Test 1Subiectul I:Dreptul financiar1.1.Definiti dreptul financiar(cel putin 3 notiuni).Dreptul financiar poate fi definitca fiind format dintotalitatea actelor normative care reglementeaz relaiile de constituire, repartizare i utilizare a fondurilor bneti ale statului i ale instituiilor publice, destinate satisfacerii sarcinilor social-economice ale societii.Dreptulfinanciartotalitateanormelordedreptcarereglementeazaraporturilesocialeceaparlaconstituirea,utilizarea fondurilor banesti a statului,destinate satisfacerii sarcinilor si necesitatilor social-economice a societatii.Dreptfinanciar-reprezinta ramura de drept alcatuita din norme de drept in vederea reglementarii relatiilorfinanciare,utilizarii fondurilorbanesti,destinate interesuluipublic.1.2.Clasificati izvoarele dreptului financiar:Izvoarele dreptului financiar sunt alctuite din totalitatea actelor normative care reglementeaz raporturile juridicefinanciare. n raport degradul de generalitate sau specificitate, sedisting urmtoarele izvoare:A. IZVOARE COMUNE ALEDREPTULUI FINANCIARAstfel, n ierarhia izvoarelor, comune distingem ca prim izvor de drept financiar - Constituia. Legeafundamental a rii prevede dispoziii referitoarela elaborarea, aprobarea i executarea bugetului public naional i acontului de incheiere a exerciiului bugetar, deasemenea prin normele constituionale sunt stabilite competentele statului cu privire la gestiunea banului public, sarcinireferitoare la controlul execuiei bugetare, politica valutar, politica fiscal. Ca izvoare comune semai disting, legile ordinare aleparlamentului, decretele prezideniale i hotrriiale guvernului.B.IZVOARE SPECIFICE ALE DREPTULUI FINANCIARIzvoarele specifice sunt actele normative care cuprind dispoziii referitoare la relaiile financiare. Ca izvoare specific ale dreptului financiar citm:1.CodulFiscalalRM2.CodulPenalalRM3.LegeaRMcuprivirelabani4.LegeaRMcuprivirelaBancaNationalaaMoldovei5.LegeaRMprivindsistemulbugetarsiprocesulbugetar6.LegeaContabilitatii7.LegeaRMprivindactivitateadeaudit8.HotarireaGuvernuluiRMprivindaprobareanormelorpentruefectuarea operatiunilorde casa ineconomianationalaa RM. Dupa scop:-acte de intocmire a bugetului de stat-acte de imprumut public,de formare siintrebuintare afondurilor banesti;-acte de control financiarDupa efectele produse:-acte financiare-acte juridice,manifestari de vointa.-operatiuni financiare-nu prodic efecte juridice darstau la baza emiterii actelor juridice financiare,ele sunt acte decalcul aveniturilor,cheltuielilor savirsite defunctionari de specialitate financiar-contabila.Dupa aparitie(organul care le-a emis):-Legi-sunt emise deParlament cu aplicabilitate asupra statului,al unitatilor administrativ-teritoriale siinstintutiilorpublice.-Acorduri internationale-izvoare de drept cu conditia ca RMsa fie parte la acestaccord si acestea sa fieratificate de Parlament.-Hotaririle Guvernului-se emit pentru organizarea executariilegilor.-Actele normative ale MF-acte normative prin care se instituie norme juridice care dezolta si detaliaza cuprinsul dispozitiilor generale din legile despecialitate financiara.1.3.Argumentati locul si rolul dreptului financiar in sistemul dreptului:Totalitatea normelor juridice indiferent de continut si domeniu de aplicare sunt strans legate intre elesi formeaza un tot bine inchegat si sub aspectul unui ansamblu coerent, logic, ce se prezinta sub forma unui sistem.In ceea ce privesteacest sistem, putem mentiona ca include normele de conduita instituite de catrestat sub forma institutiilor juridice si a ramurilor de drept.O opinie unanima este aceea conform careia dreptul financiar face partedin dreptul public.Referitor la domeniul public putem afirma ca normele juridice financiare asigura constituirea de fonduri in vederea finantarii si administrarii nevoilor deinteres general, ca sidestinatia si modul de realizare afinantarii.In cazul domeniului privat, normele juridice care privesc finantele publice isi indreapta atentia si eforturile invederea:-delimitarii si colectarii resurselor publice dela contribuabili;-incurajarii prin intermediul unor facilitati fiscale aunor activitati economice;-stoparii unor activitati comerciale infunctie de interesul public;-sustinerii unor comercianti pentru progres sidezvoltare;-derularii unor activitati conexe, prin intermediul unor instrumente financiare aflate ladispozitia statului. Inluminacelorprezentatemaisusseintrevedenecesitateaexprimariiideiiconformcareiadreptulfinanciar prezinta o importanta sporita si un puternic rol activ, avand in vedereca prin normele juridice ce contribuie la formarea sa poate sprijinisi stimula anumite sectoare productive dineconomie.In ceea ce priveste locul ocupat de catre dreptul financiar in cadrul sistemului de drept roman si tinand cont si de existenta celor doua mari diviziuni ale dreptului, putem afirma ca ramura dreptului financiar face parte din dreptul public deoarece reglementeaza prin propriile normeinterese cu carater general, public.In cadrul dreptului public, dreptul financiar seregaseste in legatura cu dreptulconstitutional, ramura de mare importanta care s-a consacrat prinintermediul Constitutiei. Reglementarile constitutionale contureaza oserie dedirectii generale de actiune catre bugetul de stat, procedura bugetara, impozite sitaxe.O alta relatieo reprezinta relatia cudreptul administrativ, intrucat aceasta ramura dedrept cuprinde dispozitii privitoare la organele puterii execiutive, organele financiare de stat ce facparte din administratia de stat si constituie adminstratiafinantelor publice.2Tinand cont de faptul ca exista o seriede masuri coercitive in domeniul dreptului financiar ce privesc constatarea si sanctionareainfractiunilor, putemafirmacaacestaposeda relatiicudreptpenal. Legaturacudreptulmunciirezida in formarea siutilizarea fondurilor bugetului destat, pentru asigurarile sociale de statsi alte resursefinanciare. O altastransa legatura se remarca intre dreptul financiar, dreptul civil si drept comercial, avand in vedere ca cele trei ramuri inglobeaza norme juridice ce reglementeaza intr-o maniera prioritararaporturi patrimoniale ceau ca obiect anumite drepturi precum si obligatii cepot ficuantificate, determinate siconcretizate prin intermediul monedei. Legaturi ale dreptului financiar se pot constata si in ceea cepriveste dreptul international public prin afirmarea unor conventii incheiate intre state, impuse de necesitatile si interesele financiare, cumar fi credite externe, evitarea dublei impuneri, precum si determinarea detaxe si scutiri vamale.O ultima relatie este aceea data de legaturile financiare cu dreptul comunitar, prin apropierea dreptului nostrubugetar de cel european, deinstituirea taxei pe valoare adaugata caprincipal impozit, si de armonizarea legislatiei financiare romane culegislatia europeana.Subiectul 2:Dreptul bugetar2.1.Definiti notiunea de buget(inclusiv conf legislatiei RM):Bugetul reprezint un procedeu economic-financiar, cu caracter evalutiv, programatic icomparativ, compus din dou pri, respectiv din partea de venituri i parteade cheltuieli, care se ntocmete pentru o perioad determinat,n legturcu resursele financiare ale oricrei persoane fizice sau juridice.Se poate observa c ne referim la buget, n general, cainstrument de lucru n munca financiar de evideniere aveniturilor ce sepoate realiza i a cheltuielilor ce urmeaza fi efectuate ntr-o perioad determinat de timp de ctre orice persoan fizic sau juridic, indiferent dac sunt persoane de drept public sau de dreptprivat.Noiunea de buget public a fost definit de legeca fiind documentul prin care sunt prevzute i aprobate n fiecare anveniturile i cheltuielile sau,dup caz,numai cheltuielile, n funcie de sistemul de finanare a instituiilor publice.Dei legea arat c se refer, naceti termeni, la noiunea de buget, din cuprinsul acestei definiii rezult c, de fapt,ea se refer lanoiunea de buget public, aa cum am prezentat-o.n literatura de specialitate este consacrat ideea c bugetul public reprezint actul juridic necesar pentru stabilirea i autorizarea prealabil a veniturilor i cheltuielilor publice .Conform legislatiei prin buget se intelege un document in care sunt inscrise cheltuielile statului si veniturile necesare pentru acoperirea acestora.Bugetul de stateste elaborat anual de catreGuvern si aprobat ulterior de Parlament.Bugetul de stat mai estenumit si Legea finantelor.2.2.Argumentati importanta principiilorsi ordinea repartizarii veniturilor si cheltuielilorbugetare:Repartizarea veniturilor si cheltuielilor in sistemul bugetar estesubordonata unor regulide conduita in vederea solutionarii unor probleme principale:-se acorda statului si administratiei de stat acel volum de resurse financiarecare sa asigure indeplinirea de catre aceste organe a functiilor puse in sarcina lor;-sa asigure asa cheltuieli bugetare care sa corespunda sferelor de activitate a acestor organe.Procesul de repartizare aveniturilor si cheltuielilor se bazeaza peurmatoarele principii:1.Principiul reglementarii uniforme(centralizate)-se exprima instabilirea prin actenormative a bazelorcomunecare determina sistemul de venituri si cheltuieli de diferit nivel,ordinea de aprobare a normativelor de defalcari sau modalitatea deutilizare a mijloacelor bugetareimprumutate.2.Principiul echilibrarii maximal posibile a bugetului-se infaptuieste in conditiile deficitului bugetar cronic printr-un sistem de masuri special elaborate careduc la inlaturarea sau lamicsorarea acestui fenomen.3.Principiul subordonarii administrative,insemnatatii obiective simasurilor finantate-din buget sefinanteaza actiunile carese atribuie la competenta fiecarui organ de stat.4.Principiul teritorialitatii treceriiin fond aveniturilor-foarte important laconstituirea bugetelor locale.5.Principiul autonomiei autoritatilor publice localela repartizarea unor venituri.2.3.Evaluati natura juridica a bugetului de stat a RM:Sub aspectul naturii juridice a bugetului de stat in literature de specialitate s-au formulat o serie de teorii:1.Bugetul este un act administrative pentru caatit veniturile citsi cheltuielile bugetare sunt evaluari realizate deagentiiadministrativi.2.Bugetul este un act legislativ-este o decizie care emana de la puterea legislativa.3.Bugetul este un act administrativ+legislativ-bugetul este o legein partea creatoare de dispozitii generale si esteun act administrativ in partea creatoare dedispozitii individuale.4.Are natura juridica de lege-se considera ca bugetul este adoptat printr-o lege care poarta denumirea de Legebugetara anuala.5.Bugetul este un plan financiar-imbraca forma unui actnormativ.Subiectul 3:Cheltuielile publice3.1.Definiti cheltuielile publice:Prin cheltuiele publice statul acopera necesitatile publice de bunuri si servicii considerate prioritare in fiecare perioada. Cheltuielile publice exprima relatii economico- sociale in forma baneasca care se manifesta intre stat, pe de o parte, si persoane fizicesi juridice, pe de alta parte,cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului, in scopul indeplinirii functiilor acestuia. Continutul economic al cheltuielilor publice seafla in stransa legatura cu destinatia lor, unele cheltuieli publice exprimand un consum definitiv de produs intern brut, iaraltele o avansare de produs