~.~

ANEXA I

Test de achiziţie

Instrucţiuni: Cititi cu atentie itemii de mai jos. Pentru fiecare dintre ei există un singurrăspuns corect. După ce credeti că l-aţi identificat, lncercuiţi iitera corespunzătoare lui.

1. Definitia "Testul este o măsură obiectivă şi standardizată a unui eşantion de com-portament" îi apartine lui:a) Raymond Cattell ;b) Alfred Binet;

@ Anne Anastasi ;d) Edmond Claparede ;e) David Wechsler.

2. Precizarea "Face mai mult un psiholog fără teste, decât mai multe teste fără psiholog"ii apartine lui:@ Leopold Szondi ;b) David Wechsler;c) William Stern ;d) Lewis Terman ;e) Wilhem Wundt.

3. Cel care foloseşte pentru prima dată noţiunea de TEST este:a) Wilhem Wundt ;b) William James ;c) Alfred Binet ;d) William Stern ;

John McKeen Cattell.

4. Când clasiflcăm oameni sau obiecte folosind rangul, spunem că utilizărn o scală demăsurare :a) nominală ;

~ ordinală :c) pe bază de interval;d) pe bază de raport;e) pe bază de echivalenţă,

· )

220 ANEXE5. După examenul de admitere la facultate, tabelul ce afişează reuşiţii este un bun

exemplu de scală de măsurare:a) nominală;b) pe bază de raport;c) pe bază de interval;@ ordinală ;e) niciuna dintre ele.

6. Care din următoarele scale de evaluare au punctul zero absolut?a) nominală;b) ordinală ;c) pe bază de interval;@) pe bază de raport;e) niciuna dintre ele.

7. Studentul Vasilescu s-a întâlnit cu prietenul lui. Georgescu, şi i-a comunicat faptul căla facultate a fost inscris în Grupul J de operatori pentru cercetarea privind restandar-dizarea unei celebre baterii de inteligentă. Studentul Georgescu, care tocmai sepregătea pentru examenul de Psihodiagnostic, a realizat faptul că grupurile de opera-tori sunt un exemplu de scală de măsurare:

nominală;b) ordinală ;c) pe bază de interval;d) pe bază de raport ;e) niciuna dintre ele.

8. Testarea prin poştă este:a) preferabilă datorită comodităţii ;b) preferabilă datorită economiei de timp;c) preferabilă datorită lipsei utilizatorului de test;d) contraindicată partial;~ contraindicată total.

9. Consimţământul informat este solicitat subiectilor testării :a) în timpul testării ;

If>j) inainte de testare;~ înainte şi după testare;

d) după testare;e) nu este necesar consirnţământul informat.

10. Folosind drept criteriu forma de administrare. testele pot fi :

a) verbale şi nonverbale ;b) creion-hârtie şi teste-aparate;c) cu timp impus şi fără timp impus;d) pentru şcoli şi pentru clinică;@ individuale şi colective.

ANEXE11. Fidelitatea testului vizează :

a) lungimea testului;b) relatia cu constructorul;c) relatia cu criteriul;d) scorurile cu valoare mare ;@ constanta testului în a măsura subiectii.

12. Inventatorul primului test modern de inteligentă a fost:a) Clark Wissler ;b) Sir Francis Galton;c) John McKeen Cattell ;

~ Alfred Binet;e) David Wechsler.

13. Când măsurăm variabila sex. spunem că folosim o scală de măsurare:~ nominală;

) ordinală ;c) pe bază de interval;d) pe bază de raport;e) niciuna.

14. Viteza de deplasare a unui vehicul este măsurată cu o scală:a) nominală;b) ordinală ;c) pe bază de interval;

@V pe bază de raport;e) niciuna.

15. John doreşte să-i fie testare cunoştinţele de matematică achiziţionate În liceu pentrua intra la Facultatea de matematică. Acesta este un exemplu de test de :

f'â:» achizitie;'o) aptitudini;c) inteligentă;d) motivatie;e) abilităţi,

16. Cei mai multi cercetători sunt de acord cu faptul că scorurile la un test de inteligentăsunt buni predictori pentru:a) profesie;

~ performanta în şcoală şi în colegiu;c) motivatie;d) succesul în viaţă ;e) succesul în carieră.

221

222 ANEXE

17. Un psiholog aplică o baterie ce cuprinde 14 teste. Examinând corelaţiile la teste, ela găsit că testele 3, 7 şi 10 corelează puternic între ele şi, pe de altă parte.. nucorelează aproape deloc cu celelalte 11teste. El poate trage concluzia că testele 3, 7şi 10 măsoară:a) validitatea;b) fidelitatea;

C9 un factor;d) trei factori ;e) inteligenta cristalizată.

