1.Abia răsuflasem cât de cât ușurați.Recunoscând conveniențelor ceeace, de fapt, le aparține – împărțireatimpului în secole constituie, desigur,o conveniență – putem afirma căevenimentele din debutul ultimelorveacuri le-au înrâurit fundamental,acestora, clepsidra. Veacul al XVIII-lea, al capitalismului în formare

modernă, a debutat, în plan eco-nomic, cu constituirea la Paris, în1718, a primei (mari) societăți peacțiuni din lume, cea a scoțianuluiJohn Law, instituție capitalistă care,apoi, multiplicată la scară mare, și-apus hotărâtor amprenta pe existențaîntregii omeniri.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

“Nici o rană nu sevindecă mai greu decât

cea făcută cu gura.“

Fr. Reiner

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 432 anul XI vineri, 27 noiembrie 2015 1 RONPUNCTUL PE EUROPA

Terorismul: între aparențe și esențeDan popesCu

18. universități de top.ivy League (contin-uare)

MoTTo Rămânem animalecreatoare de unelteiar știința va continuasă exprime creativi-tatea programată îngenele noastre.Freeman j. Dyson“Medalia națională pen-tru științe,” cea maiînaltă recunoaștereștiințifică americană, i-afost oferită depreședintele BarackObama în anul 2010,însoțită de alte nu-meroase onoruri.

Conf. Univ. Dr. Cornel juCAN, ULBS

continuare in pag. 2

Realităţi “in glissando” (II)

Echilibrul în contextul

macroeconomic (II)

masterand CarolinaŢÎMBALARi, uLBs

continuare ^n pag. 4-5

Rezervările de călătorii în Gre-cia au scăzut cu 35% între 29iunie şi 18 iulie 2015, periodăcare coincide cu ştirile dintoată mass-mediainternaţională cu privire larestricţiile decretate de cătreguvern pentru a evita re-tragerile masive de bani din

bănci.În tot acest timp, cele 15 pieţe emitente princi-pale ale Greciei au înregistrat scăderi, cu excepţiaRomâniei. Cea mai îngrijorătoare a fost scăderearezervărilor din partea turiştilor germani, de 40%,având în vedere cota de piaţă ridicată a Germaniei,ca principala ţară emiţătoare. Focarul virusului MERSdin Coreea de Sud a provocat un val de anulări decălătorii pentru această ţară timp de 17 zile, din 4iunie până pe 20 iunie a.c.

Atentate, schimbăriclimatice, crize şi epi-

demii: impactulasupra călătoriilor (II)

Conf. Univ. Dr. Virgil NiCuLA, uLBs

continuare in pag. 3

- continuare în pagina 7 -

Desigur că se cereau – erau strict necesare astfel – rezolvări din punct de vedere aldreptului internațional. Iar un pas înainte în acest cadru l-au reprezentat – ne referimîn continuare la Franța – Liga învățământului, Liga drepturilor omului, Lojile mason-ice sau Societățile de gândire liberă ce începuseră să se înmulțească. Iată, de ex-emplu, un Congres din septembrie 1905, al asociaților de „Liberă gândire” va vota o„Moțiune a păcii”, mai ales din perspectiva dreptului, solicitându-se promovarea unuiarbitraj internațional în condițiile în care educația oamenilor era fundamentată maiales pe ideea fraternității popoarelor și nu pe dominarea unor țări de către altele. In-vocarea economiei sociale și solidare care nu excludea profitul, dimpotrivă, se real-iza și ea cu o pregnantă creștere... Așadar, educația și economia, resurseleeconomice, gestiunea lor potrivită, doi factori esențiali pentru pace. Este un tablou încare s-a ilustrat hotărâtor Leon Bourgeois. Pacifismul său era, practic, un ecou aldoctrinei sale a solidarismului economic. Desigur, Bourgeois, de câteva ori ministruși chiar președinte al Consiliului de Miniștri, în mai multe Conferințe Internaționale laHaga susținea „avertismentele prealabile nonechivoce înainte de declanșareaoricăror ostilități”, interdicția de a utiliza minele marine, etc., dar ideea de bază era„solidarismul economic”.

Națiune, comunitarism, pace șiglobalism: o relație cu

vulnerabilități (II)

- continuare în pagina 6 -

Locuitorii din saint-Denis evacuaţi

Roma

primăvara 1945: undeva în europa

Notă: În urmă cu 14 ani, la câteva săptămâni dela distrugerea teroristă a “Turnurilor Gemene”din New York şi de la alte atacuri, publicam în “Economistul”, articolul de mai jos. Din păcate,am avut o bună premoniţie. Şi acum articolul seaflă în plină actualitate. Vezi, de pildă, atacurilede la “Charlie Hebdo” şi recent Saint-Denis dinFranţa. Urmările terorismului sunt deosebit degrave. Iar lupta împotriva lui trebuia şi trebuiesă fie pe măsură. Şi nu prea a fost...(D.P.)

Dan popesCu

Ceea ce nu stim, probabil că nu vom afla niciodată. Iarde ceea ce știm nu suntem absolut siguri. Deci știmsigur că nu știm nimic.

În primul rând, mărturisesc cinstit că îmi este greu să comentez lucruri despreun fenomen încă insuficient tratat în zona științifică. Iar aici mă refer la două as-pecte: la terorism, în ansamblul lui și la Statul islamic, în particular (numit în maimulte feluri1). Brusc, Occidentul se vede pus în fața unei situații cu care țări dinalte părți ale globului se confruntă de mulți, mulți ani sau chiar dintotdeauna.

#brusselslockdownCâteva gânduri la

rece...

- continuare în pagina 8 -

lect. univ. dr. DanAlexandru popesCu

Corespondenţă din BruxellesTerorismul

1 Decembrie 1918 - Ziua Naţională a României

La Mulţi Ani România !

Astfel, rezultă următoarea relație: S=I, considerată dreptcondiție de echilibru. Cu alte cuvinte, pentru realizareaechilibrului pe piața bunurilor economice, este necesarca tot ceea ce este produs să fie cumpărat, iar ceea cenu este consumat, adică tot ceea ce este economisit, săfie investit.

s.u.a. - universităţi2 VINERI 27 NOIEMBRIE 2015

urmare din pagina 1

Este considerat un contributor impor-tant și pentru alte domenii de bază aleuniversității, cum ar fi știința creierului,viziunea în domeniul computerelor,neurobiologie, științe cognitive și psi-hologia percepției.jack Nicholson, doctor of Fine