intern brut. Cheltuielile publice nu inseamna acelasi lucru cucheltuielile bugetare. Cheltuielile publice se refera latotalitatea cheltuielilor efectuate in domeniul public prin interiorul institutiilor publice care seacopera fie de la bugetul statului fie din bugetele proprii. Cheltuielile publice inseamna numai acele cheltuieli care se acopera de labugetul administratiei centrale destat, din bugetele locale sau dinbugetul asigurarilor sociale de stat. Cheltuielile bugetare sunt cheltuieli publice dar nutoate cheltuielile publice sunt cheltuieli bugetare.3.2.Clasificati cheltuielile publice:Clasificaia cheltuielilor publice se facepe mai multe criterii:1.Clasificaia administrativ pecriteriul instituiilor prin intermediul crora se efectueaz cheltuieli publice(ministere, instituii publice autonome, uniti administrativ teritoriale.)2.Clasificaia economic pedou criterii: al scopului n care sunt efectuate plile (cheltuieli publice curente sau defuncionare i cheltuieli publice de capital sau de investiii); al existenei sau nu a uneicontraprestaii (cheltuieli publice ale serviciilor publice, numite iadministrative icheltuieli publice de transfer).3.Clasificaia funcional pe criteriul sectoarelor deactivitate ctre care suntrepartizate resursele financiare publice(a) n domeniul social: nvmnt, sanitare, ocrotire social ; b)n domeniul cercetrii; c)n domeniul economic(investiii, acordarea de subvenii i faciliti; d)n domeniul aprrii i siguranei naionale; e)n domeniul administrativ public central i local; f)n ceea ce privetedobnzile aferente datoriei publice).4.Clasificaia financiar pe criteriul momentului efecturii ia efectului avut deacestea (cheltuielile publice definitive caracterizate prin faptul cse finalizeaz cu pli lascadene ferme, certificnd lichidarea total a angajrii statului pentru efectuarea cheltuielilor prevzute n buget; cheltuieli publice temporare: majoritatea sunt operaiunide trezorerie urmate de pli cu scadene certe; cheltuieli publice virtuale: pe carestatul le va realiza n anumite condiii doar).5.Si pe criteriul formei demanifestare (cu/ fr contraprestaie; definitive/ provizorii; speciale/ globale)6.Clasificaia dup rolul cheltuielilor publice n reproducia social potfi: cheltuieli publice negative (reale) i cheltuieli publice pozitive (economice)7.Clasificaia folosit deinstituiile specializate ale O.N.U. pecriteriile:a) funcional (cheltuielile publice sunt mprite n cheltuielipentru: servicii publice, aprare, educaie, sntate,securitate social, locuine i serviciicomunale, recreaie, cultur i religie, aciuni economice, altescopuri)b) economic (cheltuielile publice reprezentndun consumfinal i cheltuielile publice nscopul formrii brute decapital)Astfel, cheltuielile publice se mpart dup criteriul economic n:-cheltuieli curente (de personal, demateriale i servicii, subvenii, prime, transferuri, dobnzi aferente datoriei publice, rezerve);-cheltuieli de capital mprumuturi acordate (pentru finalizri de obiectivestabilite prin convenii, pentru creditarea agriculturi-rambursri de credite ipli de dobnzi i comisioane la credite externe i interne.Dup criteriul funcional, cheltuielile publice se mparte n:serviciipublice generale aprare, ordine public i siguran naional social-culturaleservicii i dezvoltare public, locuine mediu i ape aciuni economicealte aciuni transferuri mprumuturi acordate pli de dobnzi ialte cheltuieli aferente datoriei publicefonduri derezerv.3.3.Formulati structura cheltuielilor publice conform bugetului pentru anul 2005:Nivelul si structura cheltuielilor publice sint stabilite infunctie de nevoilepublice care urmeaza conform prioritatilor acestora,si ierarhizarii lor pe anumite criterii,sa fierealizat in perioada considerate(anul financiar,anul bugetar).Cheltuielile publice reflecta cererea deresurse,dar volumul veniturilor posibile de realizat reflecta oferta deresurse.Introducerea cheltuielilor publice in buget presupune diferite etape:-Identificarea nevoilor-Stabilirea importantei nevoilor si ierarhizarea lor;-Urgenta rezolvarii acestor cheltuieli;-Eficacitatea cheltuielilor;-Eforturi si efecte.Test 2Subiectul 1:Circulatia monetara1.1.Relatati despre functiile monedei:Functiile monedei au evoluat in timp odata cu dezvoltarea productiei si schimbul de marfuri. La aparitie moneda a servit ca masura a valorii simijloc de circulatie a marfurilor: incepand a fi practicate apoi vanzarile de creditsi imprumutul de capital, ea dobandeste si rolul demijloc de plata, pentru ca in celedin urma, odata cu crearea pietei mondiale, sa indeplineasca functia de bani universali, slujind in circulatia internationala a valorilor materiale ca mijloc general de schimb. Functia de evaluare a valorilor economice. Cu moneda se masoara valori materiale, se exprima preturile, puterea de cumparare, creditul. Functia demijlocire a schimburilor de bunuri siservicii prin intermediul operatiunilor de vanzare-cumparare.Moneda mijloceste circulatia marfurilor, ea insasi fiind omarfa intermediara. Moneda a evoluat neintrerupt cu productia si schimbul de marfuri; prinschimb, produsele devin marfuri a carorcirculatie este inlesnita de moneda. Functia de mijlocire a platilor. Moneda dobandeste calitatea de moneda legala pentru ca creditorul este obligat sa primeasca moneda aflata in circulatie la data lichidarii unei datorii. Ea poate fi intrebuintata la efectuarea oricaror plati, de catre oricare dintre subiectele de drept, indiferent de categoria marfurilor oriserviciilor supuse acestui act commercial. Functia de mijlocire a creditului. Creditul reprezinta transmiterea temporara a unei puteri de cumparare; el este un imprumut de moneda.Moneda serveste ca mijloc de acordarea creditului. Functia de mijlocire a economiilor. Disponibilitatile temporare ale populatiei se pot valorifica prin intermediul monedei. In acest mod, moneda transforma incapital, care sepoate utiliza eficient incirculatia monetara. Functia de tezaurizare. Cu ajutorul monedei se pot pastra si transfera valorile care secer mentinute in timp pe operioada indelungata. De asemenea, valorile pot trece dela un detinator la altul in modul cel mai eficient prin intermediul monedei. Tezaurizarea se realizeaza inconditiile circulatiei banilor cu valoare integrala (de aur)cand functia de mijloc de circulatie si deplata este indeplinita de catre monedele din metal obisnuit sau bancnote, acestibani lipsiti de valoare intrinse ca inlocuindu-i pe cei din metal pretios, care sunt transformati in lingouri, putand fi pastrati ori vanduti sub aceasta forma, dupagreutate, ca oricemarfa. Functia sociala dedistribuire si redistribuire a bunurilor siserviciilor. Produsul social se distribuie cu ajutorul monedei celor care au contribuit direct sau indirect la crearea lui. Moneda inlesneste o buna utilizare a factorilor de productie nationala, asigurand orepartitie cat mai justa aprodusului social.Aceste functii ale monedei nu se cerindeplinite cu necesitate, cumulativ, de catre omarfa pentru a fi considerate moneda. Este suficient ca ea sa indeplineasca o singura functie din cele amintite pentru adeveni moneda, daca este asimilata ca atare.In ultimii ani moneda exista tot mai rar prinmaterialitatea ei, dar exista totdeauna prin functiile pe carele indeplineste.1.2.Determinati factorii care influenteaza suma de bani si viteza de circulatie a banilor:Suma de bani necesara circulatiei monetare reprezintaun ansamblu de preturi alemarfurilor si serviciilor vindute si incasate a platilor scadente influentate de preturilemarfurilor si serviciilor vindute pecredit sau compensatie toate acestea in functie de viteza de rotatie abanilor.Factorii ce influenteaza suma debani:-Factorul intentiei directe;-Volumul produselor;-Nivelul preturilor;-Dezvoltarea platilor fara numerar.Viteza de circulatie a banilor exprima numarul de tranzactii lacare poate servi ounitatet baneasca.Este influentata de urmatorii factori:-Cu cit suma este mai mica viteza maimare;-Stabilitateasocial-economica siconjuncture;-Gradul de coincidenta intre incasarile veniturilor de catrepopulatie si momentul platilor effectuate decaterpopulatie;-Increderea populatiei in puterea decumparare a monedei.1.3.Evaluati rolul BNM in circulatia monetara:Banca Naional a Moldovei este opersoan juridic public autonom i este responsabil fa deParlament.Obiectivul principal al Bncii Naionale estede a realiza ia menine stabilitatea monedei naionale. Banca Naional conlucreaz cu Guvernul n realizarea obiectivelor sale i,conform legii, ntreprinde aciunile necesare pentru a realiza o astfel deconlucrare. Banca Naional aduce periodic la cunotina publicului rezultatele analizei macroeconomice, evoluiei pieei financiare i informaia statistic, inclusiv ceaprivind masa monetar, acordarea creditelor, balana de pli isituaia pieei valutare. n scopul ndeplinirii atribuiilor sale Banca Naional aredreptul s emit hotrri, regulamente, instruciuni i ordonane. Actele normative ale Bncii Naionale, care sntobligatorii pentru instituiile financiare i alte persoanejuridice i fizice,se public nMonitorul Oficial al Republicii Moldova i intr n vigoarefie la data publicrii lor,fie la o alt dat prevzut ntextul actului respectiv, cu condiia informrii publicului .In 1991, conform legislatiei a fost format un sistem bancar de doua niveluri, in careBanca Nationala a Moldovei (B.N.M.) indeplineste functia debanca centrala, dar nu este angajata inactivitatea bancara comerciala. In iunie si iulie 1995 Parlamentul a adoptat doua legi cu privire la B.N.M. si institutiile financiare.Aceste legi includ elemente indreptate spre intarirea roluluiB.N.M. in elaborarea si implimentarea politicii monetare si valutare si spre oactivitate sigura si durabila a sistemului financiar.B.N.M. este responsabila pentruautorizarea, supravegherea sireglementarea activitatii institutiilor financiare.Banca Naional a Moldovei a fost nfiinat n anul 1991. Atribuiile de baz ale B.N.M. sunt:stabilirea i promovarea politicii monetare ivalutare n stat;emisiunea monedei naionale;activitatea de bancher i agent fiscal al statului;autorizarea, supravegherea i reglementarea activitii instituiilor financiare;gestionarea rezervelor valutare alestatului;ntocmirea balanei de pli a statului.Bncii Naionale a Moldovei i revine un rolimportant n procesul de tranziie la economia de pia a RepubliciiMoldova. Din 1991 i pn n prezent au fost elaborate i implementate un ir demsuri eficiente n vederea stabilizrii mediului monetar i creditor. Cel mai important pas nacest sens a constituit introducerea n circulaie la 29 noiembrie 1993 a monedei naionale - leul moldovenesc - cu promovarea ulterioar a unei politici monetare ide credit anti inflaioniste. A foststopat inflaia galopant istabilizat monedeinaional. n anul 1995 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la Banca Naional a MoldoveiiLegea instituiilor financiare. Conform primei legiB.N.M. este independent n promovarea politicii monetare, fiind responsabil fa de Parlament. Cea de-a doua legesus-menionat are dreptscop crearea unui sectorfinanciar puternic i competitiv, neadmiterea riscului excesiv nacest sistem, protejarea intereselor deponenilor.Activitatea BNMpe piaa monetar este ndreptat spre meninerea condiiilor optimale aacestei piee, prin formarea i gestionarea unui sistem flexibil alinstrumentelor sale aplicate, sistemadecvat fluctuaiilor mediului macroeconomic, structurii pieei internefinanciare.Subiectul 2:Bugetul asigurarii sociale de stat2.1.Indentificati continutul bugetului asigurarilor sociale de stat:BASS este planul financiar anual carereflecta constituirea,repartizarea si utilizarea fondurilor banesti necesare ocrotirii pensionarilor,salariatilor si amembrilor de familie.BASS este ocomponenta a bugetului public national.Continutul sau trebuie privit sub 2aspecte:1.La venituri cuprinde:-contributia pentru asigurarile sociale de stat platite decatre agentii economici siinstitutii;-contributia salariatilor si alecelorlalti asigurati;-contributiile pentru asigurari sociale datorate de unitatile particulare bazate pelibera initiativa;-dobinzi pentru disponibilitatile din conturi;-contributiile differentiate alesalariatilor si pensionarilor care merg latratament balnear sau odihna.1.La cheltuieli cuprinde:-pensiile(pentru munca depusa silimita de virsta,invaliditate).