7/25/2019 CALOTA_Locuinte Individuale Sau Colective

1/2

U

+an

a

ao

q

-

.

nu

le

'WLZdOO

y

n

'au

p

E

B

lup

anu?

6

'z

'8dp

'Eu

+o

'1

aupp

un

-

auo

n

9

'

d

'OS

n

ge

'QD

o

D

uo

aD

uqnN

'9dSnn

l

n

o

D

po

aq

u

Po

-N

pn

ea

Po

aqu

eo

u

Pu

a

'E9

u

-A

p

g

Pa

a

n

l

n

aee

P

-

un

oq

n

6n

'8Po

luu

u

q

a

a

n6

d

o

n

u

o

'gu

no

'a

nuadd

pUe

-u

eaad

1

u

qu

a

lu

gp

a

n

P

:

eP

uad

aen

FPu

e

-o

e

n6

eP

nnau

p

app

pp

pe

nu

p

n

Pae

'

D

,n

Do

'aP

u

nooau

eo

uu

led

d

'o

a

uud

uu

e

lu

ae

nou

ap

nu

Pu

n

1

p

P

'e

po

-

au

Bn

e

d

ru

e

P

P

ae

"

roa

u

oa

-epp

pn

uao

u

e

e

n

Pd

PP

non

PP

lgn

gnn

u

n

-

e

Bn

U

app

a

o

u

-o

p

e

qP

u

P

'Eo

lp

n

ne

Pn

'ae

u

upa

P

Fp

u

-

a

n

ea

^ao

oq

u

ae

up

PP

eeq

o

-p

ap

u

Pe

p

a

ga

u

ao

u

u

p

non

au

a

na

aa

ea

'ud

n

Bu

p

ln

'aed

gno

eedP

U

ao

a

ae

-

u

nP

e

'en

oaun

eeu

n8

a

u

a

aua

u

n

LP

's

p

ea

u

U

aao

au

uoq

a

u

Pe

]

a

n

en

lna

Ee

ou

u

ppaua

g

P

ead

-

a

u

u

e

P

ln

n

g

Z

1

au

-

aPpe

'eg

e

a

epa

i

-

o

p

Fn

U

n

pe

6

Po

e

"u

-

u

e

e

ge

'1

ed

u

u

a

u

F

P

L

a

D

lD

ne

:

g

a

n

o

oPequ

nu

a

nua

aead

PP

u

-

e

no

u

'p

a

ae

aeu

e

aaa

ed

B

enp

q

au

o

n

'p

1o

p

eu

a

'ae

U

n

r

a

ae

au

nua

n

-

pa

u

d

d

u

e

u

ud

1

ra

e

u

Pn

U

PuPnd

-

a

pu

ao

u

nn

e

p

na

P

-

u

e

u

u

au

lP

noa

n

e

eueaeP

e

o

A

1

lne

ae

oa

ed

-

pau

e

p

u

ao

aa

-

to

d

'p

e

6

ege

u

o

g

au

q

Paau

a

e

u

1

-oa

p

nn

op

ed

up

epn

eo

eu

eu

a

e

P

nn

-

a9n

nq

'n

po

ogd

nnn

l

u

e

P

noa

P

ua

nn

-

aed

un

n

'e

P

1

eua

a

a

end

leueu

rn6n

d

o

P

-

o

np

+

ou

ae

uad

P

u

nnn

lu

ee

'e

p

nno

eg

Po

lpq

Eao

B

B

g

u

gn

a

Poe

o

n

ag

lm

lD

apo

oe

oun

7/25/2019 CALOTA_Locuinte Individuale Sau Colective

2/2

Artitectura

>

1,1R.3/2014

(651)

56

_57

Aceastl viziune

de dezvottare

a fost

pretuati

;i

in actele

nor-

mative,

primut

document

care

i;i asumi

in mod

cert

aceastd

pozifie

fiind

ptanut

general

de

sistematizare

a[ ora;ului,

etabo-

rat

incep6nd cu

1914,

dar

promulgat

abia

in 1921e.

Astfel, teoria

uttimitor

ani ai

perioadei

antebelice

a stabilit direclii

ctare

de

dezvoltare

a

zonetor

rezidenliale bucuregtene:

daci

in

cazul

zonei centrale

se

permitea

locuirea

colectivl

(ca

un compromis

fecut

pentru

confortul

asigurat de

amplasarea

in centru[

ora-

sutui),

pentru

periferie se impunea

dezvoltarea

cartierelor

de

tocuinle

unifamitiate.

Acestea

din urmi

erau

preferate

atdt

din

punct

de

vedere igienic,

cit

gi

prin

raportare [a caracteruI

socie-

tilii

romdnegti

gi

ta dorinla

sustinerii

micii

proprietili

urbane,

necesare

in

cazuI

unui orag aflat

in

plind

cregtere

demograficS,

rezultatl

din asimitarea

unui

numirinsemnat

de [ocuitori

veniti

din

restu[ 5rii

gi, in specia[, din

mediuI

rura[.

.