Arts. Având o carieră caredepășește 6 decenii și cu peste60 de filme realizate, a primit celmai mare număr de nominalizărila Oscar. Mai mult decât orice altactor. În afară de premiul pentrucel mai bun actor pentru prestațiadin „Zbor deasupra unui cuib decuci”, a primit premii și pentru celmai bun actor în rol secundar, pre-cum și nenumărate premii „Globulde aur”. Jack Nicholson și-a făcutdebutul în regie în 1971 și deatunci a regizat, scris sau produsnenumărate filme.Lynn ida Nottage, doctor of FineArts, este una din cele mai re-spectate scriitoare americane,multe din scrierile ei fiind trans-puse în teatru, piesele fiind jucatela nivel național și internațional.Absolventă a universității Brown,ea a primit numeroase premii,cum ar fi: premiul Pulitzer, premiiale criticilor de teatru, premiulfundației MacArthur, Guggen-heim, etc. Lynn Ida Nottage scrieși scenarii pentru filme (pentruHBO și Harpo) precum și pentruOprah Winfrey. .Lisa Randall, doctor în științe,este printre cei mai citați, influențiși promițători fizicieni ai lumii, pre-cum și o scriitoare de excepție.Membră a Academiei Naționalede Științe, a Societății Americanede Filozofie, precum și a Acade-miei de Arte și Științe, a primit nu-meroase premii, atât naționale câtși internaționale.Kenneth Roth, doctor în litere șiabsolvent al universității Brown,este director al Human RightsWatch, calitate în care a ajutat ladocumentarea crimelor de războidin Bosnia până în Congo, dinIraq și până în Sierra Leone. Acontribuit la dezvoltarea legislațieiși tratatelor în domeniul mineloranti-personal, muniției și copiilorsoldați. Lucrează și în domeniuldrepturilor femeii, copiilor,refugiaților, lucrătorilor migranți,homosexualilor, conexiunii dintresănătate și drepturile omului. Esteautor a numeroase articole îndomeniul justiției internaționale,contra-terorismului, politicii ex-terne a marilor puteri ale lumii,Națiunile Unite, etc.David R. scott, doctor în științe,este al șaptelea om care a călcatpe lună, participând la trei misiuniîn spațiu. A primit cea mai înaltărecunoaștere a NASA pentru con-ducerea celei mai complexe șimai atent planificate expedițiiștiințifice din istoria explorărilor. Cupeste 5600 ore de zbor pe diverseaeronave, Scott a adus manage-mentului NASA spiritul de pio-nierat atunci când a condus odelegație de 35 de ingineri laMoscova pentru primele negocieritehnice cu Uniunea Sovietică. Maitârziu a fost co-autor, împreună cuAlexei Leonov, al unei autobi-ografii paralele intitulate Celedouă fețe ale lunii (Two Sides ofthe Moon), în care au fost de-scrise experiențele autorilor dinperioada războiului rece. A trecutapoi în domeniul privat, formândcâteva corporații care dețin peste15 patente în SUA, Europa șiJaponia, în domeniul operațiunilor

spațiale și explorare robotică. Eleste și președintele Baron Com-pany Ltd., care se ocupă cu sec-torul spațial comercial. Datorităexperienței sale, Scott a fost con-sultant tehnic în filmul Apollo 13,seria de filme HBO „De la pământla lună”, sau filmul 3D IMAX „Mag-nifica dezolare”. .Zhenkai Zhao, doctor în litere,cunoscut și ca Bei Dao, este unuldin cei mai importanți scriitorichinezi contemporani. A fost co-fondator al revistei Jintian (Astăzi,Today), interzis de guvernulchinez în anul 1980. În timpulmasacrului din piața Tiananmense afla la Berlin, iar susținerea sapentru studenții manifestanți i-aadus exilul. Din exil, el a revigoratrevista Jintian, fiind o vocemarcantă a dizidenței. Cărțile luide poezie, eseuri și scurte pove-stiri au fost traduse în peste 30 delimbi. În prezent este profesor laUniversitatea chineză din HongKong, dar a predat în multe alteuniversități din Europa sau.Amer-ica. . M-au impresionat, de asemenea,discursurile a doi studenți, unbăiat și o fată, care s-au calificatdupă o exigentă selecție. Ei auîmpărtășit momentele remarca-bile și aspecte semnificative dintimpul studiilor, subliniind în tușevii, imensa lor dragoste pentruinstituție, profesori și colegi.Ceremonia s-a încheiat prin cu-vântul președintei Ruth G. Sim-mons. Discursul, deosebit deemoționant, a început cufelicitările transmise „din toatăinima tuturor absolvenților, indifer-ent de rezultate și calificative” șimulțumiri părinților pentru efor-turile de susținere (materiale înprimul rând) a copiilor pe întreagadurată a studiilor. De asemenea asubliniat și atras atenția asuprainegalităților dintre oameni șipopoare. A rugat pe toțiabsolvenții să țină cont de faptulcă nu vor putea niciodată să fie pedeplin fericiți și mulțumiți, ori cât demari le vor fi realizările profesion-ale și oricât de înalte vor fi trepteleierarhiei sociale și politice pe careajung, dacă vor uita că există înjurul lor mulți oameni săraci, bol-navi, nevoiași, bătuți de soartă șidacă nu se vor implica pentru aju-torarea lor și îmbunătățireacondițiilor în care își duc zilele.A subliniat, de asemenea, cănecesitatea unei cetățenii globale,bine integrate în abordările disci-plinare legate de problemele so-ciale, bazate pe abilitățile degândire critică, comunicare, anal-iza datelor și înțelegere culturală,reprezintă scopul de educație șiîn viitor al universității. Ea și toatecadrele profesorale își doresc, înpermanență, ca absolvenții de laBrown University, Providence,Rhode Island, să fie nu numaileaderi ai domeniului lor de activi-tate, dar și cetățeni globali remar-cabili.Mi-am reamintit aceste cuvinte întimp ce urmăream, la televizor,discursurile rostite la New York, cuprilejul împlinirii a șaptezeci de anide la înființarea OrganizațieiNațiunilor Unite (ONU), de PapaFrancisc și președintele BarackObama.BibliografieHinman Diffily Anne, 2002,BROWN. Images of the Univer-sity, Meridian Printing USAThe Two Hundred and Forty-Third, 2011 Commencement,Brown University, Providence,Rhode Island, May 29, 2011

Conf. Univ. Dr. Cornel juCAN, ULBS

DAviD R. sCoTT

LisA RANDALL

LyNN iDA NoTTAge

3VINERI 27 NOIEMBRIE 2015 configuraţii turistice în secolul XXi

urmare din pagina 1

În plus, rezervările pentru acălători în luna iulie au scăzut cuo treime comparativ cu aceeaşilună a anului 2014.Pentru a revig-ora cererea, guvernul sud-coreean a anunţat că turiştii dinChina, precum şi cei din mai multeţări din Asia de Sud-Est nu mai aunevoie de viză pentru a intra înţ a r ă .Sosirile de turişti ruşi în Spania înperioada martie-mai a.c. arată oscădere de 45,1% comparativ cuaceeaşi lună a anului trecut,potrivit unui raport întocmit de For-wardKeys bazat pe rezervărileaeriene. Piaţa emitentă din Rusiase prăbuşeşte practic în toatedestinaţiile, cu excepţiaCrimeei.Prăbuşirea aşteptată aturismului emitent rus va avearepercusiuni în mai multe domenii.În afara de Spania, şi Turcia esteafectată de această scădere, varaanului 2015 fiind caracterizatăprintr-un real război al preţurilor îndestinaţiile din Marea Mediterană.Sosirile de turişti ruşi în Turciaarată o scădere de 23,6% numaipentru perioada martie-mai a.c.Înschimb, putem vorbi de o creşterecu 103% a numărului de călătoriiale turiştilor spre Simferopol,oraşul din peninsula Crimeea,anexată de Rusia în martie 2014,ca urmare a implementării unuiplan special de ajutoare pentru apetrece vacanţele în aceastădestinaţie, elaborat de guvernulrus pentru funcţionarii publici şifamiliile lor.