18. Ce calitate a testului ne asigură că vom obtine mereu aceleaşi rezultate?a) validitatea;b) acuratetea;c) scorul standard;

(li)) fidelitatea ;er toate.

19. Pentru a fi fidel (reliable) un test trebuie să fie :a) lung;@ consistent;c) obiectiv;d) uşor şi repede de aplicat;e) reprezentativ.

20. Costin Încearcă de mai multe ori să evalueze greutatea unui coş cu mere, dar îşi dăseama că rezultatul evaluării este foarte fluctuant, uneori fiind prea mare, alteoriprea mic. Problema lui tine de :a) curba distribuţiei normale;

~ fidelitate;c, lipsa normelor;d) lipsa grupului standardizat;e) validitate.

21. Dacă un test oferă acelaşi rezultat în cazul reaplicării lui, putem spune că el este:G) fidel;b) cu norme stabilite;c) standardizat;d) valid;e) adaptat.

22. Un psiholog şcolar a construit un test pentru a fi folosit În predictia succesului Iaalgebră. Îl aplică luni pe zece elevi. Apoi, miercuri, îl aplică din nou pe cei zeceelevi. Spunem eli el :a) a incercat validitatea testului;b) a estimat validitatea predictivă;

\~

ANEXE 223

c)} a stabilit fidelitatea test-retest;a determinat consistenţa internă a testului;

e) a incercat standardizarea testului.

23. Care dintre următoarele proceduri poate fi folosită de psihologi pentru a măsurafidelitatea ?a) Spearman-Brown;.lU. Taylor-RusseIl;~ Kuder-Richardson; ~

) Campbell-Fiske;e) toate celelalte.

24. Procedura de calcul al fidelităţii Kuder-Richardson se aplică pe testele care:a) au un număr impar de itemi;~ folosesc ca modalitate de evaluare scale cu mai multe trepte;@) folosesc ca modalitate de evaluare scale de tip disjunctiv ;d) au un număr mare de itemi ;e) folosesc ca modalitate de evaluare scale nominale.

25. Dacă un subiect dat răspunde Într-un mod similar la diferiti itemi care măsoarăacelaşi domeniu comportamental, spunem că testul este:mvalid;

consistent intern;c) consistent extern;d) standardizat;e) etalonat.

26. Practica a demonstrat că rezultatele obţinute de un grup de copii negri sunt mai binescorate de un examinator negru decât de un examinator alb. Aceasta evidenţiazăproblema măsurării :

a) a fidelităţii consistenţei interne;b) a fidelităţii test-retest ;c) a validităţii de conţinut;d) a validităţii de construct;@) a fidelităţii interexaminatori.

27. Un psiholog a construit un test format din 50 de itemi. Apoi l-a împărţit În douăjumătăţi, una cuprinzând itemii cu soţ, iar cealaltă itemii fără soţ. ApIicând celedouă jumătăţi pe un lot de subiecti, el a găsit o corelaţie foarte scăzută a scorurilorla cele două jumătăţi. A tras concluzia că acest test arată o valoare scăzută:a) a fidelităţii interexaminatori ;~ a consistenţei interne;c) a fidelităţii test-retest ;d) a validităţii concurente;e) a validităţii de construct.

..•224 ANEXE

28. O facultate pretinde ca studenţii din anul I să răspundă la un test de limbă în bazacăruia să fie repartizati În grupe diferite pentru învăţarea limbii engleze. Rezultatelesunt evaluate de doi specialişti în încercarea de a măsura ce tip de fidelitate?a) consistenta internă;b) test-retest ;s.l predictivă ;

@)) interexaminatori ;e) half-split.

29. Pentru a vedea cât de mult au Învăţat studentii la un curs, psihologul Ionescuconstruieşte un test cu 100 de itemi. împarte, pe baza alegerii la întâmplare, cei 100de itemi in două grupe a câte 50 de itemi. După ce aplică ambele jumătăţi pe un grupdin eşantionul de standardizare, încearcă să compare cele două categorii de scoruri.În acest caz spunem că psihologul doreşte să stabilească pentru test:a) fidelitatea test-retest ;b) validitatea de construct;

@ fidelitatea consistentei interne;d) fidelitatea interexaminatori ;e) validitatea predictivă.

