TESTE INDIVIDUALE DE TESTE INDIVIDUALE DE MĂSURARE A INTELIGENŢEIMĂSURARE A INTELIGENŢEI

Curs 5Curs 5

Cele mai solicitate teste de Cele mai solicitate teste de inteligenţăinteligenţă

Studiile efectuate în diverse domenii ale Studiile efectuate în diverse domenii ale utilizării testelor au scos în evidenţă faptul utilizării testelor au scos în evidenţă faptul că cele mai utilizate teste de inteligenţă că cele mai utilizate teste de inteligenţă sunt:sunt: Bateriile Wechsler – în toate domeniile de Bateriile Wechsler – în toate domeniile de

aplicare a psihodiagnosticului.aplicare a psihodiagnosticului. Testul Stanford-Binet – preferat în special de Testul Stanford-Binet – preferat în special de

către psihologii şcolari.către psihologii şcolari.

Cele mai frecvent utilizate teste în Cele mai frecvent utilizate teste în SUA sunt:SUA sunt:

1.1. Inventarul de Personalitate MinnesotaInventarul de Personalitate Minnesota2.2. WAIS – Wechsler Adult Intelligence ScaleWAIS – Wechsler Adult Intelligence Scale3.3. Bender Visual Motor Gestalt TestBender Visual Motor Gestalt Test4.4. RorschachRorschach5.5. WISC - Wechsler Intelligence Scale for ChildrenWISC - Wechsler Intelligence Scale for Children6.6. TAT – Thematic Aperception TestTAT – Thematic Aperception Test7.7. Testul de completare a frazeiTestul de completare a frazei8.8. Draw-A-Person TestDraw-A-Person Test9.9. House-Tree-Person TestHouse-Tree-Person Test10.10. Peabody Picture Vocabulary TestPeabody Picture Vocabulary Test

În cadrul testelor individuale de În cadrul testelor individuale de inteligenţă ne vom ocupa de:inteligenţă ne vom ocupa de:

Stanford-Binet Intelligence Scale, Fourth Stanford-Binet Intelligence Scale, Fourth EditionEditionBateriile WechslerBateriile Wechsler WAIS - Wechsler Adult Intelligence Scale WAIS - Wechsler Adult Intelligence Scale WISC - Wechsler Intelligence Scale for WISC - Wechsler Intelligence Scale for

ChildrenChildren WPPSI - Wechsler Preschool snd Primary WPPSI - Wechsler Preschool snd Primary

Scale for IntelligenceScale for Intelligence

Scala de Inteligenţă Scala de Inteligenţă Stanford-BinetStanford-Binet

Prima ediţie, 1905Prima ediţie, 1905

Prima ediţie este legată de numele lui A. Prima ediţie este legată de numele lui A. Binet – preocupările lui pentru studiul Binet – preocupările lui pentru studiul diferenţelor individuale au apărut în 1904, diferenţelor individuale au apărut în 1904, când Ministerul Instrucţiei Publice din când Ministerul Instrucţiei Publice din Franţa a luat hotărârea să înlăture din Franţa a luat hotărârea să înlăture din şcoli copiii care nu erau capabili să înveţe şcoli copiii care nu erau capabili să înveţe satisfăcător (retardaţi mintal).satisfăcător (retardaţi mintal).Alferd Binet şi Theodore Simon - Alferd Binet şi Theodore Simon - Scala Scala metrică a inteligenţeimetrică a inteligenţei

Scala metrică a inteligenţeiScala metrică a inteligenţei (1905) (1905) cuprindea 30 de probe:cuprindea 30 de probe:

1.1. Coordonarea vizualăCoordonarea vizuală – Gradul de coordonare a – Gradul de coordonare a mişcărilor capului şi ochilor este determinat cu ajutorul mişcărilor capului şi ochilor este determinat cu ajutorul unui chibrit, care este trecut uşor prin faţa copilului.unui chibrit, care este trecut uşor prin faţa copilului.

2.2. Prinderea provocată tactilPrinderea provocată tactil – Un mic cub din elmn – Un mic cub din elmn este plasat în contact cu palma sau cu dosul palmei este plasat în contact cu palma sau cu dosul palmei subiectului. Acesta trebuie să-l prindă şi să-l ducă la subiectului. Acesta trebuie să-l prindă şi să-l ducă la gură, mişcările şi coordonarea lor fiind observate şi gură, mişcările şi coordonarea lor fiind observate şi consemnate.consemnate.

