Chestionar de personalitate multifazicFreiburg

15 Votes

Instruciunin paginile urmtoare vei gsi o serie de afirmaii privind diferite feluri de comportament, atitudini si interese. La fiecare din ele putei rspunde fie cu DA, fie cu NU. Punei semnul X pe foaia de rspuns, n dreptul numrului respectiv, n csua care corespunde rspunsului dumneavoastr.Nu exist rspunsuri ,,bune sau ,,greite, pentru c orice om are dreptul la preri proprii. Alegei rspunsul care se potrivete cel mai bine cu felul dv. de a fi. NU FACEI INSEMNARI PE ACEST CAIET!RSPUNDEI NUMAI PE FOAIA DE RASPUNS. F.P.I.1. Am citit instruciunile i sunt gata s rspund sincer la toate ntrebrile.

2. mi place s ies seara i s m distrez.

3. mi vine greu s leg noi prietenii.

4. ntotdeauna sunt bine dispus.

5. Rareori ripostez cnd cineva m lovete.

6. Deseori visez la lucruri de care e mai bine s nu vorbeti.

7. Cnd vreau s fac cunotin cu cineva, mi vine greu s gsesc subiectul de conversaie potrivit.

8. Am deseori dureri de cap.

9. Uneori am palpitaii sau inima mi bate neregulat.

10. Se ntmpl uneori s-mi simt inima zvcnind n gt.

11. mi pierd repede cumptul, dar m i stpnesc repede.

12. Cteodat rd de cte o glum necuviincioas.

13. Cnd vreau s aflu ceva, prefer s caut ntr-o carte dect s ntreb.

14. Chiar cnd na aflu n societate, m simt adesea singur.

15. Roesc sau plesc uor.

16. Uneori am vjieli n urechi sau mi apar scntei n faa ochilor.

17. Pot s m nfurii att de tare, nct s sparg de exemplu vesela.

18. Sincer vorbind, mi face uneori plcere s chinui pe alii.

19. M simt cam jenat cnd lumea m observ pe strad sau ntr-un magazin.

20. Iau parte numai de nevoie, fr plcere, la o mare reuniune, la un bal sau la o festivitate public.

21. Uneori simt cum mi bat sau mi zvcnesc venele.

22. Cteodat simt nepturi n piept.

23. Cnd cineva mi-a fcut o nedreptate, i doresc o pedeaps usturtoare.

24. Sunt de prere c rul trebuie rspltit cu binele i chiar aa i procedez.

25. S-a ntmplat uneori s fac ceva periculos din pur plcere.

26. Sunt mai ntreprinztor dect majoritatea cunoscuilor mei.

27. Adesea mi se ntmpl s ameesc i s vd negru naintea ochilor, cnd m ridic brusc din poziia culcat.

28. Cnd cineva din cercul meu de prietenii este jignit, ne ngrijim mpreun de pedepsirea fptaului.

29. Un cine care nu ascult merit btaie.

30. Visez peste zi mai mult dect mi priete.

31. Uneori am clduri i congestie la cap.

32. Cu oamenii care se poart mai prietenos dect m-a fi ateptat, devin prudent.

33. Dac trebuie s recurg la for fizic pentru a-mi apra drepturile, o fac.

34. M pricep s nviorez o societate plicticoas.

35. M fstcesc destul de uor.

36. Nu m supr dac alii critic ceva legat de mine sau de munca mea.

37. Chiar i pe vreme cald, am deseori minile i picioarele reci.

38. Simt adesea furnicturi i nepturi sau amoreal n mini, brae i picioare.

39. Am adesea nenelegeri cu alii.

40. n relaiile cu oamenii sunt nendemnatic.

41. Cteodat m simt, fr nici un motiv, destul de nenorocit (nefericit).

42. n situaii emoionante adesea mi se taie rsuflarea, astfel nct trebuie s respire adnc.

43. Uneori simt un nod n gt.

44. Cnd m nfurii, mi place s-mi descarc nervii prin activiti fizice, ca tiatul lemnelor, etc.

45. n copilrie mi plcea uneori s chinui pe alii, de pild le suceam braele, i trgeam de pr, etc.

46. Cteodat mi pierd rbdarea i m nfurii.

47. Uneori sunt plin de energie i dornic de aciune, iar alteori nu sunt in stare s m apuc de nici o treab.

48. Cteodat gfi, chiar fr s fi svrit o munc grea.

49. Am uneori senzaia c nu primesc destul aer, c m sufoc.

50. Uneori mi imaginez ce ru ar trebui s peasc cei care mi fac o nedreptate.

51. Dac m supr o musc, nu m las pn n-o prind.

52. Cteodat m cuprinde un sentiment de indiferen i de gol interior.

53. M sfiesc s intru singur ntr-o ncpere unde este adunat mai mult lume care st de vorb.

54. Simt adesea c mi se usuc gura.

55. Am comis multe greeli n via.

56. Am cteodat sentimental c alii rd de mine.

57. mi plac sarcinile care cer aciune rapid.