30. Psihologul Fredy construieşte un test de personalitate, pentru măsurarea valorilor bazale,care, în concepţia autorului, nu se schimbă de-a lungul vietii. Astfel el doreşte să seasigure că, în cazul reaplicării testului, scorurile nu vor varia. Interesul lui este legat de :a) validitatea de continut;

~ validitatea de construct ;c) validitatea predictivă ;d) fidelitatea half-split ;e). fidelitatea test-rerest.

31. Pentru a testa emouvitatea la adolescenti, ei au fost rugaţi să scrie.jstorioarereferitoare la reacţiile lor În faţa unor fotografii variate. Când istorioarele au fostsupuse scorării, s-a constatat că evaluatorii bărbaţi supraevaluau scorurile adoles-cenţilor, iar evaluatorii femei le subevaluau. Acest caz evidenţiază o problemă demăsurare legată de :a) consistenta internă;b) fidelitatea test-retest ;c) validitatea concurentă;

fidelitatea interexaminatori ;e) validitatea predictivă.

32. Profesorul Stan măreşte numărul itemilor la un test de achizitii pentru disciplina Psiho-logie generală, de la 100 de itemi la 150 de itemi. Astfel el aşteaptă ca testul să aibă:a) fidelitate înaltă test-retest ;

consistenţă internă Înaltă;c) fidelitate interexaminatori Înaltă;

--

ANEXEd) fidelitate scăzută;e) validitate de construct.

33. Un profesor intenţionează să măsoare greutatea fiecărui student şi să le acorde noteÎn functie de aceasta, şi nu de cunoştinţele lor de psihologie. Studenţii sunt supăraţi,deoarece un asemenea test suferă din cauza:

~ a validităţii ;'b) a fidelităţii;

c) a consistentei interne;d) a standardizărli ;e) a etalonării.

34. Dacă valoarea lui SEM este 5 şi scorul obţinut de un subiect este 85, Între ce limite seva afla scorul lui in condiţiile reaplicării testului (gradul de încredere fiind de 99: 1)?!), 75 - 95;® 70 - 100;c) 80 - 90;d) 80 - 95;e) 65 - 105.

35. Psihologul Carp doreşte să construiască un nou test de măsurare a QI. Interesul luimajor este ca acest test să măsoare întotdeauna inteligenţa, şi nu alte caracteristiciale personalităţii. Deci, el este interesat de :a) norme;b) standardizare;c) fidelitate;d) etalonare;

~ validitate.

36. Întrebat la examen ce este efectul Flynn, Valentin a oferit următoarele răspunsuri.Care dintre ele este cel corect?

a) scăderea valorii mediei QI la persoanele tinere, ceea ce implică revizuirea testeloradresate acestei categorii de persoane;

b) creşterea valorii mediei QI la persoanele vârstnice, ceea ce implică revizuireatestelor adresate acestei categorii de persoane;

@ creşterea valorii mediei QI la toate persoanele, ceea ce implică revizuirea testelorde inteligenţă;

d) scăderea valorii mediei QI la toate persoanele, ceea ce implică revizuirea testelorde inteligentă;

e) creşterea valorii mediei QI la copiii mici, ceea ce implică revizuirea testelor celi se adresează.

37. Efectul Ftynn se constată, mai ales, la următoarele categorii de teste;a) de aptitudini;b) de achizitii ;

225

226 ANEXE

c) verbale;d}) nonverbale;

niciuna dintre ele.

38. Facultatea construieşte un chestionar în baza căruia să se determine care dintre studentiau nevoifinanciare imediate. Pentru a fi folositor, acest chestionar trebuie să demonstreze :

~ validitate concurentă ;~ validitate de construct;c) validitate standard;d) validitate normativă ;e} validitate discriminatorie.

39. Psihologul Georgescu urmează să achizitioneze un test de aptitudini cu valoareafidelităţii cât mai mare. 1 se ofer! cinci variante, fiecare având o valoare diferită afidelităţii. Pe care dintre variante o va prefera?

a} 0,50;b} -0,95;c} 1,58;

@) 0.90;e} -0,50.

40. Margareta Încearcă să construiască un test de inteligenţă format din 100de itemi, Eacompară scorurile la acest test cu scorurile aceloraşi subiecti la testul Stanford-Binet,În Încercarea de a determina pentru testul său:a} fidelitatea interexaminatori ;b) validitatea predictivă ;c) scorurile standard ;.d) validitatea discriminatorie;

validitatea concurentă.