Cu toate acestea, nu suntsemne de redresare, ci semne căscăderea se agravează,avertizează ForwardKeys, careaminteşte de devalorizarea rublei,precum şi de falimentul a 14 tur-operatori ruşi, ca factori-cheiecare au descurajat rezervările în-cepând cu luna octombrie 2014.Republica Dominicană şi Haiti ausemnat un acord de colaborare înturism, de care va beneficia maiales a doua ţară, considerată ceamai săracă ţară din America şi,care, totodată, va trebui să rezolveşi alte probleme pentru a reuşi săexploateze potenţialul turisticenorm pe care îl are.Haiti este o ţară caracterizată desărăcie, de instabilitateeconomică, socială şi politică,toate într-un paradis dinCaraibe.Ţara se reface dupăcutremurul devastator din 2010,care a lăsat, pe lângă sute de miide morţi, pierderi materiale deaproximativ 7.000 milioane dedolari şi 1,5 milioane de persoanefără adăpost.În acest sens, ţara din Caraibeeste implicată în relansarea in-dustriei turismului ca modalitatede a revitaliza economia, încondiţiile în care, în ultimele luni,ciocnirile violente între poliţie şiprotestatari se repetă.Pentru a susţine o economiebazată pe turism, aşa cum faceRepublica Dominicană, nu estesuficient să ai peisaje idilice ca In-sula Amiga sau monumente is-torice ca fortăreaţa La Citadelle,cea mai mare concentrare de ar-tilerie din secolul XVIII în Caraibe,o mare varietate de oferte datorităculturii sale, patrimoniului, oame-nilor şi naturii, un exemplu fiindcasa unde a locuit LiberatorulSimon Bolivar în Jacmel, sau săte bucuri de o natură virgină careface plajele sale, munţii, dealurileşi cascadele unice, neexistând în-doieli cu privire la potenţialul turis-tic al ţării, ci trebuie rezolvată

instabilitatea politică şi socialăcare va continua să afecteze ac-tivitatea economic-socială, aşacum s-a întâmplat în ultimii ani.La toate acestea trebuie adaugatfaptul că aproximativ 200.000 depersoane trăiesc în situaţie de in-securitate alimentară gravă dincauza lipsei ploilor în nord-vestulţării, unde lunile de secetă auprovocat o situaţie de alertă,există probleme grave legate dedespăduririle intense, insecuri-tatea alimentară obligândpopulaţia mai vulnerabilă să cautesurse alternative de venituri şi unadintre acestea este tăierea arbo-rilor pentru producţia de cărbune.Fenomenele climatice extremesunt o ameninţare din ce în ce maiimportantă pentru industria turis-mului, devenind o ameninţareglobală. Potrivit Organizaţiei Me-tereologice Mondiale, Pământul aînregistrat situaţii climatice ex-treme fără precedent în deceniul2001-2010.Astfel, în deceniul tre-cut au fost atinse temperaturirecord şi a avut loc o creştere anumărului de decese din cauzavalurilor de căldură în timpul ver-ilor extrem de călduroase în Eu-ropa în 2003 şi în Rusia în 2010.De asemenea, acesta a fost aldoilea deceniu cel mai umed din1901, ceea ce a determinat pro-ducerea de curenţi puternici deaer şi inundaţii. Alte fenomene ex-treme au fost uraganul Katrina,inundaţiile din Pakistan precum şisecetele din Amazon, Australia şiAfrica de Est.În al doilea deceniu al secoluluiXXI, se pare că tendinţafenomenelor meteorologice ex-treme continuă, ceea ce areefecte directe asupra industrieiturismului. Cu toate acestea, co-munitatea ştinţiifică este împărţităcu privire la explicaţiile legate defaptul că aceste fenomene ex-treme sunt cauzate sau nu deschimbările climatice.În Europa, costurile pentruinundaţii se ridică la peste 10.000de milioane de euro pe an, fiind in-cluse cheltuielile alocate protecţieiîmpotriva unor astfel defenomene. Directiva UE privindInundaţiile din 2007 seconcentrează pe planificare, în “anu permite să se construiascăunde nu ar trebui”, şi în a avea sis-teme de prevenire bazate pe plan-ificarea prealabilă. Potrivit datelorcompaniei de asigurări MunichRe, daunele cauzate defenomenele climatice la nivelmondial s-au ridicat la 2,8 bilioanede euro între 1980 şi 2012, 74%dintre aceste pierderi fiindcauzate de fenomene meteoro-logice extreme.Potrivit agenţiei National Oceanicand Atmospheric Administration(NOAA) din Statele Unite, din1995 se înregistrează un ciclu deactivitate mai mare a uraganelorîn Atlantic, printre alte motive, dincauza unei creşteri a temperaturiila suprafaţa oceanului şi a MăriiCaraibelor.De fapt, oamenii de ştiinţă au ob-servat că temperaturile la nivelglobal s-au oprit din creştere, înpofida faptului că emisiile cu efectde seră au continuat să crească.Ceea ce s-a întâmplat sugereazăcă această căldura din atmosferăa fost absorbită de oceanele trop-icale, căldura acumulată în mări şioceane, care genereazăevaporări masive de apă,reprezentând tocmai principalul“combustibil” al uraganelor şi tai-funurilor.Taifunul cel mai inverşunat din2013, cu o forţă de nivelul 5, a

devastat insulele Filipine la datade 8 noiembrie, provocând maimult de 2.500 de decese, oraşulTacloban fiind distrus în proporţiede 90%.Câteva zile mai târziu, întimpul Summit-ului Climei, care aavut loc în Varşovia, delegatul dinFilipine a declarat: “suntem a douaţară cea mai vulnerabilă din cauzaîncălzirii globale, cu 22 de taifunuriîn medie pe an, ceva denesusţinut care genereazăpagube imposibil de acoperit”.Un alt uragan cu un mare impactmediatic a lovit oraşul New York în2012. “Nu putem continua sănegăm realitatea schimbărilor cli-matice; noi avem “inundaţiile sec-olului” la fiecare doi ani”, declarasugestiv guvernatorul statului NewYork, după urganul Sandy.Trebuieamintit faptul că, în 2011, NewYork a fost lovit, de asemenea, deurganul Irene.Prin urmare,“proiectarea noii infrastructuri aoraşului cu zgârie-nori “ se va re-aliza în viitor în mod intelligent. Zborurile care traversează At-

lanticul de Nord ar putea devenidestul de neplăcute pentrupasageri, cu mai multe turbulenţe,datorită schimbărilor climatice,aşa cum asigură unii oameni deştiinţă. Acest lucru este afirmat deun studiu realizat de Reading Uni-versity, din Marea Britanie, care aanalizat turbulenţele careafectează avioanele careurmează această ruta.Studiul arată că la mijlocul secolu-lui XXI turbulenţele aeriene vor fimai puternice, cu între 10% şi40%, ceea ce ar duce laconsecinţe economice negative.“Putem presupune că în acest cazzborurile vor fi redirecţionate pen-tru a evita zonele de turbulenţe,ceea ce va însemna un consummai mare de combustibil”, explicăautorii studiului.

