@lF#r*a

DE PERSONAI.ITATEEM0Ill, APIlIUplNl, PUNCIE TARI $l PUNGTE SLABE -' otzvott[-Tl PERs0NRttrmrA DE zl cu zl

TESTE

o EE,ITTE LITERA

CUPRINSIntroducere

Teshrl 1: Delii controlul?

Teshrl 2: Eqti anxios?

Testul3: Egti optimist?

Testul 4: Eqti intuitiv?

Teshrl 5: Egti extrovertit?

Testul 6: Eqti irascibil?

Testul 7: Egti intrigant?

Testul 8: Egti ambifios?

Testul 9: Eqti sincer?

Testul 10: Egti tenace?

Testul 11: Eqti curajos?

Testul 12: Egti concentrat?

Testul 13: Egti un cugetitor?

Tesnrl 14: Egti stabil emolional?

Tesh:l 15: Eqti loial?

Testul 16: Egti bolnav?

Testul 17: Egti timid?

Testul 18: Eqti evaziv?

Testr:l 19: Egti flexibil?

Testul 20: Iubeqti curllenia?

Testul 21: Egti o fire veseli?

Testtrl 22: Egti religios?

Iestul 23: Egti fericit?

Testul 24: EEti sinitos?

6

59

64

72

80

88

t02

L07

lL2

118

130

138

148

158

t66

171

t78

184

t92

198

208

2L6

224

232

236

Testul 25: Egti o fire practici?

Testul 26: Eqti chibzuit?

Testul 27: Egti indrizne!?

Testul 28: Egti arogant?

Testul 29: Egti charismatic?

Testul 30: Egti un gAnditor

conceptual? 276

Testul 31: Delii controlul? 282

Testul 32: Poli rezista tentaliilor? 288

Testul 33: Egti un tip hoterat? 294

Testul34: Egti individualist? 300

Testul 35: Egti inspirat? 306

Testul 36: Ai obsesii? 312

Testul 37: Chestionar muzical 318

Testul 38: Chestionar filosofic 322

Testul3g:Chestionargtiinlific 326

Testul 40: Ai o personalitate

creativ[?

Testul 41: Te poli concentra?

Testul 42: Ruleta chinezeasci

Testul 43: Consecin{e

Testul 44: Eroi gi ticilogi

Testul 45: Perfecliune

Testul 46: Iad

Statistici

330

336

344

358

362

364

369

374

244

252

258

264

270

Aceasta nu este - trebuie sd vd spun de la inceput - o carte foarterespectabild. Motivul? Face un lucru pe care tu n-ar trebui sd ?l

faci niciodatS,, anume combind psihometria cu psihologia populard.

$i totugi, nu incerc s5,-mi cer scuze pentru tratarea subiectului?ntr-o manierS. care poate cd psihologilor li s-ar pdrea mai degrabi,,usuraticd". in primul rAnd, informatiile mele despre evaluareapsihometricd a personalitdtii sunt precise, nefiind, ?n nici un caz,amesteeate cu informatii despre metode mai pulin ,,respectabile".Dacd te simti imediat ofensat de tot ce nu ?nseamn5, psihologie ,,reald" ,

atunci te rog sd consideri aceastS, carte ca fiind doud volume sub

aceeagi copertd. Prima parte contine informalii, oferite ?ntr-un modcare sper sd fie usor accesibil, anecdotic gi interesant, dar precis,

despre testarea psihometricS. a personalitefii. Acest lucru e important,deoarece testarea psihometricd devine rapid un instrument cotidianpentru selectarea si instruirea personalului. Sau, sd o spunem maitransant, dacd vrei o slujbd sau o promovare, probabil vei fi testat?n acest fel. Prin urmare, meritd sd ?ncerci sd ?nfelegi ce ?nseamnd.

aceastd testare, ce face si ce nu poate face ea si cum sunt construite

9i administrate testele.

