Activitate individuală

Obiectul: Teorie Economică (Macroeconomie)Elaborat: Botnari Andrei

Profesor: Gutium T.

Tema 1: Obiectul, scopul și modelele macroeconomice.

1. Fondatorul macroeconomiei ca ştiinţă a fost: a) J.M.Keynes;b) A.Marshall;

c) A.Smith;d) P.Samuelson

2. Macroeconomia a apărut ca compartiment separat al teoriei economice: a) la finele sec.XVIII ;b) la începutul sec.XIX ;

c) în anii 30 ai sec. XX;d) în anii 60 ai sec. XX.

3. Obiectul de cercetare în analiza macroeconomică este:a) economia firmei;b) economia naţională;

c) economia mondială.

4. Care sunt şcolile concurente în macroeconomie? a) clasică şi neoclasică; b) keynesistă şi neokeynesistă;

c) clasică şi keynesistă; d) neoclasică şi neokeynesistă.

5. Macroeconomia se deosebeşte de microeconomie prin faptul că ea:a) utilizează principiul „ceteris paribus”;b) operează cu noţiuni agregate;

c) operează cu noţiuni de echilibru;d) utilizează valori monetare.

6. Ce presupune metoda agregării ca metodă specifică de analiză macroeconomică? a) însumarea valorilor şi entităţilor individuale; b) analiza veniturilor şi cheltuielilor;

c) elaborarea modelelor economice; d) elaborarea previziunilor economice.

7. Ce presupune metoda anticipării ca metodă specifică de analiză macroeconomică? a) analiza proceselor efective; b) analiza proceselor eficiente;

c) analiza proceselor viitoare; d) analiza proceselor din trecut.

8. Importanţa studierii macroeconomiei rezidă în faptul că ea:a) cercetează esenţa şi legităţile proceselor macroeconomice;b) permite prognosticarea dezvoltării proceselor economice pe viitor;c) serveşte drept bază pentru elaborarea politicii economice;d) toate răspunsurile sunt corecte.

Tema 2: Evaluare rezultatelor activității la nivel macroeconomic.

1. Cetăţeanul R.Moldova lucrează temporar în Portugalia. Bunurile produse de el se includ:a. în Venitul Naţional Brut al

Portugaliei;b. în Venitul Naţional Brut al

R.Moldova;

c. în Produsul Intern Brut al Portugaliei;

d. în Produsul Intern Brut al R.Moldova.

2. Evaluarea Produsului Intern Net se poate efectua în felul următor:a. PIB + amortizarea;

b. VN + impozitele indirecte;c. consumul + investiţiile;

d. PIB – amortizarea.

3. Care din elementele prezentate nu sunt incluse în Venitul Naţional Disponibil?

a. investiţiile;b. profiturile;

c. salariile;d. dobânzile.

4. Ce nu se include în PIB calculat după metoda fluxului de cheltuieli?a. investiţiile private brute;b. achiziţiile guvernamentale;c. salariile;

d. cheltuielile de consum;e. exportul net.

5. Ce nu se include în PIB calculat după metoda fluxului de venituri?a. profiturile brute;b. consumul privat şi public;

c. impozitele indirecte;d. salariile.

6. Valoarea adăugată pe economie în ansamblu este egală cu:a. valoarea tuturor bunurilor şi serviciilor finale produse de rezidenţii ţării pe parcursul unui an;b. profiturile tuturor firmelor;c. diferenţa dintre valoarea bunurilor finale şi a celor intermediare pe totalitatea activităţilor economice plus impozitele minus subvenţiile;d. valoarea bunurilor finale care ar fi putut fi obţinute în condiţiile utilizării depline a resurselor economice.

7. Dacă valoarea oţelului, vopselei şi a altor componente utilizate la producerea plitelor electrice vor fi incluse în calcului PIB, un asemenea indicator va fi:

a. exact, deoarece fiecare component alcătuieşte preţul final;b. exagerat pe motivul contabilizării duble;c. redus pe motivul contabilizării duble;d. aproximativ.

8. În componența produsului intern brut al anului curent se reflectă:a) procurarea unui automobil fabricat în anul precedent;b) procurarea acțiunilor unei companii;c) procurarea unui manual nou;d) toate răspunsurile precedente sunt corecte;e) nici un răspuns precedent nu este corect.