41. La examenul de admitere În facultate s-a folosit un test de Inteligentă cu M = IOa,SD = 10şi eroarea standard a măsurării (SEM) = 3. În primii zece candidaţi admişi seaflă şi Petronel, care a obtinut un QI = 120. Aflând acasă părinţii că s-a folosit oasemenea metodă, ei îl Întreabă pe psihologul familiei ce încredere poate fi acordatăacestei modalităţi de examinare. Psihologul le spune că dacă Petronel ar fi examinat dinnou cu acelaşi test, el ar obtine, cu un nivel de încredere de 68 %, un scor Între limitele:

@ 111 - 123;b) 100 - 103;c) 94 - 106;d) 97 - 103;e) 100 - 110.

42. Dacă valoarea erorii standard a măsurării creşte, atunci ne aşteptăm ca valoarea fidelităţii:

a) să crească;b) să se dubleze;

ANEXEc) să varieze În mică măsură ;d) să varieze in mare măsură ;@ să scadă.

43. Ce calitate a testului indică dacă el poate sau nu sAestimeze performanta subiectuluila o sarcină viitoare?a) consistenta internă;

@ validitatea predictivă ;c) validitatea concurentă;d) validitatea de continut;e) fidelitatea.

44. Datorită erorii standard a măsurării există o anumită relatie intre varianta totală a. scorurilor şi varianta totală a scorurilor reale. Ce se întâmplă dacă eroarea standard

a măsurării creşte?

a) varianta scorurilor totale va fi egală cu varianta scorurilor reale;b) varianta scorurilor totale va fi mai mică decât varianta scorurilor reale;c) varianta scorurilor reale va fi mai mare decât varianta scorurilor totale ;d) varianta scorurilor reale va fi dublă fată de varianta scorurilor totale;

(9 varianta scorurilor totale va fi mai mare decât varianta scorurilor reale.

45. Să presupunem că vrem să construim un test pentru studentii la psihologie in vederearepartizării lor pe cele trei module de specializare. Ce fel de tip de validitate trebuiesă-i asigurăm pentru a creşte credibilitatea acestui test, ce are ca scop obtinerea uneibune performante În domeniul respectiv?a) predictivă ;b) test-retest ;~ concurentă;

@2) de construct ;e) discriminatorie.

46. Scorul obtinut la un test, numit şi scor observat, se compune din scorul real + eroare(X = T + E). Coeficientul fidelităţii (rxx) ne apare a fi un raport Între:

(i)) varianta scorului real şi varianta erorii ;'o) varianta scorului real şi varianta totală;c) varianta erorii şi varianta scorului real;d) varianta totală şi varianta scorului real;e) varianta scorului observat şi varianta erorii.

47. Dacă eroarea scade, ne aşteptăm la următoarele consecinte:a) va creşte scorul observat;b) va scădea scorul observat;

(C)) va creşte scorul real;d) va scădea scorul real;e) scorul real rămâne constant.

221

. )

228 ANEXE

48. Un student construieşte un test care si măsoare anxietatea şi găseşte el subiectii cuscoruri înalte la acest test erau anxioşi în relatiile interpersonale, manifestau anxietatela test şi, in general, aveau un nivel de manifestare a anxietăţii mai mare decât celnormal. Ce calitate deosebită pare si aibă acest test?

@ validitate de construct;b) validitate de criteriu;c) fidelitate test-retest ;d) consistenţă interni;e) validitate concurentă.

49. În cazul in care sunt utilizate mai multe modalităţi de măsurare a aceluiaşi constructpsihologic şi valoarea coeflcienţilor de corelaţie este mare, înseamnă că avem de-aface cu:

ţ;;)) validitate convergentă ;'o) validitate divergentă ;c) validitate concurentă;d) validitate de faţadă;e) validitate discriminatorie.

50. Pentru intrarea la un curs de formare, Angelescu 3. obţinut un scor la un test ce l-aplasat pe locul 5 dintr-un număr de 50 de candidaţi admişi. După un an de zile, laÎncheierea cursului, a obţinut un scor la examenul de absolvire ce l-a plasat tot pelocul 5. Şi-a intrebat colegii şi a aflat ci mai toţi ocupau cam aceleaşi poziţii laabsolvire ca şi la admitere. Angelescu, care era şi student la psihologie, şi-a datseama că este un caz tipic de :a) consistenţă internă;

~ validitate predictivă ;.~ fidelitate;

d) validitate concurentă;e) validitate de conţinut. ~

51. Un colegiu a hotărât să folosească două criterii în baza cărora să accepte studenţii lacursurile de matematică: mediile la matematică din perioada anterioară şi scorurilela un test de plasare in domeniul matematicii. Se spera in existenţa unei corelaţiiinaite intre rezultatele la cele două criterii, putând astfel să se renunţe la utilizareatestului de plasare care era foarte scump. Deci interesul colegiului era legat de:

a) validitatea predictivă ;~ validitatea concurentă;c) validitatea de conţinut;d) fidelitatea half-split ;e) validitatea discriminatorie.

