Teste Examen Grad Principal Asistent Medical

8/13/2019 Teste Examen Grad Principal Asistent Medical

1/134

SPECIALITATEA: MEDICINA GENERALA1. Elementele de mai jos nu sunt caracteristice emora!iei arteriale: a. culoarea san!elui este incisa

". san!ele tasneste sincron cu sistola cardiaca c. #orta cu care se $ierde san!ele este concordanta cu tensiunea accidentatului.

%. Elementele de mai jos sunt caracteristice emora!iei arteriale: a. e&ista sansa ciar la arterele mari ca san!erarea sa se o$reasca s$ontan ". culoarea san!elui este incisa c. san!ele tasneste sincron cu sistola cardiaca.

'. In care dintre emora!iile de mai jos se $ierde mai re$ede san!e: a. emora!ie (enoasa ". emora!ie (enoasa si ca$ilara c. emora!ie arteriala.

). In #unctie de #elul (asului care san!erea*a emora!iile $ot #i: a. e&teriori*ate ". arteriale+ (enoase+ ca$ilare+ mi&te c. interne+ e&terne+ interstitiale.

,. -emora!ia este: a. eliminarea $e !ura a unei cantitati de san!e $ro(enind din caile aeriene in#erioare ". san!ele este incoa!ula"il ca *atul de ca#ea c. eliminarea $e !ura a unei cantitati de san!e aerat+ s$umos du$a un acces de tuse.

. In emora!iile (enoase: a. san!erarea este di#u*a ". san!ele tasneste sincron cu "ataile cardiace c. san!ele este de culoare incisa.

/. -emora!ia e&teriori*ata este emora!ia care se $roduce atunci cand: a. san!erarea se #ace in a#ara or!anismului

". emora!ia se $roduce intr0o ca(itate iar eliminarea are loc du$a cat(a tim$ c. san!ele se (arsa intr0o ca(itate seroasa.

. -emora!ia e&terna este emora!ia care se $roduce atunci cand:

a. san!ele se (arsa intr0o ca(itate seroasa ". san!erarea se #ace in a#ara or!anismului c. emora!ia se $roduce intr0o ca(itatea iar eliminarea are loc du$a cat(a tim$.

2. -emora!ia interna este emora!ia care se $roduce atunci cand: a. san!ele se (arsa intr0o ca(itate seroasa ". san!erarea se #ace in a#ara or!anismului

c. san!ele se #ace intr0o ca(itate iar eliminarea are loc du$a cat(a tim$.

13. In emora!iile ca$ilare: a. san!ele iese in jet continuu

". san!erarea este di#u*a c. san!ele tasneste sincron cu diastola cardiaca.


2/134

11. Ce cantitate de san!e are un adult de 3 4!. : a. / litri ". )0, litri c. litri

1%. Care din emora!iile de mai jos se incadrea*a in emora!ia interna: a. ematom la ni(elul me*enterului ". re(arsarea san!elui in ca(itatea $leurala c. re(arsarea san!elui in (e*ica urinara.1'. Care din cau*ele de mai jos contri"uie in ru$tura s$linei in doi tim$i: a. cedarea re*istentei si ru$erea ca$sulei cu re(arsarea san!elui in $eritoneu ". #ra!ilitate (asculara

c. traumatismul s$linei cu emora!ie intras$lenica mentinuta de re*istenta ca$sulei.1). Ce #el de emora!ie are un accidentat care are in mod normal , litri de san!e si a $ierdut1., litri:

a. emora!ie mica ". emora!ie mare c. emora!ie mijlocie.1,. Care din emora!iile de mai jos sunt considerate 5emora!ii medicale5: a. emora!ia $rin ru$tura de ane(rism ". emora!ii datorate unor de#iciente ale #actorilor de coa!ulare c. emora!ii in ca*ul ulcerului !astro0duodenal.

1. Cau*a a!itatiei in #a*a de ince$ut a socului emora!ic este data de: a. (asoconstrictie ". an&ietate c. li$sa de o&i!enare a creierului.1/. Care din semnele de mai jos sunt rele(ante intr0o emo$ti*ie: a. san!ele din emo$ti*ie este incoa!ula"il ". "olna(ul de emo$ti*ie are o sen*atie de caldura retrosternala c. san!ele se e(acuea*a $rin (arsatura.

1. Care este cau*a tai$neii in ca*ul unei emora!ii: a. scaderea C6% din san!e si tesuturi ". cresterea cantitatii de C6% in san!e si e&citarea centrului res$irator din "ul" c. cresterea tensiunii arteriale in #a*a de ince$ut a emora!iei.

12. In ca*ul unei emora!ii mari+ cand tensiunea arteriala scade su" 303 mm -!+ cumreactionea*a riniciul: a. #unctionea*a normal+ urina este i$erconcentrata ". acumularea de meta"oliti creste (olumul san!erarii c. a$are insu#icienta renala acuta

%3. Cum este $ulsul in cursul unei emora!ii mari: a. $ulsul este sla" "atut+ #ili#orm ". $ulsul este aritmic c. $ulsul este "radicardic+ "ine "atut

%1. Care din $rocedeele de mai jos $ot duce la emosta*a de#initi(a:


3/134


4/134

'1. Nu sunt contraindicate in colica "iliara: a. tu"ajul duodenal ". administrarea de anti"iotice c. administrarea de o$iacee.

'%. In colica "iliara sunt $re*ente urmatoarele semne: a. tul"urari de tran*it ". semnul Mur$8 $re*ent c. $o*itie antial!ica in decu"it (en %d'12i tral''. -emosta*a $ro(i*orie este: a. o$rirea #ara inter(entie a unei emora!ii ". emosta*a acti(a $rin care se $oate o$ri un tim$ limitat o emora!ie c. o$rirea de#initi(a a emora!iei.

'). -emosta*a s$ontana este: a. o$rirea #ara inter(entie a unei emora!ii

". emosta*a acti(a $rin care se $oate o$ri un tim$ limitat emora!ia c. o$rirea de#initi(a a emora!iei.

',. In $rimele '0) luni de la emora!ie re#acerea or!anismului are loc $rin: a. eta$a de re#acere a #ierului ". eta$a ematolo!ica c. eta$a (olemica.

'. In $rimele ,0 *ile de la emora!ie re#acerea or!anismului are loc $rin: a. eta$a (olemica ". eta$a de re#acere a #ierului c. eta$a ematolo!ica

'/. La un $acient cu emora!ie+ insu#icienta renala acuta se $oate instala atunci candtensiunea arteriala scade su": a. 133 mm -! ". 1)3 mm -! c. 3 mm -!

'. -emora!ia la ni(elul a$aratului di!esti( e&teriori*ata $rin (arsaturi se numeste: a. emateme*a

". ematurie c. emo$ti*ie.

'2. Este contraindicata administrarea in colica "iliara: a. $a$a(erina ". nitro!licerina c. mor#ina

)3. Este contraindicata administrarea in colica "iliara: a. #ortral ". cole"il

c. mial!in


5/134

)1. -emo$ti*ia $oate #i di#erentiata de emateme*a $rin #a$tul ca emo$ti*ia: a. contine resturi alimentare ". san!ele este aerat c. a$are in tim$ul unui e#ort de (arsatura.

)%. 9rmatoarele e&$lorari $araclinice con#irma $re*enta ulcerului !astric: a. S- crescut ". endosco$ia !astrica c. emora!ii oculte.

)'. E&amenul radiolo!ic cu sul#at de "ariu este indicat in: a. ulcerul steno*ant ". colica "iliara c. ulcerul $er#orat.

)). -emora!ia:

a. e&teriori*ata din caile na*ale se numeste emateme*a ". e&teriori*ata $rin materii #ecale se numeste melena c. datorata ru$erii (aricelor eso#a!iene se numeste emo$ti*ie.

),. Durerea cu sediul in i$ocondrul dre$t insotita de !returi si (arsaturi: a. colicii renale ". colicii "iliare c. in#arct de miocard.

). Caracteristicile durerii in ulcerul !astro0duodenal sunt: a. durere in i$ocondrul dre$t insotita de !returi si (arsaturi ". durere in e$i!astru+ (iolenta+ 5ca o lo(itura de $umnal5+ cu iradiere in umeri c. durere in etajul a"dominal su$erior intensa+ continua+ cu iradiere in s$ate.

)/. Mani#estarea clinica caracteristica litia*ei "iliare este: a. i$ertensiunea arteriala $oli$nee ". colica "iliara c. tensiune arteriala normala+ "radicardie.

). Sim$tomele litia*ei "iliare sunt: a. durere (iolenta in e$i!astru

". durere in etajul a"dominal su$erior c. durere 5lo(itura de $umnal5.

)2. Pentru ca san!ele sa #ie a$t $entru trans#u*ie continutul #laconului tre"uie sa #ie in $arteasu$erioara: a. rosu incis re$re*entat de ematii sedimentate ". !al"en citron re$re*entat de $lasma c. al"icios #ormat din leucocite.

,3. Sunt cau*e de emora!ie di!esti(a su$erioara: a. ulcerul aton

". cancerul !astric c. traumatismul cailor "iliara.


6/134

,1. Sunt cau*e de emora!ie di!esti(a su$erioara: a. rectocolitele ulceroemora!ice ". (arice eso#a!iene c. emoroi*ii.

,%. Ta"loul clinic in emora!ia di!esti(a su$erioara se caracteri*ea*a $rin: a. i$ertensiune arteriala

". "radicardie c. tendinta la li$otemie in ortostatism.

,'. -emosta*a $ro(i*orie cu ajutorul unui !arou se #ace $rin a$licarea acestuia: a. deasu$ra ranii cand emora!ia $ro(ine dintr0o artera ". deasu$ra ranii cand emora!ia $ro(ine dintr0o (ena c. in $la!a cand emora!ia $ro(ine dintr0o (ena

,). -emateme*a este: a. (arsatura san!inolenta ". e&$lectoratie san!inolenta c. scaun san!inolent

,,. Durerea in ulcerul !astric a$are: a. la '0) ore du$a masa ". la '3 de minute du$a masa c. nu are le!atura cu alimentatia.

,. In ulcerul !astro duodenal se $ot administra: a. alma!el ". cinidina c. midocalm.

,/. Semnul caracteristic in ulcerul !astric $er#orat este: a. meteorismul ". a!itatia e&trema c. 5a"domen de lemn5.

,. arsaturile ce contin alimente in!erate cu una0doua *ile inainte sunt caracteristice $entru:

a. ulcerul !astro0duodenal necom$licat ". (arice eso#a!iene c. steno*a $ilorica.

,2. 6 emora!ie di!esti(a in care $acientul a $ierdut 133301,33 ml san!e este: a. asim$tomatica numai in clinostatism de !ra(itate medie ". are semne clinice caracteri*ate $rin taicardie+ ameteli+ (edere ca $rin ceata+ li$otemie c. are semnele caracteristice socului emora!ic.

3. 6 emora!ie di!esti(a este medie cand $ierderea de san!e este intre: a. %,301333 ml iar emo!lo"ina este mai mare de 13 !r ;

". %,30,33 ml iar emo!lo"ina este mai mica de 13 !r ; c. 133301,33 ml iar emo!lo"ina este de 13 !r ;


7/134

1. Semnul lui Mur$8 $re*ent in colica "iliara inseamna ca $acientul $re*inta: a. durere la decom$resiune "rusca a $eretelui a"dominal ". durere la $al$area i$ocondrului dre$t c. durere la $al$area i$ocondrului stan! la ins$ir $ro#und.

%. 9nde a$licam !aroul in ca*ul unui $la!i in treimea medie a coa$sei dre$te din caretasneste san!ele rosu a$rins in jet continuu: a. deasu$ra $la!ii ". dedesu"tul $la!ii c. $este $ansamentul a$licat la ni(elul $la!ii.

'. Care sunt $recautiunile $entru $re(enirea socului de !arou: a. mentinerea !aroului $e o durata cat mai mica ". ridicarea ra$ida a !aroului cand accidentatul a ajuns in ser(iciul de cirur!ie c. ridicarea !aroului cat mai incet.

). Com$licatia cea mai #rec(enta a ulcerului !astro0duodenal este: a. cancerul !astric ". emora!ia di!esti(a c. !astrita cronica.

,. Sim$tomatolo!ia in emora!ia di!esti(a este: a. sen*atia de !reata+ (arsaturi+ caldura retrosternala ". $aloare+ trans$iratii reci a"undente+ i$otensiune arteriala c. sen*atia de !adilire a larin!elui+ !returi+ (arsaturi+ i$ertensiune arteriala.

. San!ele din emo$ti*ie este: a. de culoare rosu incis si cu resturi alimentare ". de culoarea *atului de ca#ea di!erat c. de culoare rosu a$rins+ aerat.

/. E&amenul radiolo!ic in ca*ul ulcerului !astro0duodenal $oate o#eri: a. semne directe si indirecte ". i$eraciditate a sucului !astric c. i$oaciditate a sucului !astric.

. Dia!nosticul de certitudine $entru ulcerul !astric se $une $e "a*a: a. datelor clinice ". e&amenului radiolo!ic c. e&amenul sucului !astric.