Posibilitatea ca schimbările cli-matice să permită deschiderea denoi rute maritime prin oceanulArtic este din ce în ce maiaproape. În august 2012, şi prof-itând de vara boreală, atunci candmasele de gheaţă sunt mai fine,un vas care transporta gaz a fostprima navă care a inaugurat rutacunoscută sub numele de“Pasajul de Nord-Est” din Norve-gia, înconjurând Rusia şiajungând in Yokohama, înJaponia.

Canalul francez de meteorolo-gie a revoluţionat reţelele sociale,atunci când în mai 2013 a averti-zat că Europa ar putea rămâne“fără vară” în 2013.În acest sensmetereologii au afirmat că posibil-itatea de a avea o vară răcoroasăşi umedă era de 70%, adică, în locde un iunie, iulie şi august cu tem-peraturi calde, previziunile indicauo anomalie rece care va dura treiluni, combinată cu ploi mai intensedecât de obicei, prognoză care s-a adeverit însă doar pe jumătate.Prima jumătate a lunii iulie a fostîntr-adevăr foarte ploioasă, darapoi, în ţări precum Franţa şiMarea Britanie, cetăţenii s-au bu-curat de soare şi temperaturiplăcute pentru restul verii.

Pe termen mediu şi lung, val-urile de căldură din destinaţiilemediteraneene sunt un eveni-ment climatic extrem, care s-arputea intensifica, potrivit raportului“Evaluarea efectelor schimbărilorclimatice în Euroregiunea Pirineipentru îmbunătăţireacompetitivităţii şi eficienţii în sec-torul turistic”.Schimbările climatice determinăo creştere seminificativă a tem-peraturilor, în sensul că,destinaţiile mediteraneene ar

putea prelungi sezonul turisticdatorită vremii bune în timpulprimăverii şi toamna, dar înschimb vor fi afectate lunile iulie şiaugust care vor înregistra maimulte zile cu temperaturineplăcute ca urmare a excesuluide căldură, temperaturile mediifiind egale sau mai mari de 30ºC.

La polul celălalt, al frigului, lunaianuarie2014 a inclus patru dintrecele mai reci zece zile ale secolu-lui actual în 48 de state învecinateşi ninsori record care au lăsat miide şoferi blocaţi pe drumurile dinAtlanta.JetBlue Airways, cu sediulîn New York, a fost una dintrecompaniile aeriene cele mai afec-tate de anularea a peste 1.800 dezboruri într-o perioadă de cincizile, la începutul anului.Anulările şi întârzierile zborurilor înStatele Unite pentru furtunile se-vere de iarnă din luna ianuarie2014 au afectat aproximativ 30 demilioane de pasageri şi au costatcompaniile aeriene din SUA peste2,5 miliarde de dolari în cheltuielipentru serviciile de masă şicazare pentru pasagerii lăsati lasol şi aproximativ 150 de milioanede dolari (peste 110 M €) pierderidatorate dezgheţării avioanelor,conform calculelor făcute de plat-forma de date operaţionale şianaliză a industriei aeriene mas-Flight. Dar anulările zborurilor au contin-uat în luna februarie, cu peste3.200 de zboruri la sol, potrivitfirmei de consultanţă FlightAware.Zăpada abundentă a redus ladata de 3 februarie numărulzboruilor în cele trei aeroporturiprincipale care deservesc oraşulNew York, în timp ce, cele caresoseau prezentau întârzieri depână la trei ore, potrivitAdministraţiei Federale a Aviaţiei(FAA).Companiile aeriene regionale autrecut prin cea mai grea perioadăa anulărilor, concentrând 67% dintotalul rezervărilor, respectiv32.000 de zboruri, potrivit mas-Flight. Numărul de anulări audepăşit pe cele înregistrate în tim-pul uraganului Sandy, între oc-tombrie şi noiembrie 2012 şi pecele din timpul furtunilor consec-utive din luna februarie 2010.Cu toate aceste aspecte care au oinfluenţă negativă asupra indus-triei turistice, AsociaţiaInternaţională de Transport Aerian(IATA) estimează un profit netpentru întreaga industrie a trans-portului aerian de 29.300 milioanede dolari (26.000 mil. €) in 2015,reprezentând o îmbunătăţire de

47,2% faţă de prognozaanterioară din decembrie 2014,care a fost de 19.900 milioane dedolari (mai mult de 16.100 mil-ioane de euro) pentru anul curent.Această informaţie a fost oferităde directorul său general, atuncicând a inaugurat a 71-a AnnualGeneral Meeting & World AirTransport Summit în Miami, USA,cu participarea a peste o mie dedirectori din industria de profil.Această reuniune a fost unaspecială pentru aviaţiacomercială, aşa cum a fost şi ceade acum 70 de ani, în 1945, când57 de companii aeriene s-au în-tâlnit în Havana, Cuba, pentru acreea IATA. Misiunea atunci şiacum era şi este de a reprezenta,conduce şi servi industria trans-portului aerian mondial prin pro-movarea unei conectivităţi globalesigure, eficiente şi sustenabile.

IATA reprezintă peste 250 decompanii aeriene din întreagalume, care concentrează 83% dintransportul aerian la nivel global.În prezent, mai mult de 3.000 demilioane de pasageri vor călătoricu avionul prin intermediul celor51.000 de rute aeriene operate deo industrie care creează locuri demuncă pentru 58,1 milioane depersoane şi contribuie la econo-mia mondială cu 2.400.000 mil. $.Doar în Statele Unite, industriatransportului aerian, cu 5,7 mil-ioane de locuri de muncă, con-tribuie cu 561.000 de milioane dedolari la Produsul Intern Brut alţării.Recentele dezastre aeriene aleGermanwings, filiala low-cost aLufthansa, plus cele ale AirAsia şiMalaysia Airlines, problemasiguranţei pasagerilor au fostunele dintre temele cheiedezbătute la această întâlnire,care pentru prima dată a avut locîn oraşul Miami.Deşi turismul internaţional şi-acontinuat global progresul, înciuda crizei economice, el a intratîntr-o perioadă marcată de multeincertitudini. Dinamismul actual alturismului rămâne fragil, efectelemecanismelor economice, în spe-cial monetare, necesitând întot-deauna un termen de reacţieîndelungat. În plus, tendinţa uneireluări a creşterii economice mon-diale întârzie să se confirme sem-nificativ şi constant atât în SUA,cât şi în Europa sau în Japonia,adică pe principalele pieţeemiţătoare. În aceste condiţii, vi-itorul pieţei internaţionale a turis-mului depinde tot mai mult defactorii calitativi.