52. Validitatea privitoare la criteriu presupune utilizarea a două strategii de măsurare:a) validitatea de conţinut şi validitatea predictivă ;b) validitatea de faţadă şi validitatea de construct;

ANEXEcl) validitatea concurenti şi validitatea predictivă ;

validitatea de construct şi validitatea concurentă;e) validitatea de conţinut şi validitatea de construct.

53. Pentru alegerea unui test ce urmează a fi folosit în scopuri de selecţie profesionalăîn unele locuri industriale, trebuie să ne asigurăm că acesta are:a) o înaltă validitate de continut;® o înaltă validitate predictivă ;c) scoruri standard ;d) o înaltă fidelitate;e) o Înaltă validitate concurentă.

54. Candidaţii "falşi pozitivi" sunt cei care:a) obtin scoruri mici la examene;b) obţin scoruri peste medie;c) obtin scoruri pozitive, dar nu fac faţă solicitărilor specifice activităţii pentru care

s-a făcut testarea;d) sunt declarati admişi, dar nu participă la activitatea de formare ;

@ sunt declaraţi admişi, dar eşuează la examinarea privind criteriul.

55. Candidatii "falşi negativi" sunt cei care:a) obtin scoruri mari la examen;b) obtin scoruri peste medie;c) obtin scoruri negative şi nu fac fată solicitărilor specifice activitări: pentru care

s-a făcut testarea;@ sunt declaraţi respinşi la examen, dar ar obţine rezultate pozitive la activitatea de

training dacă ar fi fost declaraţi admişi;e) sunt declarati respinşi la examen şi ar obţine rezultate negative şi la criteriu.

56. Suzana răspunde la un test cuprinzând 100 de itemi. Ea întreabă profesorul careeste media obţinută la test de eşantion. Deci, ea dorea informaţii privind testullegate de:a) fidelitate;® norme;c) validitate;d) grupul pentru standardizare;e) criteriile de selecţie.

57. Scopul major al procedurilor de standardizare a testului este:a) de a asigura o formă alternantă a unui test vechi;b) de a măsura fidelitatea test-retest;c) de a măsura consistenţa internă;

~ de a elabora normele;e) de a oferi un grup de comparaţie pentru scorurile individuale.

229

230 ANEXE

58. Familia Petrescu este foarte fericiti deoarece fiul lor, Călin, a intrat la facultate cucel mai bun scor la testul folosit pentru selectie. După primul an tnsă, Călin esteexmatriculat din cauza nereuşitelor sale la examene. Acesta este un bun exemplu de :

a) adevărat pozitiv;b) adevărat negativ;

~ fals pozitiv;'a5 fals negativ;e) niciunul dintre acestea.

59. Psihologul Mircea Costescu, tânăr absolvent, este implicat într-o actiune de selecţiede personal. El se interesează care este rata de bază, deoarece, cu cât aceasta estemai mică, cu atât este de aşteptat să se produci mai mulţi: .m adevărat pozitivi şi adevărat negativi;

adevirat negativi şi fals pozitivi;c) adevărat pozitivi şi fals pozitivi;d) adevărat negativi şi fals negativi;e) adevărat pozitivi şi fals negativi.

60. Analiza privind gradul de dificultate al unui item ne arată:a) ce relatii existi intre diferiţi itemi ai testului;b) câţi dintre membrii eşantionului aleg itemii cei mai dificili;c) câţi dintre membrii eşantionului aleg itemii cei mai uşori;y câţi dintre membrii eşantionului aleg răspunsul corect la un item;e) ce relaţii există intre un item şi ceilalţi itemi ai testului.

61. Un distractor nu este altceva decât:a) răspunsul corect la un item al testului;b) răspunsul corect la itemii difici1i ai testului;c) răspunsul corect la itemii uşori ai testului;d) răspunsul greşit la itemii difici1i ai testului;

@ răspunsul greşit la oricare dintre itemii testului.

62. Dacă itemii unui test sunt extrem de dificili sau extrem de uşori, atunci ne aşteptămca el si evidenţieze :a) o mare variabilitate a răspunsurilor individuale;b) o mare tmprăştiere a răspunsurilor subiectilor mai dotaţi;® o slabă variabilitate a răspunsurilor individuale;d) o mare tmprăştiere a răspunsurilor subiecţilor mai puţin dotaţi;e) niciuna dintre variantele de mai sus.