2. E&amenul util $entru $reci*area unor dia!nostice nesi!ure cand este (or"a de mali!nitateasau "eni!nitatea unui ulcer este: a. e&amenul radio!ra#ic ". !astrosco$ia c. cercetarea emora!iilor oculte.

/3. Caracteristicile durerii in ulcerul !astric sunt: a. durere in e$i!astru+ (iolenta+ 5ca o lo(itura de $umnal5 cu iradiere dorsala


8/134

". durere in i$ocondrul dre$t insotita de !returi si (arsaturi c. durere locali*ata in e$i!astru insotita de sen*atia de arsura ...

/1. -emo$ti*ia consta in eliminarea de san!e: a. din ca(itatea na*ala

". din stomacc. din caile res$iratorii in#erioare.

/%. In ca*ul ulcerului sunt $re*ente urmatoarele sim$tome: a. durere in e$i!astru insotita de !returi si (arsaturi ". sen*atia de arsura retrosternala care cedea*a la re$aus+ trans$iratii $ro#unde c. !returi+ (arsaturi+ caldura retrosternala.

/'. In emora!ia di!esti(a tratamentul de ur!enta este: a. re$aus la $at+ $un!a de !eata $e re!iunea e$i!astrica+ emostatice+ sedati(e ". re$aus la $at+ $un!a cu !eta $e re!iunea e$i!astrica+ $ro(ocarea (omei $entru

eliminarea san!elui c. re$aus la $at+ alimentatie licida+ emostatice+ o$iacee+ sedati(e.

/). Culoarea san!elui in emora!iile eso#a!iene este: a. rosu aerat+ s$umos ". rosu neaerat c. rosu incis+ "run.

/,. Colicistita acuta este: a. o in#ectie a colicistului cu E. Coli ". o in#lamatie acuta a colecistului c. o tul"urare a motricitatii colecistului.

/. -emosta*a $ro(i*orie este corecta daca: a. !aroul este mentinut o ora ". !aroul este mentinut o ora+ $au*a %0' minute c. !aroul este a$licat la e&tremitatea mem"relor.

//. Sunt mani#estari de incom$ati"ilitate de !ru$: a. "radi$nee res$iratorie ". durerile lom"are

c. ina$etenta./. Pro"a de com$ati"ilitate directa se #ace intre: a. san!ele $rimitorului si san!ele donatorului ". $lasma $rimitorului si san!ele donatorului c. $lasma $rimitorului si $lasma donatorului.

/2. Semnele unei emora!ii mari sunt: a. $aliditate+ taicardie si i$ertensiune ". $aliditate+ tai$nee+ i$otensiune c. i$otensiune+ taicardie+ ciano*a.

3. In metoda


9/134

a. cunoastem a!lutinele si (rem sa determinam a!lutino!enul ". cunoastem a!lutino!enul si (rem sa determinam a!lutina c. (rem sa determinam a!lutina cat si a!lutino!enul.

1. Prin metoda ". !ru$a c. !ru$a A.

%. Prin metoda ". !ru$a c. !ru$a 3=I>

'. Prin metoda Simonin san!ele nu se a!lutinea*a in nici o $icatura. Atunci carei !ru$ea$artine san!ele a!lutinat: a. !ru$a A=II> ". !ru$a A c. !ru$a 3=I>

). In metoda Simonin cunoastem: a. a!lutino!enul si tre"uie sa determinam a!lutinele ". a!lutina cat si a!lutino!enul c. a!lutinele si tre"uie sa determinam a!lutino!enul.

,. A!lutinele anti0R-: a. nu e&ista la cei nu R- ne!ati( ". nu e&ista la cei cu R- $o*iti( c. e&ista in am"ele situatii.

. 9n $acient cu !ru$a 3=I> R- $o*iti( ce #el de san!e $oate $rimi: a. !ru$a 3=I> R- $o*iti( ". !ru$a A=II> R- ne!ati( c. !ru$a R- $o*iti(.

/. Ce rol are solutia sta"ili*atoare care este introdusa in #laconul de san!e du$a recoltare: a. anticoa!ulant ". de conser(are c. $entru delimitarea celor ' *one.

. Donatorul uni(ersal $oate de(eni 5donator uni(ersal $ericulos5: a. cand trans#u*am cantitati mici de san!e 3=I> unui $rimitor cu alta !ru$a ". cand trans#u*am cantitati mari de san!e 3=I> unui $rimitor cu alta !ru$a c. cand trans#u*am cantitati de san!e su" 33 ml.

2. Care este tem$eratura o$tima $entru determinarea !ru$elor san!uine:

a. tem$eraturi su" 1 !rade Celsius ". tem$eraturi intre 101 !rade Celsius


10/134

c. tem$eraturi in %30%, !rade Celsius.

23. Du$a cat tim$ se #ace citirea #actorului R-: a. du$a '3 de minute ". du$a %3 de minute

c. du$a 3 de minute.

21. La ce tem$eratura se lucrea*a $ro"a de com$ati"ilitate directa ?ean"rau: a. %30%, !rade Celsius ". 101 !rade Celsius c. '/ !rade Celsius.

2%. Poate a(ea loc un accident $osttrans#u*ional $rin a!lutinare si emoli*a: a. cand trans#u*am san!e de aceeasi !ru$a cu san!ele $rimitorului ". cand trans#u*am san!e de !ru$a di#erita de a $rimitorului $este 3301333 ml c. cand trans#u*am san!e de !ru$a di#erita de a $rimitorului su" 33 ml.

2'. Pentru a #i trans#u*ata $lasma uscata tre"uie sa ai"a urmatorul as$ect: a. culoare !al"uie alternand cu *one de culoare incisa ". o culoare !al"uie alternand cu *one de $lasma licida c. s$on!ios+ ase*ata $e $eretii #laconului+ de culoare !al"uie.

2). Trans#u*ia cu san!e inte!ral este recomandata in urmatoarele situatii: a. socul $rin arsuri ". anemia emo#ilicilor in cri*a emora!ica c. anemii i$ocrome $roduse $rin emora!ii cronice.

2,. 9rmatoarele a#ectiuni sunt com$licatii la ni(elul #icatului a litia*ei "iliare: a. an!iocolita acuta ". #istula "iliara c. ciro*a e$atica.

2. 9rmatoarele a#ectiuni sunt com$licatii ale litia*ei "iliare la ni(elul tu"ului di!esti(: a. ileus "iliar ". discine*iile "iliare c. emocolecistul.

2/. Dia!nosticul di#erential in ca*ul ulcerului !astric se $oate #ace cu: a. steno*a $ilorica ". cancerul !astric

c. litia*a "iliara.

2. @actorii in#ectiosi determina #ormarea calculilor "iliari ast#el: a. $rin microsta*a creata de modi#icari distro#ice ". modi#ica com$o*itia cimica si P-0ul "ilei c. modi#ica concentratia colesterolului in#ectat in "ila.

22. Care din urmatorii calculi sunt trans$arenti la ra*ele :

a. calcul de car"onat de calciu ". calculi micsti


11/134

c. calcul de colesterol.

133. Accidentele $osttrans#u*ionale $rin su$raincarcare $ot sa a$ara la urmatorii "olna(i: a. "olna(i astenici ". "olna(i anemici

c. "olna(i i$ertensi(i.

131. Cantitatea ma&ima de san!e ce se $oate administra in %) la "olna(ii i$ertensi(i+ renalicronici este: a. 33 0 1333 ml ". '33 0 33 ml

c. %33 0 )33 ml.

13%. Cantitatea de san!e care se $oate administra in %) la "olna(ii cu o inima sanatoasaeste: a. 1333 0 1,33 ml

". %333 0 '333 ml c. /,3 0 1333 ml.

13'. -ematuria: a. a$are in ca*ul incom$ati"ilitatii de !ru$ ". a$are in socul emolitic c. a$are la administrarea de san!e ce contine aler!eni.

13). Pre*enta cor$ilor straini la ni(elul nasului in ca*uri recente determina urmatoarelesim$tome: a. sen*atia de in#undare a nasului+ idroree+ stranutB ". rinoree muco$urulenta+ ec*emaB c. mucoasa con!estionata aco$erita cu secretii $urulenteB13,. Cand cor$ul strain se a#la su" $leoa$a a$ar urmatoarele sim$tome : a. lacrimare+ #oto#o"ie+ durereB ". scaderea acuitatii (i*ualeB c. edem corneean.13. Cor$ii straini conjuncti(ali care nu sunt incla(ati $ot #i e&trasi: a. cu un tam$on de (ata curata $lasat $e o "a!eta de sticlaB ". $rin s$alare a"undenta a sacului conjuncti(al cu a$a sau o solutie de*in#ectantaB c. e&tra!erea cu ajutorul acelor de cor$i straini.

13/. In#lamatia din "ronsita acuta interesea*a: a. tot ar"orele "ronsic B ". "roniile mari si mijlociiB c. nu interesea*a #rec(ent traeeaB

13.


12/134

c. o in#lamatie su"acuta a mucoasei "ronsice+ interesind #rec(ent traeeaB

113. @a*ele de e(olutie clinica din "ronsita acuta sint: a. catar rino#arin!ian+ #a*a $roducti(e+ con(alescentaB ". #a*a de cori*a+ #a*a de cruditate+ #a*a de coctiuneB

c. #a*a de cruditate+ #a*a de coctiune+ #a*a de (indecareB111. @a*a de cruditate din "ronsita acuta durea*a: a. %0' *ileB ". 10, *ileB c. '0 *ileB11%.


13/134

1%3. E&$lorarea #unctionala in "ronsita cronica e(identia*a: a. cresterea EMSB ". semne de dis#unctie (entilatorie o"structi(eB c. cresterea de"itului (entilator ma&im $e minutB

1%1. Intr0un stadiu a(ansat din "ronsita cronica+ se e(identia*a ta"loul clinic de


14/134

1%2. Scaderea saturatiei in o&i!en a emo!lo"inei din sin!ele arterial+ din cadrul insu#icienteires$iratorii cornice+ are urmatoarele caracteristici : a. este constantaB ". este inconstantaB c. nu este o"li!atorie in insu#icienta res$iratorie cronicaB

1'3. Cresterea $resiunii $artiale a "io&idului de car"on+ in sin!ele arterial din cadrulinsu#icientei res$iratorii cronice+ are urmatoarele caracteristici: a. nu caracteri*ea*a insu#icienta res$iratorie cronicaB ". este inconstantaB c. este constantaB

1'1. Modi#icarile $atolo!ice caracteristice+ insu#icientei res$iratorii cronice+ $ot a$area: a. tre$tatB ". "ruscB c. (aria"ilB

1'%. Tratamentul $ro#ilactic din insu#icienta res$iratorie cronica+ urmareste: a. tratamentul "olilor care $ot com$ensa insu#icienta res$iratorieB ". tratamentul corect al "olilor care duc la insu#icienta res$iratorieB c. resta"ilirea $ermea"ilitatii "ronsice+ $rin de*o"struare "ronsica+ cu su"stante "ronodilatatoareB

1''. Administrarea o&i!enului in tratamentul insu#icientei res$iratorii cronice+ estecontraindicat+ in urmatoarele situatii: a. cind domina cresterea o&i!enului in sin!eB ". cind domina scaderea "io&idului de car"on in sin!eB c. cind domina cresterea "io&idului de car"on in sin!eB

1'). Insu#icienta res$iratorie acuta se deose"este de insu#icienta res$iratorie cronica $rin: a. modi#icarile $atolo!ice din insu#icienta res$iratorie acuta $ot a$area tre$tatB ". circumstantele in care a$are si e(olutia ra$ida catre as#i&ieB c. inter(entia de reanimare+ in insu#icienta res$iratorie acuta+ nu este o ur!enta medicalamajoraB

1',. Sim$tomatolo!ia in insu#icienta acuta+ nu de$inde de : a. li$sa de o&i!enB

". e&cesul de o&i!enB c. retentia de o&i!enB

1'. Ca #enomen com$ensator+ in insu#icienta res$iratorie acuta a$are: a. "radicardiaB ". taicardiaB c. i$ertensiunea arterialaB

1'/. Ence#alo$atia res$iratorie din cadrul+ insu#icientei res$iratorii acute+ a$are: a. cind i$erca$nia este $ronuntataB ". cind i$o&emia este redusaB

c. cind a$are $oli$neeaB


15/134

1'. Tratamentul insu#icientei res$iratorii acute+ nu com$orta: a. masuri tera$eutice !eneraleB ". masuri tera$eutice s$ecialeB c. (accinare anti!ri$alaB

1'2. Masurile tera$eutice !enerale+ a$licate in insu#icienta re$iratorie acuta+ $resu$un: a. masuri tera$eutice adresate cau*eiB ". masuri tera$eutice adresate oricarei +insu#iciente res$iratorii acuteB c. !imnastica res$iratorieB

1)3. Masurile tera$eutice s$eciale+ din cadrul insu#icientei res$iratorii acute+ au urmatoarelecaracteristici: a. se adresea*a cau*eiB ". nu se adresea*a oricarei #orme de insu#icienta res$iratorie acutaB c. nu sint o"li!atorii+ in tratamentul insu#icientei res$iratorii acuteB

1)1. Cau*a cea mai #rec(enta de as#i&ie+ in insu#icienta res$iratorie acuta+ o re$re*inta: a. o"struarea cailor aerieneB ". in#ectiile res$iratoriiB c. $neumotora&ulB