-indemnizatiile siajutoarele de asigurari sociale(ajutor de deces,de ingrijirea copilului bolnav saucu handicap);-trimiter la tratament balnear si odihna;-cheltuieli cu plata taxelor postale ocazionate detransmiterea pensiilor;2.2.Selectati particularitatile executarii BASS:Executarea BASS consta in realizarea contributiei sia celorlalte venituri,in corelatie practice necesara cuplata pensiilor,indemnizatiilor si ajutoarelor banestiacordate din acestbuget.Particularitatile ceindividualizeaza executarea BASS privesc inspecial:1.Veniturile2.CheltuielileVeniturilebugetuluiasigurarilor sociale de stat provindincontributii de asigurari sociale, din dobinzi, din majoraripentru platacu intirziere acontributiilor, din alte venituri.Cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat acopera contra valoareaprestatiilorde asigurarisocialedin sistemulpublic, cheltuielile aferente organizarii si functionarii sistemului public,finantarii unor investitii proprii, alte cheltuieli prevazute de lege. Din veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat sepreleva anual pina la 3% pentru constituirea unui fond de rezerva. Fondulderezervacumulatnupoatedepasi50%dinnivelulcheltuielilorprevazutepentruanulbugetarrespectiv. Fondul derezerva seutilizeazapentru acoperireaprestatiilordeasigurari sociale in situatii temeinic motivate sau a altor cheltuieliale sistemului public,aprobate prinlegeabugetului asigurarilor sociale de stat.2.3.Formulati adoptarea BASS:Acest buget se intocmeste distinct de bugetul de stat,cuprinde relatiile financiare deconstituire,repartizare si utilizarea fondurilor benestinecesare asistentei si protectiei sociale.Elaborarea BASS este asigurata de MF publice in conformitate cu prevederile Legii prvindfinantele publice.BASS este examinat decomisia parlamentara despecialitate,celelalte comisii aleParlamentului si Directiajuridical a organului legislativ care prezinta Plenului Parlamentului un raport si avizla data stabilita de acesta. Concomitent,proiectul legii BASS este examinat deCurtea de Conturi careprezinta Parlamentului un avizladata stabilita de acesta. In baza avizelor Comisiilor permanente siavizului Directiei juridice,Comisia de specialitate intocmeste raportul silista de recomandari asupra legii BASSsi le prezintaParlamentului. Examinarea proiectului legii BASS in Parlament se efectueazain 3 lecturi.In fiecare lectura Parlamentul examineaza proiectul legii BASS si nota explicative.Legea bugetului poate fi adoptata si in 2 lecturi dacatoate chestiunile sunt examinate intr-o singura lectura.La prima lectura se examineaza:-directiile principale ale politicii bugetare ale asigurarii sociale de stat;-conceptiile de baza aproiectului;A doua lectura:-veniturile estimate sub forma decalcul si structura lor;-cheltuielile estimate:structura sidestinatia lor;-deficitul sau excedentul bugetului.A treia lectura:Parlamentulla prezentareaComisiei de specialitate:-examineaza alocatiile detaliate carevor fieffectuate;-stabileste alocatiile care vorfi finantate in mod prioritar;-examineaza altedetalieri din proiectul legii.Pina la 5 decembrie a fiecaruian Parlamentul adopta legea BASS care va fi promulagat de Presedintele statului,apoiva fi publicata si va intrain vigoare la 1ianuarie a urmatorului an. Daca LegeaBASS nu a fost adoptat cucel putin 3 zile inainte deexpirarea exercitiului bugetar,se aplica Legea BASS al anului precedent.Subiectul 3:Raspunderea juridica inprocesul executarii bugetare3.1.Definiti notiunea si rolul raspunderii juridice inprocesul de executare bugetara:Test 4Subiectul 1:Finantele publice1.1.Definiti notiunea de finante publiceNotiunea de finante provine din limba latina, corespondentul fiind termenulfinisce poate fi interpretat prin a termina, a incheia un diferend, o scadenta. De asemenea, expresia financia pecuniariase poate traduce ca plata unei sume de baniin cadrul unei tranzactii.Folosirea acestor termeni se va produce in jurul sec. XV in Franta, unde termenulfinancedesemna o suma debunuri, resurse banesti sau venit al statului. In dreptul englez, notiunea de finante desemna o administrare publica debani, suportul financiar al unei intreprinderi sau resursele financiare aleunui stat,companii ori persoane. In Germania secolelor XV si XVI, se foloseau inmod frecvent termenii definanzce presupunea efectuarea unei plati in bani si finanzercare-l desemna pe camatar. Inca din secolul al XIX-lea, in Romania s-a uzitat notiunea defisc,care denumea organul financiar insarcinat cu efectuarea unor operatiuni specifice precum incasarea impozitelor, a taxelor si amenzilor, precum si alte operatiunisimilare. Odata cu trecerea timpului, termenul de finante a capatat o conotatie variata si diversa incluzand bugetul statului,creditul, operatiunile bancare si de bursa, relatiilecambiale si altele. In opinia unor autori, finantele reprezinta relatiile aparute in procesul de asigurare si repartizare a fondurilor necesare statului exprimate valoric sub forma de bani. Aceste relatii se concretizeaza in transferuri banesti de la agentii economici, institutii si persoane fizice la bugetul de stat, de la bugetul de stat catre agentii economici, intre institutii si chiar ininteriorul unor structuri economice, cu prilejul formariisau utilizarii diferitelor fonduri O alta definitie a finantelor publice o propune D. D. Saguna sub urmatoarea forma:totalitatea relatiilor sociale denatura economica ce apar in procesul realizarii si repartizarii in forma baneasca, a resurselor necesare statuluipentru indeplinirea functiilor si sarcinilor sale.Tot in sensul definirii finantelor publice, profesorul I. Condor afirma ca:sunt caracterizate ca relatii referitoare la formarea si intrebuintarea fondurilor banesti ce se acumuleaza in bugetele publice si se utilizeaza in mod nerambursabil pentru satisfacerea nevoilor generale ale societatii1.2.Stabiliti si comparati trasaturile caracteristice ale conceptelor finantelor publice:Conceptiile specialistilor careabordeaza problema finantelor publice sunt urmatoarele:1.Finatele publiceclasice(sec.VIII-incep.sec.XX)2.Finantele publice moderne(primele decenii ale sec.XX-anii19703.Finantele publicepostmoderne(1970-prezent).Primul concept classic al finantelor publice era strins legat de perioada in carestatul isi desfasura activitatea dupa principiul laisser faire,laisser passer.In acea perioada finantele publice serveaudoar pentru constituirea fondurilorbanesti ale statului siaveau un caracter neutru. In cel de-al doilea concept spre deosebire deprimul,statul urmeaza sa joace un rol maiactiv in viata economica a societatii in vederea influentarii proceselor economice spre un curs mai favorabil. In comparative cu cele doua concepte,in cel de-al treilea secontureazaarmonizarea intereselor si interventia statului in sectorul privat,insa interventia statului se pronunta doar pentrua stabili cadrul juridic alacestei concurente depiata,in baza functionarii mecanismelor preturilor siimpiedicarii abuzurilor din parteamonopolurilor.1.3.Estimati activitatile financiareale statului la etapa actuala:La etapa actuala activitatea financiara a statului sebazeaza pe domeniul privat.statul constituind un sistemfinanciar complex de acte,operatiuni si institutii publice denatura financiara sau cu atributii financiare decontrol privind formarea si intrebuintarea fondurilor banesti ale statului,unitatilor administrative teritoriale si alealtor entitati de interes public.Facind referire la etapa actuala RM depaseste o perioada indelungatade tranzitie unde activitatea financiara isi are rolulsuperior pentru ameliorarea situatiei. In asemenea conditii statul trebuie sa cunoasca tehnicile de utilizare adisponibilitatilor banesti dinpartea contribuabililor pentru maximizarea profitului sirentabilitatea. O activitate financiara bine dezvoltata nuinseamna altceva decit intreprinderi sanatoase, business orientat spre odezvoltare continua, implimentarea noilortehnologii, toateacestea pentrumentinerea unui echilibrusistemuluifinanciar.Subiectul 2:Creditul2.1.Definiti notiunea de credit si elementele luiTermenul de credit si areetimologia n latinescul creditum, participiul trecut al verbului credere semnificndncrederea celui care da uneipersoane anumite bunuri, lucrari sau servicii, ca va primi n schimb valori corespunzatoare. n limba romna, notiunea de credit a patruns n secolul al XVIII- lea. Putem afirma caaparitia creditului a depins deun anumit stadiu de dezvoltare aschimbului, cnd vnzatorul ofereacumparatorului valori dentrebuintare nschimbul unei promisiuni ca va primi n curnd ovaloare. De asemenea, creditul a aparut din necesitatea stingerii obligatiilor dintre diferiti agenti economici n care moneda lichida nu poate face fata. Creditul reprezinta suma de bani pe care obanca o acorda unei persoane fizice sau juridice peo anumita perioada detimp, pna la o anumita data numita scadenta si pentru care primeste o dobnda. Raportul de credit priveste doua parti: oparte care acorda creditul, numita creditor sio parte care lprimeste, numitadebitor.Unii economisti considera ca ncrederea este principalul continut al creditului si deaceea l definesc ca fiind o categorie subiectiva, psihologica. Creditul mai estedefinit si cao forma particulara aschimbului; operatiunilede credit reprezentand de fapt operatiuni de schimb caracterizate prin existenta unui interval de timp care separa efectuarea prestatiei deefectuarea contraprestatiei.Elementele creditului:1.Subiectele raportului de credit, creditorul si debitorul prezinta o mare diversitate in ce priveste apartenenta la structurile social-economice, motivele angajarii inraport de creditsi durata angajarii sale. In calitate decreditori se afirma intreprinderile, care manevreaza importante disponibilitati monetare. In calitate de debitori alaturi de intreprinderi si populatie se afirma si statul, ca unul din principalii debitori.2.Termenul de garantie-perioada intre momentul angajarii creditului siinceperea rambursarii lui.3.Scadenta-momentul stabilitpentru intoarcereabunului.4.Ratele partiale-cele care se ramburseaza esalonat la anumite termene conformintelegerii stipulate in contractul decredit.5.Garantarea creditului(gajul)-este format din anumite bunuri care seconstituie la dispozitia