9. Care din următoarele mărimi agregate nu se include în produsul intern brut calculat prin metoda cheltuielilor:

a) investiții brute;b) exportul net de mărfuri și servicii;c) achiziții publice de mărfuri și servicii;

d) remunerarea salariilor;e) nici un răspuns precedent nu este corect.

10. Să presupunem că în economia unei țări produsul intern brut nominal s-a majorat de la 5000 la 6000*, iar deflatorul produsului intern brut – de la 125% la 150%. În așa caz se poate afirma că produsul inter brut real:

a) nu s-a modificat;b) s-a majorat;c) s-a majorat, dar într-o mărime mai mică decât nivelurile prețurilor;d) s-a redus.

Tema 3: Instabilitatea macroeconomică și fluctuațiile ei.

1. Caracterul ciclic al activităţii economice se manifestă în:a. trend ascendent al PIB;b. fluctuaţii periodice ale indicatorilor macroeconomici;c. contracţii ale PIB;d. creşteri ale PIB.

2. Ciclicitatea este:a. rezultatul unor greşeli de politică economică;b. rezultatul acţiunii unor factori întâmplători;c. formă de evoluţie sezonieră a activităţii economice:d. formă de evoluţie normală a activităţii economice.

3. În perioada expansiunii economice:a. creşte PIB-ul real;b. creşte PIB-ul nominal;c. PIB-ul nominal rămâne constant;

d. PIB-ul nominal creşte iar PIB real scade.

4. În perioada expansiunii economice are loc reducerea:a. profiturilor firmei;b. plăţilor de transfer;

c. cererii la braţele de muncă;d. nivelului general al preţurilor.

5. Fazei boom-ului economic îi corespunde:a. reducerea investiţiilor;b. micşorarea colectărilor impozitare;

c. creşterea nivelului general al preţurilor;d. lipseşte răspunsul corect.

6. În perioada expansiunii economice:a. deficitul bugetar şi colectările impozitare cresc;b. deficitul bugetar scade, iar colectările impozitare cresc;c. deficitul bugetar creşte, iar colectările impozitare se reduc;d. deficitul bugetar şi colectările impozitare scad.

7. În perioada recesiunii economice are loc scăderea:a. PIB-ului real;b. PIB-ului potenţial;

c. PIB-ului real şi potenţial;d. toate răspunsurile sunt corecte.

8. Trăsătură caracteristică recesiunii este:a. reducerea nivelului şomajului;b. creşterea popularităţii Guvernului;

c. reducerea veniturilor agregate;d. creşterea nivelului inflaţiei.

9. În perioada recesiunii, în cea mai mare măsură se reduc:a. cheltuielile de consum;b. salariile;

c. profiturile;d. achiziţiile publice.

13. În perioada de recesiune economică are loc creşterea:a. investiţiilor private;b. nivelului general al preţurilor;

c. ratei şomajului;d. cheltuielilor de consum.

10. Care din indicatori este prociclic ?a. profitul firmelor;b. mărimea exporturilor;

c. mărimea şomajului;d. deficitul bugetului de stat.

11. Care din indicatori este contraciclic ?

a. volumul vânzărilor de bunuri;b. nivelul şomajului;

c. utilizarea capacităţilor de producţie;d. mărimea profitului firmelor.

Tema 4: Piața muncii, șomajul si dezechilibrele ei.

1. Cererea la braţele de muncă vine din partea:a. celor care caută loc de muncă (menaje);

b. celor care angajează forţa de muncă (firme).

2. O creştere a nivelului salariului real va determina:a. creşterea cererii de muncă; b. reducerea cererii de muncă;c. menţinerea cererii de muncă.

3. Oferta braţelor de muncă se exprimă prin:a. populaţia totală;b. populaţia în vârstă de muncă;

c. populaţie activă;d. numărul locurilor de muncă.

4. O creştere a nivelului salariului real va determina:a. creşterea ofertei forţei de muncă;b. reducerea ofertei forţei de muncă;

c. menţinerea ofertei forţei de muncă.