1)%. Cea mai e#icace masura in de*o"struarea ca(itatii "uco#arin!iene+ din insu#icientares$iratorie acuta+ consta in: a. introducerea $olicelui in !ura "olna(ului+ la mijlocul mandi"ulei si tra!erea in susB ". ase*area "olna(ului in decu"it dorsalB c. introducerea $olicelui in !ura "olna(ului si tra!erea in josB

1)'. Res$iratia 5 !ura la nas5 + din cadrul tratamentului insu#icientei res$iratorii acute+ se$ractica: a. cind nu se $oate descide !ura (ictimeiB ". $rin intermediul canuleiB c. numai cind (ictima nu este constientaB

1)). Pneumonia $neumococica este caracteri*ata $rin urmatoarele sim$tome: a. de"utul nu este "rutal si nu $oate #i "ine $reci*at de "olna(B ". #rison +#e"ra= $ina la )3 de !rade> jun!i toracicB c. in *ilele $remer!atoare+ e&ista intotdeauna o discreta in#ectie rino#arin!ianaB

1),. Perioada de stare din $neumonia $neumococica se instalea*a: a. la 10% *ile de la de"utB ". la '0) *ile de la de"utB c. la cite(a ore de la de"ut:1). E&amenul #i*ic in $neumonia $neumococica+ $une in e(identa+ ince$ind din *iua a doua: a. raluri si"ilante si ron#lanteB ". in sindrom de condensare $ulmonaraB c. (i"ratii (ocale diminuateB1)/. In $neumonia $neumococica: a. tem$eratura se mentine 5 in $latou5B

". a$etitul este crescutB c. "olna(ul $re*inta $oliurieB


16/134

1). E&amenul sin!elui in $neumonia $neumococica e(identia*a: a. leucocito*a cu $olinucleo*aB ". i$o#i"rinemieB c. (ite*a de sedimentare mult incetinitaB

1)2. Anti"ioticul de electie+ in tratamentul $neumoniei $neumococice este: a. tetraciclinaB ". $enicilina GB c. am$icilinaB1,3. Tu"erculo*a $ulmonara este o "oala in#ecto0 conta!ioasa cu urmatoarele caracteristici: a. este $ro(ocata de "acilul 7ocB ". are de o"icei o e(olutie acutaB c. a#ectea*a or!anismul in intre!ime+ interesind cu $recadere $laminulB1,1. Tu"erculo*a $ulmonara este o "oala in#ecto0 conta!ioasa cu urmatoarele caracteristici: a. este $ro(ocata de $neumococB ". $e $arcursul ei se deose"esc doua eta$e: tu"erculo*a $rimara si secundaraB

c. are de o"icei o e(olutie cronicaB1,%. Tu"erculo*a $ulmonara are urmatoarele caracteristici: a. nu a#ectea*a or!anismul in intre!imeB ". este o "oala in#ecto0 conta!ioasaB c. are de o"icei o e(olutie acutaB1,'. In ca*ul tu"erculo*ei $ulmonare+ contaminarea se reali*ea*a: a. niciodata $e cale cutanata sau trans$lacentarB ". #rec(ent $e cale di!esti(aB c. $e cale aeriana+ a$roa$e intotdeauna $rin "acilul 7oc de ti$ umanB1,). Patrunderea in or!anism a "acilului 7oc determina: a. semne clinice constanteB ". reactii la tu"erculina ne!ati(eB c. le*iuni anatomiceB1,,. Le*iunea initiala= $rimoin#ectia> din tu"erculo*a $ulmonara este situata a$roa$eintotdeauna : a. la ni(elul corduluiB ". la ni(elul $leureiB c. la ni(elul $laminuluiB1,. In tu"erculo*a $ulmonara+ "acilul 7oc se se $une in e(identa in: a. urinaB ". e&$ectoratie si licid de (arsatura !astricaB

c. licid ce#alo0raidianB1,/. In ca*ul tu"erculo*ei menin!iene+ "acilul 7oc se $une in e(identa in: a. licid ce#aloraidianB ". e&$ectoratieB c. sin!eB1,. Le*iunea caracteristica a tu"erculo*ei secundare este: a. noduli $ulmonariB ". in#iltrate $ulmonareB c. ca(ernaB1,2. Diseminarea "acilului 7oc in tu"erculo*a secundara este de o"icei: a. "rono!enaB

". lim#aticaB c. emato!enaB


17/134

13. De"utul tu"erculo*ei secundare $oate #i : a. asim$tomatic+ "oala #iind desco$erita cu ajutorul unui control radiolo!icB ". intotdeauna acut+ "ruscB c. $reci*at datorita #risonului unic+ intens+ !enerali*atB11. Sim$tomul #uindamental al tu"erculo*ei secundare este:

a. e&$ectoratiaB ". tuseaB c. durerile toraciceB1%. In tu"erculo*a secundara+ un caracter $articular al $erioadei de stare il $re*inta: a. durerile toraciceB ". dis$neeaB c. #e"raB1'.Dis$neea $oli$neica din insu#icienta res$iratorie acuta $oate a$are in : a. $rocese $ulmonare si $leuraleB ". $rocese larin!otraeo"ronsiceB c. accidente o"structi(e ale cailor res$iratorii su$erioareB

1). Cau*a $rinci$ala a an!inei $ectorale este: a. coronaritaB ". aterosclero*a coronarianaB c. em"olii sau anomalii con!enitale ale arterelor coronareB1,. Cri*ele din an!ina $ectorala nu dis$ar la : a. incetarea cau*elorB ". administrarea de nitro!licerinaB c. administrarea de mio#ilinB1. Durata cri*elor din an!ina $ectorala este de : a. cite(a minuteB ". cite(a oreB c. 10% *ileB1/. Sim$tomul $rinci$al al an!inei $ectorale este: a. tusea seacaB ". dis$neeaB c. durereaB1. Caracterul durerii din an!ina $ectorala este: a. constricti(+ ca o5 !eara+ arsura sau su#ocare5B ". restricti(B c. continuuB12. Durerea din an!ina $ectorala are urmatoarele caracteristici:

a. nu este insotita de an&ietateB ". iradierile nu sint o"li!atoriiB c. durea*a $este 1, minuteB1/3. Administrarea nitro!licerinei in cri*a an!inoasa se reali*ea*a: a. intra(enosB ". su"lin!ualB c. $erosB1/1. Sin!ura medicatie cu actiune $rom$ta in cri*a din an!ina $ectorala este: a. nitro!licerinaB ". $ro$anololB c. nitro$ectorB

1/%. In#arctul miocardic este un sindrom clinic $ro(ocat de: a. necro*a iscemica a unei $ortiuni din miocardB


18/134

". in#lamatia miocarduluiB c. scaderea o&i!enarii unei $ortiuni din miocardB1/'. Necro*a iscemica din in#arctul miocardic este determinat de : a. in#lamarea in !rade (ariate a unei artere coronareB ". o"struarea "rusca a unei artere coronareB

c.o"struarea "rusca aunei artere carotideB1/). Ce este de*in#ectiaa. metoda de $re(enire a in#ectiilor $la!ilor o$eratoriiB

". metoda curati(a de distru!ere a micro"ilor dintr0o $la!aBc. metoda de inde$artare si distru!ere a micro"ilor de $e $iele + $la!i + o"iecte + $lostiurinareB1/,. In#arctul miocardic este: a. o #orma clinica a cardio$atiei iscemice+ caracteri*ata $rin cri*e dureroase

$aro&isticeB ". un sindrom clinic $ro(ocat de necro*a iscemica a unei $ortiuni din miocardB c. o tul"urare $rodusa de modi#icarile or!anice ale arterelor coronare

1/. Cau*a $rinci$ala a in#arctului miocardic este: a. aortita luetica B ". coronarita reumatica B c. aterosclero*a 23 0 2, ; .

1//. In e(olutia in#arctului miocardic se deose"esc : a. o $erioada $rodromala+ una de de"ut+ de stare si de con(alescenta B ". o $erioada de de"ut+ de stare si de con(alescenta c. o $erioada $rodromala+ de de"ut si de con(alescenta

1/. @e"ra in in#arctul miocardic a. durea*a 013 *ile B ". a$are la 0 1% du$a de"ut B c. este de o"icei moderata.1/2. Leucocito*a in in#arctul miocardic: a. scade du$a o lunaB ". a$are din $rimele oreB c. ramane constanta tim$ de 1 sa$tamana.13. Cel mai im$ortant semn de la"orator in in#arctul miocardic este : a. leucocito*a B

". cresterea #i"rino!enului B c. cresterea en*imelor =transamina*elor> din $rimele are de la de"ut.11. L-D 0 ul in in#arctul miocardic a. ince$e sa creasca du$a )0 ore de la $erioada $rodramala B ". se normali*ea*a in )0/ *ile =normal %3u.i>B c. se normali*ea*a in '0, *ile.

1%. An!orul $ectoral este un sindrom clinic care tradea*a o su#erinta miocardica determinatade : a. tul"urarile de ritm ale inimii B ". un de*ecili"ru intre necesitatea de o&i!en a musciului inimii si a$ortul caronarian B

c. un de*ecili"ru intre a$ortul de o&i!en al musciului inimi si a$ortul coronarian.


19/134

1'. Cri*a dureroasa din an!orul $ectoral : a. nu dis$are la administrare de nitro!licerina B ". a$are du$a e#ort+ emotii+ mese co$iaose B c. durea*a %0' minute+ $ana la ma&im %3 minute.

1). Cau*ele #a(ori*ante ale an!orului $ectoral sunt: a. dia"etul *aarat+ ta"a!ismul+ tul"urarile de ritmB ". cardio$atiile (al(ulareB c. i$ertensiunea arteriala .

1,. Locali*area durerii in an!orul $ectoral: a. in umarul stan!B ". in re!iunea toracica anterioaraB c. 3023 ; retrosternal de unde se ras$andeste catre re!iunea $recordiala

1. Mani#estarile clinice ale EPA sunt :

a. tuse uscata in $rima #a*a+ a$oi cu s$uta s$umoasa ro*ata+ aerata B ". tur!escenta ju!ularelor+ te!umente uscate+ $alideB c. "radi$nee.

1/. In ca*ul EPA cu TA sca*ute sunt contraindicate : a. emisiunea de san!e+ mor#ina B ". $o*itia trendelen"ur! B c. (entilatia mecanica.1. La $acientii cu EPA ce au ca a#ectiuni de "a*a astm "ronsic+ AC+


20/134

12%. Cau*ele determinante ale insu#icientei cardiace sunt :a. (al(ulo$atii do"andite si con!enitale+ -TP B

". TA B c. !ri$a.

12'. Mane(rele $rin care se $oate o"tine eli"erarea cailor res$iratorii se $ot e&ecuta $rin: a. curatirea oro#arin!elui+ as$iratia+ introducerea unei $i$e GuedelB ". $o*itiile di#erite in care este ase*at reanimatorulB c. i$ere&tensia ca$ului si lu&atia $osterioara a mandi"ulei.

12). Semnele clinice in sto$ul cardio0res$irator sunt : a. $astrarea cunostinteiB ". mo"ilitatea !lo"ilor oculariB c. a"senta $ulsului la artera carotida+ o$rirea miscarilor res$iratorii+ toracice si a"dominale.

12,. Mio$atia este o "oala caracteri*ata $rin:

a. di#icultatea de a decontracta muscii ". de#icit muscular cu #ati!a"ilitate musculara care a$are sau se accentuea*a la e#ort.c. sla"iciune $ro!resi(a + atro#ii musculare "ilaterale si simetrice+ interesnd n $rinci$almuscii de la radacina mem"relor

12. Polimio*ita este o: a. in#lamatie di#u*a a muscilor care $ot cu$rinde te!umente siFsau ner(i n(ecinati ". a#ectiune de o"icei con!enitala c. a#ectiune caracteri*ata $rin de#icit muscular

12/. Miotonia este o a#ectiune de o"icei con!enitala caracteri*ata $rin: a. de#icit muscular care a$are sau se accentuea*a la e#ort

". sla"iciune $ro!resi(a + atro#ii musculare "ilaterale si simetricec. di#icultatea de a decontracta muscii

12. Sindromul de neuron motor $eri#eric re$re*inta: a. ansam"lul de sim$tome si semne $ro(ocate de le*iunea neuronului motor $eri#eric $etraiectul sau medular+ radicular sau trunciular. ". o "oala (irala care atin!e celulele motorii din coarnele anterioare ale madu(ii s$inarii. c. o a#ectiune de!enerati(a simetrica a cornului medular anterior

122. Poliomielita anterioara acuta sau Maladia -eine Medine este: a. o a#ectiune de!enerati(a simetrica a cornului medular anterior ". o "oala (irala care atin!e celulele motorii din coarnele anterioare ale madu(ei s$inarii c. o "oala de!enerati(a care a$are la (rsta adulta

%33. Sclero*a laterala amiotro#ica de"utea*a ntre: a. %30)3 ani ". 130%3 ani c. )303 ani%31.Poliomielita anterioara cronica este: a. o "oala (irala care atin!e celulele motorii din coarnele anterioare ale madu(ei s$inarii

". o a#ectiune de!enerati(a simetrica a cornului medular anterior c. o "oala cronica si $ro!resi(a


21/134

%3%. 5Sindromul co*ii de cal5 se caracteri*ea*a $rin:a. $arali*ia #lasca a mem"relor in#erioare cu re#le&e a"olite+ atro#ii si tul"urari de sensi"ilitate+tul"urari s#incteriene si !enitale. ". sindrom sen*iti(o0motor+ "ilateral si simetric + cu as$ect $oline(ritic. c. #ormarea unor ca(itati n $ortiunea centrala a madu(ii sau a "ul"ului.