58. M simt aproape tot timpul flmnd.

59. Am ntlnit oameni care m-au suprat att de mult, nct am ajuns la btaie.

60. Cnd m gndesc la cte mi s-au ntmplat n via, nu sunt tocmai mulumit de soarta mea.

61. n general sunt linitit, nu m enervez uor.

62. ntr-o societate voioas pot s m manifest de obicei n mod firesc i relaxat.

63. Se ntmpl adesea s nu am poft de mncare.

64. n copilrie mi fcea plcere cnd ali copii mncau btaie de la prini sau de la profesori.

65. De obicei pot s m hotrsc repede i sigur.

66. Nu spun totdeauna adevrul.

67. Am un stomac sensibil (senzaie de apsare, de plin, dureri de stomac).

68. S-a ntmplat s m supr att de tare pe cineva, nct s-i doresc moartea.

69. Un cal care nu trage bine trebuie s simt biciul.

70. Deviza mea este :,,Nu te ncrede niciodat n strini!

71. Nu m frmnt pentru lucruri care au trecut.

72. n fond, sunt un om cam fricos.

73. Cnd cltoresc, prefer s privesc peisajul dect s stau de vorb cu tovarii de drum.

74. Dac sufr un eec, aceasta nu m supr.

75. Nu-mi pot nchipui vreun motiv ntemeiat ca s loveti pe cineva.

76. Aproape n fiecare sptmn ntlnesc pe cineva pe care nu pot s-l sufr.

77. Fac multe lucruri de care apoi mi pare ru.

78. Dac cineva m prsete cu reavoin, i doresc o pedeaps usturtoare.

79. Am frecvent greuri i vrsturi.

80. Am deseori balonri.

81. Am adesea constipaie.

82. Dac cineva i face un ru prietenului meu, sunt alturi de el pentru a ne rzbuna.

83. Uneori am ntrziat la ntlnire sau la coal.

84. Sincer vorbind, s-a ntmplat s chinuiesc animalele.

85. Cnd ntlnesc pe neateptate un vechi prieten, mi vine s-i sar de gt.

86. Dac la restaurant mi s-ar servi mncare proast, a face reclamaie la osptar sau la responsabil.

87. n momentele de emoie sau de fric, mi apare nevoia de a avea scaun (diaree) sau de a urina.

88. Cteodat sunt abtut fr s tiu de ce.

89. Adesea sunt stul de toate.

90. De obicei acionez repede i sigur.

91. Dup ce m culc, adorm de regul n cteva minute.

92. Dac cineva ip la mine, ip i eu la el.

93. mi face plcere s art greelile altora.

94. Uneori nu-mi pot stpni o pornire de a-i face pe alii s sufere.

95. Cteodat mi imaginez c adversarilor mei li se ntmpl ceva ru.

96. Cnd suntem mai muli, m cuprinde adesea dorina irezistibil pentru glume i feste grosolane.

97. Uneori mai spun i cte o minciun.

98. Am participat activ la organizarea unui cerc sau a unui grup.

99. Exist puine lucruri care s m irite sau s m supere.

100. Adesea ntorc privirea sau m uit spre partea cealalt a strzii pentru a evita ntlnirea cu cineva.

101. Cteodat mai fac puin pe grozavul.

102. Sunt destul de vioi din fire.

103. M ntreb uneori dac pe oamenii cu care stau de vorb i intereseaz ntr-adevr ceea ce le spun.

104. Cteodat mi apar pete roii pe gt sau pe fa.

105. Cnd m nfurii cu adevrat, a fi n stare s lovesc pe cineva.

106. Dac cineva se poart urt cu mine, asta nu m supr.

107. mi vine greu s susin fa de cunoscuii mei o prere diferit.

108. Uneori m nelinitete chiar i posibilitatea de a avea ghinion.

109. Nu toi cei pe care i cunosc mi sunt simpatici.

110. Corpul meu rareori se poate destinde (relaxa) cu totul.

111. Se ntmpl ca n anumite situaii s m blbi puin.

112. Adesea mi tremur mna (de ex. la aprinderea unei igri sau folosirea unei ceti).

113. Cteodat am gnduri de care ar trebuie sa-mi fie ruine.

114. Nu tiu de ce, dar cteodat a vrea s fac ceva ndri.

115. Uneori m linitete cnd mi imaginez diferite panii ale unor oameni antipatici.

116. Minile i picioarele mele sunt deseori agitate.

117. mi face mai mult plcere sa-mi petrec seara cu o ndeletnicire favorit, dect ntr-o societate vesel.

118. M numr printre acei oameni care, n general, iau lucrurile destul de uor.

119. De regul mi vine uor s m concentrez asupra muncii mele.

120. Nu m-ar stnjeni cu nimic s fac o colect pentru un scop bun.

121. n societate m comport de obicei mai bine dect acas.