3.3. Prinderea provocată vizualPrinderea provocată vizual – Se procedează ca la – Se procedează ca la punctul 2, cu deosebirea că obiectul este plasat în punctul 2, cu deosebirea că obiectul este plasat în câmpul de prindere, de apucare al copilului, fără să fie câmpul de prindere, de apucare al copilului, fără să fie în contact direct cu mâna lui. Experimentatorul îl în contact direct cu mâna lui. Experimentatorul îl încurajează oral şi prin gesturi să-l prindă.încurajează oral şi prin gesturi să-l prindă.

4.4. Recunoaşterea hraneiRecunoaşterea hranei – O bucată mică de ciocolată – O bucată mică de ciocolată şi o bucată de lemn similară ca dimensiuni sunt şi o bucată de lemn similară ca dimensiuni sunt prezentate succesiv subiectului. Sunt consemnate prezentate succesiv subiectului. Sunt consemnate semnele de recunoaştere şi încercările de intrare în semnele de recunoaştere şi încercările de intrare în posesia ei. posesia ei.

5.5. Căutarea hranei când este interpusă o dificultate Căutarea hranei când este interpusă o dificultate uşoarăuşoară – O bucată de ciocolată, precum cea folosită la – O bucată de ciocolată, precum cea folosită la punctul 4, este învelită în hârtie şi oferită subiectului. punctul 4, este învelită în hârtie şi oferită subiectului. Sunt făcute observaţii asupra modului în care subiectul Sunt făcute observaţii asupra modului în care subiectul încearcă să obţină ciocolata, separând-o de încearcă să obţină ciocolata, separând-o de învelitoare. învelitoare.

6.6. Executarea unor comenzi simple şi imitarea Executarea unor comenzi simple şi imitarea gesturilorgesturilor..

Aceasta este limita idioţilor determinată experimental.Aceasta este limita idioţilor determinată experimental.

7.7. Cunoaşterea verbală a obiectelorCunoaşterea verbală a obiectelor – Copilul – Copilul trebuie să atingă capul, urechea, nasul etc. Şi, trebuie să atingă capul, urechea, nasul etc. Şi, de asemenea, să identifice, la comandă, unul de asemenea, să identifice, la comandă, unul din trei obiecte cunoscute: ceaşcă, cheie, din trei obiecte cunoscute: ceaşcă, cheie, sfoară.sfoară.

8.8. Recunoaşterea obiectelor într-un desenRecunoaşterea obiectelor într-un desen – – Copilul trebuie să identifice anumite obiecte Copilul trebuie să identifice anumite obiecte dintr-un desen, denumite de experimentator.dintr-un desen, denumite de experimentator.

9.9. Numirea tuturor obiectelor dintr-un desenNumirea tuturor obiectelor dintr-un desen..

Aceasta este limita superioară pentru un copil Aceasta este limita superioară pentru un copil de 3 ani normalde 3 ani normal. Cele trei teste anterioare nu . Cele trei teste anterioare nu sunt în ordinea dificultăţii; de aceea, cine sunt în ordinea dificultăţii; de aceea, cine reuşeşte la testul 7 în mod obişnuit reuşeşte şi reuşeşte la testul 7 în mod obişnuit reuşeşte şi la testele 8 şi 9.la testele 8 şi 9.

10.10. Compararea a două linii şi discriminarea lor în Compararea a două linii şi discriminarea lor în funcţie de lungimefuncţie de lungime..

11.11. Reproducerea unor serii de numere, imediat după Reproducerea unor serii de numere, imediat după prezentarea lor oralăprezentarea lor orală..

12.12. Discriminarea unor greutăţi miciDiscriminarea unor greutăţi mici: a) 3 şi 12 g; b) 6 şi : a) 3 şi 12 g; b) 6 şi 15 g; c) 3 şi 15 g.15 g; c) 3 şi 15 g.

13.13. SugestibilitateaSugestibilitatea::a)a) Modificarea testului 7: este căuta un obiect care nu se găseşte Modificarea testului 7: este căuta un obiect care nu se găseşte

printre cele prezentate;printre cele prezentate;b)b) Modificarea testului 8: Unde (în desen) este Modificarea testului 8: Unde (în desen) este patapumpatapum? Unde ? Unde

este este nicevonicevo? – cuvinte fără înţeles.? – cuvinte fără înţeles.c)c) Modificarea testului 10: sunt comparate două linii inegale: care Modificarea testului 10: sunt comparate două linii inegale: care

este mai mare şi care este mai mică?este mai mare şi care este mai mică?Acest test este admis nu atât ca test de inteligenţă, cât ca test Acest test este admis nu atât ca test de inteligenţă, cât ca test

pentru “forţa raţionamentului” şi “rezistenţa caracterului”.pentru “forţa raţionamentului” şi “rezistenţa caracterului”.

