Test Radiologie-varianta I

Test Radiologie- Reexaminare

Septembrie 2005

Numele si prenumele________________

Grupa____________________________

1.Bronhostenoza prin corpi straini se caracterizeaza prin urmatoarele semne statice:

a. pozitia joasa a diafragmului respectiv

b. deplasarea mediastinului de aceeasi parte

c. scaderea transparentei hemitoracelui respectiv

d. marirea ariei toracice

2. Diagnosticul diferential al opacitatilor segmentare include:

a. cc pulmonar periferic

b. pneumonia bacteriana

c. tbc miliara

d. atelectazia prin obstructie

3. Diagnosticul diferential al opacitatilor nodulare solitare (intre 1.5 si 3 mm) include:

a. tuberculomul pulmonar

b. infiltratul precoce Assmann

c. bronhopneumonia bacteriana

d. tbc miliara

e. caverna plina

4. . Diagnosticul diferential al imaginilor hidro-aerice cuprinde:

a. caverna tbc dupa eliminare partiala

b. tu. pulmonare benigne

c. chist hidatic dupa vomica

d. fluidotorace

e. metastaza pulmonara

5. Stadiul II in pneumoconioza se caracterizeaza prin:

a. opacitati liniare ce ajung pana la periferia campului pulmonar si incep sa apara micronoduli

b. micronoduli in regiunea hilurilor pulmonare generand un aspect de pom inflorit

c. opacitati reticulare bilaterale ce se extind pana la jumatatea campului pulmonar

6. Complexul Ranke este format din:

a. afect primar

b. tuberculom

c. limfangita

d. leziune cazeoasa

7.Complicatiile primoinfectiei tbc cuprind:

a. epituberculoza

b. pleurezie

c. fistula adeno-bronsica

8. In tuberculoza secundara apare:

a. adenopatie mediastino-hilara frecvent

b. infiltratele precoce

c. extensia leziunilor in sens cranio-caudal, leziunile cele mai severe fiind situate apical

9. Caverna primara tbc:

a. se instaleaza pe unul din elementele complexului primar

b. are dinamica vie

c. produce aparitia in scurt timp a noi focare de diseminare

10. Cancerul apical produce:

a. o opacitate intensa care cuprinde regiunea varfului cu contur neregulat, convexa in jos

b. opacitate in banda cu aspect neregulat care pornesc din regiunea hilului si cuprind varful

c. opacitati nodulare in regiunea varfului

d. osteoliza difuza a arcurilor costale vecine

11. Atelectazia produce o opacitate cu urmatoarele caractere:

a. nesistematizata

b. omogena

c. aspirativa

d. neomogena

12. Metastazele nodulare:

a. au dimensiuni aproximativ egele

b. au dimensiuni variate

c. sin regiunea bazala au dimensiuni mai mari ca la varf

d. conturul poate fi net sau sters

13.In coarctatia de aorta apar:

a. aorta ascendenta dilatata

b. buton aortic proeminent

c. buton aortic sters

d. uzurile costale

e. hipertrofia ventricolului stg.

14. Arcul inferior drept este dat in mod normal de:

a. atriul stg.

b. ventricolul drept

c. atriul drept

15. Cardiopatiile congenitale cianogene cuprind:

a. DSA

b. Tetralogia Fallot

c. Atrezia tricuspidiana

d. Persistenta de canal arterial Botallo

16. In OAS un ventricol stg ce ocupa si depaseste coloana vertebrala corespunde gradului:

a. I de hipertrofie

b. II de hipertrofie

c. III de hipertrofie

17. Zonele de studiu ale hipertensiunii pulmonare venoase cuprind:

a. zona intercleidohilara

b. zona infrahilara

c. zona bazala externa

18. In hipertensiunea pulmonara venoasa de grad mediu apare:

a. aspectul de egalizare a vascularizatiei

b. aspectul de inversare a circulatiei

c. aparitia liniilor Kerley

d. opacitate in regiunea hilara si parahilara cu aspect in aripi de fluture, cu contur difuz

19. In stenoza mitrala se poate observa:

a. marirea butonului aortic

b. bombarea conului si trunchiului arterei pulmonare

c. alungirea arcului inferior stg ce depaseste linia medio-claviculara

d. dublu contur concentric sau excentric vizibil pe marginea drt. a conturului cardiac

20. In pericardita exudativa apar:

a. cresterea diametrului vertical al cordului

b. forma sferica a cordului in decubit

c. pedicol vascular largit in decubit

d. pedicol vascular ingustat in decubit

21. Anevrismul de crosa aortica produce:

a. devierea traheei si esofagului spre partea dreapta si posterior

b. largirea pedicolului vascular pe partea drt.