creditorului sau a unui tert pentru asigurarea indeplinirii de catre debitor a unor obligatiuni de o valoare ingeneral mai redusa.6.Dobinda-o suma debani platita de debitor creditorului sau pentruimprumutul acordat peun termen determinat.2.2.Clasificati creditul:Formele principale sub care se prezinta creditul in economia de piatasunt:1.Creditul commercial-reprezinta creditul pe caresil acorda egentii economicila vinzarea marfii sub formaaminari iplatii.Creditul comercial semanifesta sub 2 forme:-Creditul comparator;-Creditul vinzator.2.Creditul bancar-participantii lacreditul bancar sunt reprezentati deun agent nebanbcar(producatorul sau agentul economic),pe de o parte,si banca-pe de alta parte.Dupa calitatea debitorului se face distinctiaintre:-Credite acordate PF-Credite acordate PJPF li se acorda urmatoarele forme de credit:-credite de trezorerie;-credite pentru constructii de locuinte,pe termenlung cu garantii ipotecare;Creditele acordate PJ(agentilor economici) pot aparea sub urmatoarele forme:-credite de exploatare;-credite de investitii;-credite speciale.Din punct de vedere alcalitatii debitorului sicreditorului,se face distinctia intre:1.Creditul privat-in care participantii la raportul decredit sunt subiect de dr privat;-Creditul public-in cadrul caruia debitorul este reprezentat de stat,iar populatia siagentii econmici apar incalitate decreditori.In functie de scopul acordarii creditelor:1.Credite de productie,care pot fi:-credite de exploatare;-credite de investitii;-credite de speculatii;-credite de circulatie;-credite de consum.Dupa natura garantiilor,se intilnesc urmatoarele forme de credite:1.Credite reale-sunt cele pentru care garantia se prezinta sub forma de:-garantie imobiliara concretizata intr-un contract de ipoteca asupra terenului sau cladirilor;-garabtie mobiliara,care consat in valorimobiliare;2.Credite personale-au la baza garantii morale,care se potprezenta astfel:-credite in alb acordate PF fara nicio formalitate;-credite personale cu gajindividual,caz in careo persoana terta garanteaza rambursarea cu propria-I raspundere morala;-credite persoanale cu gaj colectiv.Dupa intinderea drepturilor creditorului:1.Credite denuntabile-care s emanifesta atunci cindcreditorul isi rezerva dreptul caoricind,inainte descadenta,saceara rambursarea acestui credit,cu saufara avizarea debitorului.2.Credite nedenuntabile-cind creditorul are dreptul dea cererambursarea numai la o scadenta dinainte stabilita.3.Credite legate-caz in care creditorul conditioneaza acordara creditului de folosirea sain anumite scopuri convenite de debitor.Dupa modul de rambursare:1.Credite neamortizabile-pentru carerambursarea se faceintegral la scadenta.2.Credite amortizabile-caz in carerambursarea se face intranse egale sau neegale,formate din rate derambursta sidobinzi.Dupa termenul derambursare:1.Credite pe termen scurt-de la 1 luna-pina la 12 luni.2.Credite pe termen mediu-a caror rata de rambursare este de la 1an la 5 ani.3.Credite pe termen lung-a caror rata de rambursare depaseste 5 ani.4.Credite overnight-o banca ce se afla pe uncontinent ce este z icecrediteaza o alta banca de pe un altcontinent(SUA-Europa).2.3.Evaluati domeniul de utilizare a mijloacelor din imprumuturile externe:Domeniul de utilizare a mijloacelor din imprumuturile externe:1.Sustinerea balantei deplati;2.Finantarea prectelor deinvestitii pentru dezvoltarea domeniilor prioritare ale economiei;3.Acoperirea deficitului bugetar; 4.Finantarea cheltuielilor legate de lichidareaconsecintelor calamitatilor naturale si altorsituatii extraordinare;5.Finantarea cheltuielilor rezonabile legate decontractul datorat de stat;6.Importul de materie prima;7.Onorarea obligatiilor asumate prin acordarea garantiilorde stat pentruimprumuturi;8.Serviciul de refinantare datoriei contractate anterior.Subiectul 3:Veniturile publice3.1.Definiti notiunea impozitului si taxei:Etimologic, cuvantul ,,impozit" provinedin limba latina de la,,impositum", care semnificaobligatie publica.Gaston Jeze considera ca ,,impozitul este instatele moderne o prestatie pecuniarapretinsa cetateniilor cu scopul acoperirii cheltuielilor de interes general".Louis Trotabas intelege prin impozite ,,procedeul de repartizare a creantelor bugetare intre cetateni, in functie de capacitatea lorcontributiva".Lucien Mehl si Peirre Beltrane definesc impozitul ca ,, oprestatie pecuniara, pretinsa de autoritatea publica de la persoane fizice simorale, dupa capacitatea lor contributive si faracontra prestatie determinata, in principalpentru acoperirea cheltuielilor publice, si inmod accesoriu, cu scopuri interventioniste publice".Ioan Talpos sintetizeaza urmatoarea definitie: ,,impozitul reprezinta oforma de prelevaresilita, la dispozitia statului, fara contraprestatie directa si imediata si cu titlu nerestituibil a unei parti din veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice in vedereaacoperirii unor necesitati publice''. Cu alte cuvinte, impozitul reprezinta ,,plata baneasca, obligatorie, generala, definita si nereciprocaefectuata de persoane fizice sijuridice pentru sustinerea cheltuielilor publice, in cuantumul si latermenele stabilite prin lege,fara obligatia din partea statului de apresta platitorului un echivalent direct siimediat''.Cuvantul,,taxa''isi are originea in limba greaca,unde intalnim ,,taxis'' cu sensul de fixare de impozit.Taxele sunt plati facute de persoane fizice sau juridice, de regula, pentru serviciile prestate in favoarea acestora de unagent economic, o institutie sauun serviciu deutilitate publica. Spre deosebire deimpozit,taxele dau dreptul platitorului sabeneficieze de uncontra serviciu direct si imediat, insa deregula nu se pune semnul egalitatii intre costul serviciului efectuat de catre stat sau institutiile sale si suma perceputa cu titlu de taxa.3.2.Clasificati impozitele:Exist i se folosesc numeroase impozite. Gruparea lor n clase dup trsturi comune constituie o necesitatede o potriv teoretic i utilitar.a)Dup forma n care se percep,impozitele se clasific- impozite n natur: nu sunt specificeactivitii financiare. S-au practicat preponderent n societile precapitaliste,mbrcnd forma prestaiilor i drilor n natur. -impozite n bani: s-au folosit sporadic n ornduirile vechi. Cunosc mare amploare n capitalism, cnd relaiilebneti devinpredominante, iar serviciile publice se dezvolt. Constituiebaza fiscal a statului modern.b)Dup obiectul impunerii, impozitele se grupeaza in :- impozite pe avere: care afecteaz bunurile de natur mobiliar sau imobiliar ale contribuabililor (impozitul pecldiri, pe terenuri,- impozite pe venit: care vizeaz veniturile persoanelor fizice sau pe cele ale societilor comerciale (impozitul peprofit).- impozite peconsum (cheltuieli): care vizeaz cheltuielile de consum (accizele, taxa pevaloare adugat).c)n funcie de scopulurmrit exist:- impozite financiare (cu caracter fiscal): care se instituie n vederea realizrii de venituri necesare acoperirii cheltuielilor publice. Sunt incluse n aceast categorieaproape toate impozitele.-impozite deordine: introdusecu intenia limitrii unoraciunisau pentru atingereaunuiel cenu arecharacter fiscal. De exemplu, prin impozite ridicate pe importul unor produse seurmrete protejarea produselor autohtone de concurena strina; practicarea de impozite mari pe tutun, alcool, are ca scop protejarea sntii populaiei, i exemplele pot continua.d)n raport cu frecvena realizrii lor, impozitele pot fi:- permanente: adic se instituie i se ncaseaz periodic, prezint o anumit regularitate (sunt anuale, trimestriale, lunare, chenzinale, decadale, etc), cuprinznd impozitele obinuit practicate.- incidentale (ntmpltoare): se introduc i se percep o singur dat (de pild, impozitul pe averea i ctigul de rzboi).e)Dup instituia care le administreaz, impozitele se potclasifica n:- impozite de stat: caren statele de tipfederal sunt ale federaiei, ale statelor, provinciilor sauregiunilor acesteia,iarnstateledetipunitaraparinadministraieicentraledestat.Celemainumeroaseiimportanteimpozitesunt incluse n aceast categorie.- impozite locale: care sunt comunale i ale organului teritorial administrativ. Sunt considerate impozite de interes local.f)n funcie de aria de cuprindere amateriei supuse impozitrii, impozitele pot figrupate n:- impozite sintetice: care se aeaz asupra ansamblului materiei impozabile aparinnd unei persoane fizice orijuridice, fr consideraiuni privind natura componentelor. Avem de a face,n acest caz, cuimpozitul general, fie pevenit, fie pe consum (pe cifra de afaceri) -impozite analitice:care seinstituieasuprafiecreicomponenteamaterieiimpozabilenproprietateaunuicontribuabil. Acestea sunt impozite particulare, adic attea impozite cte venituri obine o anumit persoan sau cte elemente de patrimoniu exist.g)Dup incidena asupra pltitorilor, impozitele pot fi:- impozite directe (convenionale): se caracterizeaz prinincidena direct asupra contribuabililor, elefiind stabilitenominal, n funcie de mrimeaveniturilor i/sau a veniturilor acestora.La rndul lor, impozitele directe pot fi grupate n:impozite reale (obiective): se caracterizeaz prin aceea c se stabilesc asupra obiectivelor impozabile, fr a ine seam de situaia personal a subiectului impozitului. Din categoria impozitelor reale fac parte:impozitul funciar; impozitul pe cldiri; impozitul pe activitile industriale comerciale, profesiile liberale;impozitul pe capitalul mobiliar.impozite personale (subiective): sunt aezate asupra veniturilor sau averilor contribuabililor iin seama desituaia personal a acestora. n aceast categorie sunt incluse: impozitul pe veniturile persoanelor fizice i impozitul peveniturilesocietilordecapital;impozitelepeavere:impozitulpeavereapropriu-zis ,impozitul pe circulaia averii i impozitul pe sporul de avere.