14.14. Definirea unor obiecte familiareDefinirea unor obiecte familiare: casă, cal furculiţă, : casă, cal furculiţă, mama.mama.

Aceasta este limita pentru copilul normal de 5 aniAceasta este limita pentru copilul normal de 5 ani, , exceptând cazul în care nu reuşeşte la testul 13.exceptând cazul în care nu reuşeşte la testul 13.

15.15. Repetarea propoziţiilor de 15 cuvinte Repetarea propoziţiilor de 15 cuvinte fiecarefiecare, imediat după ce sunt prezentate , imediat după ce sunt prezentate de către experimentator.de către experimentator.

Aceasta este limita pentru imbeciliAceasta este limita pentru imbecili..

16.16. Prezentarea diferenţelor dintre variate perechi de Prezentarea diferenţelor dintre variate perechi de obiecte reamintite din memorieobiecte reamintite din memorie: a) hârtie şi carton; : a) hârtie şi carton; b) muscă şi fluture; c) lemn şi sticlă. Acest test poate b) muscă şi fluture; c) lemn şi sticlă. Acest test poate numai el singur să separe efectiv copiii normali între 5 numai el singur să separe efectiv copiii normali între 5 şi 7 ani.şi 7 ani.

17.17. Memorarea imediată a desenelor unor obiecte Memorarea imediată a desenelor unor obiecte familiarefamiliare: 13 desene lipite de două bucăţi de carton : 13 desene lipite de două bucăţi de carton sunt prezentate simultan. Subiectul se uită la ele 30 de sunt prezentate simultan. Subiectul se uită la ele 30 de secunde şi apoi le numeşte pe cele reamintite.secunde şi apoi le numeşte pe cele reamintite.

18.18. Desenarea din memorie a două imagini deferite, Desenarea din memorie a două imagini deferite, prezentate, simultan, timp de 10 secundeprezentate, simultan, timp de 10 secunde. .

19.19. Repetarea unor serii de numere după prezentarea Repetarea unor serii de numere după prezentarea orală a acestoraorală a acestora. Trei serii a câte trei numere, trei a . Trei serii a câte trei numere, trei a câte patru numere fiecare, trei serii a câte 5 numere câte patru numere fiecare, trei serii a câte 5 numere fiecare etc. sunt prezentate până când nici una dintre fiecare etc. sunt prezentate până când nici una dintre cele trei serii nu este repetată corect. Scorul obţinut cele trei serii nu este repetată corect. Scorul obţinut este dat de numărul cifrelor în seriile cele mai lungi este dat de numărul cifrelor în seriile cele mai lungi care au fost repetate corect. care au fost repetate corect.

20.20. Evidenţierea din memorie a asemănărilor dintre Evidenţierea din memorie a asemănărilor dintre obiecte familiareobiecte familiare: a) mac sălbatic (roşu) şi sânge; b) : a) mac sălbatic (roşu) şi sânge; b) furnică, muscă, fluture şi purice; c) ziar, etichetă, furnică, muscă, fluture şi purice; c) ziar, etichetă, desen.desen.

21.21. Discriminarea rapidă a liniilorDiscriminarea rapidă a liniilor. O linie de 30 cm este . O linie de 30 cm este comparată succesiv cu 15 linii variind între 31 şi 35 comparată succesiv cu 15 linii variind între 31 şi 35 cm. Apoi este folosit un set mai dificil de comparaţii cm. Apoi este folosit un set mai dificil de comparaţii între o linie de 100 mm şi 12 linii variind între 101 şi între o linie de 100 mm şi 12 linii variind între 101 şi 103 mm.103 mm.

22.22. Aranjarea în ordine a cinci greutăţiAranjarea în ordine a cinci greutăţi: 15g, 12g, 9g., : 15g, 12g, 9g., 6g şi 3g.6g şi 3g.

23.23. Identificarea greutăţii lipsă din seriile din cadrul Identificarea greutăţii lipsă din seriile din cadrul testului 22, din care o greutate a fost înlăturatătestului 22, din care o greutate a fost înlăturată. . Greutăţile rămase nu sunt aşezate în ordine. Acest Greutăţile rămase nu sunt aşezate în ordine. Acest test este oferit când testul 22 este trecut.test este oferit când testul 22 este trecut.