Conf. Univ. Dr. Virgil NiCuLA

Hong Kong

terorismul VINERI 27 NOIEMBRIE 20154

urmare din pagina 1

Debutul veacului al XIX-lea aaparținut, cel puțin în Europa, tit-ularului, poate, al celui mai origi-nal monument – cel de laWaterloo, lângă Bruxelles, în Bel-gia – corsicanul-francez, Consul,Prim Consul, Împărat în exercițiuși Împărat abdicat, NapoleonBonaparte, generator, suport detransport și rezonanță al unor idei– cele ale Revoluției Franceze dela 1789, „Liberté, Egalité, Frater-nité” – idei care, pe urmă, austrăbătut întreaga lume și auinfluențat-o decisiv. Ele au gen-erat, deopotrivă, speranțe șiteamă, martiri, eroi și călăi, râuride sânge dar și construcții de-osebite instituționale, statale, re-gionale, etc. De ce am spus însă„monument original” la Waterloo?Deoarece la Waterloo nuînvingătorul a fost glorificat înposteritate, ci învinsul. Iar Water-loo nu este în Franța... Sărevenim însă.Secolul XX a debutat în mai micămăsură cu atât de celebra „Labelle époque” – un timp relativpașnic dar erodat în stâlpii săi desusținere de apele învolburate aledoctrinelor și mișcărilorrevoluționare, unele proletare,anarhiste, iar, altele – desigur,pozitiv – naționale. El, însă, adebutat, în mult mai maremăsură, cu primul mare carnagiumondial. Un război feroce careprin cauzele, prin desfășurarea șifinalitățile sale și-a pus puternicpecetea pe acest zbuciumatsecol al omenirii. Spre finalul săus-au prăbușit zidurile și zăbrelelecomunismului „sovietic” – creațiasprijinită, după 1910 și mai alesdupă 1945, de bunicii din Europavestică și de peste Atlantic aicelor care astăzi, tot de acolo, aucontribuit și contribuie, uneorichiar vehement, la înlăturarea dinportofoliul istoriei a acestui „acci-dent social”. Ceea ce a înseninatoarecum perspectiva. Cât de câtse putea, deci, respira, chiar dacăcu șuierături generate de sparg-erea vechilor construcțiigeopolitice ale lumii și deconstrucția altora noi. După uneleopinii, însă, este vorba, în bunămăsură, doar de „reconstrucția”celor anterioare. Desigur, rămânede văzut... .Oricum, serbările pentru nouldeceniu, pentru un alt secol și unalt mileniu au început, cu fast,încă cu un an mai devreme – defapt „granița” în timp era 2001 șinu 2000. Speranțele, visele fru-moase luau tot mai mult locul în-doielilor și privirilor triste și sepărea că mergem – lumea,aproape în întregul ei – spre bine.Și deodată, brusc, 11 septembrie.Dată fatidică prin faptul întâmplatîn acea zi – curmarea sălbatică amai multe mii de vieți nevinovate.Dar mai ales prin concluziile de-sprinse din examinareadesfășurării tragicului atentat dinStatele Unite – cea mai mare put-ere mondială, atentat vizând sim-bolurile americane cele maiînalte. Dată fatidică prin con-cluzille desprinse din examinarealucidă a cauzelor cumplitului aten-tat, din examinarea viitorului lumiiprivit printr-un astfel de geam de„nouă tehnologie” a terorismului,din examinarea consecințelornegative majore pentru economiaamericană, pentru economiaunor alte țări puternice și, evident– cum s-a întâmplat, cum se

întâmplă și cum se va întâmplaîntotdeauna – pentru economiastatelor emergente, plătitoare șiele, prin rezonanță sau direct, aunei note încărcate. Ajungem,astfel, la „probabile adevăruri”care nu sunt deloc tonifiante...2. Așadar, un dinamism eco-nomic important – este drept, oanume recesiune se profila la or-izont –, o serenitate în curs deconstituire cedează, nevoit, loculnesiguranței, declinului eco-nomic, unor perspectiveîndeobște pesimiste. Mi-a atras înacest sens atenția un recentstudiu, cu o anvergură mai largădecât „demersul economic strict”– dar ce reprezintă, oare, astăzi„demersul economic strict”, ceraționament economic onorabilinclude oare fanatismul, cauzelecare l-au alimentat sau efectelepe care le dezvoltă, factorii sauvectorii săi importanți – publicat lasfârșitul lunii octombrie de l′Ex-press, sub semnăturacercetătorului Alain Louyot, cusprijinul unor cercetători (servici-ile l′Express) din întreaga lume .Alain Louyot imaginează – realist– posibile până la verosimil sce-narii catastrofă cu care lumea –omenirea, de fapt direct și prininducție, în întregul ei, se va con-frunta cel puțin în acest deceniuși în cele următoare. Oare cumBen Laden, mai mult simboldecât personaj, poate sau vaputea să mai lovească?Activismul fanatic terorist va con-tinua – ne relevă Alain Louyot –cu întreg cortegiul de consecințetragice, dramatice, mai ales eco-nomice, psihologice, modificândîntreg tabloul clinic al lumii. Pentrua ne edifica este suficient săstudiem – demers pe care eu îlîntreprind actualmente cuaceeași insistență cu care, încădin 1997, am inclus, singular, încărțile, în articolele mele de istoriea gândirii economice, un capitolînsemnat despre anarhism, Bel-lum omnium contra omnes, înspeță Max Stirner, Bakunin,Kropotkin, Elisé Reclus, JeanGrave, etc. – raportul actual sauenvizajabil dintre progres și rece-siune, dintre dinamism șistagnare. Este suficient săstudiem noua configurație a ci-clurilor economice, posibilele șiprobabilele restructurări industri-ale precum și cele din transpor-turi, în general infrastructurile,cele urbane, etc. Este suficient săstudiem previziunile și realitățile îndomeniul ocupării forței de muncădin spațiul euro-atlantic,modificările în ceea ce priveștestatutul ca atare al individului cacelulă economică în mișcare,creativă, întreprinzătoare. Estesuficient să studiem evoluția spreo rigiditate – evident, nedorită – alibertăţilor umane, proiectareaunor astfel de mutații în spațiulglobalizării și mondializării,efectele asupra dezvoltării eco-nomice și sociale ale unui altdesen strategic și ale unui altechilibru politic al lumii, ambelereproiectate cu un alt loc, mult „înfață”, pentru Rusia, etc. Așadar,labilitate, oscilații, debilitate.Economia este, esențial, ochestiune de încredere a con-sumatorilor, a investitorilor, în-crederea reprezentând un factorînsăși al creșterii economice, ori,dacă această încredere estezdruncinată, tensiunile econom-ice, oricât ar fi de „ascunse”, de„reprimate”, vor ieși la suprafață...