5. Ce reprezintă salariul nominal, real şi minimal ? În care din situaţiile de mai jos are loc o creştere a salariului real ?

a. când salariul nominal creşte, iar preţurile rămân constante;b. când salariul nominal creşte mai repede decât preţurile;c. când salariul nominal creşte iar preţurile scad;d. când salariul nominal este constant iar preţurile cresc;e. când salariul nominal este constant iar preţurile scad;f. când salariul nominal scade iar preţurile sunt constante;g. când salariul nominal scade mai repede decât preţurile;h. când salariul nominal scade mai încet decât preţurile.

6. Într-o perioadă de timp atât preţurile cât şi salariile nominale se dublează. În aceste condiţii salariile reale:

a. cresc de 4 ori; b. se dublează; c. nu se modifică.

7. Când salariul nominal creşte cu 15% în condiţiile în care preţurile de consum cresc cu 25%, salariul real scade cu:

a. 8%;b. 10%;

c. 20%;d. 6%.

8. Şomajul este rezultatul:a. creşterii ofertei forţei de muncă;b. reducerii cererii la forţa de muncă;c. excesului ofertei forţei de muncă faţă de cererea la ele;d. cataclismelor naturale.

9. Ocuparea deplină a forţei de muncă semnifică:a. existenţa şomajului fricţional şi structural;b. existenţa şomajului ciclic;

c. lipsa totală a şomajului;d. nici un răspuns corect.

10. Rata şomajului efectiv reprezintă:a. raportul numărului celor neocupaţi la cei ocupaţi;

b. raportul numărului celor neocupaţi la populaţia activă;c. raportul numărului şomerilor la populaţia totală;d. raportul numărului şomerilor la populaţia activă.

Tema 5: Procesele inflaționist și asigurarea stabilității prețurilor.

1. În care din situaţiile de mai jos se manifestă inflaţia:a. când sporesc preţurile la unele produse alimentare;b. când sporesc preţurile la produsele de o calitate superioară;c. când cresc preţurile la resursele energetice;d. când are loc o creştere generalizată a preţurilor.

2. În timpul perioadelor de inflaţie:a. PIB nominal creşte în acelaşi ritm cu PIB real;b. PIB nominal creşte mai repede decât PIB real;c. PIB nominal creşte mai încet decât PIB real;d. Nu se poate concluziona în legătură cu relaţia dintre PIB nominal şi PIB real.

3. Rezultat al inflaţiei cererii este:a. majorarea PIB şi a nivelului general al preţurilor;b. reducerea nivelului general al preţurilor şi al PIB;c. creşterea nivelului şomajului;d. reducerea veniturilor publice.

4. Rezultat al inflaţiei ofertei este:a. reducerea nivelului general al preţurilor şi a PIB;b. creşterea nivelului general al preţurilor şi reducerea PIB;c. creşterea gradului de ocupare;d. creşterea cheltuielilor publice.

5. Stagflaţia se caracterizează prin:a. creşterea preţurilor şi creşterea volumului de producţie;b. creşterea preţurilor şi reducerea volumului de producţie;c. reducerea preţurilor şi a volumului de producţie;d. reducerea preţurilor şi creşterea volumului de producţie.

6. Puterea de cumpărare a banilor şi nivelul preţurilor:a. se află în dependenţă inversă în orice condiţii;b. se află în dependenţă directă în faza de recesiune şi în dependenţă inversă în faza de relansare economică;c. se află în dependenţă directă, însă neproporţională;d. între ele nu există nici o legătură.

7. Puterea de cumpărare a banilor:a. creşte în perioada inflaţiei şi scade în perioada deflaţiei;d. creşte în perioada deflaţiei şi scade în perioada inflaţiei;c. are o tendinţă de creştere continuă;d. are o tendinţă de scădere continuă.

8. Calculaţi. Dacă pe parcursul anului venitul nominal a crescut de la 1200 u.m. la 1248 u.m., iar nivelul preţurilor cu 7%, venitul real:

a. rămâne neschimbat;b. creşte cu 5%;

c. scade cu 3%;d. scade cu 7%.

9. Calculaţi. Dacă venitul nominal a crescut cu 20%, iar nivelul inflaţiei cu 10%, venitul real:a. a crescut cu 20%;b. a crescut cu 10%;

c. s-a redus cu 10%;d. a crescut cu 9%.

10. În corespundere cu efectul Fisher, creşterea inflaţiei anticipate determină creşterea proporţională a:

a. ratei reale a dobânzii;b. ratei nominale a dobânzii;

c. masei monetare.

