Teste Grila Tranzactii Comerciale

7/23/2019 Teste Grila Tranzactii Comerciale

http://slidepdf.com/reader/full/teste-grila-tranzactii-comerciale 1/7

Teste grilă– Tehnica operaţiunilor de comerţ exterior

1. Printre argumentele care susţin decizia de export se numără:a) riscuri specificeb) prelungirea ciclului de viaţă al produsului

c) investiţii suplimentared) economii de scara

A a!"!c) # ") $"!c!d) D(b,d)

%. &ostra reprezintăa) un indicator de eficienţă ") o marfă ce se a'teaptă să a(ungă a'a cum este la destinaţiec) o parte reprezentativă a mărfii sau un exemplar completd) o descriere a mărfii

. $*nd se folose'te clauza +neto, v*nzătorul

a) pretinde ceva pentru am"ala( ") calculează separat preţul am"ala(uluic) am"ala(ul este raportat la preţul unitar al mărfiid) nu pretinde nimic pentru ambalaj

-. iscul de preţ apare:a) datorită neconcordanţei /n timp a transportului ") datorită neconcordanţei cantităţii tranzacţionatec) datorită neconcordanţei în timp a valorii tranzacţieid) datorită fluctuaţiilor valutare

0. $ondiţia de livrare indică

a) data semnării contractuluib) data la care urmează să ai"ă loc livrareac) modalitatea de platăd) momentul şi locul trecerii cheltuielilor şi riscurilor de la exportator la importator

. $lauza +co' valutar simplu, poate fi inclusă /n contract la cererea exportatorului pentru a acopeririscului

a) de neplată a contractului ") de apreciere a cursului valutei din contractc) de deprecierea cursului valutei din contractd) de cre'tere a costurilor de producţie

2. educerea de preţ o"ţinută de importator la cumpărarea unei cantităţi mari de marfă se nume'tea) scont de reglementare ") "onificaţiec) remizăd) refacţie

3. Plata /n avans este tehnica de plată cea mai sigură pentrua) intermediar ") "ancăc) importator d) exportator



4. Pentru importator mi(locul de plată cel mai riscant este:a) plata la predarea mărfii ") plata contra facturăc) incasso5ul documentar d) plata în avans

16. $ererea de deschidere a acreditivului este adresatăa) de "anca comercială ") de ordonatorul acreditivului "ăncii "eneficiare a acreditivuluic) de ordonatorul acreditivului băncii emitente a acreditivului

d) de "eneficiarul acreditivului "ăncii emitente a acreditivului

11. #iletul la ordin presupune participarea la emiterea sa aa) trei persoane trăgător! tras! "eneficiar)b) o "ancă 'i trasulc) patru persoane emitent! trăgător! tras 'i "eneficiar)d) două persoane (emitent şi beneficiar)

1%. #arterul! /n forma lui cea mai simplăa) constă /n com"inarea unui transfer de tehnologie cu preluarea de către furnizorul echipamentelor a producţiei o"ţinute de "eneficiar cu a(utorul acestor echipamente

b) reprezintă un schimb de bunuri de valoare egală, adică un export şi un importconcomitant

c) este o procedură prin care o parte dintr5un "un exportat este produs /n ţara importatoared) nu se mai folose'te astăzi /n relaţiile comerciale

1. $ererea de ofertăa) produce efecte c*nd a(unge la destinatar ") nu produce efecte juridice dar are funcţia importantă de a declanşa dialogul precontractualc) este irevoca"ilă

d) tre"uie să fie făcută /n scris

1-. Acceptarea oferteia) nu poate fi expresăb) trebuie să rezulte dintrun fapt pozitiv (o declaraţie, o acţiune etc!) al destinataruluic) poate să rezulte dintr5o atitudine pasivă sau din tăcerea destinataruluid) se realizează /n prezenţa părţilor

10. 7egociatorii experimentaţi se ghidează după o serie de principii confirmate cum ar fi:a) "ormularea clară a obiectivelorb) ignorarea punctului de vedere al parteneruluic) respectarea dreptului la avantaje reciproce

d) tratarea partenerilor ce pe ni'te adversariAa!") #(a,c) $a!d) 8c!d)

1. $ontractul reprezintăa) comunicarea /n afaceri internaţionaleb) materializarea acordului de voinţăc) activitate de controld) activitate de contractare