122. Adesea mi scap cte o observaie pe care era mai bine s-o pstrez pentru mine.

123. Mi-ar plcea s am o profesiune legat de mult variaie i cltorii, chiar dac asta ar nsemna mai mult nesiguran.

124. Dac m-am purtat stngaci ntr-o societate, pot s-o uit repede, n-o pun la inim.

125. Am puini cunoscui mai apropiai.

126. Observ adesea o tresrire sau zvcnire involuntar a pleoapelor, a feei, a capului sau a umerilor.

127. n anumite momente sau chiar n general sunt deosebit de sensibil la lumin i la zgomot, astfel nct lumina puternic, culorile iptoare sau anumite zgomote mi produc aproape o durere fizic.

128. Dup o petrecere, am adesea dorina ca mpreun cu ceilali s mai facem vreo pozn pentru a necji oamenii.

129. Cred c a putea fi un pasionat vntor.

130. Dac te gndeti ct suferin exist pe acest pmnt, parc-i doreti s nu te fi nscut.

131. Cine m jignete serios poate s ncaseze o palm.

132. Nici chiar o mare mulime de necazuri i tulburri mrunte nu m pot scoate din srite.

133. Cnd m nfurii spun lucruri necuviincioase.

134. La petreceri sau la festiviti publice prefer s rmn pe planul al doilea, n umbr.

135. n prezena unor oameni deosebii sau a unor superiori m simt stingher, m fstcesc uor.

136. Adesea nu-mi pot stpni ciuda i mania.

137. Nu-mi place cnd oamenii m privesc n timp ce lucrez.

138. Visez adesea la lucruri irealizabile.

139. A prefera s locuiesc ntr-un ora mare, animat, dect ntr-un sat linitit.

140. Cteodat m-am frmntat foarte mult pentru lucruri care, de fapt, nu erau importante.

141. Uneori amn o treab care ar trebui fcut imediat.

142. Nu este felul meu s spun bancuri i ntmplri amuzante.

143. Adesea tresar cnd ceva se mic repede sau dac cineva mi se adreseaz pe neateptate.

144. Deseori ncep s tremur de spaim sau de emoie sau mi se nmoaie genunchii.

145. mi face plcere s decapitez florile cu un b.

146. Greutile de toate zilele m scot adesea din srite.

147. Exist momente n care sunt foarte trist i deprimat.

148. n preajma unor anumite evenimente, am adesea trac (emoii) i devin agitat.

149. Din pcate, m numr printre cei care se nfurie uor.

150. Mai demult fceam parte dintr-o gac care rmnea strns unit n orice mprejurare.

151. mi vine greu s vorbesc sau s fac o expunere n faa unui grup mare de oamenii.

152. Dispoziia, toanele mele se schimb destul de uor.

153. Obosesc mai repede dect majoritatea oamenilor pe care-i cunosc.

154. Cnd m necjesc sau m enervez tare, o simt n tot corpul.

155. mi pierd uor cumptul dac sunt atacat.

156. Prefer s acionez dect s furesc planuri.

157. Adesea m supr gndurile inutile care mi revin tot timpul n minte.

158. Familia mea i cunotinele mele nu m neleg cu adevrat.

159. Am tulburri de somn: adorm greu sau m trezesc frecvent.

160. Organismul meu are nevoie de peste 8 ore de somn pentru a se reface cum trebuie.

161. Exist attea lucruri suprtoare!

162. Adesea pronun ameninri pe care ns nu le gndesc serios.

163. Spun deseori lucruri necugetate pe care apoi le regret.

164. M frmnt mult viaa mea de pn acum.

165. mi place s fac cte o glum nevinovat pe socoteala altora.

166. De obicei privesc spre viitor cu ncredere.

167. Chiar dac totul e mpotriva mea, nu m descurajez.

168. Cteodat sunt morocnos i prost dispus.

169. Visez destul de des.

170. Dimineaa, dup ce m trezesc, m simt nc mult vreme obosit, drmat.

171. mi place sa-mi bat joc de alii.

172. Am prezen de spirit i gsesc ntotdeauna pe loc rspunsul potrivit.

173. Chiar dac ceva m scoate din srite, de obicei m linitesc repede.

174. n aciuni colective mi place s preiau conducerea.

175. Adesea m enervez repede.

176. Nu-mi place s fiu mpreun cu oamenii pe care nc nu-i cunosc.

177. Adesea sunt att de prost dispus, nct nu vreau s tiu de nimeni.

178. M simt n stare s nfrunt cu succes viaa i greutile ei.

179. n copilrie mi s-a ntmplat uneori s umblu pe furi la dulciuri.