11. Calculaţi. Dacă inflaţia anticipată creşte de la 4% la 8%, rata nominală a dobânzii:a. va creşte până la 8%;b. se va reduce până la 8%;

c. va rămâne nemodificată;d. va creşte cu 4%.

12. Explicaţi consecinţele inflaţiei neanticipate. Sunt dezavantajaţi de inflaţie:a. posesorii acumulărilor băneşti;b. persoanele cu venituri fixe;

c. creditorii;d. toate răspunsurile sunt corecte.

13. Impozitul inflaţionist:a. este un impozit indirect, plătit de producători graţie creşterii preţurilor la produsele confecţionate de aceştia;b. este un impozit direct încasat de către stat.c. este un impozit asupra păstrării banilor în numerar şi pe conturi bancare;

14. Curba Phillips pe termen scurt ilustrează:a. dependenţa inversă dintre salariul real şi cel nominal;b. dependenţa directă dintre salariul nominal şi rata inflaţiei;c. dependenţa inversă dintre rata inflaţiei şi rata şomajului ciclic;d. dependenţa directă dintre rata inflaţiei şi rata şomajului ciclic.

15. Curba Phillips pe termen lung este reprezentată de o curbă:a. verticală;b. orizontală;

c. crescătoare;d. descrescătoare.

Tema 6: Modelul AD – AS. Echilibrul macroeconomiei general.

1. Înclinația marginală spre consum se determină ca raportul dintre:a) Cheltuielile pentru consum și venitul personal;b) Cheltuielile pentru consum și venitul personal disponibil;c) Cheltuielile pentru consum și modificarea venitului personal disponibil;d) Modificarea cheltuielilor pentru consum și modificarea venitului personal disponibil;e) Toate răspunsurile sunt corecte.

2. Între înclinația marginală spre consum și înclinația marginala spre economisire există următoarea corelație:a) Suma lor este egală cu 1;b) Raportul dintre ele determină înclinația marginala spre consum;c) Suma lor este egală cu venitul disponibil;d) Suma lor este egală cu 0;e) Nici un răspuns precedent nu este corect.

3. Să presupunem că populația unei țări cheltuie întreg venitul disponibil și depune o parte a acestuia în bănci. În așa caz se poate afirma că populația țării respective:a) Economisește, dar nu investește;b) Investește, dar nu economisește;c) Nu economisește și nu investește;d) Economisește și investește.

4. Care din următoarele afirmații reprezintă o dependență invers proporțională?a) Corelația dintre cheltuielile pentru consum și venitul personal disponibil;b) Corelația dintre cheltuielile investiționale și nivelul ratei dobânzii;c) Corelația dintre economii și nivelul ratei dobânzii;d) Corelația dintre cheltuielile investiționale și nivelul venitului;e) Toate răspunsurile precedente sunt incorecte.

5. Dacă într-o țară venitul personal disponibil se reduce:a) Cresc cheltuielile pentru consum și economiile;b) Cheltuielile pentru consum cresc, iar economiile se reduc;c) Cheltuielile pentru consum se reduc, iar economiile cresc;d) Se reduc cheltuielile pentru consum și economiile;e) Toate răspunsurile precedente sunt incorecte.

6. Dacă într-o țară venitul personal disponibil crește:a) Înclinațiile medii spre consum și pre economisire cresc;b) Înclinația medie spre consum crește, iar spre economisire – se reduce;c) Înclinația medie spre consum se reduce, iar spre economisire – crește;d) Înclinațiile medii spre consum și spre economisire se reduc;e) Toate răspunsurile sunt incorecte.

7. Dacă în economia unei țări rata reală a dobânzii crește, curba cererii din investiții se va deplasa:

a) Spre dreapta;b) Spre stânga;c) În sus;

d) În jos;e) Nici un răspuns precedent nu este

corect.

8. Funcția investițiilor are forma I = 1000 – 30r, unde „r” reprezintă rata reală a dobânzii. Rata nominală a dobânzii este egală cu 10%, iar rata inflației – 2%. În așa caz volumul investițiilor va constitui:

a) 240;b) 700;c) 760;

d) 970;e) 1000.

9. Cheltuielile pentru consum constituie 9000, iar venitul disponibil – 10000. În așa caz înclinația marginală spre consum este egală cu:

a) 0,1;b) 0,9;c) 9,0;

d) 10/9;e) Nu poate si determinată în baza

datelor propuse.