%3'. Ple&itele se caracteri*ea*a $rin: a. sindrom sen*iti(o0motor "ilateral si simetric ". sindrom de neuron motor $eri#eric+ la care se asocia*a adesea tul"urari de sensi"ilitate c. $arali*ia #lasca a mem"relor in#erioare

%3). Ne(ritele se datoresc: a. unor (iro*e+ com$resiuni =#racturi+ tumori> sau unor traumatisme ale ner(ilor ". unui tratament insu#icient c. unui $roces in#lamator local

%3,. Parali*ia #aciala este caracteri*ata $rin: a. de#icit motor la ni(elul de!etelor+ n s$ecial a $olicelui ". tul"urari motorii+ sen*iti(e si tro#ice c. ster!erea cutelor #runtii de $artea "olna(a+ im$osi"ilitatea nciderii com$lete a ociului+de(iatia !urii s$re $artea sanatoasa+ im$osi"ilitatea de a #luiera.

%3. Tratamentul $arali*iei ner(ilor este: a. n $rimul rnd etiolo!ic+ e(entual cirur!ical sau orto$edic ". consta n Roent!entera$ie c. nes$eci#ic =(asodilatatoare+ masuri de i!iena>.

%3/. Sindromul de neuron motor central sau sindromul $iramidal a$are:a. n accidente (asculare cere"rale+ tumori cere"rale si medulare+ mielite+ #racturi de rais+sclero*a laterala amiotro#ica. ". n le*iunea cor$ului celular sau a #i"relor acestuia c. a$are mai ales (ara si toamna.%3. -emi$le!ia #lasca se caracteri*ea*a $rin: a. #orta musculara de o"icei diminuata mult

". semne de $arali*ie #aciala+ i$otonie si re#le&e osteotendinoase a"olite+ semnul


22/134


23/134

%%3. Pro#ila&ia antitetanica n arsuri ntinse se #ace cu: a. A.T.P.A 3., ml ". ser antitetanic '333 9 c. A.T.P. A si ser antitetanic '333 9

%%1. In ca*ul in care un accidentat adus la s$ital este in stare de soc inter(entia $rioritaraconsta in: a. nde$artarea #lictenelor si a cor$ilor straini ". e#ectuarea tratamentului antisoc+ concomitent cu nde$artarea ainelor+ de*in#ectiate!umentelor si nde$artarea #lictenelor c. e#ectuarea tratamentului antisoc naintea oricarei mane(re cirur!icale

%%%. n ca*ul n care e(olutia arsurilor este #a(ora"ila+ se considera $erioada o$tima $entru!re#are: a. $rimele *ile de la $roducerea arsurii ". a treia sa$tamna =1)01 *ile>

c. oricnd+ arsul sa nu #ie n soc si sa nu $re*inte in#ectie

%%'. La "olna(ii cu le*iuni $ro#unde ale ca$ului+ #etei si care $re*inta arsuri ale cailorres$iratorii se (a e#ectua: a. de*o"structia cailor res$iratorii ". aneste*ie a cailor res$iratorii su$erioare+ o&i!enotera$ie c. traeostomie

%%). La arsii cu le*iuni circulare $e mem"re+ $entru $re(enirea #enomenelor de iscemie$eri#erica+ se (a $ractica: a. e&ci*ia com$leta a escarelor ". e&ci*ia $artiala a escarelor c. inci*ii de decom$resiune+ care tra(ersea*a re!iunea de escara de la un ca$ la altul+de$asind0o n tesut sanatos n $ro#un*ime

%%,. Cum se calculea*a cantitatea de licide ce tre"uie administrata n $rimele '0) *ile unuiars a. necesarul de licide este de 1 ml $entru #iecare $rocent de su$ra#ata arsa+ nmultit cusu$ra#ata arsa si !reutatea cor$orala ". se administrea*a cte ,3 ml $entru #iecare $rocent de su$ra#ata arsa c. se calculea*a nmultind su$ra#ata arsa cu $ro#un*imea arsurii

%%. Care din caracteristicele de mai jos cores$und arsurile $roduse de "a*e cimice a. escarele de culoare !al"en "runa ce a$ar imediat ". escarele se #ormea*a lent+ actionnd si du$a accident+ trans#ormndu0se dintr0un !radin#erior n !rad su$erior c. nu au caracteristici s$eciale+ toate su"stantele cimice $roduc acelasi ti$ de arsuri

%%/. Pentru neutrali*area aci*ilor n ca* de arsuri+ se (or #olosi: a. cloramina+ a$a o&i!enata ". amoniac 1;+ "icar"onat de sodiu c. ser #i*iolo!ic+ a$a sterila


24/134

%%. n ca*ul electrocutarii+ local+ se $roduc arsuri de !radul a. II ". III c. I

%%2.Daca din moti(e o"iecti(e sondajul (e*ical nu se $oate e#ectua+ se $ractica:administrarea de su"stante medicamentoase diuretice$unctie (e*icala deasu$ra sim#i*ei $u"iene $e linie medianareinter(entie cirur!icala

%'3. Pro#ila&ia escarei $osto$eratorii este adesea di#icila+ dar este mai usoara decattratamentul ulceratiei costituite. Ea urmareste:a. su$rimarea $resiunii+ asi!urarea unei "une stari a te!umenetelor e&$use+ mentinereaunei "une nutritii

". toaleta te!umentelor si mentinerea *onelor de s$ijin ma&im $entru a nu le*a si alte *onec. starea lenjeriei si mentinerea unei "une nutritii nu $re*inta im$ortanta

%'1. In $ro#ila&ia escarelor $osto$eratorii+ su$rimarea $resiunii de $e ariile cutanateamenintate se $oate reali*a $rin:a. mo"ili*area $recoce+ scim"area $o*itiei in $at+ asi!urarea unei lenjerii cores$un*atoare

". imo"ili*area "olna(ului la $at #ara a0i scim"a $o*itia decat odata cu scim"area$ansamentuluic. asi!urarea unei alimentatii desidratante si scim"area $o*itiei in $at

%'%.In emora!iile $osto$eratorii care se mani#esta ca emora!ii intra$eritoneale se im$une:a. reinter(entia cirur!icala de ur!enta su" $rotectia trans#u*iei de san!e

". numai tratament medical cu emostaticec. numai $un!a cu !eata local

%''.Meteorismul a"dominal $osto$erator $oate #i:a. un sim$lu ileus dinamic $asa!er

". com$licatie di!esti(a $osto$eratorie !ra(ac. un incident intrao$erator

%'). Ajutam la dis$aritia meteorismului a"dominal $osto$erator $rin:a. as$iratie !astrica

". $lasarea unui tu" de !a*e in anus

c. clisma e(acuatorie imediat du$a inter(entia cirur!icala%',. In ca*ul a$aritiei in $osto$erator al ileusului $aralitic:a. se #ace as$iratie !astrica+ se corectea*a tul"urarile idroelectrolitice+ se #ace clismae(acuatorie

". se administrea*a $ur!ati(e si alimentatie semilicidac. se alimentea*a "olna(ul normal

%'. Se reinter(ine cirur!ical daca ileusul $aralitic $osto$erator:a. este adinamic

". este consecinta unei $eritonite

c. nu cedea*a la tratament cu miostin


25/134

%'/. 6clu*ia mecanica $osto$eratorie este mai #rec(enta du$a inter(entiile cirur!icale$entru:a. a"domen acut traumatic

". a"domen acut netraumaticc. re*ol(area unor aderente sau "ride

%'.arsaturile care a$ar imediat du$a inter(entia cirur!icala au dre$t cau*a:a. narco*a si iritatia $eritoneala

". a$aritia unui ulcer de stresc. nu s0a administrat clisma e(acuatorie in $re*iua o$eratiei

%'2.Com$licatia cea mai !ra(a a trom"o*elor din sistemul ca( in#erior este:a. edemul $ulmonar acut

". em"olia $ulmonarac. trom"o#le"ita $osto$eratorie

%)3.Pro#ila&ia em"oliei $ulmonare $osto$eratorii urmareste $re(enirea trom"o*elor (enoasesi a declansarii trom"oem"oliei in:a. $reo$erator

". $osto$eratorc. $re 0+ intra 0 si $osto$erator

%)1. Tratamentul curati( in em"olia $ulmonara are urmatoarele o"iecti(e:a. tera$ia socului+ as#i&iei+ durerii si i$ercoa!ula"ilitatii

". tera$ia as#i&iei+ durerii si administrarea de emostaticec. administrarea de solutii $er#u*a"ile in cantitate cat mai mare

%)%. In#arctul miocardic a$are #rec(ent in $osto$erator:a. la $ersoane o"e*e+ dia"etice+care $re*inta un risc mare cardio(ascular

". la toti cardiacii+ indi#erent de am$loarea inter(entiei cirur!icalec. la i$ertensi(i

%)'. Tratamentul $ro#ilactic in sindromul Mendelson consta in:a. !olirea $reo$eratorie a stomacului+ sonda de as$iratie !astrica+ com"aterea an&ietatii

". !olirea $reo$eratorie a tu"ului di!esti( $rin su$rimarea alimentatiei si clismae(acuatoriec. administarea de ini"itori de secretie !astrica

%)).In atelecta*ia $ulmonara $osto$eratorie tratamentul curati( (a urmari:a. de*o"structia "roniilor si anti"iotera$ie

". calmarea tusei si anti"iotera$iec. administrarea de (itamine si antiin#lamatorii

%),. Com$licatiile res$iratorii a$ar adeseori la "olna(ii care au stat mult du$a inter(entiacirur!icala in $o*itia:a. decu"it lateral stan!

". decu"it dorsalc. decu"it (entral


26/134


27/134

%,,.Determinarea !ru$ului san!uin si R0 ului este o"li!atorie:numai la "olna(ii care necesita trans#u*iela "olna(ii internati in ser(iciu de cirur!ienumai la "olna(ii cu emora!ii

%,.Se !aseste un numar crescut de trom"ocite in urmatoarele situatii:traumatisme osoase usoaredu$a emora!ii+ s$lenesctomii+ traumatisme a"dominaledu$a iradieri se(ere+ a$la*ie medulara+ leucemie acuta

%,/.-emocultura re$re*inta o anali*a a san!elui care se recomanda in cursul:unei in#ectii urinare $entru identi#icarea a!entului $ato!enunei se$ticemia $entru identi#icarea a!entului $ato!enunei emora!ii $entru identi#icarea unei cau*e in#ectioase

%,.Du$a $roducerea unui traumatism a"dominal incis+ decesul $oate sur(eni in cate(a

minute de la accident $rin:a. soc sau emora!ie masi(a

". emora!ie interna lentac. le*iuni $arietale

%,2.Daca du$a 0 ore starea !enerala a unui $acient cu traumatism a"dominal+ tinut su"o"ser(atie si tratament+ nici nu se ameliorea*a+ nici nu se inrautateste:se e#ectuea*a inter(entie cirur!icala e&$loratoriese e&ternea*a $acientulse administrea*a antial!ice si se reia alimentatia

%3.9nui $acient cu traumatism a"dominal incis i se $oate $une dia!nosticul de ru$tura destomac+ daca radio!ra#ia a"dominala = $e !ol> arata:

$re*enta aerului in ca(itatea $eritoneala$re*enta licidului in ca(itatea $eritonealanu arata nici o modi#icare

%1.Su" denumirea de $la!i ale a"domenului sunt cu$rinse toate le*iunile determinate de untraumatism care:interesea*a si descide $eretele a"dominalnu interesea*a $eretele a"dominal

$roduce le*iuni (iscerale+ dar nu lasa nici o urma $e $eretele a"dominal%%.Cele mai #rec(ente emora!ii 5in doi tim$i5 sunt cele:ale #icatuluiale $ancreasuluiale s$linei

%'.La emora!ia interna 5in doi tim$i5+ tim$ul intai consta in:emora!ia intra0 sau su"ca$sulararu$erea ca$sulei si e(acuarea san!elui in ca(itatea a"dominalasan!ele cur!e li"er in a"domen


28/134

%).Pancreatita acuta este un sindrom a"dominal acut caracteri*at $rin:dureri a"dominale (iolente in etajul su$erior si alterare marcata a starii !eneraledurere in i$ocondrul dre$t cu iradiere in umar+ stare !enerala usor alteratadureri in #osa iliaca drea$ta cu !returi si (arsaturi

%,.Persoanele $redis$use la im"olna(irea de $ancreatita acuta sunt:"olna(ii su"$onderali"olna(ii cu ulcer $er#oratadultii o"e*i

%.Pancreatita acuta se $roduce $rin autodi!estia !landei de catre:tri$sinaamila*atri$sino!en