Dan popesCu

New york: 11.09.2001

- urmare în pagina 5 -

Atacul terorist de la Boston: 15.04.2013

VINERI 27 NOIEMBRIE 2015 5terorismul

urmare din pagina 4

Ce altceva s-ar mai putea în-tâmpla, cu un coeficient ridicatde probabilitate? Atacurile bac-teriologice și chimice, atât deamenințătoare, dar ucigând,deocamdată, doar ici și colo, arputea deveni fapte banale pen-tru că alte procese, „mai inten-sive”, le pot ocupa locul în„topul groazei” – „topul groazei”în condițiile în care consumulde medicamente tranchilizanteși anxiolitice a crescut brusc, înStatele Unite, de câteva mii deori. Iată, posibila blocare astrâmtorii Ormuz, relevată deJean Marie Chavalier, Direc-torul Centrului de Geopolitică aEnergiei. Circa 80 de petrolieretraversează zilnic aceastăstrâmtoare dintre Oman și Iran,ea tranzitând 30% din expor-turile mondiale de „brut”, cudestinația Statele Unite, Eu-ropa și Japonia. Ce dezastru arproduce blocarea Ormuzului șicât de mult ne-ar costa ca s-oprevenim, ca să-i prevenim,să-i diminuăm sau să-iînlăturam efectele... Mai pot fiafectate prin teroare mari por-turi petroliere, precum RasTamira, în Arabia Saudită sauMina Al Hamadi în Kuweit. S-arputea incendia puțurileproducției de petrol, etc. Sămai spunem că alte ținte suntchiar mai ușor de atins: marearețea de oleoducte, cea de laTaplin care „duce” petrolul brutsaudit spre Mediterană. Peurmă, platformele „offshore”,rafinăriile sau aceste îngrozi-toare „bombe terestre”, demare putere, reprezentate deuzinele de lichefiere a gazelor.Să ne mai gândim oare la un –cât de posibil! – atac teroristasupra Centralelor nucleare,prin prăbușirea de avioane saualte metode nu atât mai sofisti-cate, cât mai ales directe, in-genioase, surprinzătoare? Ar fi,probabil, începutul constituiriiunei alte planete... Cât vacosta înlăturarea tuturor aces-tor efecte și cât timp bugetelevor fi în măsură să „acopere”cheltuielile solicitate dediferitele planuri antiteroriste?În ce măsură și cum nu doarposibila ci probabila recesiune– mondială de la un momentdat – va fi alimentată și peaceastă cale? .Dar în planul teroriei econom-ice, efectele terorismului cumse manifestă? Mai este oarepiața instituția cea carereglementează, esențial, prinraportul cerere-ofertă, alocareade resurse, producția,vânzările, prețurile, etc.? Celoc ocupă actualmentesubvențiile statale și cum poatefi oare explicat cu rigurozitatestatutul lor de acum din per-spectiva economiei de piață„clasice” sau „neoclasice”? Ceraport este în curs de alcătuireîntre statul liberal și celintervenționist? În ce măsurătipul anglo-saxon de economiede piață, cu o intervenție strictlimitată reglementatorie a fac-torului public în economie,cedează teren tipului vestic eu-ropean de economie de piață,mult mai aproape de un statintervenționist? Un stat chiardacă doar stimulativ în nupuține privințe, decident, totuși,în altele, vădindu-se în acest

sens un câmp larg de acțiunepentru înseși Statele Unite.Rămân, deci, teoriile neolib-erale în aceeași actualitate șinu cumva cedează ele loculstatului dirijist al lui Keynes? Înce măsură este nocivă – șicum se poate elimina –prăpastia dintre bogați șisăraci, dintre tipul de educațieși atitudini, totalmente diferit,din cele două tabere, prăpastiegeneratoare de riscuri de felulcelor cu care ne confruntămacum? Pe urmă: „Consumațiprodusele americane!” Cât debine oare suna această devizăamericană prezidențiabilă înurmă cu peste două luni, înStatele Unite? Dar „Consumațiprodusele naționale!” în țărileîn curs de dezvoltare, cât debine sună acum? Avem de-a-face cu o revigorare aprotecționismului doar pentrucei mari sau pentru toatălumea? Globalizarea, democ-ratizarea Terrei procese în cursde derulare, în plină actuali-tate, presupun, obligatoriu, olume fără mari discrepanțe,fără deosebiri frapante, de tipul„abundență”-„mizerie” care sădezvolte atitudini și comporta-mente ireconciabile. .Dimpotrivă, este necesar caglobalizarea să dezvolteînțepelciunea, să accelereze,să instaureze propășirea,toleranța și generozitatea. Eatrebuie să repudieze atitudiniledisprețuitoare, cinice, săproclame solidaritatea, să seafle în opoziție deschisă cuignoranța, cu obscurantismul,cu fundamentalismul, cu fa-natismul, cu privilegiereacrimei de masă, a obsesiilormaladive, ș.a. .Globalizarea astfel într-odesfășurare rațională nu valucra doar în favoarea celorputernici și nu-i va defavorizadoar pe cei slabi. Altminteri, fo-carele generatoare de teror-ism, de crimă la scară demasă, fanatizată nu vordipărea, ci, dimpotrivă, se voramplifica. De fapt, seglobalizează nu doar dez-voltarea economic pozitivă, ciși „răul”, terorismul, fundamen-talismul, etc. Dar, iată și o altăîntrebare: cum se reașeazăstrategiile politice, de politicieconomice – evident, pe ter-men lung, tocmai de aceeasunt strategii – în condițiile încare – cauzele pot fi îndelungdiscutate – „președinții fii” auacum de distrus „creațiile” tre-cutului apropiat ale„președinților tați”? Ce puterede pătrundere, de înțelegere arealităților, a istoriei, a viitoru-lui, ce putere curativă au avutși mai au aceste strategii?3. Firește că înșiruirea unorfapte și evoluții teribile, a unormutații surprinzătoare, nici pedeparte gândite la asemeneaproporții cu două luni în urmă,ar putea continua. Să sperăm,însă că puterea dar și rațiunea,din toate părțile, vor reuși săzăgăzuiască asemenea forțeale răului parcă scăpate dinCutia Pandorei. Chiar și fărăastfel de fenomene și detalii deapocalipsă – „fenomene deapocalipsă”, dar, din păcate,repetăm, eminamente previz-ibile – și care, la o analiză maiatentă, mai lucidă dar și maiprofundă, au drept cauzalitatefundamentală vectorul eco-nomic: petrolul, lupta de in-

terese economiceînveșmântată în hlamida(aparent sacră) a conflictelorconfesionale susținute primitiv,sălbatic – și totuși, secolul XXInu se vădea nici înainte terebilde serenic. Eu mă numărprintre cei care au urmărit șiurmăresc atent un astfel defenomen... .... Am constatat cu unele argu-mente – și constat acum cu al-tele – că civilizația noastră deastăzi, cea „umanistă”, a „lu-minilor”, a individului cuaspirațiile sale, a uneicolectivități ai cărei membrii serespectă reciproc, civilizație pecare ne-am însușit-o, ne-oînsușim, o dorim împlinită –este vulnerabilă. Marileaglomerații urbane – în pofida„rurbanizării” în desfășurarenotabilă – se vădesc fragilepentru protecția necesară asubiecților lor, cu atât mai multcu cât sunt agresate cu mi-jloace mereu originale, mereualtele. Pe urmă, deșeurile nu-cleare, inconștient stocate, neamenință cotidian. Neamenință cotidian materiileprime și materialele radioactivea căror păstrare este lipsită desecuritatea necesară, vezi