10. Reducerea ofertei de monadă în economie se va reflecta grafic prin deplasarea:

a) Curbei AS spre stânga (în sus);b) Curbei AS spre dreapta (în jos);

c) Curbei AD spre stânga (în jos);d) Curbei AD spre dreapta (în sus).

Tema 7: Piața bunurilor și mecanismele ei.

1. Dacă într-o economie închisă investițiile, impozitele și cheltuielile guvernamentale nu se modifică, graficul cheltuielilor planificate:a) Are pantă crescătoare egală cu MPC;b) Are pantă descrescătoare egală cu MPC;c) Se reprezintă ca o dreaptă cu panta 45o;d) Se reprezintă ca o dreaptă verticală;e) Se reprezintă ca o dreaptă orizontală.

2. În Crucea lui Keynes” graficul cheltuielilor reale:a) Are pantă crescătoare;b) Are pantă descrescătoare;c) Se prezintă ca o dreaptă cu panda 45o;d) Se prezintă ca o dreaptă verticală;e) Se prezintă ca o dreaptă orizontală.

3. În situația în care multiplicatorul cheltuielilor autonome este egal cu 4:a) La o creștere a venitului cu o unitate consumul crește cu patru unități;b) La o creștere a venitului cu 4 unități consumul crește cu o unitate;c) La o creștere a venitului cu 4 unități economiile cresc cu o unitate;d) La o creștere a venitului cu o unitate consumul crește cu 0,75 unități;e) La o creștere a venitului cu o unitate consumul crește cu 0,25 unități.

4. Într-o economie închisă majorarea încasărilor din impozite cu 2000 u.m. și reducerea ca urmare a cererii agregate au condus la reducerea producției (venitului) cu 10000 u.m. Care este în această situație mărimea multiplicatorului impozitelor?

a) -0.8;b) -0,2;c) 4;

d) 5;e) Nici un răspuns precedent nu este

corect.

5. Să presupunem că funcția consumului are forma C = 100 + 0Yd, iar încasările din impozite se majorează cu 1000 u.m. Ca urmare nivelul de echilibru al producției (venitului):

a) Se va reduce cu 5000;b) Se va majora cu 5000;c) Se va reduce cu 4000;

d) Se va majora cu 4000;e) Se va majora cu 1000.

6. Să presupunem că funcția consumului are forma C = 100 + 0Yd, iar achizițiile guvernamentale se majorează cu 1000 u.m. Ca urmare nivelul de echilibru al producției (venitului):

a) Se va reduce cu 5000;b) Se va majora cu 5000;c) Se va reduce cu 4000;d) Se va majora cu 4000;e) Se va majora cu 1000.

7. Să presupunem că funcția consumului are forma C = 100 + 0Yd, iar încasările din impozite și achizițiile guvernamentale se majorează cu 1000 u.m. Ca urmare nivelul de echilibru al producției (venitului):

a) Se va reduce cu 5000;b) Se va majora cu 5000;c) Se va reduce cu 4000;d) Se va majora cu 4000;e) Se va majora cu 1000.

8. Dacă în economie cheltuielilor reale depășesc cheltuielile planificate:a) Stocurile de produse vor crește, iar nivelul producției se va reduce;b) Stocurile de produse și nivelul producției vor crește;c) Stocurile de produse și nivelul producției se vor reduce;d) Stocurile de produse se vor reduce, iar nivelul producției va crește.

9. Modificarea consumului autonom poate fi reprezentată grafic prin:a) Deplasarea pe același grafic al cheltuielilor planificate;b) Modificarea pantei grafiului cheltuielilor planificate;c) Deplasarea graficului cheltuielilor planificate;d) Deplasarea pe același grafi al cheltuielilor pentru consum;e) Nici un răspuns precedent nu este corect.

10. Să presupunem că surplusul bugetar poate fi calculat astfel: BS = t * Y – G, unde BS reprezintă surplusul bugetar, t – rata de impozitare, Y – venitul, G – cheltuielile bugetare (guvernamentale). În așa caz majorarea cheltuielilor guvernamentale cu 10 000 u.m. va cauza: a) Reducerea surplusului bugetar cu 100 000;

b) Majorarea surplusului bugetar cu 100 000;c) Reducerea surplusului bugetar cu o mărime mai mică decât 100 000;d) Modificarea surplusului bugetar nu poate fi prognozată în baza datelor propuse.