-impozite indirecte (neconvenionale): impozite care sepercep cu ocazia vnzrilor debunuri, prestrilor de servicii sau executrii de lucrri.3.3.Selectati modalitatile de stingere a obligatiei bugetare:Stingereaobligaiilor fiscale prin plat:Stingerea obligaiilor fiscale are loc,de regul, prin aceast modalitate, contribuabilii executndu-i de bunvoieobligaia impus n mod unilateral de ctrestat. Plata sumelor cuvenite bugetului de stat sepoate realiza, n funciede caracteristicile veniturilor bugetare, potrivit prevederilor legalecare le instituie, nuna din urmtoarele modaliti:prin plat direct, prin reinere la surs, prin aplicare ianulare de timbre fiscale mobile.Compensarea :Aceasta modalitate de stingere a obligatiei bugetare intervine in situatia in care un contribuabil a platit bugetului general consolidat o suma nedatorata sau a platit mai mult decat datora. Sumele astfel platite se vor compensa cu alteobligatii fiscale alecontribuabilului, restante sauviitoare.Compensarea este alternativa cu restituirea acestor sume.Compensarea se face de organul fiscal competent la cererea debitorului sau inainte de restituirea ori rambursarea sumelor cuvenite acestuia.Organul fiscal poate efectuacompensaredin oficiu ori decate ori constata existenta unor creante reciproce.Stingereaobligatiei fiscale prin anulare:Stingerea obligatiei fiscale prin anulare seefectueaza prin acte cucaracter general sau individual, adoptate conform legislatiei.Data stingerii obligatiei fiscale prin anulare este considerata data indicata n actul de anulare sau data ntrarii nvigoare a actului legislativprivind anularea obligatiei fiscale.nscrierile nconturile personale privind stingerea obligatiilor fiscale prin anulare seefectueaza n temeiul documentelor fiscale interne, elaborate de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, precumsi tinnd cont delamuririle date organelor fiscale privind particularitatile executarii pentru fiecare actlegislativ privind anularea obligatiei fiscale.Stingereaobligatiei fiscale prin prescriptie:Stingerea obligatiei fiscale prin prescriptie se efectueaza n urma survenirii termenelor de prescriptie pentru determinarea obligatiei fiscale sau stingerea ei prinexecutare silita.Data a stingerii obligatiei fiscale prinprescriptive este considerata prima zi dupa data n care aexpirat termenul de prescriptie. nscrierile n conturile personale privind stingerea obligatiilor fiscale prin prescriptiese efectueaza n temeiul documentelor fiscale interne, elaborate de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, nscopul reflectarii n sistemul de evidenta al Serviciului Fiscal de Stat adeciziei scrise aconducerii organului fiscal sau organului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, n functie defaptul care organ administreaza obligatia fiscala respectiva. n cazul serviciului de colectareaimpozitelor si taxelor locale, stingerea obligatiei fiscale prin prescriptie se efectueaza n baza deciziei adoptate de catreconsiliul local.Stingereaobligatiei fiscale prin scadereData stingerii obligatiei fiscale prin scadere este considerata data deciziei emise de organul cu atributii de administrare fiscala,care administreaza obligatia respectiva.nscrierile n conturile personaleprivind stingerea obligatiilor fiscale prin scadere seefectueaza n temeiul documentelor de uzintern, elaborate de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, n scopul reflectarii n sistemul de evidenta al Serviciului Fiscal deStat a deciziei conducerii organului fiscal sau organului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei,n functie defaptul care organ administreaza obligatia fiscala respectiva.n cazul serviciului de colectare a impozitelor sitaxelor locale,stingerea obligatiei fiscale prin scadere se efectueaza n baza deciziei adoptate de catre consiliul local.Stingereaobligatiei fiscale prin scadere:Data stingerii obligatiei fiscale prin scadere este considerata data deciziei emise de organul cu atributii de administrare fiscala,care administreaza obligatia respectiva. nscrierile n conturile personaleprivind stingerea obligatiilor fiscale prin scadere seefectueaza n temeiul documentelor de uzintern, elaborate de Inspectoratul FiscalPrincipal de Stat, n scopul reflectarii n sistemul de evidenta al Serviciului Fiscal deStat a deciziei conducerii organului fiscal sau organului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei,n functie defaptul careorgan administreaza obligatia fiscala respectiva. n cazul serviciului de colectare a impozitelor sitaxelor locale,stingerea obligatiei fiscale prin scadere se efectueaza n baza deciziei adoptate de catre consiliul local.Test 5Subiectul 1:Finantele publice1.1.Identificati trasaturile caracteristice ale finantelor publice:Trsturile finanelor publice:Sunt relaii cu caractereconomic, ntruct ele apar nprocesul formrii, repartizrii i utilizrii produsuluisocial.Apar n form bneasc, deoarece n cadrul produciei demrfuri i alaciunii legii valorii, produsul de producie, reproducie i decirculaie a mrfurilor, repartiia produsului social, relaiile de schimb,retribuirea muncii, precum i relaiile dintre agenii economici sau dintre acetia i persoanele fizice, se exprim prin intermediul banilor, n cadrul unorrelaii bneti. Noiunea de finane publice saurelaii financiare nu poate fi confundat cu cea debani sau relaii bneti. Banii reprezint o marf, iar finanele sunt relaii de constituire, repartizare iutilizare a mijloacelor bneti.Sunt relaii fr echivalent, adic nu presupun n mod necesar o contraprestaie direct din parteasubiectului beneficiar al mijloacelorbneti.Mijloacele bneti repartizate i utilizate de subiectele beneficiarenu se ramburseaz.1.2.Argumentati deosebirile dintre finantele publice si finantele private:Noiunile de finane publice i private sunt adecvate situaiei din rile cu economie de pia, ncare cea mai mare parte a mijloacelor de producie se afln proprietate privat, fapt care face posibil realizarea unei delimitrintre sectorulpublic i cel privat.Finanele publice sunt asociatentotdeauna cu statul, unitile administrativ-teritoriale, cheltuielile, mprumuturile i datoria acestora.Finanele private sunt asociate ntotdeauna cu activitile financiare alentreprinderilor economice, ale bncilor i societilor de asigurri private, nlegatur cu resursele inecesitile acestora, mprumuturile primite sauacordate,creanele de ncasat iobligaiile de plat, asigurrile i reasigurrile debunuri, persoane i rspundere civil.ntre finanele publice i cele clasice exist oserie de deosebiri dup cum urmeaz:Resursele necesare statului pentru realizarea funciilor i sarcinilor acestuia seprocur pe calea impozitelori taxelor, prin msuri de constrngere n principal, n timp ceresursele ntreprinderilor private i ale persoanelor fizice se procur de pepia, pe baze contractuale.Statul poate lua orice masur n legatur cu moneda naional, n timp ce ntreprinderile private nu pot dect s o foloseasc.Finanele publice sunt folosite n principal n scopul satisfacerii nevoilor generale ale societii, n timp ce finanele private sunt folosite nslujba realizrii de profit dectre ntreprinztorii particulari.Gestiunea finanelor publice este supus dreptului public, iar gestiunea financiar antreprinderilor private urmeaz regulile dreptului civil i comercial.1.3.Estimati functiile finantelor publice:Finanele publice sunt necesare, n modsubiectiv i obiectiv, deoarece contribuie larealizarea sarcinilor i funciilor statului, care nu ar putea fi nfptuite fr prghiile financiare. Mijloacele prin carefinanele publice, ca relaii financiare i ndeplinesc acest rol,sunt funciile acestora:funcia de repartiiefuncia de controlFuncia de repartiie semanifest n procesul repartiiei produsului social (produsului intern brut) icuprinde dou faze:constituirea fondurilor (resurselor) bnesti;redistribuirea (utilizarea) acestora.n prima faz are locformarea fondurilor publice de resurse bneti, aciune la care particip societi comerciale,regii autonome, instituii publice, alte persoane juridice ipersoanele fizice, indiferent dac sunt rezidente sau nerezidente. Fondurile publice de resurse se constituie n mai multe forme concrete cum sunt:impozitetaxecontribuii petru asigurri socialeamenzimajorri i penalizri de ntrzierevrsminte din profitul regiilor autonomevrsminte din veniturile instituiilor publiceredevene i chirii din concesiune i nchirieride terenuri i alte bunuri proprietate de statvenituri din valorificarea unorbunuri proprietate de stat i a bunurilor fr stpnrambursri ale mprumuturilor de statacordatedobnzi aferente i ajutoare primate Resursele din care se constituie fondurile publice provin din toate ramurile economice i din toatesectoarele sociale:public, privat, cooperatist, mixt. n proporiecovritoare, resursele bneti ale finanelor publice sunt mobilizate cu titlu definitiv i frcontraprestaie.A doua faz a funciei de repartiie o reprezint distribuirea fondurilor publice pe beneficiari persoane juridice ifizice. Distribuirea este dat n competena autoritilor publice i se face n raport curesursele financiare disponibilei cererea de resurse financiare. Distribuirea fondurilor publice nseamn stabilirea cheltuielilor publicepe destinaii: nvmnt, sntate, cultur,asigurri sociale i proteciesocial, gospodrire comunal i locuine, aprare naional, ordine public,administraie public,aciuni economice, datorie public.n cadrul fiecrei destinaii, resursele sedefalc pe beneficiari, obiective iaciuni. Distribuirea sau redistribuirea produsului intern brut (produsul social) are locn dou modaliti:n cadrul aceluiai tip deproprietate, cndare loc un transfer de resurse bneti ntre stat i unitile sale n ambele sensuricu schimbarea titlului de proprietate cnd transferul are loc ntre stat pe deo parte i agenii economici cucapital privat sau mixt i populaie pe dealta parte, i invers.Redistribuirea se poate realizea i pe plan extern, princontractarea de mprumuturi externe, acordarea demprumuturiexterne, achitarea cotizaiilor i contribuiilorctre organisme internaionale de ctre stat sau alteinstituii publice, primirea sau acordarea de ajutoare externe de ctre stat, . Funcia de control a finanelor publice se justific deoarece fondurile publice aparin ntregii societi. Sfera demanifestare a funciei de control este mai larga dect cea afunciei de repartiie, deoarece vizeaz, pe lng constituirea i repartizarea fondurilor financiare publice, i modul deutilizare a resurselor.Funcia de control a finanelor publice nu se limiteaz la modul de constiturire a fondurilor publice i larepartizarea acestora pe beneficiari, ciurmrete i legalitatea, necesitatea, oportunitatea i eficiena cu careinstituiile publice i agenii economici cu capital de stat utilizeaz n concret resursele bneti de care dispun.n consecin, controlul se efectueaz nu numai activitilor specifice funciei de repartiie, ci el seexercit i asupra produciei realizate n sectorul de stat, a schimbului i consumului ce are loc nacest sector.Subiectul 2:Pricedura bugetara2.1.Definiti notiunea legala si doctrinara a procedurii bugetare:Conform Legii privind sistemul bugetar si procesul bugetar : Procesul bugetar reprezint etape consecutive de elaborare, aprobare, executare i raportare aexecutrii bugetului.Procedura bugetara este activutatea care incepe cuelaborarea bugetului sise termina cu aprobarea dariide seama despre executarea lui pentru anul bugetarrespective .Conform doctrinei, prin procedura bugetara se intelege un ansamblu de acte sioperatiuni cu caracter tehnic sinormative infaptuite de organe specializate ale statului inscopul elaborarii ,adoptarii,executarii siincheierii bugetuluipublic national.2.2.Stabiliti importanta darii de seama cu privire la executarea bugetara:Procedura executiei bugetare annuale cuprindeactele si operatiunile de realizare a veniturilor si efectuare acheltuielilor prevazute delegea bugetara anuala.Procedura executiei bugetare este compusa din maimulte etape:1.Repartizarea lunara a veniturilor si cheltuielilor:responsabilitatea generala pentruexecutarea bugetului de statrevine Guvernului.n termen de 10 zile dup adoptarea legii bugetare anuale, Ministerul Finanelor: a) solicit de laautoritile publice centrale planurile de finanare ale acestora, precumi ale instituiilor subordonate; b) ntocmete repartizri lunare ale veniturilor prevzute de legea bugetar anuali de alte acte legislative. n termen de45 de ziledup publicarea legii bugetare anuale, Ministerul Finanelor aprob repartizarea lunar aveniturilor i cheltuielilor bugetului de stat conform Clasificaiei bugetare.MinisterulFinanelor poateaproba alocaii pentru fiecareprogram guvernamental. Repartizarea lunar se semneaz de ministrul finanelor sau deo persoan autorizat din Ministerul Finanelor, care aprob cererea de cheltuieli pentru un scop specific. Nici oautoritate public nu poate efectua