Aceasta este limita debilităţii mintaleAceasta este limita debilităţii mintale..

24.24. Găsirea cuvintelor care să rimeze cu un cuvânt dat, Găsirea cuvintelor care să rimeze cu un cuvânt dat, după ce se exemplificădupă ce se exemplifică..

25.25. Completarea cu un singur cuvânt a unor propoziţiiCompletarea cu un singur cuvânt a unor propoziţii..26.26. Construirea unor propoziţii plecând de la 3 cuvinte Construirea unor propoziţii plecând de la 3 cuvinte

datedate. De exemplu: Paris, bulevard, fericire.. De exemplu: Paris, bulevard, fericire.27.27. Răspunsul la 25 de întrebări de dificultate gradatăRăspunsul la 25 de întrebări de dificultate gradată, ,

cum ar fi, de exemplu: “Care este lucrul pe care-l faci cum ar fi, de exemplu: “Care este lucrul pe care-l faci când simţi că ţi-e somn?”; “De ce este mai bine să când simţi că ţi-e somn?”; “De ce este mai bine să continui cu perseverenţă ceea ce a fost început decât continui cu perseverenţă ceea ce a fost început decât să abandonezi şi să începi altceva?” etc.să abandonezi şi să începi altceva?” etc.Acest test singur depistează debilul mintalAcest test singur depistează debilul mintal..

24.24. Determinarea timpului, a orei, dacă limba mare şi Determinarea timpului, a orei, dacă limba mare şi cea mică a ceasului ar fi schimbatecea mică a ceasului ar fi schimbate..

25.25. Îndoirea şi tăierea hârtieiÎndoirea şi tăierea hârtiei..26.26. Distincţia între termeni abstracţiDistincţia între termeni abstracţi..

Observaţii:Observaţii:

Trei dintre probe vizau dezvoltarea motorie şi Trei dintre probe vizau dezvoltarea motorie şi celelalte 27 erau desemnate să măsoare abilităţi celelalte 27 erau desemnate să măsoare abilităţi cognitive.cognitive.Mai mult de jumătate dintre itemi erau destinaţi Mai mult de jumătate dintre itemi erau destinaţi celor cu accentuată retardare şi toţi itemii celor cu accentuată retardare şi toţi itemii cuprindeau sarcini ce aveau legătură cu cuprindeau sarcini ce aveau legătură cu problemele vieţii cotidiene.problemele vieţii cotidiene.Aranjarea finală a sarcinilor a fost determinată Aranjarea finală a sarcinilor a fost determinată prin administrarea scalei la un lot de 50 de copii prin administrarea scalei la un lot de 50 de copii normali, cu vârsta între 2 şi 12 ani, precum şi pe normali, cu vârsta între 2 şi 12 ani, precum şi pe un eşantion de copii retardaţi mintal.un eşantion de copii retardaţi mintal.

Interpretare:Interpretare:

Reuşita la itemul 6 al scalei a fost considerată Reuşita la itemul 6 al scalei a fost considerată limita superioară pentru idioţii adulţi.limita superioară pentru idioţii adulţi.

Reuşita la itemul 16 al scalei a fost considerată Reuşita la itemul 16 al scalei a fost considerată limita superioară pentru imbecilii adulţi.limita superioară pentru imbecilii adulţi.

Reuşita la itemul 23 al scalei a fost considerată Reuşita la itemul 23 al scalei a fost considerată limita superioară pentru debilii mintali adulţi.limita superioară pentru debilii mintali adulţi.

Reuşita la itemii 24 sau 25 exclude diagnosticul Reuşita la itemii 24 sau 25 exclude diagnosticul de retardare mintală la adulţi.de retardare mintală la adulţi.

În concluzie...În concluzie...

Această primă variantă a scalei a fost Această primă variantă a scalei a fost concepută pentru identificarea retardaţilor concepută pentru identificarea retardaţilor mintal cu vârsta între 2 şi 12 ani, concepţia mintal cu vârsta între 2 şi 12 ani, concepţia care a stat la bază fiind aceea că care a stat la bază fiind aceea că inteligenţa este o compoziţie de mai multe inteligenţa este o compoziţie de mai multe abilităţi abilităţi şi căşi că natura ei se schimbă odată natura ei se schimbă odată cu vârsta.cu vârsta.