%/.Tul"urarile in e(acuarea secretiei $ancreatice in duoden+ $rin dere!lari #unctionale ales#incterului 6ddi duc la:in#lamarea $ancreasuluinecro*area $ancreasuluiautodi!estia $ancreasului

%.Contu*ia a"dominala $oate determina moartea in cate(a *ile de la $roducereaaccidentului $rin:emora!ie 5in doi tim$i5emora!ie interna lentale*iuni $arietale

%2.Dia!nosticul de certitudine al ulcerului !astro0duodenal $er#orat se s$rijina $e:antecedente ulceroasecaracterul durerii si #enomenele di!esti(edis$aritia matitatii e$atice+ $unctia a"dominala $o*iti(a si $re*enta $neumotora&ului

%/3.Colecistita acuta este:o in#lamatie acuta a $eretului colecistico in#lamatie acuta a caii "iliare e&trae$aticeo tul"urare a motricitatii (e*iculei "iliare

%/1.Dis4ine*iile "iliare re$re*inta:tul"urari date de $ara*ito*ele intra(e*icularetul"urari ale cailor "iliaretul"urarii ale motricitatii (e*iculei "iliare

%/%.Dia!nosticul $re*umti( clinic de $er#oratie ulceroasa se s$rijina $e:caracterul durerii+ semnele de $eritonita si antecedentele ulceroasecaracterul durerii si #enomenele di!esti(estarea !enerala a "olna(ului si $re*enta #enomenelor di!esti(e


29/134

%/'.A$endicita acuta are un sin!ur tratament:medicalmedico0 cirur!icalcirur!ical de ur!enta

%/).La un $acient cu a"domen acut+ la care dia!nosticul nu s0a $reci*at inca+ estecontraindicat sa se administre*e:"ar"ituriceantial!iceantial!ice majore =mor#ina+ mial!in>

%/,.Cea mai #rec(enta #orma a $er#oratiei ulcerului !astro0duodenal este:in or!anele din (ecinatate

$er#oratia aco$eritain $eritoneul li"er

%/.In e(olutia sindromului oclu*i(+ tul"urarile electrolitice care in#luentea*a ne!ati( s ctarea"olna(ului+ ducand la soc+ sunt:scaderea ClH san!uin+ cresterea 7H si a ureeiemoconcentratiascaderea CaH

%//.Per#oratia aco$erita a ulcerului !astro0duodenal $oate #i !asita in urmatoarele situatii:cand ori#iciul de $er#oratie este mic si su$lucand ori#iciul de $er#oratie se #ace $e un ulcer netratatcand ori#iciul de $er#oratie se descide in stomacul $lin

%/An!iocolitele sunt a#ectiuni in#lamatorii:ale colecistuluiale cailor "iliare e&tra si intra e$aticeale colecistului si ale cailor "iliare

%/2.Colica "iliara se instalea*a #rec(ent:din cau*a nealimentarii la tim$du$a o masa "o!ata in le!ume si #ructedu$a o masa "o!ata in !rasimi sau alimente cu e#ect colecistocinetic recunoscut

%3.Pre*enta contracturii a"dominale $e toata aria a"domenului+ #ormand asa *isul 5 a"domende lemn5 + se intalneste in:oclu*ia intestinalaa$endicita acutaulcerul duodenal $er#orat

%1.Daca un "olna( se $re*inta in ur!enta+ a(and o durere (iolenta in e$i!astru+ ca o lo(iturade $umnal+ cu iradiere in i$ocondrul dre$t+ $aloare+ li$otimie+ accelerarea $ulsului+imo"ilitatea res$iratiei in etajul a"dominal su$erior+ ne !andim la:

$ancreatita acutaa$endicita acuta $er#orata

ulcer !astro0 duodenal $er#orat


30/134

%%.In e(olutia unei a$endicite acute+ $eritonita acuta $oate a$area:inaintea declansarii sim$omatolo!iei a$endiculareodata cu $eritonita $lastica locali*atain $rimele %)0) ore de la de"utul cri*ei a$endiculare

%'.As$ectul anatomo0 $atolo!ic al unei a$endicite acute #le!monoase este:a$endice marit de (olum+ cu as$ect de 5lim"a de clo$ot5a$endice de culoare nea!ra0 (er*uie si as$ect de 5#run*a (esteda5a$endice con!estionat

%).Intr0o litia*a "iliara coloratia icterica $ersistenta a sclerelor+ mucoaselor si te!umentelor$oate #i data de:in#lamatia $eretului colecistic

$re*enta unui o"stacol in coledocun $roces in#lamator al cailor "iliare

%,.ol(ulus0 ul intestinal se traduce $rin:rasucirea anselor intestinaleun $roces in#lamator a$arut du$a o inter(entie cirur!icalaun inel de e(entratie in care intra o ansa intestinala

%.9n $lastron colecistic se $oate trata ast#el:inter(entie cirur!icala de ur!entaantis$astice+ anti"iotera$ie+ re!im alimentarre!im alimentar+ tratament medical+ com$letat cu tratament cirur!ical+ $este 0 sa$tamani+du$a 5racire5

%/.Pentru $re(enirea com$licatiilor $ulmonare ce $ot a$area du$a inter(entiile cirur!icale$e tu"ul di!esti(+ se iau urmatoarele masuri cu $acientul o$erat:$o*itionarea cores$un*atoare+ mo"ili*area $recoce+ !imnastica res$iratorieadministrarea anti"ioticelor si mo"ili*areacom"aterea tusei si !imnastica res$irator

%.In $er#oratia urmatorului or!an din ca(itatea a"dominala nu a$are radiolo!ic$neumo$eritoneul:stomaculuicolonului

(e*iculei "iliare%2.In ca*ul unui a"domen acut cirur!ical+ cu semne de $eritonita instalate+ inter(entiacirur!icala este o"li!atoriu sa se $ractice in:1301% ore de la instalarea semnelor de $eritonita,0 ore de la instalarea semnelor de $eritonita013 ore de la instalarea semnelor de $eritonita

%23.


31/134

%21.As$ectul anatomo0 $atolo!ic al unei a$endicite acute !an!renoase:a$endice marit de (olum cu as$ect de 5lim"a de clo$ot5a$endice de culoare nea!ra0 (er*uie si as$ect de 5#run*a (esteda5a$endice con!estionat

%2%.Tratamentul in $lastronul a$endicular consta in:se tratea*a medical si+ du$a racirea $rocesului+ se inter(ine cirur!icalse inter(ine cirur!ical de ur!entase tratea*a medical

%2'.Pla!ile a"dominale $enetrante sunt $la!ile in care a!entul traumatic a $enetrat:in $eritoneu+ dar a le*at si $er#orat mai multe or!anein $eritoneu+ dar a le*at un or!anin $eritoneu+ dar nu a le*at nici un or!an

%2).Plastronul a$endicular este:

o $eritonita $lasticao tumora mali!na a$endicularao in#lamatie a a$endicului

%2,.In oclu*iile intestinale (eci+ (arsaturile sunt:#ecaloide

"ilioasealimentare

%2.arsaturile #ecaloide a$ar $recoce in oclu*iile:intestinale inalteintestinale joaseintestinale #unctionale

%2/.


32/134

'33.Prin ulcerul !astro0duodenal intele!em:desciderea ulcerului in ca(itatea li"era $eritonealadesciderea ulcerului intr0un or!an $lin =#icat+ $ancreas>

$er#oratia $eritoneului

'31.Daca $rin $la!a a"dominala se scur!e "ila sau continut !astric+ $la!a:este $enetrantainteresea*a calea "iliara sau stomaculinteresea*a numai $eretele a"dominal

'3%.9n a"domen acut cirur!ical cu sediul durerii ju&ta$u"ian arata o $er#oratie a:stomacului si duodenuluiuteruluiintestinului me*enterial si colonului

'3'.In a$endicita acuta $er#orata durerea este:

(iolenta+ cu $re*enta 5 a"domenului de lemn5(iolenta+ !enerali*ata de la ince$ut in intre! a"domenulinitiala in #osa iliaca drea$ta+ "rusca+ (iolenta

'3).Tratamentul cirur!ical al unei colecistite acute consta in:colecistectomiecolecistostomiecolecistectomie cu coledocotomie

'3,.Colecistita acuta re$re*inta:in#lamatia acuta a $eretului (e*icular+ coe&istand in majoritatea ca*urilor cu un o"stacolin#undi"ulo0cisticin#lamatia cailor "iliare e&trae$aticein#lamatia acuta a $eretilor cailor "iliare coe&istand cu $re*enta unui calcul in coledoc

'3.Coloratia su"icterica a sclerelor+ mucoaselor si te!umentelor $oate #i data de:s$asmul re#le& al s#incterului 6ddi

$re*enta unui o"stacol in coledocdiscine*ia "iliara

'3/.Intr0o $ancreatita acuta+ cu e(olutie #ara com$licatii+ tratamentul de "a*a este medical si

in conducerea tratamentului se (a tine seama de:e(olutia starii !enerale+ a #e"rei+ a leucocito*ei+ a amila*emieie(olutia durerii si $osi"ilitatea de reluare ra$ida a alimentatieisedarea "olna(ului si reluarea cat mai ra$id a (ietii normale

'3.Colecistectomia cu coledocotomie se $ractica ca tratament cirur!ical in:colecistita acutacolecistita acuta cu calcul $re*ent si in coledocdiscine*ia "iliara


33/134

'32.In ca*ul unei oclu*ii intestinale mecanice instalate de mai multa (reme+ atitudinea deur!enta consta in:montarea unei sonde de as$iratie !astrica+ a"ord (enos $entru recoltarea san!elui in (edereae#ectuarii $ro"elor de la"orator si montarea unei $er#u*ii $entru reecili"rareaidroelectrolitica

recoltarea san!elui in (ederea determinarii unor $ro"e de la"orator si calmarea dureriise #ace direct inter(entia cirur!icala

'13.Peritonita acuta di#u*a re*ulta din:locali*area unui $roces in#ectios la ni(elul unui or!an din ca(itatea a"dominalareactia locala a $eritoneului si (iscerelor a"dominale si reactia !enerala determinata deactiunea a!resi(a a !ermenilor ajunsi in $eritoneu

$atrunderea !ermenilor in ca(itatea a"dominala si in#lamarea locului de $atrundere

'11.Peritonita acuta di#u*a $oate #i secundara $atrunderii !ermenilor $rin:$er#orarea unui or!an ca(itar datorata unui $roces $atolo!ic sau traumatic

$er#orarea $eritoneului si locali*area $rocesului in#ectios la $erete$rin locali*area $rocesului in#ectios la ni(elul unui or!an ca(itar

'1%.In!rijirea $osto$eratorie+ du$a re*ol(area cirur!icala a unei oclu*ii intestinale mecanice+consta in:calmarea durerii si reluarea alimentatieise continua tratamentul de reecili"rare emodinamica+ de re#acere a starii !enerale $ana lareluarea tran*ituluiin!rijirea $la!ii o$eratorii si reluarea alimentatiei

'1'.In $eritonita acuta+ secundara ulcerului !astric $er#orat+ datorita caracterului #oarte iritantal sucului !astric ajuns in $eritoneu+ sim$tomul caracteristic este:durerea e&trem de (ie in e$i!astru+ care nu se !enerali*ea*a in tot a"domenul+ dar este insotitade !returi si (arsaturidurerea e&trem de (ie in e$i!astru+ #ara un sim$tom $remer!ator+ care se !enerali*ea*a in tota"domenul+ dar cu o intesitate mai crescuta la locul a$aritieidurere surda in e$i!astru+ cu iradiere in umarul dre$t+ insotita de !returi si (arsaturi

'1).In ulcerul !astric si duodenal $er#orat+ este caracteristica :durerea e$i!astrica de intensitate deose"ita 5ca o lo(itura de $umnal5+ urmata de ri!iditateaa"domenului 5de lemn5

durerea e$i!astrica de intensitate medie+ insotita de ri!iditatea a"domenului 5de lemn5durerea insidioasa locali*ata in i$ocondrul dre$t+ cu iradiere in e$i!astru

'1,.Caractersisticile durerii din $eritonita acuta $rin $er#orarea colecistului sunt:a$are in i$ocondrul dre$t+ co"oara $e #lancul dre$t in #osa iliaca drea$ta+ !enerali*andu0sea$oi in tot a"domenula$are "rusc o durere (ie in tot a"domenul+ cu o intensitate usor crescuta in i$ocondrul dre$ta$are o durere (ie in e$i!astru+ care se !enerali*ea*a in tot a"domenul

'1.Dintre urmatoarele licide ajunse in $eritoneu+ $atolo!ic sau traumatic+ #oarte iritant este:licidul e(acuat din intestinul su"tire

sucul !astric"ila


34/134

'1/.Peritonita acuta locali*ata este acea #orma a $eritonitei in care:$rocesul in#ectios este locali*at in re!iunea in care a a$arut$rocesul in#ectios a$are la ni(elul $eretelui a"dominal$rocesul in#ectios cu$rinde tot a"domenul

'1.Pentru com"aterea unor com$licatii #rec(ente du$a inter(entiile cirur!icale $e tu"uldi!esti(+ in ca* de (arsaturi+ se iau urmatoarele masuri:se administrea*a medicatie antiemeticase instalea*a sonda de as$iratie $entru e(acuarea sta*ei !astrice si se administrea*a+ du$a ca*+si medicatie antiemeticase reia tre$tat alimentatia