12. Tipul de marfă reprezintăa) o parte reprezentativă a mărfii ce serve'te la determinarea calităţii mărfii contractateb) o marfă care se acceptă prin simpla vizionarec) un simbol al unei calităţi standard de care trebuie să se apropie c$t mai mult calitatea

mărfii ce urmează a fi livratăd) un indicator de eficienţă

13. 9n determinarea calităţii mărfii marcaa) permite identificarea calitativă a unui produs dintro gamă de produse similareb) reprezintă o parte reprezentativă a mărfiic) presupune că importatorul acceptă marfa a'a cum este,d) presupune că cumpărătorul examinează marfa 'i /'i dă consimţăm*ntul asupra ei

14. ;mportatorul va accepta marfa cu unele deprecieri calitative dacă /n contractul internaţional este prevăzută clauza:

a) %tel &uel' b) sound deliveredc) r<e5 terms,

d) după /ncercare

%6. &arca(ul neutru se utilizează atunci c*nda) marfa urmează să fie reexportată.b) se cere o manipulare atentăc) marfa răm*ne /n am"ala(ul producătoruluid) /n preţul mărfii nu se include nici preţul am"ala(ului intern

%1. = cam"ie care nu are /nscrisă scadenţa este plătită laa) 10 zileb) 6 de zilec) edere

d) un număr de zile de la emitere

%%. >icitaţiile au ca o"iect principal de comercializarea) mărfuri fungibileb) ma'ini 'i instalaţiic) mărfuri nefungi"ile 'i netipizated) mărfuri cu ridicata

%. ?e comercializează prin tehnica "urselor a) produse deteriorate pe parcursul transportuluib) ma'ini 'i instalaţiic) mărfuri generice, fungibile

d) mărfuri cu amănuntul

%-. Tranzacţiile tip "u<5"ac@,reprezintăa) operaţiuni paralele ce constau în combinarea unui transfer de tehnologie cu preluarea de

către furnizorul echipamentelor a producţiei obţinute de beneficiar cu ajutorul acestorechipamente

b) o formă a exportului indirectc) o parte dintr5un "un exportat este produs /n ţara importatoared) o operaţiune "rusieră



%0. $umpărarea /n compensarea) este practicată /n cazul "unurilor fungi"ileb) o parte dintrun bun exportat este produs în ţara importatoarec) se realizează pe ,pieţe de aucţiune,d) o formă a exportului indirect

%. 9n cazul unui contract de v*nzare internaţională! dovada originii mărfii se face prina) factura externăb) certificatul de calitatec) certificatul de origined) documentul de transport

%2. 9n cazul "iletului de ordina) emitentul cumulează funcţiile trăgătorului şi trasuluib) "eneficiarul cumulează funcţiile trăgătorului 'i trasuluic) emitentul cumulează funcţiile trăgătorului 'i "eneficiaruluid) trăgătorului cumulează toate funcţiile

%3. 9n cadrul pregătirii mărfii pentru export! numărul coletelor /n ordinea marcării lor se menţionează /n:a) factura externă ") factura pro formac) lista de colisajd) factura consulară

%4. iscul de preţ apare:a) datorită neconcordanţei în timp a valorii tranzacţiei ") datorită neconcordanţei cantităţii tranzacţionatec) datorită neconcordanţei /n timp a valorii transportuluid) datorită neconcordanţei /n timp a calităţii mărfii tranzacţionate

6. = ofertă produce efecte:a) din momentul /n care este expediată de ofertant ") c*nd destinatarul face o contraofertăc) c$nd ajunge la destinatar

d) c*nd se semnează contractul

1. = funcţie de informare asupra condiţiilor pieţei /mdepline'tea) =ferta ") contraofertac) cererea de ofertăd) comanda

%. $ompromisul /n cadrul negocierilor reprezintăa) concesii reciproceb) renunţarea la o"iecţiic) renunţarea totală la com"aterea o"iecţiilor d) concesii unilaterale

. = cam"ie poate fi garantată prin operaţiunea dea) scontare ") avalizarec) rescontare



d) acceptare. ?contarea unei cam"ia presupunea) garantarea ") acceptareac) încasarea înainte de scadenţăd) avalizarea

-. 8evizele sunta) titluri de credit pe termen scurt, denominalizate în monedă străină ") titluri de credit pe termen scurt! denominalizate /n monedă naţionalăc) sunt titluri de credit pe termen lung! denominalizate /n monedă străinăd) nu sunt titluri de credit

0. $am"ia este un document ce poate fi transmis de la un posesor la altul prima) andosare ") avalizarec) scontared) rescontare