Tema 8: Piața monetară și mecanismele ei.

1. Care din operațiunile de mai jos ale Băncii centrale majorează cantitatea de monedă în circulați: a) Majorarea ratei rezervelor bancare obligatorii;b) Vânzarea hârtiilor de valoare de stat pe piața deschisă;c) Majorarea ratei de refinanțare;d) Procurarea hârtiilor de valoare de stat pe piața deschisă.

2. Cererea autonomă pentru tranzacții curente:a) Creșterea în cazul majorării ratei dobânzii;b) Creșterea în cazul reducerii ratei dobânzii;c) Se reduce odată cu creșterea PNB nominal;d) Se reduce odată cu reducerea PNB nominal;e) Nici un răspuns precedent nu este corect.

3. Cererea speculativă de monedă:a) Crește în cazul majorării ratei dobânzii;b) Crește în cazul reducerii ratei dobânzii;c) Se reduce odată cu creșterea PNB nominal;d) Se reduce odată cu reducerea PNB nominal;e) Nici un răspuns precedent nu este corect.

4. Rata rezervelor bancare obligatorii:a) Se aplică, în primul rând, pentru a regla masa monetară;b) Se aplică pentru a preîntâmpina retragerea depunerilor;c) Constituie o componentă a masei monetare necesară pentru a satisface necesitățile

populației;d) Actualmente nu se aplică în sistemul bancar.

5. Baza monetară constituie 200 mln. u.m., rata rezervelor bancare – 10%, iar raportul „numerar – depozite” – 0,3. Care este în acest caz mărimea ofertei de monedă?

a) 350 mln.;b) 550 mln.;

c) 650 mln.;d) 450 mln.

6. Rata rezervelor bancare constituie 25%, iar volumul depozitelor depășește de 2 ori volumul numerarului. În acest caz majorarea bazei monetare cu 1 mln. U.m. va majora oferta de monedă cu:

a) 2 mln.;b) 4 mln.;

c) 5 mln.;d) 2,5 mln.

7. Cererea de monedă se exprimă prin M/P = 0,2*Y. Într-o astfel de situație viteza de circulație a monedei este:

a) Constantă;b) Egală cu 5;

c) Egală cu 0,2;d) Egală cu 4.

8. Raportul „numerar – depozite” (cr) este egal cu 10%, iar mărimea depozitelor – cu 100 mln. u.m. Care este mărimea ofertei de monedă într-o astfel e situație?

a) 10 mln.;b) 90 mln.;c) 110 mln;

d) Nu poate fi determinată din lipsă de date;

9. Rata rezervelor bancare obligatorii constituie12%, iar rezervele excedentare – 3% din suma depozitelor. Mărimea totală a rezervelor este egală cu 45 mln.u.m., iar volumul numerarului – cu 150 mln.u.m. Care este în acest caz mărimea depozitelor?

a) 300 mln.;b) 375 mln.;

c) 363 mln.;d) 255 mln.;

10. Multiplicatorul bancar este egal cu 4. Cantitatea maximă de bani care poate fi „creată” în sistemul bancar constituie 40 mln.u.m. Într-o asemenea situație rata rezervelor bancare obligatorii și suma pe care băncile o folosesc pentru eliberarea împrumuturilor constituie:

a) 40% și 4 mln.;b) 40% și 10 mln.;

c) 25% și 7,5 mln.;d) 25% și 10 mln.

Tema 9: Modelul IS – LM.

1. Punctul de intersecție al curbelor IS și LM determină nivelurile venitului și ratei dobânzii l care:a) Cheltuielile panificate sunt egale cu cheltuielile reale;b) Oferta reală de monedă este egală cu cererea reală;c) Se realizează echilibrul atât pe piața bunurilor, cât și pe piața monetară;d) Toate răspunsurile sunt corecte.

2. Dacă investițiile devin mia sensibile la modificarea ratei dobânzii:

a) Panta curbei IS crește;b) Panta curbei IS descrește;

c) Panta curbei LM crește;d) Panta curbei LM descrește.