c. butonul aoric diminuat

d. pareza de frenic si recurent stg

22. Limfogranulomatoza Hodgkin Poate produce:

a. opacitate policiclica bilaterala

b. opacitate in butoi

c. opacitate in coloana

d. apacitate policiclica unilaterala

23. Abcesul subfrenic se caracterizeaza prin:

a. imagine hidro-aerica subdiafragmatica

b. coborarea hemidiafragmului pe partea afectata

c. hemidiafragm imobil

24. Diverticulii de tractiune:

a. sunt situati mai frecvent la la nivelul jonctiunii faringo-esofagiene

b. sunt situati mai frecvent la la nivelul bifurcatiei traheei

c. au la inceput forma de spin

d. se pot transforma in diverticoli de pulsiune

25. Stenoza esofagiana postcaustica:

a. are aspect de palnie asimetrica, excentrica

b. are aspect de palnie simetrica, concentrica

c. marginile palniei sunt usor bombate

d. se intinde pe o distanta scurta

e. se intinde pe o distanta mai lunga

26. Varicele esofagiene trebuie diferentiate de:

a. bule de aer

b. neoplasm vegetant incipient

c. contractii tertiare

27. Nisa gastrica benigna:

a. este o nisa in relief

b. pliurile mucoasei hipertrofiate nu ajung la nisa

c. digul nisei realizeaza un sant cu versante asimetrice

d. din fata are aspect de cocarda

28. Semnele radiologice directe de ulcer gastric pe langa nisa sunt:

a. hipersecretia gastrica

b. rigiditatea segmentara

c. semnul degetului aratator sau B-ului majuscul

d. rectitudinea si retractia micii curburi

29. Aspectele radiologice ale bulbitei cuprind:

a. bulbita patata

b. bulbita nodulara

c. tipul liniar

d. tipul nouros

30. In tubarculoza ileo-cecala in stadiul scleros apare:

a. ulceratii multiple cu aspect de nise persistente

b. ileonul terminal in coarda

c. aspect de ileon batut in cuie

d. cec cu aspect de trunchi de con

31. Sindromul rinichiului mic apare in :

a. rinichi hipoxic

b. rinichiul din pielonefrita acuta

c. rinichiul nefrosclerotic

d. rinichiul de staza cr.

e. rinichi polichistic

32.Sindromul rinichiului mare apare in:

a. rinichiul nefrosclerotic

b. rinidhiul hidronefrotic

c. rinichiul din pielonefrita acuta

d. rinichiul din pielonefrita cr.

33. Rinichiul mut urografic apare in:

a. pionefroza

b. pielonefrita ac.

c. tbc

d. stenoza arterei renale

34.Diagnosticul diferential al calculilor radioopaci include:

a. cheag sangvin

b. tuberculomul renal

c. tu. bazinetala

d. calculi biliari

35. Semnele din perioada de stare a tuberculozei renale cuprind:

a. amputarea calicelor sanatoase

b. stenozari de tije caliceale

c. atonia cailor urinare

d. lumen ureteral moniliform

e. opacitate neomogena a calicelor

36. Semnele incipiente ale tuberculozei renale cuprind:

a. eroziuni ale papilei si nisa tuberculoasa

b. stenozari de tije caliceale

c. contururi sterse ale papilelor si calicelor

d. hemicontractura vezicii urinare dinspre rinichiul bolnav

37. In pielonefrita cr. apare:a. rinichi marit in volum cu o diferenta de dimensiuni intre rinichi de cel putin 1.5 cm

b.subtierea corticalei

c.deformari caliceale in ciuperca, farfurie, maciuca

38. Tu renale produc:

a. amputarea calicelor raa

b. calice alungite, amputate

c. calcificari centrale, excentrice, amorfe

39. Patrulaterul Bazy-Moyrand este folosit in diagnosticul:

a. calculilor bazinetali

b. calculilor intramurali

40. Fractura a carui linie trece pe linia nazo-zigomo-pterigoidiana este o fracura de tip:

a. Le Fort I

b. Le Fort II

c. Le Fort III

41. In luxatia congenitala de sold:

a. nucleul capului femural este situat in cadranul infero-intern

b. unghiul dintre planul cavitatii cotiloide si linia lui Hilgerainer este de peste 30 de grade la un an

c. intreruperea liniei cervico-obturatoare

42. In necroza aseptica de cap femural se observa:

a. interlinia coxo-femurala normala sau largita

b. interlinia coxo-femurala ingustata

c. structura neomogena a capului femural

d. cap femural turtit, fragmentat

43. In spondilita tbc. se observa in faza tardiva:

a. pensarea discului intervertebral

b. vertebre turtite, deformate

c. cifoza angulara

d. imagini cavitare ale corpului vertebral

44. In rahitismul precoce se observa urmatoarele modificari:

a. demineralizarea accentuata a osului

b. aspect convex al diafizelor

c. extremitatile diafizei osului sunt imprecis delimitate, prezentand calcificari neregulate

45. In osteomul osteid se evidentiaza:

a. o zona de osteoliza rotunda delimitata de scleroza in jur

b. o zona de osteoliza cu contur slab delimitat si reactie periostala

c. o zona de osteoliza periferica ce intrerupe conturul corticalei osoase

46. Tu cu mieloplaxe se caracterizeaza prin:

a. zone de osteoliza circumscrisa fara septe

b. zone de osteoliza imprecis delimitata, ce sparge compacta si invadeaza partile moi

c. zona de osteoliza cu septe calcare ce compartimenteza tu cu aspect de bule de sapun

47. In sarcomul osos Ewing apare:

a. zone de osteoliza in diafiza cu reactie periostala neregulata si zone de scleroza

b. zone de osteoliza, cu diafiza suflata cu aspect fusiform iarin periost se formeaza apozitii calcare sub forma de lamele suprapuse paralele cu compacta

c. zone de osteoliza fara reactie periostala

48. In mielomul multiplu zonele de osteoliza se situeaza mai frecvent:

a. la nivelul oaselor craniului

b. la nivelul oaselor mici

c. la nivelul coastelor

d. la nivelul vertebrelor

e. la nivelul oaselor bazinului

49. In poliartrita cronica evolutiva apar:

a. ingustarea pana la disparitie a spatiilor articulare carpiene

b. reactii periostale la nivelul falangelor si osteofite

c. zone de osteoliza centrala cu incurbarea falangelor

50 In spondilartrita anchilopoetica se observa:

a. aspect de coloana de bambus

b. ingustarea spatiilor discale

c. evidentierea a doua coloane opace, urmand linia pediculilor vertebrali intre carea se intercaleaza o a treia corespunzatoare liniei spinoaselor