Teste Politici Comerciale Bun Iunie 2012
3
2012 bun 1. Printre obiectivele pe termen scurt şi mediu urmărite de state cu ajutorul instrumentelor de politică comercială regăsim: a; b; c; d; e; 2. Cererea de protecţie se caracterizează prin: a; b; c; d; 3. Printre măsurile de promovare a exporturilor regăsim: a; b; c; d. 4. Se ştie că valoarea unui produs finit este V f = 10.000 EUR, în vreme ce valoarea materiei prime încorporate este de V m = 7.000 EUR. Taxele vamale convenţionale aplicate de statul A asupra produsului finit şi asupra materiei prime sunt T f = 30%, respectiv T m = 10%. Statul A încheie un acord preferenţial cu statul B. În urma acestuia, T f se reduce la 20% şi T m la 5%. Explicaţi ce modificări suferă protecţia acordată producătorului din A, în relaţiile concurenţiale cu producătorii din ţara B. 5. Printre argumentele care susţin oportunitatea folosirii instrumentelor de politică comercială regăsim: a; b; c; d; 6. Printre trăsăturile protecţiei economiei naţionale prin intermediul instrumentelor de politică comercială regăsim: a; b; c; d; 7. In condiţiile în care preţul unui produs finit este 2.000 u.m., ponderea manoperei încorporate în produsul respectiv este 40%, taxa vamală nominală percepută la produsul finit este 20%, dispersia tarifară este de 10 puncte procentuale, să se calculeze rata protecţiei efective. Să se precizeze care este dispersia tarifară începând de la care producătorii interni sunt în termeni reali protejaţi faţă de concurenţa importurilor. Precizare: dispersia tarifara este diferenta in puncte procentuale intre taxa aplicata produsului finit, respectiv produselor intermediare (aici 10%). 8. Printre obiectivele vizate de noul protecţionism se pot menţiona: a; b; c; d; 9. Printre diferenţele între taxele vamale şi contingente se pot menţiona: a; b; c; d, 10. Interdicţiile la import se folosesc pentru: a: b; c; d; e,
description
Politici comerciale
Transcript of Teste Politici Comerciale Bun Iunie 2012
Comer internaional
2012 bun1. Printre obiectivele pe termen scurt i mediu urmrite de state cu ajutorul instrumentelor de politic comercial regsim: a; b; c; d; e;
2. Cererea de protecie se caracterizeaz prin: a; b; c; d;
3. Printre msurile de promovare a exporturilor regsim: a; b; c; d.
4. Se tie c valoarea unui produs finit este Vf = 10.000 EUR, n vreme ce valoarea materiei prime ncorporate este de Vm = 7.000 EUR. Taxele vamale convenionale aplicate de statul A asupra produsului finit i asupra materiei prime sunt Tf = 30%, respectiv Tm = 10%. Statul A ncheie un acord preferenial cu statul B. n urma acestuia, Tf se reduce la 20% i Tm la 5%. Explicai ce modificri sufer protecia acordat productorului din A, n relaiile concureniale cu productorii din ara B.5. Printre argumentele care susin oportunitatea folosirii instrumentelor de politic comercial regsim: a; b; c; d;
6. Printre trsturile proteciei economiei naionale prin intermediul instrumentelor de politic comercial regsim: a; b; c; d;
7. In condiiile n care preul unui produs finit este 2.000 u.m., ponderea manoperei ncorporate n produsul respectiv este 40%, taxa vamal nominal perceput la produsul finit este 20%, dispersia tarifar este de 10 puncte procentuale, s se calculeze rata proteciei efective. S se precizeze care este dispersia tarifar ncepnd de la care productorii interni sunt n termeni reali protejai fa de concurena importurilor. Precizare: dispersia tarifara este diferenta in puncte procentuale intre taxa aplicata produsului finit, respectiv produselor intermediare (aici 10%).8. Printre obiectivele vizate de noul protecionism se pot meniona: a; b; c; d; 9. Printre diferenele ntre taxele vamale i contingente se pot meniona: a; b; c; d,
10. Interdiciile la import se folosesc pentru: a: b; c; d; e,11. Printre grupurile de interese afectate de msurile protecioniste regsim: a; b; c; d;
12. n legtur cu oferta de protecie se pot meniona drept caracteristici: a; b; c; d; e;13. Licenele de import devin restricii comerciale n urmtoarele circumstane: a; b; c; d; e;14. Pentru realizarea unui produs finit n valoare de 1000 lei, se import materie prim n valoare de 800 lei. n condiiile n care taxa vamal perceput la importul produsului finit este de 30% i taxa vamal perceput la importul materiei prime este de 50%, productorul naional mai poate face fa concurenei strine? Justificai. Nu face fata concurentei straine. Protectia efectiva este negativa.15. Printre costurile protecionismului regsim: a; b; c; d; e,
16. De ce au efect protecionist depozitelor valutare prealabile realizrii importurilor?17. Cuantificai efectele de bunstare ce se genereaz in contextul aplicrii unei taxe vamale specifice de 1000 u.m./bucata, tiind c: n condiii de liber schimb cererea intern este de 1.000.000 buci, iar producia intern este de 500.000 buci i preul pieei este de 3.000 u.m.; aplicarea taxei vamale conduce la reducerea pretului mondial cu 500 u.m./bucat; la noul pre de echilibru, cererea intern este de 800.000 buci, iar producia interna este de 600.000 buci. Interpretai rezultatele obinute.18. Printre obiectivele vizate de orice politic n domeniul concurenei regsim: a; b; c; d;
19. n conformitate cu prevederile codului antidumping, un pre de tranzacie este situat sub o valoare considerat a fi normal atunci cnd: a; b:; c;
20. In reprezentarile grafice de mai jos sunt ilustrate efectele contingentului la import, respectiv ale taxei vamale (cazul unei tari mari), in ambele cazuri marfa importata (50 unitati fizice) fiind vanduta pe piata interna la pretul de 6450$.
a. Contingent la import (50 unitati fizice)
b. Taxa vamala la import
SHAPE \* MERGEFORMAT
La care dintre cele doua instrumente de politica comerciala efectul asupra bunastarii sociale este mai ridicat?
R.: efectul asupra bunastarii sociale este mai ridicat la taxa vamala, diferenta dintre efectele celor doua instrumente fiind aferenta ariei e (taxe incasate la buget), provenind din afara tarii. Pre
6450$
6000$
Oferta intern
Cererea intern
a
b
c
d
0 10 20 70 80 Cantitate
Pre
6450$
6000$
5550$
Oferta intern
Cererea intern
a
b
c
d
e
0 10 20 70 80 Cantitate