180. Mi-e greu s-i ctig pe alii de partea mea.

181. M consider destul de vorbre.

182. Uneori mi face plcere s rnesc oamenii care-mi sunt dragi.

183. Mai bine s-i mui cuiva falca dect s fii considerat la.

184. mi clocotete sngele cnd cineva m ia drept fraier.

185. De obicei sunt foarte contiincios.

186. mi place s-mi expun prerea n faa altora.

187. Uneori, fr vreun motiv ntemeiat, am sentimental unui pericol vag sau simt o team nedesluit.

188. Nu-mi vine s intru n vorb cu oamenii pn cnd acetia nu mi se adreseaz.

189. Adesea sunt dus pe gnduri.

190. Uneori se mai ntmpl s m bucur un pic de necazul altora.

191. Adesea m necjesc prea uor din cauza altora.

192. Cteodat vorbesc despre lucruri la care nu m pricep.

193. Am adesea sentimentul c nu duc un mod de via corect.

194. M simt adesea ca un butoi de pulbere gata s explodeze.

195. Purtarea mea la mas este mai puin ngrijit acas dect n societate.

196. M simt adesea ostenit, vlguit, epuizat.

197. Organismul meu reacioneaz n mod vdit la schimbrile de vreme sau de clim.

198. Numai rareori mi se ntmpl sa fiu deprimat, s m simt nefericit.

199. mi place att de mult s stau de vorb cu oamenii, nct folosesc orice prilej pentru a discuta cu persoane necunoscute.

200. Sunt sensibil la jigniri.

201. Dimineaa, cnd m trezesc, sunt adesea att de bine dispus, nct ncep s fluier sau s cant.

202. Cnd trebuie s iau o hotrre important, chiar i dup o chibzuial ndelungat, m simt tot nesigur.

203. ntr-o disput nclin s vorbesc mai tare ca de obicei.

204. Nu-mi pas dac se rde de mine.

205. Uneori cred c nu sunt bun de nimic.

206. M nelinitete ce ar putea s cread alii despre mine.

207. Trec destul de uor peste decepii.

208. Deseori, mi muc buzele sau mi rod unghiile.

209. Prefer s cedez ntr-o problem sau alta, dect s intru n discuii.

210. mi amintesc c odat am fost att de furios, nct am apucat primul obiect la ndemn i l-am spart sau l-am rupt.

211. Cel mai fericit m simt atunci cnd sunt singur.

212. Cteodat mi-e dor de ceva emoionant.

V RUGM S VERIFICAI DAC AI RSPUNS LA TOATE NTREBRILE!

Foaie de rspunsuri F.P.I. Numele i prenumele: Data:

Nr. DANU

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43

44

45

46

47

48

49

50

51

52

53

54

55

56

57

58

59

60

61

62

63

64

65

66

67

68

69

70

71

72

73

74

75

76

77

78

79

80

81

82

83

84

85

86

87

88

89

90

91

92

93

94

95

96

97

98

99

100

101

102

103

104

105

106

107

108

109

110

111

112

113

114

115

116

117

118

119

120

121

122

123

124

125

126

127

128

129

130

131

132

133

134

135

136

137

138

139

140

141

142

143

144

145

146

147

148

149

150

151

152

153

154

155

156

157

158

159

160

161

162

163

164

165

166

167

168

169

170

171

172

173

174

175

176

177

178

179

180

181

182

183

184

185

186

187

188

189

190

191

192

193

194

195

196

197

198

199

200

201

202

203

204

205

206

207

208

209

210

211

212

V RUGM S VERIFICAI DAC AI RSPUNS LA TOATE NTREBRILE!

NADEmSC

DmTFDE-ILM

Tabel interpretativDimensiuneRSPUNSIndicatoriTotal itemi

1. NervozitateDA8, 9, 10, 16, 21, 22, 27, 31, 37, 38, 42, 43, 48, 49, 54, 63, 67, 79, 80, 81, 104, 110, 112, 116, 126, 127, 153, 154,159, 160, 170, 196, 19734

NU91

2. Agresivitate

2. AgresivitateDA18, 25, 45, 58, 59, 64, 68, 84, 93, 94, 95, 96, 114, 123, 128, 139, 145, 165, 169, 171, 182, 192, 208 , 21226

NU NU:119,185

3. DepresivitateDA6, 30, 39, 41, 52, 55, 56, 60, 77, 88, 89, 103, 108, 130, 138, 140, 147, 152, 157, 158, 164, 177, 187, 189, 193, 205, 20628

NU178

4. EmotivitateDA11, 17, 44, 46, 105, 122, 133, 136, 146, 149, 15, 162, 163, 175, 191, 194, 200, 203, 21020

NU61

5. SociabilitateDA26, 34, 62, 85, 98, 102, 120, 172, 174, 181, 186, 19928

NU3, 7, 13, 14, 20, 40, 73, 100, 117, 125, 134, 142, 176, 180, 188, 211

6. CalmDA4, 24, 36, 57, 71, 74, 75, 99, 106, 118, 132, 156, 166, 167, 173, 198, 201, 204, 207, 20920

7. Tendine de

dominareDA23, 28, 29, 32, 33, 50, 51, 69, 70, 76, 78, 82, 92, 115, 131, 150, 161, 183, 18420