cheltuieli frautorizaia semnat deministrul finanelor sau de persoana autorizat din MinisterulFinanelor.2.Executia partii de venituri abugetului:realizarea veniturilor anuale ale bugetului de stat sunt supusecerintelor de legalitate.n buget se percep impozitele, taxele i altencasri numai dac au fost stabilite prin lege.La colectarea veniturilor sunt necesare o serie de cate sioperatiuni:1.Identificarea veniturilor sibunurilor impozabile sitaxabile si stabilirea obligatiunilor fata de bugetul de stat;2.Incasarea veniturilor bugetare realizate inurma platii decatre subiectele platitoare a sumelor datorate bugetului destat;3.Urmarirea colectarii veniturilor bugetare care cuprinde o seriede masuri initiate de organele financiare si bancare in vederea asigurarii integrale sila termenele prevazute atuturor veniturilor bugetare.3.Executarea de casa a bugetului:operatiunile executiei de casa a bugetului de stat specifice si principalesunt:incasarea veniturilor bugetare,pastrarea fondurilor banesti realizate pina la scadentacheltuielilor bugetare sieliberareafondurilor banesti necesareefectuarii acestorcheltuieli conformnormelor privindexecutia platii decheltuieli a bugetului de stat.Executareade casa a bugetului de stat se efectueaz de Ministerul Finanelor prin Trezoreria de Stat prin mijloacebneti.Ministerul Finanelor poate angaja bncile, care activeaz pe teritoriul Republicii Moldova, n calitate deageni pentru efectuarea operaiunilor ce in de executarea de cas a bugetului.n realizareaacestor funcii Ministerul Finanelor este responsabil de:a) asigurarea evidenei stricte a veniturilor n baza ncasrilor efective n ordinea colectrii;b) efectuarea de cheltuieli, ncaz de existen a autorizaiei.c) administrarea veniturilor i cheltuielilor prin conturidistincte bazate pe Clasificaia bugetar;d) asigurarea serviciului datoriei de stat.La data de 31decembrie a fiecrui an,Ministerul Finanelor nchide toate conturile deschise n decursul anuluibugetar curent, pentru a ntocmi raportulannual.4.Executia partii de cheltuieli a bugetului:n procesul executrii bugetului de stat,autoritile publice potface cheltuieli pentru diverseprograme guvernamentale, cu condiia ca aceste alocaii s corespund legii bugetare anuale i sse efectueze n baza autorizatiei.Alocaiile aprobate pentru utilizri specifice nu pot fi redistribuite ntre destinatari.Alocaiile incluse n repartizarea lunar pentru utilizrispecifice nu pot fi transferate pentrualte utilizri fr notificarea i aprobareaministrului finanelor.Toate alocaiile se nchid la finele anului bugetar, cu excepia cazurilor n care, conform actelor norma tive, soldurilesnt accesibile spre utilizare nanul bugetar imediat urmtor. Dac anumite cheltuieli snt stabilite pentru un termen ce depete un an, sumele necesare snt prevzute n legilebugetare anuale ulterioare. Eventualele disponibiliti rmase neutilizate la fineleanului bugetar pot firealocate n anul bugetar viitor.2.3.Evaluati elaborarea proiectului bugetului de stat a RM:Aceasta etapa incepe in cursul anului . Astfel incit pina la finele fiecarui exercitiu bugetar sa se ajunga laadoptarea decatre parlament a bugetului elaborate. Elaborarea proiectului bugetului de stat ii revine Min. Finante astfel din punct de vederemetodologic la elaborarea proiectului budgetului de stat rolul important revineevaluarii sau estimariisi calculul evaluarii sau estimarii si calcului veniturilor si cheltuielilor bugetare precum si metodele utilizate in acest scop. In vederea estimarii veniturilor si cheltuielilor sunt utilizate urmatoarele metode:metoda autonomamatoda majorariimetoda evaluarii directeMetoda autonoma se i-au drept baza la intocmirea bugetului venitirilor si cheltuelilor ultimului buget al caruiexercitiu este incheiat si se efectueaza evaluarile formate care sunt influentate de modificarile in legislatia financiar-fiscala.Aceasta metoda nu necesitaun volum mare delucru dar prezinta un dezavantaj careeste rupt derealitate, dinmotivul ca functiile economice si sociale care au fost2 ani in urma nu se mentin peperioada elaborarii bugetului destat.Metoda majorara se bazeaza pe rezultatele executarii bugetare de stat pentru ultimii ani determinindu-se ritmul decrestere sau dupa caz de descrestere a veniturilor sicheltuelilor bugetare.Metoda evaluarii directe presupune efectuarea de calcule pentru fiecare sursa de venit si pentru fiecare categorie decheltuieli. In ceea ce priveste propunirele de buget in R.M.care sunt reprezentate de autoritatile publice conformstructurii si continutului determinat de catre Min.Finante cuprind :veniturile si cheltuelile realizate in anul bugetartrecut, veniturile si cheltuelile pentru viitor, estimate pentru cel putin 2 ani dupa anul viitor. In desfasurareaprocedural aelaborariiproiectuluibugetardestat unroldeosebit iirevineMin.Serviciilorpentruelaborarea proiectelor bugetare(Potrivit art. 17 a legiicu privire lasistemul bugetar si procesul bugetar, actiunile de baza necesarepentru elaborarea proectuluibudgetului de stat se prezinta Min. Finantelor de catre Min. Economiei care prezintaprognoza indicatorilor macro-economici pentru anul bugetar viitor,prognnoza indicatorilor asigurarii sociale destateste prezentata de catre C.N.A.S. precum si de Ministerul Sanatatii si a protectii sociale .Indicatorii FondurilorAsigurariiObligatoriideAsistentaMedicala,BancaNationala prezintaprognozabalanta deplatiacreditelor,sia obligatiilor externe .Ministeru Finante primeste propunerile de buget inaintate de autoritatile publice si la o data stabilita de catre Ministru le examineaza de comun accord cu reprezentantii acestor autoritati cu dreptul de a decide in ultima instanta revenindui Ministerului , inainteaza toate veniturile si cheltuelile financiare. Proiectul bugetului destat impreuna cu nota explicativainainteaza si cu anexele inainteaza guvernului notificarile bugetare de stat pe un an.Subiectul 3:Veniturile publice3.1.Relatati despre particularitatile taxelor comparativ cu impozitele:Spre deosebire deimpozit,taxele dau dreptul platitorului sabeneficieze de uncontraserviciu direct si imediat, insa deregula nu se pune semnul egalitatii intre costul serviciului efectuat de catre stat sau institutiile sale si suma perceputa cu titlu de taxa. Impozitele reprezinta o contributiebaneascaobligatory cutitlu nerambursabil, datorata, conform legii, decatrepersoanele fizice sau juridice pentru veniturile pe care le obtin sau pebunurile pe care le poseda. Impozitu este o plata cu titlu gratuit ce nu tine de efectuarea unor actiuni determinate si concrete de catre organele imputernicitesau personaele cu functie de raspundere a acestea pentru sau in raport cucontribuabilii care aachitat aceasta taxa.Taxa reprezinta plata efectuata de persoana fizica sau juridica pentru serviciile prestate acestora de institutiile publice. Taxa este o plata obligatorie cu titlu gratuit care nu este impozit .spre deosebire de impozit taxa se creaza prin:plata neechevalentasubiectul platilor este prcis determinat din momentul prestatiei serviciuluitaxa reprezinta plati efectuate de persoane fizice sau juridice pentru serviciile sau lucrarile prestate in mod direct sau indirect de catre institutiile speciale de statImpozitele si taxele auurmatoarele functii commune:contributii la formarea fondurilor generale de dezvoltare asocietatiredistribuirea unor venituri primare sau derivatereglarea unor fenomene economice sau sociale\3.2.Determinati elementele definitorii ale veniturilor bugetare:Veniturile bugetului de stat, reprezint acea parte a veniturilor publice cuvenit puterii centrale a statului, pentru afi folosit apoi nscopul ndeplinirii obiectivelor i programelor puteriicentrale, pe perioada ultimului an bugetar.Realizarea veniturilor bugetare se facen funcie denecesitatea repartiiei venitului naional, structura economiei naionale, gradul de dezvoltare teritorial a rii inivelul de dezvoltare a forelor de producie.Veniturile bugetare au unele elemente comune ce faciliteaz determinarea, urmrirea i realizarea lor cum ar fi:1.denumireavenituluibugetarsestabiletenraportdenaturafinanciareconomicijuridiccareocaracterizeaz, ex. impozit pe venit,pe profit, pe cldiri 2.debitorul sau subiectul impunerii contribuabilii adic persoane fizice, persoane juridice3.obiectul sau materia impozabil - sau baza impozabil este suma asupra creia se aplic o cot de impozit pt. a sestabilii valoarea impozituluicetrebuiepltit. nara noastrbunurileimpozabilesau taxabilesunt terenurile, cldirile, mijloacele detransport.4.unitatea de evaluare reprezint elementul care exprim cuantumul unitar al venitului bugetar n raport cubaza de calcul. Cuantumul unitar al venitului se stabilete printr-o cot de impunere carereprezint suma sauprocentul care se aplicasupra obiectului impozabil. n practic, cotele deimpunere au fost stabilite difereniat fiind aplicat o cot fix sau ocot procentual. Cota procentual poate fi de trei feluri:a.proporional cnd rmne neschimbatb.progresiv crete n raport cu creterea valorii bazei de calculc.regresiv pe msur ce baza de calcul sporete cotade impunere scade5.unitatea de impunere este reprezentat de unitatea prin care se exprim mrimea obiectului impozabil. Ex:la impozit pe venit monetar leu, dolar; la impozitul pe avere: metru ptrat, ha.6.asieta fiscal (modul de aezare al impozitului) dup obiectul sau materia impozabil const n totalitatea operaiunilor pe care organele fiscale le realizeaz n vederea identificrii subiecilor impozabili, stabilirii mrimii materiei impozabile i a cuantumului impozitului. Asieta constat existena unei creane fiscale astatului crend pentru contribuabili obligaia deplat a impozitului.Metode de aezare a impozitului:i.direct se realizeaz pe declaraia contribuabilului (contribuabilul este obligat s in o eviden aveniturilor i cheltuielilor, s ntocmeasc un bilan i s nainteze organelor fiscale declaraii din cares rezulte veniturile realizate) i pebaza declaraiei unei tere persoane, mrimea obiectului impozabilse stabilete pe baza declaraiei scrise a unei tere persoane care fixeaz ori cunoate mrimeaobiectului impozabilii.indirect presupune identificarea i evaluarea venitului bugetar prin raportare la aspectul exterioral obiectuluiimpozabiliii.metoda aezrii pe baze forfetare agentul de impunere i pltitorul stabilesc de comun accord mrimea aproximativ a materiei impozabile dup care seva plti impozituliv.metodaadministrativ agentul fiscal stabilete n mod unilateral mrimea materiei impozabile pebaza datelor existente la sediul organului financiar.7.perceperea venitului bugetar ncasarea venitului bugetar const n realizarea efectiv a sumei valorice debani i se realizeaz prin:a.plat direct const n plata datorat pe care contribuabilul oface nmod direct ncontul bugetului de stat din propriainiiativ la termenul stabilit.b.reinere i vrsare se aplic atunci cnd debitorul este angajatul unor uniti i primetede la acestea venituri care sunt surse impozabile. Impozitul este calculat i automat reinutdup care este vrsat la bugetul de stat, debitorul primind de la angajator un venit netc.aplicarea de timbre fiscale const n aplicarea i anularea de timbre fiscale pe acte emisecare sunt supuse la o anumit tax.8.termenele de plat sunt fixate prin lege, de regul au caracter imperativ i nerespectarea lor se sancioneazcu majorri9.nlesnirea,drepturilei obligaiile debitorilor sunt elemente pecare legea leprevede princarecontribuabilulbeneficiazdeanumiteavantajenfolosulpoliticiifiscaleastatului. nlesnireapresupunereducereasauscutirea de impozite. Drepturile decurg din regulile generale ale raportului juridic financiar-fiscal, debitorii fiind subieci pasivi. Obligaiile - contribuabilii sunt obligai s pun la dispoziia organelor fiscale toate documentele is ofere toateinformaiile pentru stabilirea exact a materiei impozabile10.rspunderea debitorilor dac nu-i ndeplinesc obligaiile fiscale, contribuabilii rspund administrativ, civil,penal n raport cu faptele comise.11.calificarea veniturilor bugetare d posibilitatea stabilirii caracterului central sau local a unui venit bugetar pentruasestabilisprececonturiurmeazssendrepteimpozituloritaxastabilitnsarcinacontribuabilului.3.3.Evaluati compartimentul venituri fiscale ale Legii bugetului de stat pentru anul 2005