'12.Peritonita acuta locali*ata in re!iunea $el(iana se numeste:$eritonita a$endiculara$eritonita !enitala$el(i$eritonita

'%3.De o"icei+ $eritonitele acute locali*ate au tendinta de (indecare daca se a$lica untratament constand in:re$aos la $at+ re!im alimentar+ anti"iotera$ie+ iar du$a 5racire5 inter(entie cirur!icala

$re!atirea $acientului $entru inter(entia cirur!icala de ur!entacalmarea durerii si com"aterea #e"rei

'%1.In colecistita acuta+ durerea $oate #i com"atuta si $rin mijloace ne#armacolo!ice+ a$licatelocal:sac cu nisi$

$un!a cu !eatacom$resie calda

'%%.Intr0o $la!a a"dominala $enetranta cu e(isceratie $osttraumatica+ se iau la loculaccidentului urmatoarele masuri locale:se e&ecuta mane(re de reducere a anselor intestinale in interior si se $une un cam$ deasu$ra+#i&at de o #asa com$resi(ase a$lica $ansament #oarte com$resi(nu se (or e&ecuta mane(re de reducere a anselor intestinale+ se $un deasu$ra cam$uri umedecaldute #i&ate de o #asa necom$resi(a

'%'.9rmatoarele a#ectiuni $ot #i considerate $eritonite acute locali*ate:$lastronul colecisticcolecistita acutaa$endicita acuta

'%).La un $acient care $re*inta oclu*ie intestinala starea !enerala se alterea*a $ro!resi( sisindromul oclu*i( este mai $utin alarmant in:tumora intestinala(ol(ulus intestinalcarcinomato*a $eritoneala


35/134

'%,.La alterarea starii !enerale din oclu*ia intestinala un rol determinant il au tul"urarile deemodinamica deoarece:intestinul a"soar"e doar 130%3; din continutul intestinalintestinul a"soar"e 23; din continutul care circula $rin elintestinul a"soar"e /3; din continutul care circula $rin el

'%.Durerea intensa+ colicati(a in i$ocondrul dre$t cu iradiere in umar si s$ate+ insotita de#e"ra si care nu cedea*a sau este #oarte $utin in#luentata de antial!ice si antis$astice este

$rodusa de:colecistita acutaa$endicita acuta su"e$atica

$ancreatita acuta

'%/.Conduita de ur!enta intr0o colica "iliara internata in s$ital consta in:re$aos la $at+ re!im alimentar idric+ anal!etice+ antis$astice+ antiemeticerecoltarea $ro"elor de san!e+ $er#u*ie+ calmarea durerii+ com"aterea in#ectiei+ calmarea

(arsaturilor+ $un!a cu !eata si inter(entie cirur!icalatu"aj duodenal+ mor#ina+ $re!atire $entru inter(entia cirur!icala

'%.@orma edematoasa a $ancreatitei acute se caracteri*ea*a $rin:edemul s#incterului 6ddicresterea in (olum a $ancreasului

$roces su$urati( al $ancreasului

'%2.Pancreatita acuta emora!ica se caracteri*ea*a $rintr0o:san!erare su"ca$sulara masi(a si ru$erea ca$sulei su" $resiunea ematomuluisan!erare $eritonealasan!erare $ro(ocata su" $resiunea ematomului s$lenic

''3.Pla!ile a"dominale $er#orante sunt $la!ile in care a!entul traumatic:a $enetrat in $eritoneu+ dar nu a le*at nici un or!ana le*at si $er#orat unul sau mai multe or!anenu a $enetrat $eritoneul+ dar a le*at unul sau mai multe or!ane

''1.In (ederea inter(entiei cirur!icale la un "olna( cu oclu*ie intestinala este #oarte "ine sase cunoasca:ora ultimei mese

cau*a care a determinat oclu*iade cand s0a instalat oclu*ia

''%.6clu*iile intestinale mecanice $ot #i $ro(ocate de o"stacole intrinseci :(ol(ulus intestinaltumora intestinala mali!natumora a"dominala'''.Anceta e$idemiolo!ica de#initi(a $resu$une :a. e#ectuarea de catre medicul de #amilie B

". inceierea o data cu limitarea #ocarului Bc. com$letarea ancetei $reliminare cu in(esti!atii si masuri e#iciente si inceierea o data

cu limitarea #ocarului .


36/134

'').Controlul medical $eriodic anual al $ersonalului din sectorul alimentar se #ace $rin :a. e&amene clinice B

". co$roculturi+ r&.$ulmonar+ R


37/134

')'.Eru$tia in scarlatina este:a. micro$a$uloasa+ as$ra la $i$aitB

". micro$a$uloasa+ cati#elata la $i$aitBc. (e*iculara .

')).Pentru scarlatina distincti( este semnul :a. Gro*o(ici 0 Pastia+ cu elemente $ur$urice dis$use linear la ni(elul $licei cotului siin!inalB

". 7o$li4 0 roseata di#u*a a mucoasei "ucale+ o dun!a al"a $e !in!ii =dun!a A$$ert>Bc. Masca @ilato(+ semnul Pastia si ciclul lin!ual.

'),.E&antemul scarlatinos a$are mai intai :a. $e !at si toraceB

". mem"re su$erioareBc. #ata anterioara a toracelui si a"domen.

').An!ina rosie H #e"ra H eru$tie micro$a$uloasa $e trunci+ res$ectand #ata+ (a su!erea*a :a. (aricelaB

". rujeolaBc. scarlatina .

')/.Co$ilul cu scarlatina este tratat:a. o"li!atoriu in s$ital de catre medical s$ecialist B

". la domiciliu Bc. de catre medical scolar.

').Mani#estarile clinice in scarlatina sunt determinate de actiunea :a. stre$tococilor al#a0 emoliticiB

". stre$tococci "eta 0emoliticiBc. to&ina scarlatinoasa =Dic4> eli"erata de stre$tococul "eta0 emolitic !ru$a A.

')2.An!ina din scarlatina are urmatoarele caractere:a. rosie+ cu #alse mem"rane aderente care se re#ac ra$id+ e&tensi(e la $ilieri+ lueta+san!erandeB

". rosie sau eritemato0$ultacee+ rar ulcero0necrotica Bc. eritematoasa di#u*a.

',3.In dianosticul scarlatinei de im$ortanta majora este ciclul lin!ual cu urmatoarelecaracteristici:a. lim"a sa"urala+ smeurie+ rosie incis+ lucioasaB

". lim"a smeurie+ relie#are a $a$ilelor #un!i#ormeBc. lim"a sa"urala ce se descuamea*a in sens antero0$osterior .',1.Tratamentul sim$tomatic in scarlatina se adresea*a :a. #e"rei+ ce#aleeei si durerilor la de!lutitieB

". #e"rei si catarului res$irator Bc. #e"rei+ $oliadeno$atiei occi$itale',%.In scarlatina+ testarea rece$ti(itatii se #ace $rin testul intradermic Dic4+ test de:a. imunitateB

". aler!ie Bc. nici una dintre a#irmatii nu este corecta .


38/134


39/134

',. Distri"utia centri$etal a eru$tiei =sunt mai multe elemente $e trunci si radacinamem"relor> a$are in :a. (aricelaB

". ru"eolaBc. an!ina.

'. Eru$tia este $ruri!inoasa in :a. scarlatinaB". ru"eolaBc. (aricela.'/. Parotidita e$idemica este cunoscuta si su" numele de :a. oreionB

". (arsatBc. $ojar.'.Ta"loul clinic cu de"ut relati( "rusc+ #e"ra+ ce#alee si jena in lojile $arotidiene a$are in:a. s$ondilo*a cer(icalaB

". $arotidita e$idemicaB

c. ru"eola.'2.In tusea con(ulsi(a+ sursa de in#ectie este :a. omul "olna( cu #orme ti$ice si ati$iceB

". animaleleBc. $urtatorii #arin!ieni de stre$tococ .'/3. Semnele catarale res$iratorii : rinita+ ra!useala+ tuse+ injectie conjuncti(ala+ as$ect5#acies $lans5+ su"#e"rilitate+ a$ar in :a. rujeolaB

". tuse con(ulsi(aBc. ru"eola.'/1. Primo(accinarea in $oliomielita consta in doua administrari orale+ la % luni inter(al+ inlunile de :a. iarna0$rima(araB

". (ara0 toamnaBc. toamna 0 iarna .'/%. A treia (accinare $entru $oliomielita se #ace :a. in $rimul an de scoalaB

". liceuBc. maturitate.'/'.Menin!ita $neumococica detine $rioritatea ca #rec(enta in etiolo!ia menin!itelor

$urulente la :a. co$iiB". adulti $este )3 aniBc. nou0nascut si su!ar .'/). Sindromul ence#alitic 0 o inmanuncere de semne si sim$tome0 care e&$rima a#ectareacreierului de cau*a in#ectioasa si $ostin#ectioasa+ a$are in :a. e$atita acuta (iralaB

". ence#alitaBc. to&iin#ectie alimentara.'/,. Ta"lou clinic cu (arsaturi+ colici a"dominale+ scaune diareice+ de#ineste :a. e$atita acuta (iralaB

". to&iin#ectia alimentaraBc. scarlatina.


40/134

'/. Ta"loul clinic ce cu$rinde scaune #rec(ente+ moi+ licide+ a"undente+ cu as$ect omo!en+de culoare !al"en (er*ui+ a$are in:a. oleraB

". sallmonelo*aBc. di*enterie.

'//. Im$iedicarea $roli#erarii a!entului $ato!en e&istent in unele alimente se #ace $rin$astrarea la tem$eratura de :a. 0,!rade CB

". ,!rade CBc. 013 !rade C.'/.


41/134

'/. De"utul+ de o"icei lent+ cu 5trismus5 $recedat uneori de tresariri musculare la ni(elul$la!ii este semn $ato!nomonic $entru :a. scarlatinaB

". tetanosBc. di*enterie.

'. 5Rasul sardonic5 a$are in :a. scarlatinaB". rujeolaBc. tetanos.'2.Stadiul com$ensat se caracteri*e*a $rin:i$ers$lenismBe$atome!alieBsim$tomele nu sunt e(identeB'23. Le!aturile (asculare de (arice eso#a!iene se #ac:in sco$ $ro#ilacticB

de necessitateBcand starea "olna(ului nu $ermite inter(entii de am$loareB

'21. Sonda cu "alon a$licata in sco$ emostatic in ca*ul san!erarii (aricelor eso#a!iene este:@ole8B


42/134

'2/ In cursul unei lu&atii urmatoarele sim$tome+ dar si com$licatiile$ot a(ea urmari !ra(e:a. emartro*e+ idrartro*e

". com$resiunile (asculare si ner(oasec. de#ormarea re!iunii si im$otenta #unctionala

'2.Cele mai #rec(ente recidi(e ale lu&atiilor a$ar la:articulatia sca$ulo0umeralaarticulatia co&o0#emuralaarticulatia cotului

'22.Recunostem din #racturile de mai jos cele clasi#icate du$a mecanismul de $roducere:#racturi $rin ndoire si rasucire#racturi ncise si descise#racturi com$lete si incom$lete

)33.Prin #ractura descisa se ntele!e:

#ractura aco$erita de $iele+dar cu le*iuni masi(e a muscilor+ tendoanelor si (aselor#ractura care $roduce le*iuni ale or!anelor (iscerale#ractura n care $ielea a #ost le*ata si osul ajun!e n contact cu e&teriorul

)31.Com$licatiile de mai jos care sunt mai #rec(ente n #racturile descise com$arati( cu celencise sunt:em"olii $ulmonare si cere"ralesocul traumatic si emora!ic

$rocesele se$tice de osteita sau osteomielita

)3%.Din #racturile de mai jos sunt #racturi com$lete doar:#ractura n 5(r# de clarinet5#ractura n 5lemn (erde5#ractura $rin n#undare

)3'.@ractura cominuti(a re$re*inta#ractura mai multor oase ale aceluiasi mem"ru#racturi multi$le ale oaselor#ractura cu mai multe #ra!mente ale aceluiasi os

)3). Sunt semen si!ure ale unei #racturi de os

ecimo*ele si ematomuldurerea n $unct #i&+ care se accentuea*a cnd miscam #ra!mentele osoasede#ormarea re!iunii

)3,.In #racturile $rimelor $atru coaste$ot a$area ca le*iuni concomitente:le*iuni $ulmonare cu $neumotora&ru$turi ale #icatului+ riniciului+ s$lineile*iuni $ulmonare cu emotora&

)3.Ccare din #racturile de mai jos este mai !ra(a:#ractura de col #emural

#ractura descisa n 1F' medie a ante"ratului#ractura oaselor !am"ei


43/134

)3/.n ca*ul unei #racturi #ara de$lasare+ la s$ital se I0au urmatoarele masuri:se $une dia!nostic clinic si radiolo!icse #ace aneste*ie !eneralase asi!ura reducerea #racturii

)3..A$aratul !i$sat tre"uie sa cu$rinda:numai #ocarul de #ractura#ocarul de #ractura si articulatia de dedesu$tarticulatia de deasu$ra si dedesu$tul #ocarului de #ractura