NU5

8. TimiditateDA15, 19, 35, 53, 72, 87, 107, 111, 135, 137, 143, 144, 148, 151, 20220

NU65, 86, 90, 124, 129

9. Fire

deschisDA12, 47, 66, 83, 97, 101, 109, 113, 121, 141, 168, 179, 190, 19514

10. Extroversiune-

introversiuneDA25, 34, 57, 62, 85, 86, 98, 102, 105, 120, 122, 123, 139, 165, 172, 174, 19923

NU3, 20, 26, 117, 134 , 142

11. Labilitate

emoionalDA30, 41, 52, 55, 56, 89, 103, 113, 138, 140, 152, 155, 157, 158, 163, 164, 168, 175, 189, 194, 20024

NU61, 99, 106

12. MasculinitateDA25, 33, 59, 64, 98, 121, 124, 129, 167, 178, 198, 20725

NU9, 14, 27, 37, 81, 87, 127, 143, 144, 147, 148, 196, 197

Interpretarea scalelor F.P.I.1. Nervozitate Valoare mare :

tendina spre acuze psihosomatice; afeciuni de ordin neuro-vegetativ (circulaie, respiraie, digestie, tulburri motorii );

disconfort psihosomatic: tulburri de somn, oboseal, nelinite, epuizare, iritabilitate.

Coreleaz cu dimensiunile: 3, 8, 4

2. AgresivitateValoare mare: posibile acte de agresiune corporal sau verbal;

comportament impulsiv, sadic, glume grosolane;

nestpnit, nelinitit;

pregnant nevoie de schimbri;

sete de aventur;

tendin spre exaltare (bucurie exacerbat);

Aceste caracteristici susin tabloul imaturitii emoionale.

Coreleaz cu dimensiunile: 9, 3, 4

3. DepresivitateValoare mare: indispus, nesigur de sine;

stri de indispoziie;

fluctuan mare n dispoziii;

prevaleaz strile depressive, tensionate,pesimiste;

prost dispus, fr vitalitate, epuizat;

iritabil;

nemulumit,ursuz;

anxietate;

singurtate;

putere de concentrare redus;

complex de inferioritate;

mediteaz mult i ineficient;

autoagresiune;

sentiment de culp.

Coreleaz cu dimensiunile: 1, 2, 4, 8, 9

4. EmotivitateValoare mare: stri de iratibilitate

tensionat;

susceptibil;

emotiv;

toleran redus la frustrare;

nerbdtor;

nelinitit;

uor irascibil;

puin inhibat n afect;

Coreleaz cu dimensiunile: 3, 2, 1, 7, 9

5. SociabilitateValoare mare: dorine, tendine de a stabili contacte sociale;

leag repede prietenii, cerc mare de cunotine;

vioiciune;

ntreprinztor, activ;

comunicativ;

prompt la replic;

Valoare mic: dorin redus de contact interpersonale

se mulumete cu propria persoan;

evit contactele n anumite mprejurri;

intr greu n relaii cu alte persoane;

ciudat;

retras;

distant;

puin ntreprinztor;

taciturn;

Valoarea mare coreleaz cu valoarea minim la FPI 8.

6. CalmValoare mare: ncredere n sine;

nu se abate din drumul su;

nu poate fi enervate uor;

rbdtor n anumite condiii;

drz,nelinitit;

bun dispoziie;

optimist;

nu-i plac disputele agresive;

energic;

acioneaz repede i eficient;

Valoare mic:

iritabilitate;

decepionat i suprat uor;

susceptibil;

descurajat;

ia lucrurile prea n serios;

se simte uor descurajat i pus ntr-o situaie penibil;

ngrijorare,epuizant;

prefer s atepte;

nu-i plac hotrrile i aciunile impulsive;

pesimist i descurajat n anumite condiii;

Valorile mari coreleaz cu valorile negative la FPI 8.

7. Tendin de dominare Valoare mare: acte de agresiune reactive fizice i verbale;

tie s-i impun interesele proprii;

concepii egocentrice;

atitudine de suspiciune i nencredere fa de ceilali;

tinde spre o gndire autoritar-conformist;

agresiv n limita formelor convenionale de convieuire n societate;

agresivitate reactiv;

vin i pedeaps;

judeci morale convenionale

Valoare mic;

tact;

atitudine ponderat;

nelegtor;

maleabil;

atitudine tolerant;

ncreztor;

judeci morale difereniate;

Valoarea mic coreleaz cu valorile mari la FPI 4.