Principiite enunlate

in

ace;ti

ani s-au

reglsit

;i

in teoria

;i

practica

interbelici,

intr-o exprimare

mai ctard

9i

mai detaliatS,

ce se

incadra in tendinta

genera[5

de fundamentare

a

urbanis-

mutui

;tiin1ific.

in contextuI

accentuirii

crizei de

[ocuin e,

ideea

reatizirii de

locuinte colective

pe

scarl

largi a

reaplrutin

dezba-

terite teoretice.

Ca un

rispuns dat

acestei direcfii,

inci din

1921,

Cincinat

Sfintescu

incerca sd

ageze bazele

teoretice

necesare

unei astfel de

dezvoltlri,

prin

determinarea

-

pe cale

gtiinlifici

-

a variantei optime

de

implementat

in cazuI Bucuregtiului.

Chiar

daci,

fird

echivoc,

acesta

i9i

asuma

pozilia

de

sus in5-

tor at

Locuinlelor

unifamiliale,

Sfinlescu

recunogtea

necesitatea

existenlei

in

orag

a unei

zone cu clddiri

inalte, destinate

inclusiv

tocuirii

-,,un

riu

necesar'i

ce

trebuia

admis doarin

zonele

deja

construite,

unde

terenuI

era

scumplo.

Pentru a

putea

determina

localizarea

unor astfel de

interventii

in

ora;, Sfinlescu

definea

un sistem

de zonificare

a teritoriu[ui

administrativ

in

funclie de

indttimite

admise

ale construcfiitor,

impirlind

oraguI

in zone

conientrice.

in viziunea autorului,

zona

centrali

urma

sd

fie

ocupatl

de

,,zona

suprainitfati",

urmati,

spre exterior,

de

,,zona

inalti"

si de

,,zona

medie'l

pentru

ca

,,zona

joasS"

si se

identifice

aproape

in totalitate

cu

periferiall.

Anatizi

nd

ca

pitatu t

i

nvestit

in construcli

i

;i,

in

genera[,

d

iverse

aspecte

ce tineau

de

situalia

economicd,

Sfinlescu decidea

cd

tocuinlete

cotective

bucuregtene

nu trebuiau

sI

depigeascl

+-5

niveluri,

in

acest

caz,

raportuI dintre

valoarea

chiriilor

gi

condi-

fiite

de locuire

fiind

cetoptim.

Aceste

indtlimi scideau,

in

cazuI

"zonei

medii'l

prin

reatizarea de constructii

de

maximum

2-3

niveluri,

pentru

ca

zona

joasl

(periferia)

sd

fie ocupati doar

de

ctidiri

de

'1-2

nive[uri12.

in cazul

zonei centrate

-

,,zona

suprainltlat5"

-,

s

puteau

accepta,

excep[iona[,

gi

ctidiri

mai

inalte

-

chiar

p6ni

ta

15

nive-

turi

-

in

condilii

speciate

de construire

(parcela

sI

fie mdrginitd

pe

toate

plrgite

de

strlzi) gi de

echiparel3.

9

Arhivete Nationa[e

lstorice Centrale,

fond

Ministerul Luc'rdrilor Publice.

Co

nsiliul

Tehnic

Superior,

dosar

4211919, ff..26-97;

Cincinat

l.

Sfihtescu,

Studiu osupra

planului general

de

\i\tpmotiTore

al Caoitalei urmat de onteDroe

de lege

asupra

sistemotizore

al Capitalei urmat

de onteproect

de leoe

asupra

stobilirei,

construirei,

dezvol-

Dosar

tematic

in

acord

cu

direcliite

enunlate

in epoci,

ta

mijtocut anilor

'30,

ing.

Gheorghe

Virtosu

argumenta

necesitatea

ca

statuI

sI

inter-

vini activin

probtemele zonelor reziden[iale,

prin

construirea

de

tocuinle

pentru poputalia

slracd.

Printre

diversele

principii

care

trebuiau,

in viziunea autorului,

si

cStiuzeascl

aceste

mdsuri

se

regesea,

din

nou, suslinerea

reatizirii de

[ocuin]e

unifamiliate,

pentru

a

putea

rdspunde

preferinlelor

locuitoritor:

,,Sd

tinem

in

seami

caracteruI

individuatist

at

poporutui.

EI are o

preferin]d

accentuatl pentru tocuinla

famitiatS.

Idealul

romAnului

e sd

fie

".

Mai

mutt

dec6t

atdt,

se invoca

9i

nevoia

susli-

nerii micii

proprietSli,

,,care

constituie

cea

mai

puternici

pavizi

a

ordinii sociale";i

care

ajutl

poputalia

sdraci

st

fie,,mai

rezis-

tenti

fa15

de

criz5"1a.

Studiut

elaborat

de G.

Virtosu

a

fost

inclus

in Memoriul

Justi-

ficativ

al Ptanutui

Director de Sistematizare

din

1935,

sub

forma

Anexei

71s,

principiile

enunlate

anterior

fiind, astfe[,

asumate

;i

de

administralie.