63. Dacă, in urma aplicării unui nou test, se constati că la un anumit item nu răspundecorect niciun subiect, atunci valoarea lui p va fi :a) 1,00;

t®> 0.00:c) -1,00;

-ANEXE

d.) Între 0,00 şi 1,00;e) sub 1,00.

64. Valoarea indexului de dificultate al itemului se stabileşte astfel:a) adunind toate rAspunsurile corecte la item;b) flcând diferenţa dintre răspunsurile corecte şi răspunsurile greşite;c) adunind toate răspunsurile greşite:d) tmpărţind toate răspunsurile corecte la răspunsurile greşite;o împărţind răspunsurile corecte la numărul total de subiecti.

65. Referitor la test, grupul de subiecti folosit pentru construirea normelor este numit:a) grup pentru validitate;b) grup pentru fidelitate;~ gruP. pentru standardizare;

@)J grup de control;e) grup aleatoriu.

66. Dacă un grup pentru standardizare este corespunzător, el trebuie să fie compus dinpersoane care:

a) obtin performante inalte la test;b) obţin rezultate medii la test;@ au multe cunoştinţe legate de practicile şi procedurile de testare;d) reprezintă populaţia grupului pentru care se construieşte testul;e) obtin rezultate variate la test.

67. ScaIele normalizate sunt utile deoarece:@ se bazează pe abaterea standard;

b) se bazează pe mărimea grupului de standardizare;c) se bazează pe cornparaţia cu grupul de control;d) se bazează pe pozitia subiectului in raport cu media grupului;e) se bazează pe diferenta dintre subiectii buni şi subiectii slabi.

68 Studentul Petrişor are sarcina de a achiziţiona un test de inteligenţă, 1 se oferă cincivariante. Pe care dintre ele i-aţi recomanda-o?

@ M = 100; SD = 5;b) M = 100; SD = 10;c) M = 100; SD = 15;d) M = 100; SD = 20;e) M = 100; SD = 25.

69. Aproximativ cât % din populatie obtine un scor QI (SD = 15) intre 85 şi 115, dacăM = 100?a) 50;b) 100;c) 95;

23\

232ANEXE

d) 99,7;~ 68.

70. Un bărbat de 40 de ani, Marinescu, răspunde in cadrul unui examen de selecţie, laun test de inteligentă pentru adulti, cu media = 100 şi SD = 15. Daci el a obţinutun rezultat situat cu 2 SD mai jos de medie, care este valoarea QI?

a) 130;b) 100;c) 85;d) 50;® 70.

71. Puterea distractorului aşteptată (PDA) se evaluează în baza :a) numărului de răspunsuri incorecte;b) numărului de răspunsuri corecte;c) numărului de răspunsuri corecte împărţit la numărul de distractori;

(ID numărului de răspunsuri incorecte la item împărţit la numărul de distractori ;e) numărului de răspunsuri corecte şi a numărului de răspunsuri incorecte la item.

72. Puterea actuală a distractorului (PAD) este evidenţiată în funcţie de :

a) numărul de răspunsuri corecte la item;b) numărul de răspunsuri incorecte la item;~ numărul de alegeri ale fiecărui dis tractor ;d) numărul de alegeri ale fiecărui dis tractor împărţit la numărul distractorilor ;e) numărul de răspunsuri incorecte la item împărţit la numărul de distractori.

73. Cel mai mic număr de itemi din cadrul unui test poate fi :

a) 25;~ 10;

c) 100;d) 15;e) 50.

74. Dacă toate condiţiile sunt egale, cu cât un test va fi mai 'mare (va avea mai multiitemi), cu atât mai mult:a) se va micşora valoarea fidelităţii;® va creşte valoarea fidelităţii ;

c) valoarea fidelităţii va tinde către O;d) valoarea fidelităţii nu va fi influenţată;e) se va dubla valoarea fidelităţii,

75. Când testarea se face cu scopul de a se lua o decizie importantă pentru subiect,atunci testul folosit trebuie să aibă o valoare a fidelităţii:

a) peste 0,50 ;b) egală cu 1,00;

••......I

,... ~

ANEXE

c) sub 0,50;® peste 0,95 ;

e) niciuna dintre aceste valori.