8. TimiditateValoare mare: timiditate, stingher;

inhibat n relaiile cu alte personae;

incapabil de contact sau cu un comportament anormal n situaii de contact;

trac;

neplceri fizice naintea anumitor ocazii sau la emoii;

putere de aciune redus;

nesiguri n luarea hotrrilor;

nu lupt pentru realizarea celor propuse;

iritat cnd se tie observat;

Valoare mic: dezinvoltur, sigur pe sine;

ncreztor n propriile puteri;

independent de alte persoane;

acioneaz hotrt;

capabil de contacte sociale;

puine fenomene fizice datorate tensiunii psihice;

participare fizic redus la afect;

disponibilitate pentru aciune;

ntreprinztor;

Coreleaz cu valorile mari la 3,1 i cu valorile mici la scalele 5, 6.

9. Fire deschis Valoare mare: recunoate mici slbiciuni i defecte;

autocritic;

n anumite situaii are atitudine dezinvolt;

Valoare mic: tendin spre disimularea unor mici defecte i slbiciuni;

vrea s produc o impresie bun;

lipsa sinceritii i spirit autocritic;

automulumire sau o atitudine nchistat;

Coreleaz cu valori mari la 2, 3, 4.

10. Extroversiune introversiune Valoare mare: sociabilitate;

vioiciune;

ntreprinztor;

domin;

d tonul;

capabil s se impun;

Valoare mic: nesociabilitate;

calm;

rezerv;

puin ntreprinztor;

constant;

stpnit;

pasiv;

puin distractiv sau comunicativ;

11. Labilitate emoionalValoare mare: indispoziie;dispoziie labil; preponderent depresiv;trist;apsat;

iritabilitate;uor lezat; violent; susceptibil; morocnos ;uor agitate; mereu n tensiune;

meditri inutile; atenie uor sustras; are griji; sentiment de vinovie;

dificulti de relaionare;se simte greit neles; nendreptit; apatic;

Valoare mic: dispoziie stabil i echilibrat;pozitiv; degajat;bine dispus; rbdtor; calm; linitit;

siguran de sine;puine griji;

capacitate de concentrare;

raport emoional netulburat.

12. Masculinitate Valoare mare: se impune activ;

contient de sine;

ntreprinztor;

optimist;

gata de a intra n aciune;

dispoziie echilibrat;

Valoare mic: atitudine de rezerv;

timid;

dispoziie abtut;

uor descurajat i dezamgit;

puin optimist;

nencredere n sine;

neplceri fizice i tulburri psihosomatice generale;

puls neregulat;

ameeli;

epuizat;

sensibil la schimbri meteorologice.

Numele prenumele si afilierea autoruluiScopul raportuluiEvaluare,diagnostic

I.Istoricul cazuluiA. Date de identificareN.C.A. are 37 ani ,nationalitate romana,locuieste.A absolvit Liceul Sanitar,este asist.med.,casatorita ,are 2 fetite,(10 si 8ani)

B. Acuze principale-dispozitie iritabila-plans facil-autocontrol deficitar(agresiune verbala indreptata spre sef)Dupa un conflict la locul de munca(cu seful)in urma cu o saptamana,in timpul caruiaafirmativ nu se poate controla;se enerveaza,ridica tonul la sef,izbucneste in plans si simteca nu I se da importanta necesara, ca nu este apreciata la adevarata valoare, ca estesingura(nu are penimeni alaturi de ea),pacienta nu s-a mai intors la servici(C.M.)acuza:insomnii,stare de iritabilitate,deficit de atentie.

C. Istoricul tulburarii prezenteIn prima sedinta de interviu s-a constatat:N.C.A. are 37 ani fara internari anterioare in servicii de psihiatrie se prezintasolicitand internare pentru urmatoarele acuze :insomnii,stare de iritabilitate,atentiedeficitara.(nu reusesc sa ma ocup de fete la teme ),din discutia avuta cu pacienta s-adesprins ca:In urma cu o saptamana ,pacienta are un conflict la locul de munca.In urma unuiavertisment (pentru intreg personalul),ea considera ca nu este corect,nu trebuia sa seintample asa,stia ca cineva trebuia gasit vinovat dar nu ea (ele),trebuia mediculsanctionat(s.cogn.).Ii cere explicatii sefului(comp.),iar atitudinea acestuia deindiferenta,nepasare,o enerveaza(emot), se adreseaza urat si ridica tonul ,izbucneste inplans(comp),s-a suparat(afirmativ-tristete apasatoare ,gol interior)(emot),si considera caeste nedreptatita si ca nu este apreciata la adevarata valoare(cogn.).Afirmativ este dezamagita(e),neputincioasa(in a rezolva problema)de aici ideearenuntarii(nu merita nimeni numic;nu o sa ma mai implic;nu mai vreau sa merg acolo){dist.cogn.-totul sau nimic}A mai avut neintelegeri la locul de munca.(anul trecut are un conflic similar) Ingeneral a adoptat acelasi comportament fata de situatiile in care considera ca nu esteapeciata.In cursul celei de-a doua sedinte de interviu s-a reluat tema acestui conflict, discutandevenimentele din trecut care puteau fi relevante pentru tulburarea actuala.Permanent a simtit nevoia sa se evidentieze, in scoala,acasa;urmand activitatiextracurriculare (in sc. generala),sah,cros,si considerand in permanenta ca este cea maibuna,ca perceptia ei asupra evenimentelor este cea corecta..Afirma ca este operfectionista, este convinsa ca este cea mai buna in tot ceea ce face(cogn).La scoala candexista discrepanta intre expectante/realizari suferea ,se simtea inutila siumilita(emot),plangea(comp),apoi muncea mai mult pentru note mari(mec. coping).

