaneasca nu permiteau transformarea unui om ce traia conform legii tarii intrun omdependent,intrun rob.%."onstitu!ia R-## din 1+(8.%.1. &etermina!i structura "onstitu!iei din 1+(8

la $ ianuarie 14-) a fostadoptat8 noua constitu6ie a R.2.S.S.., care avea 11 capitole :i 11 articole cu patru capitolemai mult decFt cea din 14*!. Capitolele noi se refereau laorFnduir ea social 8, drept urile :i obliga 6iilecet86enilor, sistemul electoral, procedura de modificare a constitu6iei.2rticolele care tratau a:a no6iuni ca ba'aeconomic8 :i politic8 aveau maimult un caracter ideologic :i nu juridic. Se declara c8 ba'a politic8 oconstituiesovie tele de depu ta6i ai oamenilor munci i, i ar ba'a econo mic8 E si stemulsocialist de gospod8rie:i proprietate socialist8. Ca proprietatea socialist8 eraconsiderat8 proprietatea de stat :i proprietatea cooperatist E col(o'nic8.%.%. "aracteriza!i organee centrae ae R-## con,orm "onstitu!iei din 1+(8 i compara!i$e cu cee n baza

"onstitu!iei din 1+%)

.;n organi'area puterii de stat n"a reali'at principiul separa6iei puterilor, ci pecel al unicit86ii puterilor. =rganele erau9mp8r6ite 9n categorii, 9ntre care sestabileau rela6ii de subordonare, din treapt8 9n treapt8, pFn8 la organul suprem ESovietul Suprem. Sovietul Suprem nu era unicul organ legislativ,de oarece actelereferitor la modificarea constitu6iei,

la 9mp8r6irea administrativ E teritorial8,trebuieau confirmate din partea organelor ucrainene.%.( -rgumenta!i propria opinie despre principiie "onstitu!iei din 1+(8 comparativ cu cee din "onstitu!iia

R-## din 1+%)


16/19

Testu %/1.>roprietatea i motenirea con,orm 4egii !rii31.1.Interpreta!i trsturie caracteristice ae normeor ce regementau proprietatea n egea !rii@egea Aarii cunostea proprietatea privata,in 1 rind asupra averii mobile.In legatura cu exercitarea dreptului de

proprietate existau un sir de obiceiuri,ca amenajarea curaturilor in padure departe,nu alaturi cu alta curatura,cuprisaca#scoaterea gardurilor temporare din jurul terenurilor cultivate dupa strinsul roadei,ca vitele sa poata pasunaliber,etc.

1.% "ompara!i institu!ia motenirii n 4egea !rii cu motenirea a geto$daci= ,ormua!i concuzii2tit in @.A.cit si la g"d mostenirea putea fi transmisa prin lege si testament.Aestamentul se facea in formaorala.3eregrinii isi transmiteau averea prin mostenire in ba'a vec(ilor obiceiuri,dar puteau veni la succesiuneacetatenilor romani.Conform legii tarii,daca nu se facuse dispo'itie testamentara beneficiau mostenitorii de gr1"copii,feciorii#gr*"fratii#gr-"parintii,in lipsa acestora nepotii de frate.In lipsa lor,succesiunea se socotea faramostenitori si bunurile ei treceau in fondul de re'erva al obstii.

1.-.Gxprima6i :i argumenta6i opinia proprie referitor la originea @egii 68rii roman8, geto"dacic8 sau alt8 origine%.

%.&reptu pena a Rom5niei 1+18$1+(+:

%.1. &etermina!i izvoaree dreptuui pena a Rom5niei 1+18$1+(+:.Codul penal din 1)$!#Codul penal 14-#@egea ir'escu#@egea ironescu.

%.%. -naiza!i trsturie dreptuui pena rom5n din a II jumtate a sec. XIX$ nceput sec.XX i cee aedreptuui pena din Rom5nia interbeic. #tabii!i asemnri i deosebiri2semanariCodul penal 1)$! si 14-QQQ%.(. *vaua!i egisa!ia pena din R-## i egisa!ia pena a Rom5niei interbeice $ care dintre ee protejamai bine persoana. -rgumenta!i rspunsu.

@egisl.penala a Romaniei interbelice.R2SS"represiile de'lantuite pe teritoriuo /RSSQ.


17/19

Test 1

1.Statutul juridic al categoriilor sociale n Dacia roman2. Izvoarele dreptului i legile locale ale Basarabiei n prima jum. a sec.

Test 2

1.Reformele administrative i scale ale lui Constantin Mavrocordat2. Formarea RSSMTest3

1. !"voarele dre#tului n tim#ul domina$iei otomane

2.Dre#tul constitu$ional al Rom%niei n a doua jum.a sec.&!&'nc.sec.&&Test4

1. Izvoarele dreptului n Moldova i ala!ia n epoca de tranzi"ie spre perioada modern#

2. Reforma de "emstv i ur(an n )asara(ia *a !! jum a sec. &!&+

,est -

1.rgani"area administrativ a #rovinciei romane Dacia2.Dre#tul civil/ al muncii i familiei n RSSMTest $

1. Dre#tul geto'dac2 %onstitu"ia a &'((M din 1)2*

Test +

1. #licarea dre#tului roman n Dacia roman.

2 Dre#tul muncii n RSSM

Test ,1.rgani"area administrativ i conducerea )asara(iei n #rima jum.a sec.&!&.2.Dre#tul familiei n RSSMTest)

1.Formarea 0rilor i a 03egii $rii2 .Dre#tul #enal n RSSMTest1-

1&eormele sociale ale lui %. Mavrocordat

2.Dre#tul administra tiv al Rom%niei *1415'1464 +

Test11

1.7ro#rietatea i motenirea n 03egea $rii2.Codul rom%n de #rocedur #enal din 158-Testul 12

1. (liga$iunile n 03egea $rii2. Dre#tul civil al RSSM,estul 191.!nfrac$iune i #edea#s n 03egea $rii2Formarea RSSMTestul 1*

1. Cstoria i familia n 03egea $rii2 .Dre#tul #enal al Rom%niei *1415'1464+

Testul 1$

1. 7rocedura de judecat conform 0 3egii $rii


18/19

2.Dre#tul civil al Ro m%niei *1415'1464+

Testul 1+

1. Regimul juridic al claselor sociale #riveligiate n Moldova/ :ala;ia * sec.&!:

Testu8.IDRdocx

Documents

Transcript of Testu8.IDRdocx