Meritele acestui test:Meritele acestui test:

Este conceput fără pretenţia de a măsura câteva Este conceput fără pretenţia de a măsura câteva facultăţi individuale, fiind mai degrabă destinat să facultăţi individuale, fiind mai degrabă destinat să aprecieze dezvoltarea mintală generală a copilului printr-aprecieze dezvoltarea mintală generală a copilului printr-un grup eterogen de sarcini.un grup eterogen de sarcini.Este un test scurt şi practic: presupune mai puţin de o Este un test scurt şi practic: presupune mai puţin de o oră pentru administrare şi necesită puţine echipamente.oră pentru administrare şi necesită puţine echipamente.Testul măsoară direct ceea ce Binet şi Simon au Testul măsoară direct ceea ce Binet şi Simon au considerat a fi factorul general al inteligenţei, şi anume considerat a fi factorul general al inteligenţei, şi anume judecata practică. Ei au avut o viziune practică asupra judecata practică. Ei au avut o viziune practică asupra inteligenţei.inteligenţei.Itemii au fost ordonaţi la un nivel de dificultate adecvat Itemii au fost ordonaţi la un nivel de dificultate adecvat vârstei.vârstei.

Revizii ale scalei din 1905Revizii ale scalei din 1905

Scala din 1905 a fost supusă unei prime revizii în 1908, Scala din 1905 a fost supusă unei prime revizii în 1908, autorii conştientizând două limite:autorii conştientizând două limite:

Lipsa direcţiilor standard pentru administrareLipsa direcţiilor standard pentru administrare Lipsa unor proceduri obiective pentru determinarea scorului Lipsa unor proceduri obiective pentru determinarea scorului

total.total.

Revizuirea a constat în includerea mai multor teste, mai Revizuirea a constat în includerea mai multor teste, mai bune, care să măsoare o paletă mai largă de abilităţi bune, care să măsoare o paletă mai largă de abilităţi mintale la copiii cu vârsta între 3 şi 13 ani. Dintre cei 58 mintale la copiii cu vârsta între 3 şi 13 ani. Dintre cei 58 de itemi, doar 17 erau prezenţi şi în versiunea din 1905, de itemi, doar 17 erau prezenţi şi în versiunea din 1905, unii itemi fiind adăugaţi la capătul superior al scalei. unii itemi fiind adăugaţi la capătul superior al scalei. Aceşti noi itemi măsoară judecata, înţelegerea şi Aceşti noi itemi măsoară judecata, înţelegerea şi raţionamentul.raţionamentul.Noua versiune permitea diferenţierea între copii normali, Noua versiune permitea diferenţierea între copii normali, ea fiind aplicată pe un lot de 300 de copii cu vârsta între ea fiind aplicată pe un lot de 300 de copii cu vârsta între 3 şi 13 ani.3 şi 13 ani.

1908 – conceptul de vârstă mintală1908 – conceptul de vârstă mintală

O altă îmbunătăţire a scalei din 1908 a fost introducerea O altă îmbunătăţire a scalei din 1908 a fost introducerea conceptului de vârstă mintală, care este rezultatul la conceptului de vârstă mintală, care este rezultatul la testul ce corespunde vârstei cronologice (în ani şi luni) a testul ce corespunde vârstei cronologice (în ani şi luni) a unui grup de copii normali. unui grup de copii normali. Administrarea subtestelor începea cu determinarea Administrarea subtestelor începea cu determinarea vârstei bazale (basal age), adică cel mai înalt nivel de vârstei bazale (basal age), adică cel mai înalt nivel de vârstă la care subiectul reuşeşte la toate subtestele. vârstă la care subiectul reuşeşte la toate subtestele. Testarea continuă până la determinarea vârstei plafon Testarea continuă până la determinarea vârstei plafon (ceiling age), adică nivelul de vârstă cel mai scăzut la (ceiling age), adică nivelul de vârstă cel mai scăzut la care subiectul eşuează la toate subtestele.care subiectul eşuează la toate subtestele.Vârsta mentală a subiectului se calculeazăVârsta mentală a subiectului se calculează însumând însumând vârsta sa bazală cu un credit de 1 an pentru fiecare vârsta sa bazală cu un credit de 1 an pentru fiecare dintre subtestele trecute peste nivelul vârstei de bază. dintre subtestele trecute peste nivelul vârstei de bază. Nu se adaugă în cazul în care nu sunt trute minim 5 Nu se adaugă în cazul în care nu sunt trute minim 5 subteste.subteste.