D. Istoric psihiatricNu a consultat nici un medic de specialitate pana in prezent

In cursul interviului s-a stabilit:La 18 ani i-a decedat tatal(cardiac) si atunci are pentru prima oara senzatia depanica.S-a indepartat de mama considerand ca aceasta nu sufera atat de mult catea(trebuia sa sufere si ea cat mine),a simtit ca este singura ,ca nu are pe nimeni alaturi deea. Dupa 3 luni seara la ora 22 (ora la care I-a decedat tatal) prezinta stare deagitatie(sub):mama I-a spus ca si tatal ei se simtea asa cand avea crize si din acel momenta fost convinsa ca este cardiaca(cogn)Prezinta : frica de moarte(sub),a inceput sa-si faca consulturi la diversimedici(comp),seara nu mai dormea acasa,mergea la spital (acolo era insiguranta)(mec.cop.),apela la serviciul de urgentaprezentand:tahicardie,extrasistole(fiz)nod in gat cu senzatie desufocare(sub),tremur((obiectiv),frica iminenta de moarte(sub),disperare(emot),se simteafoarte singura si le relata celor cu care lucra toate trairile ei.Isi judeca mama ,trebuia sa fie alaturi de mine(cogn.c.i.) si o ura pentru ca se ruja fiindin doliu.-nu mai megea in excursii cu toate ca ii placea muntele(mec.cop.),pentru ca nu eraaproape de spital-nu ramanea niciodata singura noaptea pentru ca ii era frica de ce ar putea sa se intamplePentru orice senzatie corporala prima idee este ca are o boala foarte grava(cancer)(cogn.)si prezinta panica(par maciuca ,vibratii in corp,sent. de moarte iminenta,fricaparalizanta).A renuntat la fumat (comp) crezand ca are cancer pulmonar.Daca I se recomanda un tratament,tb. pe care nu le-a mai luat, nu ia niciodata seara primadoza ,doar ziua (si eventual )la spital si doar doza iar dupa 1 ora cealalta (comp)pentru ca ii este teama de soc anafilactic(cogn)Daca merge la stoma pune intrebari despre cum si cat au fost sterilizareinstrumentele(comp) frica de SIDA(cogn)-in relatiile cu prietenii trebuie sa fie in centrul atentiei perpetueaza relatii de dependentaDupa casatorie a urmat o perioada relativ linistita-seara este dependenta de cineva numai daca doarme cu sotul este in siguranta(emot)daca acesta pleaca undeva cheama pe cineva sa doarma cu ea(comp)-frica de boli grave fiind centrata pe senzatiile corporale fiecare simptom necesita unconsult-dupa al doilea copil la plecarea din spital isi verifica VSH si este crescut (frica de moarteiminenta) si de atunci isi verifica VSH-ul saptamanal sau de 2 ori pe luna(comp)fiindconvinsa ca ar putea avea o boala f. grava (cogn)-continua comportamentul de dependenta in cursul noptii,iar cand sotul este plecat(2-4nopti /sapt) doarme cu fetele in prezent cu cea mica pentru ca nu mai incap toate 3 inpat,dar se trezeste de 3-4 ori /noapte.

E. Istoric personal si socialPacienta provine dintr-o familie cu studii medii,statut socio-econ.mediu.-tatal cardiac(op.pe cord) consumator(dependenta inainte de operatie)de bauturi alcooliceprezenta agresivitate verbala si uneori fizica fata de mama . Relatia ei cu acesta erabuna,il considera (un aliat) aveau secrete ,(fumau impreuna) dar sa nu ne prinda mama-mama (decedata-neo genital) era contabila; o persoana mai recepe care nu a simtit-oniciodata aproape(alaturi)-fire autoritara afirma pacienta,ii cerea in permanenta o rasplata

pentru sacrificiul pe care il face pentru ea,prin note .Trebuie sa fie cea maibuna(perfecta)-cand lua o nota mica o pedepsea(nu mai vorbea deloc cu ea 2 zile)-[pacienta simtea ca este inutila,umilita,considera ca este nedreptatita.Se straduia inpermanenta sa-si multumeasca mama,sa obtina apreciere ei.Liceul pe care l-a urmat,mama l-a vrut (am mers plangand acolo)](dependenta fata de mama)