Test 6Subiectul 1:Dreptul financiar:1.1.Indentificati obiectul si metoda de reglementaredreptului financiar.Dreptul financiar poate fi definit ca totalitatea normelor de drept care reglementeaza relatiile sociale ce apar la constituirea , administrarea, repartizarea siutilizarea fondurilor banesti a statului destinate satisfacerii sarcinilor sinecesitatilor social-economice alestatului. Obiectul de reglementare a dreptului financiar reprezinta o totalitate derelatii financiare si mai putem atribui fixarea sistemului financiar, distribuirea competentei in acest domeniu intre administratia central sicea locala in domeniul de activitatefinanciara a statului. Obiectul de reglementare a dreptului financiar reprezinta o totalitate de relatii sociale ce apar in procesul constituirii,administrarii, repartizarii si utilizarii fondurilor banesti ale statului si sunt reglementate de normele dreptuluifinanciar .Metoda de reglementare a dreptului financiar este metoda imperativa sau matoda subordonarii partilor in raportuljuridic,esentaeiconstainfaptulcaunuldintresubiecteimpuneoanumitaconduitceluilalt,adicanuarelocegalitatea subiectelor si obligativitatea subiectului de a seconforma celuilalt subiect.1.2.Stabiliti structura si felurile normei de drept financiar.Pornind de la notiunea de norma juridical a dreptului financiar se poate define ca o regulade conduita stabilita sau recunoscuta de stat, care cuprinde drepturile si obligatiile subiectelor participante la raportul de drept financiar si a carui respectare este asigurata deautoritatea de stat. Dupa continutul lor normele de drept financiar se clasifica in:materialeprocesualeMateriale sunt acelea ce stabilesc structura sistemului bugetar , forma si continutul obligatiilor financiare alepersoanelor fizice fata de stat adicaacelea care stabilesc drepturile si obligatiile subiectelor participante.Procesuale sunt cele care stabilescforma si modul de actiune a normelor material ex: prosedura bugetara ,stabilirea modalitatiide constituirae aorganilor financiare. Normele dreptului financiar au caracter general ,impersonal si privesc un numar nelimitat de participant si se aplica repetat in timp ori decite ori sunt intrunite conditiile vizate in ele. Dupa structura logico-juridca norma dreptului financiar are urmatoarele 3 elemente:ipoteza-indica imprejurarile incare se aplicadispozitiile normei de drept;dispozitia-indica conduit subiectilor sipoatefi:-onerative, adica obligatia de a face careva actiuni-prohibitive, adica obligatia de a se abtine de aface careva actiuni dispozitiveSanctiuneasuntstabilitesanctiunipecuniare(amenzifiscal,diferitemajorarideintirziere,suspendarea finantarii.

1.3.Analizati si argumentati felurilesi particularitatile asezarii sanctiunilor financiarein normelededreptfinanciar.Specificul normelor de dreptfinanciar consta in faptul ca spre deosebire de normele altor ramuri de drept reglementeaza raporturi care apar in procesul constituirii, repartizarii si utlizarii fondurilor de resurse banesti ale statului necesare realizarii sarcinilor sale.Astfel se stabilesc sanctiuni specific relatiilor de drept financiar:amenda fiscal(baneasca)majorari de intirzierisuspendarea finantariimajorarea dobinziivinzarea silita a garantiilor gajuluiIn dependent de gradul de pericol social si deconsecintele care au survenit.Subiectul 2:Creditul1.1.Relatati despre functiile creditului.Importanta si rolul creditului este determinat deurmatoarele functii:Functia distributive consta in redistribuirea resurselor banesti, disponibile la unmoment dat in economiesiacordarea de imprumuturi in alte sectoare, svere de activitate care au nevoe deresurse financiare.Functia de transformare a economiiei in investitii care se realizeaza conform regulei E=investitiile, adicaprin intermediul creditului sunt puse ladispozitia intreprinderilor economiile inactive.Functia de emisiune monetara, ca urmare a consolidarii ei decredit bazata pe increderea intre participanti la actuleconomicafostcreatemonedafiduciaracuovaloarefictivebazatapeincredere,iarulteriordeterminate de nevoile schimbului de marfuri apar si alte instrumente si tehnici de plata.Functia de asigurare a stabilitatii pretutilor, ea se realizeaza prin reglarea dimensiunilor cererei si ofertei,marfurilor si serviciilor creditindu-se pe deoparte consumul si pe de alta parte stocarile.1.2.Stabiliti domeniul de utilizare a mijloacelor din imprumuturile interne.Imprumuturile publice sunt veniturile extrordinare la care se recurge la dezechilibru budgetului adica atunci cindveniturile ordinare suntinsuficiete pentru aface partecheltuielilor. Imprumuturile destat suntrelatii contractual prin care creditorul transforma in proprietatea statului cu conditia rambursarii acestora de catre stat la expirarea termenului pentru care au fostacordate. Imprumuturile publiceau urmatoarele trasaturi:Utilizarea reproductive a acestui capital, in relatie cu creditul public intotdeauna se acorda superiritate statuluiRolul deosebit al statului este ca el incheie aceste contracte faraa asigura careva gajIn cazul creditului bancar contractual se incheie in baza principiului egalitatii partilor , in cazul creditului public uneori se aplicaprincipiul constringerii. Mijloacele obtinute din imprumuturile interne si externe se utilizeaza pentru dezvoltarea economiei tarii, crearea de noi locuri de munca, imbunatatirea conditiilor sosiale si ecologice din tara. Instrumentele generatoare de datorie destat interna sunt instrumente financiare reglementate de legislatia R.M., valorile destat emise pentru plasarea internaa imprumuturilor de stat..1.3.Elaborati planul unui imprumut extern.Creditul extern este creditu acordat de catre stat ,banci sau personae fizice sau juridice unor tari, banci sau persoanelor fizice sau juridice.Creditele pot fiacordate de institutii financiare international unor state;Credite interguvernamentale caresunt acordate de catre statealtor state;Credite acordate de catrestate unor institutii bancare particulare a altorstate.Un rol important intotalitatea veniturilor unui statalaturat resurselor financiare proprii. Revine si resurselor externe. Astfel din punct de vedere economic creditele externe trebuie in mare masura sa fiedestinate dezvoltarii lor economice sau sectoarelor economice care sunt dotate cu resurse economice interne. Dinpunct de vedere social credetele externe in primul rind trebuie sa postul tranzitiei pentru o perioada in care va fi mai usor desuportat rambursarea resurselor contractante anterior.Imprumuturile de stat externe sunt angajate cuscopul de acoperi ca sicele interne:Acoperirea deficitului bugetarPentru sustinerea balantelor de platiPentru finantarea proectelor de investitii indomeniile prioritare ale statuluiPentru importul de material prime si energeticeIn vederea securitatii de statDeservirea datoriei de statInlaturarea diferitelor consecinte ale calamitatilor naturaleFinantarea diferitelor reforme economice, care nu trebuie sa fie finantate de guvern, dar de diferite organizatiiinterguvernamentale.Subiectul 3:Bugetul local1.1.Relatati despre autonomia finantelor publice locale.Autoritatilepublice locale sunt o colectivitateumana delimitate teritorial care au autoritate publica diferita de celecentral de stat. Autonomiea financiara a acestora este absolute necesara deoarece autonomia, nu ar fi posibila administrarea fara autoritatile financiare care ii asigura suportul material a functionarii, comunitatile locale isicunosc posibilitatile proprii privind resursele de provenienta publica, dar mai ales nevoile privind cheltuielile ei trebuie acoperite pentru producerea de servicii publice la nivel local.Autonomia finantelor publice locale este:O clectivitate localaare dreptul la resursele propriiadecvate de care sa poata dispune liber invederea exercitarii atributiilor saleResursele financiare ale colectivitatii localetrebuie sa fieproportionale cu responsabilitatile stabilitede constitutieProtectia colectivitatilor locale mai slabe din punctde vedere financiarCel putin o parte din resursele financiare a colictivitatii locale trebuie sa seproduca impozite, taxe locale din proportiile stbilite de legeIn scopul finantarii propriilor obiective de investitii a colectivitatilor publice locale trebuie sa aiba acces la plata de capital.1.2.Stabiliti locul bugetelor locale in cadrul B.P.N.Pentru a aprecia locul bugetelor locale in sistemul bugetului de stat contemporan ne folosim de pondereli pe care leauveniturlesicheltuelileintotalulcelorconsolidate. Transformariledelabugetuldestatlabugeturilerationale,bugeturile central UTA Gagauzia, bugetul municipiului Chisinau, de la aceste bugete la bugetele locale. La elaborareabugetelor locale se tine cont:In termenul stabilit de Ministerul Finantelor directiile de finante ale autoritatilor publice locale depun la M.F. pentru analiza, prognoza tuturor tipurilor de impozite sitaxe ce urmeaza a fiincasate in anul urmator precum si proiectile bugetelor locale de nivelul 2In termen cel mult 30 zile de la data publicarii legii bugetului autoritatile publice locale aducbugetele aprobateIn termenul stabiliy de M.F. directiile de finante prezinta M.F. rapoarte trimestriale si anuale privind executia bugetalor respective.1.3.Interpretati procesul adoptarii de nivelul doi.Finantelor unitatilor administrativ-teritoriale se administreaza in conditiile Legii privindfinantele publice locale conform principiului autonomiei locale. Procesul bugetar si bugetele unitatilor administrative-teritoriale de nivelul 1 si 2 sunt independente unul de altul precum si de bugetul de stat. Autoritatile publice locale dispun de baza fiscal proprie (distinct de cea astatului) constituite din impozite cuantumul caror este stabilit in legeacu privire lafinantelepublice locale.Baza fiscal a autoritatilor publice locale va fi proportional competentei lor proprie prevazuta de Constitutie, de prezenta lege si financiare necesare alte acte legislative. Autoritatile publice locale dispun si de alte surse financiare cum ar fi : taxe locale, venituri si bunurile unitatilor administrative teritoriale si cele prevazute din prestari servicii. Veniturile nefiscalenu seinclude la calcularea transferurilor cu destinatie generala. Procedurile de disribuire a resursurilor financiare proprii ale autoritatilor publice