$i

textuI

propriu-zis

a[

Memoriului

(in

acord

cu

prevederite

enunlate

in

ptan)

isi asuma

o

pozilie

similari,

incurajind

in continuare

dezvottarea

[ocuinletor

individuale

in

Bucuregti,

acest

model de

[ocuire

fiind

in acord cu

,,tendinlete

firegti"

ate

poputalieigiasigurind

,,un

cadru

de

via 5 ce trebue

incurajat

pentrucd

dezvoltd

personalitatea,

asigurd

o

atmosferi

de via15

tini;tit5

si

decentd"l6.

Nu era

exclusi

locuirea

in ctidiri

cu mai

multe apartamente'

fiind

recunoscute

avantajete

reale

ale acestor

construclii.

Totusi,

un

astfel

de

model de

[ocuire

nu trebuia

sI fie

incurajat

decAt

in cazuI claselor

sociate

mai

instlrite

(in

principat

cea

a

,,micei

burghezii")

si

nu

trebuia

sd

fie

imptementat

dec6t

in

zonele

apropiate

de centru,

unde

dezavantajele

locuirii

in comun

erau compensate

de

celelatte

avantaje

generate

de localizare

9i

de sporirea

confortului

prin

reducerea

costurilor.

Locuintele

colective,

conform

autorilor

Memoriului,

corespundeau,,unor

nevoi

imperioase

ale

viegii urbane",

asigurAnd

un tip

de locuire

modern5,

accesibit

doar

popuLaliei

instiritelT.

in cazu[ [ocuito-

ritor

sdraci,

autorii

ptanu[ui

erau

vehement

impotriva

realizirii

de tocuinle

colective,

acestea

prezentind

doar

dezavantaje,

ce

erau

exprimate

in

termeni

de satubritate, confort, specific

de

viali,

regim de

proprietate.

Chiar

dacd deja

se construiseri

in

Bucuregti

locuinte

colective

cu

apartamente

v6ndute

[ocuitoritor,

in continuare

aceasti

formd de

proprietatea

nu era

recunos-

cutl

ca un

model

posibit

de

generalizat,

locuinlele

cu

mai

mutte

apartamente

fiind automat

incadrate

in categoria

imobitetor

de

raport18.

Retuati cu consecvenfi

de-a tungut

primeijumltSli

a

secotului

a[

XX-[ea, aceastd

atitudine

-

deopotrivd

teoreticS,

regulamen-

tari

;i

practici

-

a

avut

puterea

de a stabiti

specificuI

zonelor

rezidenliate

periferice,

ce s-au

dezvoltat

prin

ample

parcetdri

de tocuinle

individuale,

in

cadruI

cirora,

doar

ocaziona[,

9i-au

gSsit

tocut

diverse

[ocuinte

pturifamitiate, majoritatea

de

mici

dimensiuni,

aflate

[a timita

dintre locuinle

colective

;i

tocuinle

individuate.

in

mod asumat, amptasamentut

stabitit

aI imobile-

lor colective

a

fost zona

centra[5, destinatl

persoane[orinstirite,

acest

tip

de locuire

fiind vlzut ca

un atribut

at vielii

moderne,

in

comparatie

cu

tradilionatismuI

necesarin

cazu[ locuirii

de

masi-

;E-? #r;;

ii,

ii:

i ;;

;; ;;r

o',

r-ip

"

g

ra

n a

,,Jockev-Ctu

b",

Bucu resti,

1919.

10 Cincinat

l. Sfinfesiu,

,,Locuin]ele

eftine".in

Buletinul

Asociatiei

Generale

a lnginerilor

din

Romffnio anrrl

llnr- 8-9. 1919. o. 2b8.

14 Gh.

Virtosu, Locuinte

pentru populatia

nevoio5d si

problemo

tomasdrilor,

Tipografia

,,Bucoviha',

Bucure5ti,

f .

a.,

p.79.

15

D.

Marcu,

G.

M. Cantacuzino,

R. Bo[omey,

At.

Davidescu,

Th.

Ridulescu,

Planul

director

de

sistematizo

re al Mu

ni

ci

pi

u

lu

i B u

cu

resti.

Me

m o-

ri

u

i

ustifi cativ,

Ti

pografi

a,, B ucovi

na', B ucu

re;ti,

1935,

p.92-123.

16

lbid.,p.20.

17

tbid.,

p.22.

18

lbid.,

p.

8s.

RomAnia,

anu[ l,

nr. 8-9, 1919,

p.

omanta,

anu[ l,

nr.8-9,1919,

p.zou.

11 Cincinat

l.

Sfin1escu,

Transfoymar.ea

Co

n

str

u

ctivd a cobita

tci ,

v

ol.

i

: i n

dlti

m

e

o d

e

dot cldidirilor

$i

inii

nde|eo

coresp

u

izdtoore

a cur[ilor

in

Bucu

resti,

Tipografi b Guten

berg,

Bucuiesti,

p.17.

12 tbid., p.14.

13

tbid.,

p.11,

41.