cazul Rusiei, etc. Neconfruntăm cu „agresiuneagunoaielor”, a deșeurilor deorice fel, chestiune încănerezolvată corespunzătorchiar acolo unde ea esterezolvată satisfăcător. Sistemulnostru de viață este, în contin-uare, mult prea multcondiționat de țiței, ceea ceînăsprește lupta economică –și nu numai – în jurul acesteiresurse. Resursele alternative– ce presupun, firește, investiții– se pare că încă nu sunt sufi-cient de dorite. Centralele nu-cleare, cu investiții, cu ologistică impresionantă, prinriscurile pe care le incumbă –„riscul zero”, susținut de o seriede cercetători, practic, nuexistă, ci dimpotrivă, pemăsură ce avansăm în dez-voltare riscurile se amplifică –declanșează susținuteconfruntări în care „o parte”angajată vede clar pericolul,tocmai prin prisma necesareidezvoltări durabile, iar cealaltă„parte” angajată este subjugatăde mari interese pecuniare,privind cu precădere pe termenscurt și neglijând pe cel lung.Nutriția ne este amenințată însubstanța ei calitativă, ea este

afectată de poluare, după cumtot poluarea, în aer, pe pământ,în pământ, în apă afecteazăființa noastră vie. Oricum,riscurile sunt fulminante, iaraceasta cu atât mai mult atuncicând ele sunt gestionate deinconștiență și fanatism. Iaoare în calcul „teoria gestiuniiriscurilor” acești factori a cărorprezență a devenit din cronicăși cu dimensiuni minore, acutăși cu dimensiuni majore? Evi-dent că am putea continua. Șinumai o analiză lucidă arealităților lumii de astăzi, azonelor de confruntare și deconflict enumerate și a forțelorangajate astfel, izbândaconștiinței planetare, adezvoltării durabile în toatesensurile generoase ale aces-tui concept – un concept nudoar economic, ci și social,politic, cultural, de atitudine, deeducație, de conștiință civică –o anume reaplecare spreumanism, spre toleranță, spresolidaritate sunt în măsură sălumineze acum un început desecol care iată, din păcate, nuevoluează deloc promițător...(economistul, nr.983/9 .noiembrie 2001) .

Dan popesCu

septembrie 2004: atac terorist la Moscova

paris 2001: operaţiuni de prevenire tip vigipirate

naţiune, integrare, globalizare VINERI 27 NOIEMBRIE 20156

urmare din pagina 1

Spunea în acest sens L. Bour-geois: „din aceeași perspectivă dincare indivizii sunt solidari unii cualții, din aceeași perspectivă dincare indivizii sunt moștenitori aipredecesorilor lor și legați de con-temporanii lor fără de care nu vorputea beneficia de bunurile cumu-late oferite de către societate,națiunile depind, de asemenea,unele de altele. Iată, dar, că soli-daritatea nu este doar o afacerenațională, ci declanșează,activează relațiile internaționale,solicită înțelegerea între state”.Tocmai afirmând astfel, Leon Bour-geois, devenit în 1920 primulpreședinte al Ligii Națiunilor, vaprimi premiul Nobel pentru Pace13

). Pentru economie, în acel timp,nu se acorda.... Socialiștii vor lega războiul, cuprecădere, de sistemul capitalist, în1889 o astfel de teză fiind clardeclarată: „... războiul, produs fatalal condițiilor economice actuale, nuva dispărea definitiv decât odată cudispariția însăși a ordinii capitaliste,cu emanciparea muncii și triumfulinternațional al socialismului”.Marele Jean Jaurès se va person-aliza, însă, în acest peisaj aproapeinconturnabil, cu siguranță ex-agerat, relevând în apărarea păciiconcepții mai temperate, și re-cunoscând, în acțiune, elitelorpolitice un rol deloc neglijabil înlupta împotriva riscurilor războiului.Profesor universitar de prestigiu,intelectual de marcă, nu prea aveacum să fie strictamente intransi-gent, afirmându-i, dar, chiar capi-talismului „o poartă deschisă peunde pot să treacă afacerile dar peunde trebuie, de asemenea, sătreacă pacea”. Arăta, totodată, însprijinul păcii, însemnătatea„independenței și a integritățiinațiunilor”. Mai trebuie spus căJaurès, tribunul păcii, negarăzboaiele de cuceriri, și nu pe celeîn care oamenii își apărauindependența, ființa națională...Sunt câteva cuvinte astfel ale luiJean Jaurès care impresionează –și cu atât mai mult astăzi – în moddeosebit: „Nu este vorba deloc sădezonorăm războiul pentru trecut.El a constituit o parte a marii acțiuniumane, iar omul l-a înnobilat pringândire și curaj, prin eroismul ex-altat, prin magnanimitateadisprețului în fața morții. Războiula fost, fără îndoială și mult timp, înhaosul lumii dezordonate și plinăde instincte brutale, singurul mijlocde a rezolva conflicte. El a fosttotodată, forța dură care referindu-se la triburi, popoare, rase, aamestecat elementele umane și apregătit grupări mai vaste. Dar vaveni o zi – și cu toții înțelegem căea este aproape – în care umani-tatea să fie destul de organizată,destul de stăpână pe ea însăși,pentru a putea rezolva, prinrațiune, negocieri și drept, con-flictele grupurilor sale și ale forțelorsale. Iar războiul, detestabil și mareatâta vreme cât a fost necesar, sevădește atroce și scelerat când în-cepe să pară inutil”. Ce cuvinteprofunde ale lui Jean Jaurès,spuse în 1903, reflectând impera-tive și de peste 120 de ani maitârziu, imperative ale timpului nos-tru. Este un exemplu semnificativde ceea ce înseamnă să fi vizionarchiar dacă Jaurès a plătit pentrugândirea lui profundă și înțeleaptăcu prețul vieții. .5. Iată, a fost întâi individul, darcare, ținând seama de primitivis-