A doua,fumitate a cdrfii este mai amuzantd., conlindnd numeroasejocuri. Nu ?ncerc sd pledez pentru ea gi, dacd egti de pdrere cdamuzamentul si stiinla nu au ce ciuta ?n aceeasi carte, ai totdreptul sd crezi asta, dar eu am o altd abordare. Din punctul meude vedere, eva[uarea personalitd]ii continud permanent , in fiecare z).

Ea constituie o parte importantd a psihologiei umane si, ?ntr-un modpur intuitiv, o practicdm zilnic. De fiecare datd cdnd vedem ceva cucare nu suntem familiarizati, de fiecare datd cAnd facem cunogtinldcu o persoand necunoscutd, de fiecare datd cAnd la birou vine un colegnou, ne formdm pdreri asupra personalitdlii acelui individ. Uneori,aceste pdreri vor fi folosite doar pentru alimentarea ,,maginii cu bArfe"a biroului, dar ?n alle ocazli ele ar putea fi utilizate pentru luareaunor decizii importante privitoare la persoana respectivS. Sd ludm,de exemplu, polilia. Oare politistii cer unui suspect s5, completeze

i.!ii*{txiti;:'

un test de personalitate psihometricd in cadrul interogatoriului?

Poate c5, ?n rare ocazli, o fac, dar ?n marea ma,ioritate a cazurllor

ei se bazeazd pe instinctul, pe bdnuielile, pe intuilia lor - oricum

ai vrea si numegti asta. Iar subiectul investigaliilor lor poate ajunge

lainchisoare doar pe seama acestor suspiciuni. A;adar, desi populara

evaluare a personalitelii poate fi subiectul unei vehemente dezaprobdri

din partea comunitdlii psihologilor ;i degi aceastd dezaprobare ar

putea fi pe deplin justificatd, ea este o realitate a vielii, un lucru

pe care oamenii l-au construit in structura lor mentald. Aceasta

afecteazd,felul cum trdim si, prin urmare, eu suslin ci locul eiin

cartea de fala este justificat. Dar uneori voi separa ceea ce consider

metode ,,populare, intituitive" de psihologia clasicd. Fac asta cu riscul

de a starninemullumiri, cdci mulliadepli aigrafologiei, limbajului

trupului, analizei culorilor etc. ?9i considerd metodele cel pulin la

fel de eficiente, dacd nu chiar mai eficiente decdt cele folosite de

specialigtiiin psihometricd. Ai gansa sd judeci singur cine are dreptate.

Evaluarea personalitdlii, degi nu neapdrat cunoscuti sub aceastd

denumire, e la fel de veche ca omenirea. Fiindcd oamenii trdiesc

?n societate 9i fiindcd sunt uniti prin legdturi de cooperare sau de

competilie, a fost ?ntotdeauna important pentru noi sd ?nlelegem

personalitatea altora. Ne-am putea imagina foarte ugor cd, atunci

cAnd strdmogii nogtri v6ndtori-culegitori incolleau, ?n sfhrgit,

o sdlbaticiune pe care o urmdriserd, era de maximd importanlica ei sd stie care dintre vAnitori avea sd rdmAnd pe loc atunci

cAnd animalul, disperat, incerca sd scape ;i care dintre vAndtori

avea sd fugd. La fel, latura concurentialS a naturii umane ii face pe

oameni si se cdntdreasc5, unii pe al1ii, sd caute sldbiciunile rivalului

gi oportunitatea de a se impune in fala acestuia. Curtenii si oamenii

politici s-au cAntdrit, cu siguranfa, uniiincercAnd sd afle cine anume,

dintr-o mullime de oameni, era cel mai primejdios si cine, cel pulin

pentru moment, putea fi un aliat util. Numdrul situaliilor ?n care

oamenii trebuie sdinleleagd motivaliile, instinctele 9i reactiile

probabile ale celor din iurul lor este aproape nelimitat.