F. Istoric medical-2 cezariene-op.san drt.(nodul benign)

G. Status mentalNivel intelectual peste medieOrientata T.S.Atentia centrata pe sine-imagine de sine-senzatii corporale

H. Diagnostic DSM IVAxa 1300.7HipocondriaAxa 2V17.09Nici un dgs.,elemente de personalitate histrionica(motivul internarii)

Axa 3Nici un diagnostic

Axa 4Probleme profesionale-insatisfactie profesionala-neintelegeri cu seful

Axa 5EGF

=

62(curenta)Diagnostic diferentialPentru hipocondrie indeplineste toate cele 6 criterii(ABCDEF)Preocuparea ei pentru sanatate nu este explicata mai bine de:-anxietatea generalizata-tulburarea obsesivo-compulsiva-panica-episod depresiv major-anxietate de separare-alta tulburare somatoforma-tulburare dismorfica corporala-fobie specifica(de maladie)pentru nici una din aceste tulburari nu indeplineste conditiile de dgs.Pentru axa 2 nu indeplineste decat 4 criterii(1,3,4,6) deci am notat elemente depersonalitate histrionica.(motivul internarii)Dgs.functional-axa2-emotionalitatea excesiva si comportamentul de cautare aatentiei au inceput din perioada copilariei ,comportament provocat si mentinut deatitudinea mamei fata de ea.:acesta s-a mentinut in adolescenta si in perioada adultadatorita credintelor irationale formate in perioada copilariei (trebuie sa fiu perfecta pentrua fi apreciata) devenind (sunt perfecta deci trebuie sa fiu apreciata).

II.Formularea cazuluiA.Factori precipitatoriActual-avertismentul primit la locul de muncaIn general-orice situatue in care nu se poate evidentia sau in care punctul ei devedere este contrazis.

B.Examinarea cognitiilor si comportamentelor actuale

Pacienta prezinta convingerea ca este cea mai buna(cogn),ca este nedrept ce Ise intampla-nu I se recunoaste adevarata valoare atunci comportamental-cereexplicatii,(ton si limbaj agresiv),plans-nerezolvarea problemelor o duce laretragere( ori imi recunosc valoarea ori plec)-distorsiune cogn. De tipul (totulsau nimic)

C.Examinarea longitudinala a cognitiilor si comportamentelor

In copilarie s-a format comportamentul de cautare a atentiei si emotionalitateexcesiva.-cand aducea note mari acasa era laudata ,rasplatita(intarire +)-cand nota era mai mica mama sa nu vorbea cu ea 1-2 zile(con.-)-trebuia sa iasa in evidenta si sa ia note mari pentru a-si multumimama(dep.mama),muncea mult pentru note mari ,facea activitatiextacurriculare (sah,cros)pentru a se evidentia si a obtine aprecierea mamei(mec.cop.)-cand nu putea sa se evidentieze sau lua o nota mica se simteaumilita,inutila,nedreptatita(e),si plangea mult(comp.)(mec.cop.)-aceste comportamente s-au mentinut de-a lungul anilor-in adolescenta si inprezent-cand nu se simte apreciata,cand nu este in centrul atentiei devineiritata si (inconstient ) adopta comportamentele plans etc..(comp. de cautare aatentiei)

D.Aspecte pozitive ale subiectului-umor-inteligenta peste medie-este motivata pentru schimbarea comportamentului-recunoaste ca are oproblema,isi doreste sa o rezolve dar nu stie cum.

E.Ipoteza de lucruPacienta are o problema legata de imaginea de sine in raport cu sine si inraport cu ceilalti.-stima de sine crescuta datorita distors. cogn.formata simentinuta de mama.(factori predispozanti)Doreste sa iasa in evidenta permanent si cauta recunoasterea valorii sale-comportamentformat si mentinut deasemenea de mama sa;cand cei din jur nu ii ofera aceste confirmari(factori favorizanti) se declanseaza simpt. emot. si comp.care sunt tot un mijloc decautare a atentiei si de evidentiere.Conflictul avut in urma cu o saptamana(factordeclansator), au dezvoltat simptomatologia actuala.

III.Planul terapeuticA.Listarea problemelor

Se va lucra pe problemele puse in evidenta;1.comportamentul de cautare a atentiei 2.relatia profesionala respectivatitudinea fata de superiori si colegi 3.stima de sine (crescuta)-

B.Scopuri terapeutice1.reducerea comportamentului de cautare a atentiei cu impact asupra elementelor depersonalitate histrionica(psihoterapie orientata spre constientizare) de asemenea cuimpact si asupra hipocondriei 2.stimularea asertivitatii si formarea abilitatilor derezolvare de probleme pentru a imbunatatii functionarea profesionala