)32..Din #racturile de mai jos nu se $ot reduce corect $e cale orto$edica si este ne(oie dereducere cirur!icala la:#ractura de rotula#ractura de umerus#ractura de olecran

)13.9rmatoarele $la!i se datorea*a a!entilor mecanici$la!a $rin caldura+ a!enti ioni*anti$la!a $rin nte$are+ taiere+ $rin muscatura$la!a $rodusa de #ri!+ aci*i+ ra*e !ama

)11.Prin $la!i $er#orante intele!em:$la!i ale te!umentelor$la!i care $atrund n ca(itatile naturale$la!i care $atrund n ca(itatile naturale si le*ea*a unele or!ane din ca(itatea res$ecti(a

)1%. Prin $la!i recente intele!em:$la!i $roduse n *iua res$ecti(a$la!i $roduse su" 0 ore$la!i $roduse n ultimele ) ore

)1'. In ca*ul muscaturilor de sar$e si nte$aturilor de insecte (eninoase se $racticaurmatoarele mane(re:inci*ia si e&ci*ia tesutului cutanat n *ona le*ataa$licarea !aroului deasu$ra le*iuniiadministrare de anti(enin

)1).Ra"ia se $oate transmite $rin:nte$aturi ale unor inserte$la!i muscate de animaleinocularea (eninului de sar$e

)1,.Alaturi de tratarea corecta a $la!ii se (a a$lica o imo"ili*are n a$arat !i$sat inurmatoarele situatii:

$la!i cu emora!ie mare$la!i n care sunt ntlnite mase mari (asculare si tendoane$la!i cu le*iuni osteo0articulare


44/134

)1.A$licarea unui $ansament umed este indicata in:$la!ile recente$la!ile care secreta a"undenttrom"o#le"ite

)1/.Pentru #i&area unui $ansament la ni(elul ca$ului se $oate #olosi:#i&are cu leuco$last#i&are cu $lasa autoade*i(a#i&are cu "asma =ca$elina>

)1.Atro#ierea muscilor si scaderea tonusului n !eneral $oate a$area la "olna(ii imo"ili*atidatorita:

$o*itiei incorectedin cau*a imo"ili*arii ndelun!atedin cau*a a$licarii unui tratament necores$un*ator

)12..entilatia di#icila a $lamnilor la "olna(ul imo"ili*at tim$ ndelun!at $oate $roduce:$neumonii i$ostatice"rono$neumonii$leure*ii)%3..". a!itatie $siomotoriec. ce#alee+ di$lo$ie+ an&ietate)%).Pacientul cu coma dia"etica $re*inta urmatoarele sim$tome:a. astenie+ somnolenta 0 coma

". con(ulsii tonico0clonicec. $ierderea monoculara sau "inoculara a (ederii)%,.Primul !est tera$eutic+ atunci cnd di#erentierea dintre coma i$o!licemica si comadia"etica este !reu de #acut+ consta n:a. administrarea de %3 0 '3 ml !luco*a i$ertonica

". recoltarea $ro"elor de la"oratorc. administrarea i.(. a %3 9I insulina ra$ida


45/134

)%.Tul"urarile electrolitice care se $roduc n coma dia"etica sunt:a. cresterea $0ului san!uin

". scaderea clorului san!uinc. scaderea $otasiului+ clorului si sodiului san!uine

)%/.Reidratarea $acientului n coma dia"etica (a nce$e cu administrarea de:a. Manitol %3; n $er#u*ie lenta ='3 0 3 min>". ser #i*iolo!ic 0 1333 ml n $rimele %3 de minutec. ser !luco*at ,;)%.In coma dia"etica se $ot administra solutii i$ertonice de !luco*a %3; tam$onata cuinsulina atunci cnd:a. a$ar $rimele semne de constiinta

". se nre!istrea*a cresterea re*er(ei alcalinec. !licemia a sca*ut su" '33 m!;)%2.Insulina tre"uie $astrata:a. la tem$eratura camerei

". n #ri!ider la tem$eratura de H% 0 H/3c. am"ele (ariante sunt corecte)'3.Mani#estarile res$iratorii care a$ar n socul ana#ilactic sunt:a. $oli$nee cu e&$iratie $relun!ita si tiraj

". res$iratie Ce8ne0Stoc4esc. cri*e de dis$nee cu res$iratie suieratoare+ $ro(ocata de "ronoconstrictie)'1.Com"aterea durerii n soc se #ace cu:a. medicamente indicate de medic

". &ilina 3+, 0 1;c. mial!in)'%.In cadrul socului se descriu urmatoarele stadii:a. soc com$ensat+ soc decom$ensat+ coma

". soc com$ensat+ soc ire(ersi"ilc. soc decom$ensat+ coma)''.Dia"etul *aarat se caracteri*ea*a $rin:a. $ertur"area meta"olismului !lucidic

". cresterea ni(elului !licemiei $ost$randialec. $ertur"area meta"olismului mineral)').Pro"a i$er!licemiei $ro(ocate se #ace $rin:a. administrarea orala a ),3 ! !luco*aF1 m% su$ra#ata cor$orala di*ol(ata n '33 ml a$a

". administrarea orala de 133 ! !luco*a $ul"ere di*ol(ata n '33 ml a$a

c. administrarea i.(. de !luco*a '';)',.Cau*a asa0numitei 5sn!erari n $ro$riile tesuturi5 n cadrul socului traumatic este:a. (asodilatatia la locul de actiune a a!entului traumatic

". (asodilatatia masi(a la locul actiunii a!entului traumatic dar si la distantac. emora!ia intratisulara)'.Socul emora!ic a$are du$a emora!ii acute cnd $ierderile de$asesc:a. %3; din masa circulanta

". '3; din masa circulantac. orice emora!ie e susce$ti"ila de a $roduce soc emora!ic)'/.Injectia cu adrenalina sau sim$aticomimetice in stadiul de soc com$ensat $oate a(eaurmatoarele e#ecte:

a. ridica tonusul "olna(ului". a!ra(ea*a ano&ia tisulara si !ra"esc decom$ensarea


46/134

c. #a(ori*ea*a iesirea "olna(ului din starea de soc)'.Dia"etul *aarat este o "oala de meta"olism cu e(olutie cronica si se datorea*a:a. distru!erii $ancreasului

". insu#icientei relati(e de insulinac. insu#icientei a"solute sau relati(e de insulina n or!anism

)'2.Criteriile $entru dia!nosticul de $neumonie+ ca in#ectie no*ocomiala+ includ:a. e&amen de s$utaB". e&amen radiolo!icBc. com"inatii di#erite ale unor do(e*i clinice+ radiolo!ice si de la"orator .))3. Sco$ul a$licarii Precautiunilor 9ni(ersale este de a :a. $re(eni transmiterea in#ectiilor $e cale san!uina $ersonalului + la locul de muncaB

". $re(eni transmiterea in#ectiilor no*ocomiale Bc. $re(eni transmiteriea in#ectiilor+ $e cale aero!ena+ in unitatile sanitare cu $aturi .))1. .Mani#starea clinica caracteristica litia*ei renale este:a. in#ectia urinaraB

". insu#icienta renalaB

c. colica renala.))%. Sediul durerii in colica renala se a#la in:a. re!iunea lom"araB

". re!iunea toracalaBc. re!iunea su$ra$u"iana.))'. Durerea lom"ara cu iradiere in or!anele !enitale e&terne este caracteristica:a. insu#icientei renale acute B

". insu#icientei renale croniceBc. colicii renale.))). 9remia este stadiul terminal al :a. insu#icientei renale cronice B

". $ielone#ritei cronice Bc. $ielone#ritei acute.)),. .In #a*a de i*ostenurie+ densitatea urinei oscilea*a intre :a. 131/013%3 B

". 131,0131/ Bc. 131301311.)). Cel mai im$ortant semn in insu#icienta renala cronica este :a. nicturia B

". disuria Bc. $oliuria.

))/. In insu#icienta renala acuta+ diureticele se (or administra:a. du$a corectarea (olemieiB". inainte de corectarea (olemieiBc. du$a administrarea de (asodilatatoare.)). Com$resiunea din masajul cardiac e&tern se #ace:a. $e 1F' in#erioara a sternuluiB

". s$re a$endicele &i#oidB c. $e coaste+ in stan!a sternului

))2.Asistentul medical:a. nu $oate e&ercita nici o alta acti(itate

". $oate e&ercita o alta acti(itate cu conditia ca aceasta sa #ie com$ati"ila cu demnitatea$ro#esionala


47/134

c. $oate $artici$a la actiuni de reclama si $u"licitate),3.In#ormatiile o"tinute re#eritoare la $acienti $ot #i m$artasite:a. eci$ei medicale

". #amiliei

c. $u"licatiilor stiinti#ice),1.Asistentul medical are o"li!atia:a. de a lua masuri de acordare a $rimului ajutor medical doar daca este $re*ent si medicul

". sa trans$orte $acientul la unitatea s$italiceascac. de a lua masuri de acordare a $rimului ajutor medical+ indi#erent de $ersoana+ locul sausituatia n care se !aseste),%.Asistentul medical tre"uie sa trate*e cu res$onsa"ilitate si $ro#esionalism:a. $acientii mai tineri

". toti $acientii+ indi#erent de (rsta+ conditie sociala sau economicac. $acientii imo"ili*ati la $at),'.Asistentul medical:

a. nu este $restator de ser(icii". este $restator de ser(iciic. $oate $ro$une n situatii s$eciale $acientilor #olosirea unor remedii+ $roceduriinsu#icient (alidate $a $lan stiinti#ic sau medical),).Protectia asistentului medical $entru riscurile ce decur! din $ractica $ro#esionala sereali*e*a de catre:a. #iecare asistent medical $rin societatile de asi!urari

". an!ajator+ $rin societatile de asi!uraric. nu este necesara $rotectiaasistentului medical),,.An!ajarea si $romo(area $ro#esionala a asistentului medical n sistemul sanitar $u"lic sereali*ea*a:a. du$a a"sol(irea scolii $ostliceale sanitare

". du$a o"tinerea Autori*atiei de li"era $racticac. $rin concurs+ $otri(ir le!ii),.Ale!erile $entru or!anele de conducere ale 6rdinului Asistentilor Medicali din Romnia+la ni(el natioanal+ judetean+ al munici$iului


48/134

)3..Daunele $ro(ocate $acientului $rin neres$ectarea $re(ederilor [email protected])F122) im$licadu$a sine res$onsa"ilitatea:institutieiBindi(idualaBc.indi(iduala sau du$a ca* a institutieiB

)1. Tratamentul "olna(ilor cu colica "iliara consta in administrarea de: a. metaclo$ramid+ emisuccinat de idrocorti*on ". anti"iotice+ sedati(e c. corectarea tul"ularilor idroelectrolitice

)%. San!erarea intermenstruala de ori!ine uterina se numeste: a. menora!ie ". melena c. metrora!ie.

)'. In colecistita acuta a$are urmatorul ta"lou clinic:

a. durere in i$ocondrul dre$t ". #e"ra c. scaderea in !reutate.

)). In ca*ul unui $acient cu colica "iliara cu (arsaturi incoerci"ile+ acestea $ot #i com"atute$rin administrare de: a. $le!oma*in #iole ". torecan ta"lete c. emetiral su$o*itoare.

),. 9n $acient cu emora!ie $re*inta: a. taicardie ". tai$nee c. cresterea cantitatii de C6% in san!e.

). A"cesul su#renic $oate e(olua s$re: a. resor"tie cu $rocese aderentiale ". oclu*ie intestinala c. se $oate ru$e si $ro(oaca o $eritonita !enerali*ata.

)/. Nu se $ot administra in ulcerul $er#orat:

a. $ur!ati(e ". mor#ina c. antial!ice.

). Este contraindicata e#ectuarea e&amenului radiolo!ic cu sul#at de "ariu in: a. !astrita cronica ". ulcerul !astric $er#orat c. emora!ie di!esti(a.

)2. 9rmatoarele mani#estari $ot re$re*enta semne de $er#oratie aco$erita: a. de"ut (iolent

". contractura a"dominala c. meteorism intestinal.


49/134

)/3. In colica "iliara conduita de ur!enta consta in: a. re$aus la $at+ antis$astice+ corectarea ecli"rului idro0electrolitic ". re!im alimentar+ calmarea durerii+ com"aterea (arsaturilor c. re$aus di!esti(+ administrare de anti"iotice+ calmarea durerii cu mor#ina

)/1. Pentru un accidentat cu emora!iese (or lua urmatoarele masuri de ur!enta:a. re#acerea masei circulante

". monitori*area #unctiilor (itale c. e&aminarea mor#o0#unctionala a riniciului.

)/%. 9rmatoarele sim$tome sunt caracteristice ulcerului !astric $er#orat: a. trans$iratii reci+ #acies an&ios+ $uls ra$id ". sen*atia de sete accentuata+ i$ertensiune c. dureri $uternice in e$i!astru+ contractura a"dominala.

)/'. -emora!iile di!esti(e su$erioare sunt emora!iile ce $ro(in din: a. treimea distala a colonului ". treimea distala a eso#a!ului c. stomac.