Dincolo de necesitatea reala de a fi informatS, fiinta umand pare

sd fie curioasd din nastere ?n privinla celorlalti oameni. Dacd egti

genul de om care ?i considerd pe ceilalli interesanli, cu siguranld

ffi

vei petrece multe ore tdifXsuind cu prietenii despre motivaliile,ciuddleniile si relaliile altor prieteni sau, in egald md.surd, ale

dugmanilor. Nu vei fi surprins sd afli cd nu egti nici pe departe unicul

care face asta. Majoritatea oamenilor o flac gi, de pildd, ce ar fi bArfla

fErd o dozd zdravind de evaluare a personalitalii? Dar aici nu e doar

vorba de un simplu amuzament. Ca fiinle sociale, succesul societdliinoastre - de fapt, propria ei supravieluire - e dependent de felul

cum ne evaludm si ne reevaludm constant unii pe al1ii. Situaliile se

schimbd, ca si oamenii, ?ntr-o mai micd sau mai mare mdsurd, iar

rezultatele acestor schimbdri afecteazd,, ?n profunzime sau doar la

suprafagd, comunitdlile gi societdlile noastre. i., rnu." mdsurd tinempasul cu aceste chestiuni bazAndu-ne pe instinctul nostru. Pe lAngd

inlelegerea personalitdlilor celorlalli avem, de asemenea, o mare

nevoie sd ne inlelegem pe noi ?nsine, iar aceasta, spre surprinderea

multora, e o sferd pe care adesea oamenii o considerd dificild. Vialane prezintS. o serie de alegeri, care se intind de [a v6rsta leagdnului

(si dormim cu iepura;ul sau cu ursuletul?) gi pAnd la moarte (sd fim?ngropali sau incinerati?). lntreaga noastrd existenld e guvernatd

de alegerile pe care le facem si aceste alegeri vor fi influenlatefundamental de personalitatea noastrd. Atunci cAnd ne angajdm

undeva, e important si gtim dacd preferdm sd lucrdm aldturi de al!oameni sau singuri, dacd preluim banii mai mult decAt statutul sau

satisfaclia muncii, dacd ne-ar pldcea si lucrdm ?ntr-un birou sau sub

cerul liber. Dincolo de serviciu, va trebui sd decidem cu cine sd ne

cdsdtorim - sau, desigur, daed sd ne cdsitorim ori nu -, dacd si avem

copii gi, dacd avem, cAt de mul1i. Iar lista poate continua la nesfhrgit.

Faptul mai degrabd straniu e cd atAt de mu[1i oameni nu-9i cunosc

mai deloc propria personalitate. Lucrez foarte mult cu oameni care

trec prin situalii dificile la munci sau ?n relaliile interpersonale si ale

cdror probleme sunt, la origine, cauzate de ignorarea fundamentald

a propriei personalitd!. $i mai bizar e faptul c6, de indatd ce le-ai

destdinuit acestor oameni la ce concluzii te-a condus evaluarea ta,

ei ili spun: ,,O, da, chiar aga sunt eu!"

Iar autoestimarea nu are legdturd doar cu chestiuni pur utilitare.Suntem activ interesati de felul cum ne ?nfXligdm celorlalli. Petrecem

ore ?n sir autoanalizdndu-ne, intr-un fel sau altul. ln vremurilemoderne si mai ales de la aparitia psihanalizei, aceastd cdutare

ffi

a autocunoagterii a devenit aproape o obsesie ;i aproape cd nu

trece zi f[rd sd nu mai apari vreo teorie sau vreun capriciu in acest

domeniu, care si se adauge gameivaste de teorii deja existente.

intr-o oarecare misurd, acest lucru poate fi simptomatic pentru

societdlile ?n care oamenii sunt atAt de instdriti si se preocupd intr-o

mdsurd atAt de mici de ce vor m5.nca sau unde se vor addposti,

?ncAt au extrem de mult timp liber pentru introspecfie. Dar e doar

o evolulie a unei dorinle care a ?nsogit fiinta umand de mii de ani.