locale precum si orice modificari a legislatiei referitoare la functionarea sistemului finantelor publice locale vor fi coordinate in mod obligatoriu cu structurile representative ale autoritatilor publice locale. Este interzisa orice delegare de competente fara alocarea de surse financiare, necesare pentru a acopericonstiturea realizarii competentei respective.Test 7Subiectul 1:Circulatia monetara1.1.Definiti emisiunea monetaraEmisiunea monetara-este acel drept a statelor de a bate moneda, reprezinta un atribut al suveranitatii lor monetare,care pe plan international a fost recunoscut pentru prima data, in mod oficial, in anul 1929 si care consta inurmatoarele operatiuni: crearea semnelor banesti, adica tiparirea biletelor si baterea monedelor; stocarea de catre emitent a semnelor banesti, punerea in circulatie a semnelor banesti create in acest scop, respectiv retragerea acestora.1.2.Stabiliti avantajele (dezavantajele) platilor fara numerar:Platilefaranumerarconstauinfaptul camonedace artrebui safacaobiectulplatii,inlocsafieinminatabeneficiarului in formade moneda manuala estesubstituita printr-odispozitie prin caredin disponibilul existent incontul platitorului se trece incontul beneficiarului suma convenita drept plata.Avantaje:Numerarul disponibil al PF siPJ ar reprezenta un capital in stare latenta. Acelasi capital fiind pus la institutiebancara ar putea fi investit in activitati economice,iar detinatorul capata un profit(dobinda).Prin aceste palti suntinlaturate riscurile legate de prestarea simanipularea numerarului;Platile cu numerar presupun odeplasare sau a platitorului sau a beneficiarului,acestea insa nu.Platile fara numerar pot fi revazute,verificate,controlate in baza documentelor dinbaza contabilului.Prin aceste plati detinatorul are posibilitatea sa se elibereze de perocuparile de plata aunor sumeperiodice, sume benesti legate cuasigurarea circulatiei numerarului.Dezavantaje:Un dezavantaj al platilor faranumerar este legat derisc, de neincredere-deblocarea sistemului de siguranta.1.3.Estimati platile in numerar facute de PJ conform legislatiei:Platile in numerar sunt acelea in care se intrbuinteaza semnul monetar sau de hirtie sau de metal siconstau incompensarea drepturilor si obligatiilor de plata reciproca.Din analiza efectuarii platilor innumerar de catre PJsi anume la circulatia platilor innumerar exista restrictii. Conform Legii cu privire laantrprenoriat si intreprinderi presupune ca fa de ntreprinderi i organizaii, indiferentde tipul lor de proprietate iforma de organizare juridic, care efectueaz decontri n numerar n sum ce depete 1000 de lei pentru fiecaretranzacie. De asemenea pina la 10 miilunar la plata impozitelor si taxelor. In vederea combaterii evaziunii fiscale la efectuarea decontarilor in numerar precum si indeplinirii de catre agentii economici a prevederilor legaleprivind protectia consumatorilor, Guvernul prin Hotarirea nr.447 din28.04.98 ahotarit de aobliga intreprinderile,organizatiile,intitutiile,filialele acestora indiferent de forma deproprietate si organizatorico-juridica care desfasoara activitatea de intreprinzator sipresteaza servicii in numerar sautilizeze masini de casa si control cu memorie fiscala. Se permite comercializarea fara utilizarea masinilor decasa:-fermierilor,PF si bisericilor. De asemenea:-activitatii posesorilor de patent deintreprinzatori;-servicii medicale;-comercializarea obiectelor decult in lacasurile religoase;-testerea serviciilor de avocat. Obligaiunileutilizatorilor- Utilizatorii snt obligai:a) s-i doteze subdiviziunile cu MCCde modele incluse n Registrul unic al mainilor de cas icontrolb) s nregistreze/renregistreze(s pun neviden) MCC,n modulstabilit, laorganul fiscal i s primeascRegistrul MCC i Registrul asisten tehnic, care se restituie dup legalizare, precum i Cartela de nregistrare a MCCperfectat nmodul stabilit;c) s in pentru fiecare MCC, pentrufiecare an de gestiune separat, un registru (Registrul MCC) i s-l legalizeze(consemneze) la organul fiscal n careeste nregistrat (renregistrat) MCC.e) s utilizeze MCC n stare bun defuncionare, care s fie sigilate de ctre organul fiscal nmodul stabilit.h) s afiezela vedere anunuri despre obligativitatea prezenei bonurilor decas la examinarea reclamaiilor consumatorilor i cererea dea prelua i pstra bonurile de cas. n cazul ncare la tranzacia comercial se anexeazi alte documente probatoare, anunurile vor facereferire la acestea;i) s exploateze mainile de cas i control conform Regulamentului cu privire la modul de exploatare amainilorde cas i control cu memorie fiscal;j) s asigure pstrarea documentaiei de exploatare pe toat perioada de exploatare a MCC, iar arapoartelor denchidere zilnic(lipite n Registrul MCC) i abenzilor de control - nu mai puin de5 ani de lamomentul emiteriiacestora;l) s ofere colaboratorilor organelor abilitate cu funcii de control, n limitele competenelor acestora, acces liber laMCC, la informaia i documentaia de exploatare a lor. Obligaiunileconsumatorilor .Consumatorul se oblig s prezinte, la examinarea reclamaiei depuse de el, precum ila cererea organelor decontrol n cadrul controalelor efectuate deacestea, bonul de cas (echivalentul lui) nmnat latranzacia comercial respectiv.Subiectul 2:Procedura bugetara2.1.Relatati despre continutul executiei bugetare:Executia bugetului avindimportanta practicade a garanta rolul acestui buget in viata publica este indrumata si controlatacu ajutorul evidentei contabile bugetare ca partea sistemului contabil unificat al economiei nationale. Executia bugetului public national presupune la fel ca realizarea venituluisi efectuarea cheltuielilor aprobateprin legea bugetuluianuala sa se facasub controlul unor organe de stat cu raspundre in activittea de stat.Controlul executarii bugetare se efectueaza de:1 Parlamenutl RM2 Curtea de conturi3 Ministerul finantelor. Dupa expirarea exercitiului financiaranual se procedeaza la intocmirea darii de seama contabile.2.2 Formulati adoptarea bugetului de stat al RMConform legii privind sistemul bugetar si procesul bugetar Guvernul prezinta parlamentului pina la 1octombrie a fiecarui an proiectul bugetului destat .Proiectul legii bugetare anuale include anexele sieste nsoii denota explicativ.Adiional laproiectul legii bugetare anuale. MinisterulFinanelor prezint calculeleveniturilor i cheltuielilorbugetare. Proiectul legii bugetare anuale este examinat do Comisia Economie, Buget iFinane, care prezint Parlamentului un aviz la data stabilit deacesta. Concomitent, proiectul legii bugetare anuale este examinat deCurtea de Conturi, care prezint Parlamentului un avizla data stabilit de acesta. Pe lng Comisia despecialitate, proiectul legii bugetare anuale seexamineaz de toate Comisiile permanente i Direcia juridic a Parlamentului. La data stabilit de Parlament, Comisiile permanente iDirecia juridic prezint avizele la proiectul legiibugetare anuale Comisiei Economie, Buget i Finane.n baza avizelor Comisiilorpermanente iavizului Direciei juridice. Comisia Economie.Buget i Finane ntocmeteraportul i lista derecomandri asupra proiectului legii bugetare anuale i le prezint Parlamentului la data stabilit de acesta. Examinarea proiectului legii bugetare anuale n Parlament se efectueaz n trei lecturi.n fiecare lecturParlamentul examineazproiectul legii bugetare anualei nota explicativ. Legea bugetar anual poale fi adoptat i in dou lecturi, dac toate chestiunile din lecturile doi i treisunt examinate ntr-o singur lectur.A ) Examinarea in prima lectur.n decursulprimei lecturi. Parlamentul audiaz raportul Guvernului i coraportul Comisiei Economie. Buget i Finane asupra proiectului legii bugetare anuale iexamineaz:a) direciile principale alepoliticii bugetare-fiscale;b) concepiile debaz ale proiectului. Parlamentul adopt. nprima lectur, proiectul legii bugetare anuale il remite Comisiei Economie. Bugeti Finanepentru pregtirea de examinare n a doua lectura n caz de respingere. Parlamentul stabilete un termen pentru mbuntire i prezentare repetata proiectului legiibugetare anuale n prima lectur.B ) Examinarea in a doua lectur.n decursullecturii a doua, Parlamentul, la prezentarea Comisiei Economie, Buget i Finane, examineaz:a)veniturileestimatesubformdecalculeistructuralor:b)cheltuielile estimate,structurii i destinaia, lor;c) deficitul scaiexcedentul bugetului destal. Parlamentul adopt. na doua lectur, proiectul legiibugetare anuale i lremite Comisiei Economie Buget iFinanepentru pregtirea de examinarea ri a treia lectur..n caz de respingere. Parlamentul stabilete un termen pentru mbuntire i prezentare repetata proiectului legiibugetare anuale n a doua lectur.C ) Examinarea in a treialectur.n decursullecturii a treia, Parlamentul la prezentarea Comisiei Economie. Buget iFinane:a) examineaz alocaiile detaliate pentruautoritile publice:b)stabiletealocaiile care vor fi finanate in mod prioritar;cj examineaz alte detalieri dinlegea bugetar anual. Pn la 5 decembrie a fiecruian. Parlamentul adopt legea bugetar anual, care va fi promulgat de Preedintelestatului, apoi va fi publicat i va intr nvigoare la 01 ianuarie a urmtorului an. Termenul de 5decembrie are uncaracter de orientare i nu produce niciun efect juridic dac a fostnclcat.2.3Argumentaticorelatiaputeriilegislativesiexecutiveinprocedurabugetara.Dupa cum am mentionat mai susConform legii privind sistemul bugetar sisi procesul bugetar Guvernul prezintaparlamentului pina la 1octombrie a fiecarui an proiectul bugetului de stat. Dar anterior acestiu lucruminister finantelor prezinta guvernuluiproiectul aupra caruia trebuie sa se pronunte. Proiectul min .finantelor este elaborat pebaza informatiilor si rapoartelor prezentate de autoritatilepublice Parlamentul dupa ce a primit de la guvern proiectul il prezinta curtii de conturi,care se pronuntacu un avizcatre parlament si acesta din urma purcede mai departe .Analizind aceasta etepa putem sa ne dam seam defsptul ca legaturile intre acestea puteri ale statului sunt strinse .Subiectul 3:Organele de activitate financiara a statului:3.1.Relatati despre atributiile financiare ale Presedintelui RMPotrivit dispoziiilor art. 74 alin. (3)din Constituia Republicii Moldova, legile, adoptate de Parlament, se trimit, spre promulgare Preedintelui Republicii Moldova. Promulgarea legii esteactul final al procedurii legislative iineexclusiv de competenaefului statului ..Este firesc caeful statului s aib posibilitatea de aexamina legea bugetar anual, adoptat de Parlamentul Republicii Moldova, exercitndu-i atribuiile constituionale ce irevin n aceastcalitate, de a asigura buna funcionare a autoritilor publice. Conform art. 93 alin.(l) dinConstituia Republicii Moldova .Preedintele Republicii Moldova promulg legile".Promulgarea legii bugetare anuale este operaiunea final aprocedurii legislative i eapermite efului statului sinvesteasc legea cu formul executorie, oblignd autoritile publice despecialitate financiar i cu atribuiifinanciare s procedeze la executarea prevederilor legii bugetului de stat pe anul urmtor de gestiune. Conform art. 94alin.(l) din Constituia statului nostru statueaz, cdecretul de promulgare a legiibugetare anuale emis dePreedintele Republicii "Moldova snt obligatorii pentru executarea pentreg teritoriul statului, avnd character normativ. Decretele