)/). Ta"loul clinic in emora!ia di!esti(a su$erioara se caracteri*ea*a $rin: a. emateme*a ". rectora!ie c. melena

)/,. In se!mentul de de su" !arou se $roduce: a. na(alirea san!elui central in *ona de desu"tul !aroului la scoaterea acestuia+ cu scaderea

"rusca a tensiunii arteriale ". le*area (aselor com$resate c. dilatarea $aralitica.

)/. San!ele din emora!ia di!esti(a are culoarea: a. rosu incis cu resturi alimentare ". *atului de ca#ea di!erat c. rosu a$rins+ aerat.

)//. 9n !arou a$licat in ca*ul unei emora!ii arteriale $oate $roduce: a. soc de !arou ". !an!rena mem"rului c. le*area (aselor com$resate.

)/. -emora!ia di!esti(a se mani#esta $rin: a. emateme*a ". melena c. emo$ti*ie

)/2. In ca*ul ulcerului !astro0duodenal $ot a$area urmatoarele com$licatii:

a. $er#oratia ". steno*a


50/134

c. sindromul Jollin!er0Ellison.

)3. Dia!nosticul di#erential in ca*ul ulcerului !astroduodenal se #ace cu urmatoarelea#ectiuni: a. cancerul !astric+ colecistita cronica

". !astrita cronica+ sindromul Jollin!er0Ellison c. emora!ii di!esti(e su$erioare.

)1. 9lcerul !astroduodenal $oate #i: a. cronic ". acut c. nu are im$ortanta

)%. Durerea in ulcerul !astro0duodenal are urmatoarele caracteristici: a. este locali*ata in e$i!astru cu iradiere s$re re"ordul costal ". are $eriodicitate+ a$are inainte de masa+ in #a*a de ince$ut a ulcerului

c. a$are la %0) ore du$a masa.

)'. In colicistita acuta se $ot administra: a. antis$astice si mor#ina ". antial!ice si anti"iotice c. antis$astice+ anti"iotice si mial!in.

)). A!lutinele anti0R-: a. e&ista in mod normal la $ersoanele cu R- $o*iti( ". nu e&ista la cei cu R- ne!ati( c. e&ista si la cei cu R- ne!ati( si R- $o*iti(.

),. 9n accidentat care are !ru$a A R- $o*iti( $oate $rimi san!ei: a. A R- $o*iti( ". R- ne!ati( c. 3=I> R- $o*iti(.

). Tul"urarile care a$ar in ca*ul unei emora!ii mari $ot #i: a. cresterea tensiunii arteriale+ scaderea $ulsului ". diminuarea intr0un tim$ scurt a cantitatii de san!e

c. socul emora!ic.)/. @actorii care $ot altera san!ele conser(at sunt: a. tem$eratura de $lus ) !rade 0 $lus !rade Celsius ". tem$eratura $este !rade Celsius c. trans$ortul necores$un*ator al san!elui.

). Pro"a ?ean"rau arata ca san!ele donatorului nu este com$ati"il cu san!ele $rimitorului: a. daca se constata o a!lutinare oricat de mica ". daca se constata o omo!enitate $er#ecta c. daca se constata a$aritia de mici !runji.


51/134

)2. Cand am $rimit de la Centrul de Trans#u*ii san!ele i*o!ru$ si R- cu cel al $rimitoruluitre"uie sa : a. controlam inter!ritatea #laconului si sa #acem trans#u*ia ". e#ectuam $ro"a de com$ati"ilitate ?ean"rau c. (eri#icam !ru$a de san!e si R-0ul #laconului de san!e.

)23. La o $un!a de san!e "un de trans#u*at+ *onele $re*ente sunt : a. o *ona !al"en0citrin clara ". o *ona mijlocie de culoare al"icioasa c. o *ona de as$ect la$tos.

)21. Eta$ele e#ectuarii unei trans#u*ii sunt: a. determinarea !ru$ei san!uine si a R-0ului $rimitorului ". (eri#icarea #laconului si a (ala"ilitatii san!elui c. nu sunt necesare aceste eta$e.

)2%.As$ectul san!elui din #lacon in ca*ul in care este in#ectat arata : a. $lasma are culoare rosiatica ". a$aritia de cea!uri si !runji c. $lasma are as$ect la$tos+ #locoane mari de #i"rina.

)2'. A(antajele trans#u*iei indirecte sunt: a. $oate #i reali*ata in autosanitara $e tim$ul trans$ortului ". donatorii $ot #i controlati c. $rin conser(are san!ele isi $ierde $ro$rietatile initiale.

)2). 9rmatoarele moti(e $ot constitui cau*e $entru ca trans#u*ia sa nu se des#asoare normal: a. li$irea $eretelui (enei $e "i*oul acului ". s$asmul (enos care $oate sa a$ara in tim$ul socului c. san!ele conser(at tinut la tem$eraturi intre ) 0 !rade Celsius.

)2,. Pot constitui cau*e $entru ca trans#u*ia sa nu se des#asoare normal: a. un o"stacol $e (ena in se!mentul su$erior #ata de locul $unctiei ". cand trans#u*am cantitati mici de san!e 3=I> unui $rimitor din alta !ru$a c. $resiunea (enoasa marita.

)2. La trans#u*area $lasmei licide nu sunt necesare urmatoarele eta$e:

a. determinarea !ru$ei ". $ro"a de com$ati"ilitate $e lama c. $ro"a de com$ati"ilitate 6elec4er.

)2/. Tratamentul cirur!ical este indicat in urmatoarele situatii: a. calcul coledocian ". idro$s (e*icular c. com$licatii cu in#ectie =colicistita acuta+ $iocolicistita>.

)2. Com$licatiile cele mai #rec(ente intalnite in litia*a "iliara sunt: a. an!iocolita acuta

". $ancreatita acuta c. in#arctul de me*enter.


52/134

)22. Pro#ila&ia litia*ei "iliare $resu$une: a. tratarea corecta a "olilor de nutritie ". tratarea corecta a in#ectiilor "iliare si intestinale c. tratarea corecta a a#ectiunilor de la ni(elul $ilorului si a in#lamatiilor $iloro0duonale.

,33. Melena este un scaun cu san!e: a. rosu0a$rins ". ne!ru ca $acura c. urat mirositor.

,31.. Semnele indirecte in ca*ul ulcerului !astro0duodenal sunt: a. con(er!enta $liurilor $ana in a$ro$ierea nisei ". nisa nere!ulata cu "a*a nodulara c. retractia cur"urii mici.

,3%. Tratamentul cirur!ical este recomandat in urmatoarele situatii: a. ulcerul $er#orat ". steno*a #unctionala c. emora!ii re$etate.

,3'. @actorii ce $ot inter(eni in a$aritia litia*ei "iliare sunt: a. endocrini ". de teren c. de mediu.

,3). Dere!larea meta"olismului e$atic $oate determina: a. scaderea ra$ortului saruri "iliareF colesterol ". modi#icarea com$o*itiei cimice si P-0ului "ilei in#ectate c. modi#icarea concentratiei de saruri "iliare si #os#o0li$ide.

,3,. Dia!nosticul di#erential in litia*a "iliara $oate #i #acut cu: a. ulcerul !atro0duodenal ". an!iocolita acuta c. discine*iile "iliare.

,3. Dia!nosticul di#erential in calculo*a coledociana $re*entand icter (a #i #acut cu:

a. cancerul cailor "iliare ". oditele steno*ante c. $ancreatita acuta emora!ica.

,3/. Dia!nosticul di#erential in colica "iliara (a #i #acut cu: a. ulcerul !astro0duodenal $er#orat ". in#arctul me*enteric c. oditele steno*ante.

,3. Trans#u*ia cu masa eritrocitara este indicata in ca*ul urmatoarelor a#ectiuni: a. anemiile uremicilor+ arsilor

". anemii $ost in#ectioase c. anemiile din a$la*ii medulare


53/134

,32. Trans#u*ia cu $lasma este indicata in urmatoarele a#ectiuni: a. oclu*ii intestinale+ $eritonita+ $leuri*ii ". soc $ost o$erator+ soc traumatic c. anemiile din a$la*iile medulare.

,13. Al"umina umana este indicata in: a. soc $rin arsuri ". "olna(i cirotici c. "olna(i neo$la*ici+

,11. Masa trom"ocitara (a #i #olosita in: a. trom"ocito$enii cu #enomene emora!ice ". a$la*ii medulare+ "oli in#ectioase c. soc $ost o$erator+ soc traumatic.

,1%. Trans#u*ia de san!e este contraindicata in urmatoarele a#ectiuni: a. em#i*em $ulmonar+ insu#icienta e$ato0renala ". leucemii acute si cronice c. trom"o*e (enoase+ i$ertensi(i.

,1'. Pot #i considerate accidente !ra(e ale unei trans#u*ii: a. socul emolitic+ transmiterea unei "oli in#ectioase ". ematuria masi(a+ icterul $ostrans#u*ional c. #e"ra+ ce#aleea+ urticaria.

,1). @risonul din tim$ul trans#u*iei sau $osttrans#u*ional $oate #i dat de: a. trans#u*ia cu san!e incom$ati"il din sistemul 3A< si R- ". trans#u*ia cu san!e in#ectat c. administrarea de san!e care contine aler!eni.

,1,. Accidentele datorate unor !reseli tenice de administrare a san!elui sunt : a. em"olia !a*oasa si dilatatia acuta a inimii ". edemul $ulmonar acut $rin administrarea unei cantitati mari de san!e c. socul emolitic $osttrans#u*ional.

,1. Ta"loul clinic in em"olia !a*oasa $re*inta :

a. dureri toracice $uternice cu res$iratie in!reunata ". ciano*a+ a!itatie+ $uls ra$id+ i$otensiune c. $aloare+ i$ertensiune arteriala.

,1/. Cor$ii straini e&o!eni ai conductului auditi( e&tern $ot #i: a. cor$i straini neanimati =inerti>B ". cor$i straini endo!eniB c. cor$i straini animati =(ii>.

,1. In ca* de le*iune a conductului auditi( sunt $re*ente urmatoarele sim$otme: a. e&coriatii sau $la!i ale conductului B

". tume#iere+ te!ument in#iltrat+ otal!ie B c. sen*atii de in#undare a urecii.


54/134

,12. Cor$ul strain (iu $re*ent in coductul auditi( $oate #i trans#ormat intr0unul inert $rin: a. instilare de ulei de $ara#ina sau !licerina in conductB ". s$alatura cu ajutorul unei serin!i Gu8on #olosind a$a incal*ita la '/K CB c. a$licare in #ata conductului a unui tam$on im"i"at in eter mentinut tim$ de '013 minute.

,%3. Pre*enta unui cor$ strain la ni(elul nasului in ca*uri mai (eci determina a$aritiaurmatoarelor sim$tome: a. ec*ema si ra!ade $erinarieneB ". rinoree muco$urulenta+ secretie san!inolentaB c. idroree+ stranut+ lacrimare.

,%1. Locali*area cor$ilor straini in larin!e determina urmatoarele sim$tome: a. dis$nee+ tiraj+ cornajB ". ciano*a+ a!itatie+ tuse s$asmodicaB c. dis#a!ie+ durere la de!lutitie.

,%%. E&tra!erea cor$ilor straini im$lantati in cornee se #ace ast#el: a. cu ajutorul acelor de cor$i straini B ". cu ajutorul acelor de sirin!a sterila numai de catre medicul o#talmolo!B c. $rin s$alare a"undenta a sacului conjuncti(al cu o solutie de*in#ectanta.

,%'. Du$a e&tractia cor$ului strain corneean se recomanda: a. $ansarea ociuluiB ". se instilea*a e$iteli*ante si de*in#ectanteB c. se administrea*a $e cale !enerala antiin#lamatorii $e "a*a de corti*on.

,%).


55/134

,%. Semenele clinice esentiale in $erioada de de"ut a in#arctului miocardic sunt: a. i$ertensiuneaB ". #e"raB c. durerea si i$otensiunea,%2. Perioada de de"ut in in#arcul miocardic:

a. este cea mai criticaB ". a$are du$a e#ort B c. durea*a '0, *ile.,'3. Durerea in in#arctul miocardic : a. are sediul si iradierea similare durerii an!inoaseB ". este de intensitate neo"isnuit de mare B c. durea*a mai multe sa$tamani ciar luni.

,'1. E&amenul electrocardio!ra#ic este o"li!atoriu in in#arctul miocardic $entru : a. e(identierea unor *!omote cardiace B ". con#irmarea dia!nosticului B

c. $reci*area #a*ei e(oluti(e si a locali*arii.,'%. E&amenul de la"orator in in#arctul miocardic arata: a. accelerarea (ite*ei de sedimentare a ematiilorB ". leucocito*aB c. scaderea #i"rino!enului.,''. Durerea in in#arctul miocardic : a. se calmea*a $rin re$aus B ". se calmea*a $rin administrare de nitrati B c. cedea*a la o$iacee.,'). Perioada de stare in in#arctul miocardic se caracteri*ea*a $rin : a. dis$aritia #e"rei+ asteniei+ normali*area TA B ". a$aritia durerii moderate $recordialeB c. o durata de ) 0 , s

Teste Examen Grad Principal Asistent Medical

Documents

Transcript of Teste Examen Grad Principal Asistent Medical