Mari scriitori, filosofi, doctori 9i lideri religiogi din fiecare !ar5' 9i

din fiecare epoca au emis teorii legate de ce anume ?i motiveazd

pe oameni. $i astfelde teorii au fost primite cu mare entuziasm

deoarece, in adAncul inimilor noastre, credem cu tolii cd suntem

fiin1e deosebit de interesante si meritim o examinare mai atentd.

intrucAt am mentionat istoria anterioard a evaludrii personalitdlii,

ar trebui si aruncdm o privire in analele acestei veritabile arte.

Sdincepem cu anticulfilosof grec Teofrast. El a scris o serie '

de schile, intitulate Caractere, in care includea stereotipuri

bine-cunoscute, cum ar fi Lingugitorul, Lagul 9i aga mai departe'

Descrierile lui privind aceste tipuri ne sunt, astdzi, complet familiare

si ne putem gAndi cu tolii la oameni care se incadteazS.?n modelele

respective. $i dramaturgii greci au tratat tipuri de personalitdli

cunoscute. Actorii greci purtau mdgti numite persona - si de aici

provine cuvAntul personalitate. Cdnd spectatoriivedeau un actor

cu masca lui, ;tiau imediat la ce sd se astepte din partea acelui

personaj. Aceastd idee de a trata oamenii ca tipologii a continuat

de-a lungul istoriei gi a iegit la suprafaqd secole mai tArziu, in commedia

dell'arte din Italia renascentist6, cu tipuri de personaje familiare,

precum eroul chipeg, slujitorulviclean 9i solul gelos. O putem

regdsiin filmele de la Hollywood, chiar siin cele foarte moderne,

in care ?ncd ?ntAlnim ,,curtezana cu inimi de aur", de pildd,

care ar fi fost populard gi pentru audienlele de acum cAteva sute

de ani. Telenovelele folosesc, de asemenea, astfel de personaje,

iar telespectatorul recunoagte imediat cine reprezinti pe vecinul

indiscret, pe tAndra drdguld sau pe ?ngeldtorul ticilos'

Dar acest mod de abordare a personalitSlii nu e specific doar

culturii occidentale. in dramaturgia japonezd, apar personaie mascate,

ale c6,ror trdsdturi dau audienlei posibilitatea de a inlelege imediatpersonalitatea lor. Opera chinezeasci folosegte un sistem formalde machiaj, spre a oferi spectatorilor aceeagi informatie (eroii suntpudrali abundent cu fard rosu, iar personajele malefice au un machiaj?n care predomind albul).

i.,""."u."u de a atribui personalitdti a persistat gi a generato varietate uriagd de metode - unele de-a dreptul bizare si unelecare au adepli si azi. Frenologia, sau interpretarea deniveldrilorcraniului, a fost populard in ultimul secol gi s-a crezut cAt se poatede serios cd ar dezvdlui adevdruri interioare despre personalitateasubiectului. Grafologia sau studiul scrisului de mAnd a fost si estepopulard. Desi respins5, in mare m5,surd, de savanti, ea e practicatdpe scard largd si mulli?i dau crezare. Mai ales ?n Franla, grafologiaimpune ?ncd o mare dozi de respect in anumite cercuri. E simplude remarcat de ce. Simlul comun ne spune cd un lucru atAt de intimlegat de o persoand, cum e propriul ei scris, trebuie sd dezvdluiepersonalitatea. Am vdzut cu tolii exemple care par ,,tipice" pentrucaracterul unei anumite persoane. CAnd incerci sd construiesti unsistem bazat pe asemenea descoperiri, observi ?nsd cd nu existS.

vreobaz6. reald pentru care ai putea crede cd scrisul de mdnd poatesd indice caracterul. in ultimele decenii au apdrut si alte metodefantasmagorice, care pretindeau cd ar putea indica personalitatea.Analiza culorii a fost o asemenea metodd care, pentru o vreme,in anii 1970, a fost consideratd de unii o contribulie utild. Oameniierau atrasi de ideea c5, alegerea anumitor culori de cdtre o persoandar putea indica tipul de personalitate a[ acesteia. Au fost construiteteorii ample, ?n care rosul devenea culoarea orgoliogilor si aroganlilor,galbenul era asociat cu intelectul superior si asa mai departe.in paginile care urmea zd. vom arunca o privire mai atenti asupraunor metode mai pulin ortodoxe de evaluare a personalitdgii.