1911 – o nouă revizie a scalei din 19051911 – o nouă revizie a scalei din 1905

În această versiune există 5 subteste pentru În această versiune există 5 subteste pentru fiecare dintre cele 11 nivele de vârstă.fiecare dintre cele 11 nivele de vârstă.

Se acordă credite parţiale în ani pentru cei ce Se acordă credite parţiale în ani pentru cei ce trec mai puţin de 5 subteste la fiecare nivel.trec mai puţin de 5 subteste la fiecare nivel.

Scala este extinsă, cuprinzând şi un nivel pentru Scala este extinsă, cuprinzând şi un nivel pentru adulţi, cu teste corespunzătoare.adulţi, cu teste corespunzătoare.

Permitea o evaluare mai rafinată a inteligenţei.Permitea o evaluare mai rafinată a inteligenţei.

1916, Lewis Terman 1916, Lewis Terman Scala de Inteligenţă Stanford-BinetScala de Inteligenţă Stanford-Binet

Cea mai amplă şi mai cunoscută traducere şi Cea mai amplă şi mai cunoscută traducere şi reconstrucţie a Scalei metrice a inteligenţei a reconstrucţie a Scalei metrice a inteligenţei a realizat-o Lewis Terman, de la Unviersitatea realizat-o Lewis Terman, de la Unviersitatea Stanford, variantă cunoscută sub numele de Stanford, variantă cunoscută sub numele de Scala de Inteligenţă Stanford-Binet.Scala de Inteligenţă Stanford-Binet.

Scala se bazează pe două aspecte:Scala se bazează pe două aspecte: În cea mai mare măsură pe munca lui BinetÎn cea mai mare măsură pe munca lui Binet Încorporarea conceptului de coeficient de inteligenţă Încorporarea conceptului de coeficient de inteligenţă

propus de Stern în 1912.propus de Stern în 1912.

Coeficientul de inteligenţăCoeficientul de inteligenţă

Termenul de Termenul de coeficient de inteligenţăcoeficient de inteligenţă a fost a fost introdus de Stern în 1912. El este raportul introdus de Stern în 1912. El este raportul dintre vârsta mintală şi vârsta cronologică:dintre vârsta mintală şi vârsta cronologică:

IQ = IQ = VM / VC VM / VC

În 1916 Terman propune ca valoarea În 1916 Terman propune ca valoarea coeficientului de inteligenţă să fie înmulţită cu coeficientului de inteligenţă să fie înmulţită cu 100, pentru a evita exprimarea zecimală. Tot el 100, pentru a evita exprimarea zecimală. Tot el abreviază coeficientul de inteligenţă IQ.abreviază coeficientul de inteligenţă IQ.

IQ = IQ = (VM / VC) x 100(VM / VC) x 100

După cum se ştie, Binet nu fusăse de acord cu După cum se ştie, Binet nu fusăse de acord cu calcularea coeficientului de inteligenţă, deoarece, în calcularea coeficientului de inteligenţă, deoarece, în concepţia lui, inteligenţa are o structură deosebit de concepţia lui, inteligenţa are o structură deosebit de complexă, fiind practic imposibil de a fi exprimată printr-complexă, fiind practic imposibil de a fi exprimată printr-un număr.un număr.Conceptele lui Binet de vârstă bazală, vârstă-plafon, Conceptele lui Binet de vârstă bazală, vârstă-plafon, vârstă mintală, au fost reţinute, dar Terman a dorit să vârstă mintală, au fost reţinute, dar Terman a dorit să meargă dincolo de intenţiile lui Binet de a depista doar meargă dincolo de intenţiile lui Binet de a depista doar retardaţi mintal.retardaţi mintal.El a dorit să creeze un test care să poată diferenţia El a dorit să creeze un test care să poată diferenţia nivelele sau gradele de dezvoltare a abilităţii intelectuale nivelele sau gradele de dezvoltare a abilităţii intelectuale într-o populaţie normală.într-o populaţie normală.Testul Stanford-Binet poate fi utilizat nu numai pentru Testul Stanford-Binet poate fi utilizat nu numai pentru identificarea şi prognozarea abilităţilor copiilor retardaţi, identificarea şi prognozarea abilităţilor copiilor retardaţi, ci şi pentru predicţia performanţelor şcolare şi a altor ci şi pentru predicţia performanţelor şcolare şi a altor criterii ale copiilor normali.criterii ale copiilor normali.