76. Participind la un examen de selecţie, dar in locuri diferite, Marcel obtine un scorbrut = 11S, iar Tudorel obţine un scor brut = 70. Ambele teste măsurau aptitudinile,dar primul test avea M = 100 şi SD '"' 15, iar al doilea test avea M <= SO şi SD .,.,10. Scorul mai valoros este al lui Tudorel deoarece:

ti» arati ci el ocupi o pozitie tn grupul de normare de +2z ;~ testul aplicat are o valoare mai mici a mediei li a deviaţiei standard;

c) folosind acest scor se pot calcula uşor performanţele lui in activitatea pentru cares-a făcut selecţia;

d) este mai mic şi mai potrivit pentru ce s-a examinat;e) trebuie si avem şi alte elemente pentru a ne pronunţa.

77. Valoarea coeficientului de fidelitate de O,8S aratii el :a) intotdeauna 8S % din subiectii lotului vor reuşi la test;b) intotdeauna numai 15% din subiectii testaţi vor reuşi la test;

8S % din varianta scorurilor la test depinde de varianta realii legată de trăsăturamăsurată, iar lS % depinde de varianta erorii;

d) 15% din varianta scorurilor la test depinde de varianta reală legată de trăsăturamăsurată şi 85 % depinde de varianta erorii ;

e) 85% din timp subiecţii răspund corect la test.

78. Sursa principală pentru varianta erorii în cazul procedurii divizării în jumătate atestului este:a) eşantionarea timpului;b) eşantionarea timpului şi a conţinutului;<:l. diferenţele dintre examinatori ;@ eşantionarea continutului;

e) diferenţele dintre scoruri.

79. Eroarea standard a măsurării (SEM) este:a) o procedură de calcul al validităţii ;

(§» o modalitate alternativă de exprimare a fidelităţii testului;c) o modalitate a calculului abaterii de la medie;d) o procedură de selecţie a ite.nilor ;e) o procedură de calcul al dificultăţii itemilor.

80. Analiza factorială este o modalitate de evidenţă:a) a fidelităţii testului;b) a validităţii concurente;~ a validităţii de continut;@2) a validităţii constructului ;e) a fidelităţii interevaluatori.

233

4 ANEXE

. Câţi biţi ai informatiei diferentiale avem în cazul în care la un item reuşesc 70% dinsubiecţi?a) 700;

@) 2.100;c) 1.400;d) 2.800;e) 900.

2. Cel mai bun şi mai recomandabil nivel de dificultate al unui item este de:

~0,50;0,90;

c) 1,00;d) 0,75;e) 0,95.

,3. SEE este o altă modalitate de evidenţiere :a) a nonfidelităţii testului;® a nonvalidităţii testului;c) a fidelităţii testului;d) a validităţii testului;e) niciuna dintre ele.

S4. La un test de inteligentă cu media = 100 şi SD = 15, un subiect obtine un scor = 85.Acest scor exprimă următoarea pozitie a subiectului în raport cu eşantionuJ :

a) este mai bun decât 100% din eşantion;b) este mai bun decât 85 % din eşantion;c) este mai bun decât 50% din eşantion;d' este mai bun decât 32 % din eşantion;@ este mai bun decât 16% din eşantion.

85. Î:l alcătuirea etalonului putem utiliza:

a) numai scorurile brute;b) scorurile brute şi frecventele absolute ;c) frecventele absolute şi frecventele cumulate ;~ performanta, frecvenţa absolută şi frecventa cumulată ;e) numai scorurile observate.

86. Sistemul stanine cuprinde:a) cinci clase;b) şapte clase;~ nouă clase;d) zece clase;e) nu presupune împărţirea in clase.

ANEXE 235

7. Metoda grupurilor extreme folosite pentru calcularea valorii indexului discriminăriiitemului (D) presupune impărtirea lotului de subiecţi in subgrupe in funcţie de :a) sex;b) vârstă;c) zona geografică;

~ rezultatele la test;e) nivelul lor intelectual.

188.Ştiind că .l = 13 + 4z, care este valoarea medie privind dificultatea unui item?a) 17;b) 5;c) 25;d) 10;

@ 13.

89. Tatăl lui Viorel, care are pregătire psihologică, află că fiul său a obţinut la un test deinteligenţă cunoscut valoarea lui QI = 120. Pe de altă parte, ştia că, peste o perioadăscurtă de timp, fiul său urma să răspundă la acelaşi test pentru a fi admis la facultate(condiţia de admitere era ca valoarea lui QI să fie mai mare de 100). latăI a răsuflatuşurat, deoarece cunoştea faptul că, referitor la test, valoarea lui SEM era 5, iarM = 100. Deci scorul lui Viorel, la un nivel de Încredere de 99: 1, s-ar fi înscris Între:a) 100 şi 120;

105 şi 135;c) 110şi 125;d) 90 şi 120;e) 100 şi 135.