Dar ce putem spune despre psihologia standard? Ce are ea de oferit?n privinla evaludrii personalitdlii? Se revenim puqin la tipurile descrisede Teofrast. A existat o presupunere fundamentald c5. acestea ar firdmas constante de-a lungul timpului. Curalivul a rdmas vorbdre!in orice companie, fie cd dialogul lui era sau nu bine primit. Similar,era de asteptat ca Lagul s5. se poarte total lipsit de curaj, iar NitAngul

ii&git.

$3$$

Det*X e*n*roXexX?

Concentrarea asupra controlului este un domeniu de care psihologii

sunt foarte interesali cAnd evalueazd personalitatea, dar, de fapt,

ce inseamni controlul? Asta te duce cu gAndul la unul dintre

acele oscioare din ureche despre care nici nu ai habar ci le ai. Dar,

din perspectiva personalitdlii, pozitia joacd un rolvital. Altfel spus,

ea decide cine este forla motrice din viala ta. Pozilia ta poate fi

hternd, externd sau intermediari ?ntre acestea doud, dar aceastd

pozilie va afecta considerabil atAt personalitatea, cAt 9i relaliile

tale. Pentru a afla care este pozilia ta de control 9i ce inseamnd

asta, rdspunde la urmitoarele intrebdri gi apoi citegte explicagiile

de la sfhrgitul chestionarului.

Noteazd fiecare dintre afirmaliile urmdtoare pe o scard de la I la 5,

rrrde 1 = Total de acord, 2 = De acord, 3 = Nu sunt sigur,

4 = Nu sunt de acord si 5 = Nu sunt deloc de acord.

I Sunt cdpitanul navei mele. 2 3 4 5

scor

2. Nu pofi lupta contra birocratiei. 2 3 4 5

3. Cuvernul existd pentru a ne rezolvaproblemele.

2 3 4 5

4. Pot obgine orice dacd md strdduiescsuficient.

2 3 4 5

5. Rareori imi admit infrAngerea. 2 3 4 5

6. Nu cred ?n liberul-arbitru. 2 3 4 5

7. Destinuljoacd un rol important?n viata mea.

2 3 4 5

8. Prefer sd-mi duc singur propriile lupte. 2 3 4 5

9. Problemele lumii moderne sunt adeseaprea complexe pentru a le ?n1elege.

2 3 4 5

10. Uneori md simt incapabilsd suport situatia. 2 3 4 5

lt. La muncd fac exact ce mi se cere.

12. Mi-ar pldcea sd, dirijez o orchestrd. 2 3 4 5

13. Astrologia are o influentd profunddasupra vietilor noastre.

2 3 4 5

t4. Md rog frecvent pentru rezolvareaproblemelor mele.

I 2 3 4 5

ffi

t5. Imi pla'ce sd fiu ldsat sd rezolvproblemele. 2 3 4 5

scof

16. Sunt increzdtor in cursul pe care

il ia viata mea.

2 3 4 5

17. Destinul nu joacd vreun rol in viat6. I 2 3 4 5

lE. Md deranjeazd sd primesc ordine. 2 3 4 5

19. lin cont de pdrerea celor mai

vArstnici sau maibine pregdtili.

2 3 4 5

20. Dacd vrei un lucru de calitate,

trebuie sd-l faci tu ?nsuti.