3. Care din următoarele afirmații referitoare la curba LM este corectă?a) Este orientată in sus (spre dreapta) și constituie pentru un nivel dat al venitului;b) Este orientată in jos (spre dreapta) și creșterea prețurilor o deplasează în sus;c) Este orientată în sus (spre dreapta) și construită pentru un nivel dat al ofertei reale de

monedă;

d) Reflectă egalitatea dintre cheltuielile planificate și cele reale.

4. În urma creșterii achizițiilor guvernamentale de mărfuri și servicii nivelul venitului s-a majorat, iar rata dobânzii s-a redus. În așa caz putem presupune că:a) Curba IS este o dreaptă verticală;b) Curba LM este o dreaptă verticală;c) Banca Centrală, probabil, a majorat concomitent oferă monedă;d) Banca Centrală, probabil, a oferit concomitent oferă monedă;

5. Reducerea impozitelor conduce la deplasarea:a) Curbei cheltuielilor planificate în sus, iar a curbei IS – spre stânga;b) Curbei cheltuielilor planificate în sus, iar a curbei IS – spre dreapta;c) Curbei cheltuielilor planificate în jos, iar a curbei IS – spre stânga;d) Curbei cheltuielilor planificate în jos, iar a curbei IS – spre dreapta;

6. În urma modificării achizițiilor guvernamentale (G) de mărfuri și servicii și a cantității de monedă în circulație (M) rata dobânzii a rămas neschimbată, iar nivelul venitului s-a redus. Într-o astfel de situație se poate afirma că:

a) G și M s-au majorat;b) G s-a redus, M s-a majorat;

c) G s-a majorat, M s-a redus;d) G și M s-au redus.

Tema 10: Piața valutara și mecanismele ei.

1. Dacă Banca Centrală a țării întreprinde măsuri pentru proteja valuta națională de devalorizare, consecințele vor următoarele (în aceleași condiții):a) Nivelul ratei dobânzii si nivelul șomajului vor înregistra o reducere relativă;b) Nivelul ratei dobânzii va înregistra o creștere relativă, iar nivelul șomajului – o reduce;c) Nivelul ratei dobânzii va înregistra o creștere relativă, iar nivelul ocupării forței de munca

– o reduce;d) Nivelul ratei dobânzii va înregistra o creștere relativă, iar nivelul cererii agregate nu se va

modifica.2. Care din următorii factori nu duc la creșterea exportului net al țării:

a) Reducerea ratei de schimb a valutei naționale;b) Reducerea ratei de schimb a valutei străine;c) Nici un răspuns corect.

3. Care din următorii factori contribuie la creșterea atei de schimb a valutei naționale a unei țări (în aceleași condiții):a) Reducerea ratei dobânzii în țara dată;b) Majorarea ratei dobânzii peste hotare;c) Creșterea nivelului prețurilor în țara dată;d) Creșterea productivității muncii în țara dată.

4. În cazul creșterii ratei de schimb a valutei naționale a unei țări consecințele vor fi (în aceleași condiții):a) Vor suporta pierderi întreprinderile orientate spre consumul materiei prime de import;b) Vor suporta pierderi întreprinderile orientate spre export;c) Poate crește nivelul șomajului între țările - parteneri comerciali ai țării date.

5. Rata de schimb a dolarului S.U.A. crește:a) Pentru cetățenii S.U.A. mărfurile de import devin respectiv mai ieftine;b) Se reduce exportul net al S.U.A.;c) Crește deficitul contului curent al balanței de plăți a S.U.A.d) Toate răspunsurile sunt corecte.

6. Dacă guvernul unei țări cu o economie mică deschisă majorează impozitul pe venit, consecințele pentru țara dată sunt următoarele:

a) Crește exportul net;b) Cresc investițiile;

c) Crește rata de schimb reală;d) Crește consumul.

7. Dacă într-o economie mică deschisă investițiile de reduc:a) Crește nivelul de echilibru a ratei de schimb reale;b) Crește exportul net al țării;c) Cresc economiile naționale;d) Se majorează soldul activ al contului de capital.

8. Ritul mai lent de creștere a masei monetare în Republica Moldova în comparație cu S.U.A va conduce la:a) Creșterea inflației în Republic Moldova;b) Reducerea inflației în S.U.A.;c) Devalorizarea dolarului S.U.A în raport cu leul moldovenesc;d) Toate răspunsurile sunt corecte.