. $lauza văzut 'i plăcut presupune căa) importatorul acceptă marfa a'a cum este ") importatorul acceptă marfa după /ncercarec) importatorul a văzut marfa înainte de semnarea contractului! declar$nduse mulţumit de

calitatea acesteiad) importatorul nu acceptă marfa

2. 9n cazul clauzei +"ruto per neto, v*nzătorula) /n preţul mărfii se include nici preţul am"ala(ului intern nici al celui extern ") costul am"ala(ului ridicat) se calculează separat de al mărfii am"ala(ul se facturează separat

c) preţul ambalajului este cuprins în preţul mărfiid) /n preţul mărfii nu se include nici preţul am"ala(ului intern nici al celui extern

3. Bvitarea sau diminuarea riscului de preţ se poate realiza prina) includerea /n contract a unor clauze specifice ") v*nzarea produselor cu plata imediatac) desfă'urarea operativă o"ligatiilor contractualed) toate răspunsurile de mai sus

4. 8upa cauzele care determină producerea lor! riscurile pot fi:a) naturale

") politicec) administratived) manageriale

Aa! "! c) #a!c!d) $a!"!c) D(a,b,c,d)

-6 = clauze destinată diminuarii sau evitării riscului de preţ estea) clauza co' valutar ") $lauza generala $.B.B.C=.7.D.)c) clauza va'utară simplă



d) toate cele de mai sus

-1. iscul valutar reprezintă posi"ilitatea apariţiei unei pierderi /n cadrul unei tranzacţiieconomice sau financiare ca urmare a :

a) modificării cursului valutar în care se face plata, între momentul încheieriicontractului şi cel al scadenţei ") modificării preţului intre momentul /ncheierii contractului 'i cel al scadenteic) /n situaţia plăţii imediated) niciun răspuns corect

-%. Tehnicile contractului de prevenire si diminuare a riscului valutar urmăresc :a) Alegerea celei mai "une variante pentru modeda platii ") Anticiparea sau intarzierea efectuarii platii sau intarzierii prin fixarea scadentei platii siintroducerea unor mar(e asiguratorii in pret corelate cu prognozele privind evolutia monedei platii c) ealizarea unei strategii financiar valutare la nivelul fiecarei firme implicate in afacerearespectiva urmarind sincronizarea incasarilor cu platile in aceiasi valuta d) Eolosirea celor mai adecvate clauze valutare

Aa!"!d) #a!c!d) $a!") D(a,b,c,d)

-. 7u sunt incluse /n categoria riscurilor comerciale riscurilea) privind "onitatea partenerilor comercialib) privind negocierea neurmată de contractarec) de scumpire a materiilor primed) naturale

--. >icitaţiile de exporta) presupune cumpărarea unei mărfi /n regim de import 'i v*nzarea ei /n regim de export ") are ca o"iect prelucrarea materiilor prime! materialelor aparţin*nd uneia dintre părţi de

către cealaltă partec) se mai numesc pieţe de aucţiuned) exprimă acordul de voinţă al părţilor! referitor la transferul dreptului de utilizare a

"revetului

-0. >ohn5ul are ca o"iecta) prelucrarea materiilor prime, materialelor aparţin$nd uneia dintre părţi

(importatorul) de către cealaltă parte (exportatorul) ") presupune cumpărarea unei mărfi /n regim de import 'i v*nzarea ei /n regim de exportc) transferarea unui drept de proprietate industrială unei firme /n schim"ul unei sume de

"ani

d) toate reărpunsurile de mai sus

-. Bxportul direct se realizează prina) intermediul "ro@erilor b) birourile sau sucursalele propriic) reprezentanţi sau mandatari

d) niciun răspuns correct

-2. 9n funcţie de tehnicile de comercializare! distingem:



a) Preţuri de oligopol ") Preţuri de cartelc) *reţuri de licitaţied) preţuri de monopol

-3. 9n funcţie de poziţia celor care le stabilesc! avema) preţuri de producător

") cotaţii de "ursăc) preţuri de licitaţied) preţuri de catalog

-4. Blemente luate /n calcul /n fundamentarea preţurilor sunt:a) raportul dintre cerere 'i ofertă ") condiţiile de platăc) con(unctura internaţionalăd) toate răspunsurile sunt corecte

06. eprezintă metode de fundamentare a preţuluia) &etoda preţului specific

") &etoda Eischer c) &etoda proporţionalităţii multipled) toate cele de mai sus

Teste Grila Tranzactii Comerciale

Documents

Transcript of Teste Grila Tranzactii Comerciale