2 3 4 5

21. Adesea avem nevoie de aiutorgi de sfaturi de la superiorii nostri.

2 3 4 5

t2. 2 3 4 5

13. Admir pisicile pentru independenla lor. 2 3 4 5

21. imi place sl.lucrezindependent. 2 3 4 5

15. imiplace sd-miverifice cineva

produsul muncii?nainte de a-l termina.

I 2 3 4 5

ftntru ?ntrebdrile 1, 4, 5, 8, 12, 15, 16, 17, 1 8, 20, 23 9i 24 acordd-1i

5 prncte pentru rdspunsul I (Total de acord), pAnd la I punct pentru

deg-rnsul 5 (Nu sunt deloc de acord). Pentru intrebdrile 2, 3, 6,7 ,9'm. I l, 13, 14, 19 , 21, 22 gi 25 acordd-ti un punct pentru rdspunsul 1

ffrfial de acord), pdni la 5 puncte pentru rdspunsul 5 (Nu sunt deloc

lh rcord). Scorul maxim este 125.

Scon

Oamenii cu o poziqie internd cred ci igi controleazd. viata, sunt

adesea optimisti si cred cd pot depdgi orice obstacol. Ei au tendinla

de a se ?ncrede foarte putin ?n influente exterioare sau in organisme

de reglementare, de pilda guverne, sau in concepte mai nebuloase,

cur.' ar fi norocul sau destinul. Drmpotrivd., despre oamenii care simt

cd vietile le sunt controlate de forte exterioare si cd nu au puterea

de a influenta evenimentele se spune cd au o pozitie externd; aceasta

e asociatd cu o atitudine pesimistd ?n privinta vielii. in testul nostru,

cu cdt este mai mare scorul, cu cAt mai internalizatd, e pozitia ta.

Peste 110

Dovedegte cd ai o puternicd pozitie interni. Cu siguranld nu i1i lipsesteincrederea in tine! Dar ai griji, ai putea s5-!i supraestimezi abilitateade a influenta circumstanfele.

96-ll0

E;ti destul de sigur cd,-!i poli controla viata, dar si suficient de realist

si stii ci unele situatii sunt dincolo de controlul tdu. optimismulte ajuti sd depdsegti dificultdlile gi egti ?ndea,funs de inlelept si gtii

cAnd sd cedezi.

75-95

Esti?nclinat sd, crezi ci gii lucrurile sub control, dar ai unele ?ndoieli

serioase. Esti constient cd existd momente cAnd te simli depdgit

de evenimente. Egti optimist, dar realitatea durd te debusoreazd

foarte usor.

ffi

6t-74

Ai serioase lndoieli privind abilitatea ta de a stdpAni evenimentele

gi suspectezi cd nu poli controla multe aspecte ale vietii. Toate senti-

mentele optimiste pe care le ai sunt foarte fragile si egti congtient cd

e;uezi adesea, iar acest lucru te face si resimli un disconfort profund.

'16-60Ai o perspectivd mai degrabd pesimistd gi simli cd, de cele mai multe ori,

errenimentele te controleazf, pe tine gi nu invers. Aivrea si detii mai mult

control, dar ai prea.pufind?ncredere cd vei putea face asta.

3t-45

Lipsa de incredere ?n propriile abilitali reprezintd' un serios obstacol

pentru tine. Ar merita, cu siguranfd, sd ?ncerci sd cultivi o atitudine l

mai increzdtoare, mai pozitivd, pentru a-!i exercita controlul asupra

multor evenimente din viata ta.

Sub 3l

Pozilia ta in ce privegte controlul este aproape complet extern6.

Aceasta e o situalie ce necesitd o formd de ajutor. Lipsa de ?ncredere

h abilitSlile proprii e atdt de pronuntatd incAt i1i afecteazd intreaga

r,ia$. Chiar ai nevoie sd fii sprijinit pentru a vedea cd nu egti chiar atAt

de neputincios cum te consideri.