90. Sistemul "centilajului" se aplică atunci când:@ numărul subiecţilor din eşantion este mare;

b) numărul subiecţilor din eşantion este redus;c) eşantionul este cât mai eterogen;d) eşantionul este cât mai omogen;e) eşantionul cuprinde un număr egal de subiecţi aparţinând celor două sexe.

91. Pentru a reduce procentul candidatilor "fals pozitivi" trebuie să se ia una dintreurmătoarele măsuri:

a) să nu se folosească linia de demarcaţie "admis-respins" ;® să se ridice cât mai sus linia de demarcaţie "admis-respins" ;c) să se folosească un număr cât mai mare de candidaţi;d) să se aplice teste cu o valoare cât mai mare a fidelităţii ;e) să se coboare cât mai mult linia de demarcaţie "admis-respins".

92. Ştiind că .l = 13 + 4z, care sunt valorile extreme ale scalei?a) 5 şi 25 ;b) 5 şi 17;

]3

~

,

236 ANEXE

c) 10 şi 13;d) O şi 13;® 1 şi 25.

93. La un examen de selectie, X a obtinut la un test cu media » SOşi SD •• 10un scor = 60.În baza acestui rezultat, putem face urmltoarea aârmaţle In leglturl cu X :a) este mai bun decât SO% din membrii eşantionului ;b) este mai bun decât 99% din membrii eşantionului ;

~ este mai bun decât 84 % din membrii eşantlonulu! ;d) este mai bun decât 16% din membrii eşantlonului;e) este mai bun decât 60% din membrii eşantionului.

94. Tatii elevului Pavelescu a făcut reclamatie la şcoall deoarece profesorul de mate-matică a evaluat testul de cunoştinţe aplicat dupl ce s-a informat asupra rezultatelorobţinute de elevi la un test de inteligenti. Profesorul a fost acuzat de faptul cievaluarea a fost afectati de fenomenul:a) validităţii concurente;b) contaminărti fidelităţi! ;c) validităţii de faţadă ;. contarninării criteriului;

e) validităţii predictive.

95. Pentru a reduce procentul candidatilor "fals negativi" trebuie să se ia una dintre urmă-toarele măsuri :a) să se folosească un număr cât mai mare de candidati;b) să se ridice cât mai sus linia de demarcatie "admis-respins" ;:C} să se coboare cât mai mult linia de demarcatie "admis-respins" ;

) să se folosească un număr impar de candidati;e) să se aplice teste cu o valoare cât mai mare a fidelităţii.

96. Ştim că valoarea lui SEE, în cazul unui test de aptitudini, este = 5. Mai ştim căscorul prognozat, folosind acest test, la criteriu pentru subiectul X este 75. între celimite ne aşteptăm să se plaseze scorul subiectului la criteriu in cazul unei noiprognozări (la un interval de Încredere de 99 : 1) ?a) Între .80 şi 90;® între 60 şi 90;c) între 80 şi 85 ;d) Între 50 şi 80;e) între 60 şi 85.

97. Studentul Costoleanu primeşte la examen un tabel cu valorile lui D (indicele dediscriminare a itemului), având sarcina de a selecta itemii care au o bună capacitatede discriminare. El constată că sunt şi valori pozitive, şi valori negative ale lui D.Care sunt limitele pe care trebuie să le prezinte profesorului?@ între 0,3 O şi 1,00;b) între-l,OOşi +1,00;

'1

ANEXEc) intre 0,50 şi 1,00;d) intre -1,00 şi 0,00;e) intre 0,00 şi + 1,00.

98. Raportul de evaluare psihologică este un document cu caracter:a) facultativ:b) optional:c) demonstrativ;d) onorific;@ obligatoriu.

99. Raportul de evaluare psihclogică trebuie să cuprind li obligatoriu răspunsul la:a) ceea ce este scris in Biletul de trimitere;b) ceea ce solicltă persoana insotitoare a clientului;c) ceea ce solicită părinţii ;

@ ceea ce rezultă in urma actiunilor de evaluare;cr) ceea ce rezultă in urma aplicării unor teste.

100. Raportul de evaluare psihologică trebuie să aibă ca număr de pagini:a) cât mai multe;b) 15;

c) câte sunt necesare pentru a oferi o informatie concludentă asupra clientului;(g) cât mai putine;e) 25.

J

237

ANEXA VII

~-~~i>-~o