mul său, nu a rezistat separat ci atrăit în cete, el, alături de alți indi-vizi. Ulterior, din acest cadru, pemăsură ce lucrurile au evoluat, s-au desprins familiile. Grupate,acestea, mai ales din unghiul unorcriterii economice, sociale, chiar alunei solidarități incipiente, s-auconturat localitățile, apoi regiunile,provinciile și, încetul cu încetul,țările, unite în jurul unui suveran ceîncarna mai multe aspirații de grup.Evident, este cadrul general,puteau și pot fi și excepții. Pe unastfel de cadru s-au constituit – șiam văzut cum – națiunile, structurice s-au adâncit și consolidat întimp. Din nou au acționat apoi cri-terii economice, de competiție, so-ciale, culturale, de prevenire a unorconflicte grave, dar și alte criterii deun tip sau altul, și au apărutcomunitățile, decise, în timp, săformeze și să consolideze națiunicu o bază mai largă decât bazeleaferente națiunilor inițiale. De ex-emplu, pentru UniuneaEuropeană, națiuneaeuropeană...14) .Mai departe, acum, odată cu acu-tizarea problemelor globale înlume, cu exclusivul orizont com-plex din care asemenea problemes-ar putea cât de cât rezolva, amputut și putem realmente discutade globalism. În fapt, piețele finan-ciare, piața capitalului, piața muncii,piața monetară – determinat de in-terese, de un fel sau altul, greu destăvilit – au devenit globale. Polu-area este și ea o problemă globală– și cât de dureroasă. La fel,supraîncălzirea și modificarea cli-matului pe Terra, o vedem cu ochii,în fiecare zi. Și ce problemenenorocite generează. Totodată,chestiunea acută a resurselorneregenerabile și acutizarea prob-lemelor de utilizare – imple-mentare, tehnici, oportunități,costuri – a acestora. Deopotrivă,războiul pentru resurse. Pe urmă,crizele alimentare soldate cu de-cesul nemijlocit sau mijlocit a zeciși zeci de milioane de oameni.Terorismul, prin subvențiile și țintelesale a devenit și el o problemăglobală. În sfârșit, dar nu în ultimulrând, dezastrele naturale care parlegate unele de altele de un lanțmai mult sau mai puțin vizibil șicare afectează peste tot, etc.Putem, dar, discuta de globalism,de globalizare, dar o globalizarespre binele uman, cu respect fațăde fiecare țară sau comunitate in-tegrate astfel, cu respect față deorice individ. Dar nu o globalizaredictată dur de „capitalulinternațional”, de metropoleinternaționale, cu foame adâncăde mari profituri în favoarea strictăa unei pături internaționale,supranaționale, transnaționale 15.Globalizarea în acest ultim sens, înbună măsură, s-a vădit perdantăpentru miliardele și miliardele deoameni, care, în general s-au en-clavizat, suferă de foame, de sete,de frig, fiind lipsite aproape de oriceperspectivă. Ce fel de model globalde dezvoltare a Planetei sevădește în condițiile în care cu multpeste jumătatea celor peste 7 mld.de oameni de pe Terra trăieșteconsiderabil sub limita sărăciei saula limita ei? Chiar dacă pragurile re-spective sunt relative? Habitatuleste de regulă mizer, lipsit defuncționalități, neștiința de carteeste covârșitoare, la fel ignoranța;în general, bolile grave și aproapefără tratament produc ravagiicumplite. Tabloul dezolant al lumiiîncă cu „metropole” și „colonii”, cuo mână de superbogați, cu o rela-tiv redusă clasă de mijloc și cu o

imensă bază de „supersărăcie”,bază generalizată pe spații întinsesau în enclave. Un tablou careriscă să sară în aer...Un astfel de tablou s-a schimbatdestul de puțin față de situațiaprezentată acum mai bine de 60de ani de C. Levi Straus, în cele-bra sa lucrare „Tropice triste”. Maimult chiar, cu diferențierile derigoare, „tropicele” s-au extins con-sistent, ele sunt, în mare măsură,cam peste tot. Este drept, și săraciitrebuie să dovedească propensi-une față de muncă, inițiativă, să nuaștepte doar de la alții, dar trebuieeducați și stimulați astfel... Efectivavem de-a-face cu un model deevoluție care, în bună parte, mi separe eronat. O asemenea „glob-alizare” neavenită va genera – șigenerează –, va determina – șidetermină –, chiar pe termen scurt,ample conflicte sociale soldate cuimense pagube, practic irecuper-abile, pentru umanitate. O umani-tate privită ca gen, dar și ca indivizi.În condițiile în care o asemeneaipostază menționată a globalizăriise vădește mai puternică în con-fruntarea cu cea a unei anumeechități, solidarități, bazate și aces-tea pe criterii economice mai alespe termen lung, în perspectivă, cese poate petrece oare? Lumea seva întoarce la statul-națiune?16 Ar-gumente, deloc lipsite desubstanță, cu atât mai mult încondiții de criză economicămondială, când replierea generalăspre național devine mai multdecât evidentă, atât pentru stateleputernice cât și pentru cele maipuțin puternice, mai slabe, par săse contureze, să confirme un astfelde tablou. .6. În extrem, doctrinele, mai aleseconomice, ale unor partidesupernaționaliste, din țări din Uni-unea Europeană, de exemplu, darnu numai, câștigă – și aceasta real– sufragii din ce în ce mai nu-meroase. Ce fel de argumente?Iată: este vorba, mai ales, cumarată Marine Le Pen, de o „apărarea valorilor și intereselor naționale”.Aceasta în numele „protecției iden-titare”. În fața unei „triple invazii” lacare o țară cu o economieputernică trebuie să facă față,devine „victimă”. Iată, „o invazie” acapitalurilor, a finanțelorvagabonde, care ar destabilizastructura pieței de capital aeconomiei, a statului respectiv. Peurmă, o invazie a produselor deconsumație fabricate la prețuri „jos-nice” („vil prix”) în afara frontierelorțării respective, ceea ce opauperizează. În sfârșit, o invaziedemografică care modifică pro-fund fața țării și o „tiers-monde”-izează... Argumentele, în acestsens, ale politicianului amintit pardestul de subțiri, chiar populiste, cuatât mai mult în condițiile Franțeicare, mare putere, are din plinavantaje însemnate cu glob-alizarea. Și nicidecum „pierderi”...Autoarea menționată maisubliniază, deasemenea, necesi-tatea de a proteja Hexagonul fațăde „amenințări interioare”, cum aufost și sunt imigrația maghrebinădar și islamistă, mai ales, după2010. Sunt amintite și „amenințăriexterioare”, invocându-se din nou„invaziile” la care ne-am referit, maiales demografice, cadru în care seare în vedere o parte a Europei –cea de Est, cu precădere – care secaracterizează prin cohorte deemigranți, dezabuzați și sperând lamai bine, dar și mondializarea care„favorizează și chiar amplifică”același tip de emigrație.Considerații, și acestea, „subțiri”...

* * *... Oameni mizeri în căutaredisperată a unei situații materialemai bune. Sub pavăza unor cu-vinte pe care este greu să lecontești, anume „națiunea ca o re-alitate binefăcătoare, de neîn-locuit”, iată, dar, „pene” carelărgesc breșele împotrivamondializării ca atare. Dorindu-seîn fapt – ce? – izolarea într-o lumece devine tot maiinterdependentă? Așadar,„naționalii” împotriva„mondialiștilor”? În termenijudicioși, corecți, este dificil deadmis o asemenea adversitate,deși ea se vădește, cum spuneam,în Franța, dar și în Italia, în Grecia,în Regatul Unit, ș.a. Argumentelesunt respinse cu atât mai multcând se militează pentru o glob-alizare, pentru o mondializare dincare toată lumea să aibe decâștigat. Consider că trebuie pre-cizate lucrurile: anumite erori,poate, anumite restricționări văditela nivelul UE sau la nivelulinstituțiilor care promovează glob-alizarea, favorizând, uneori, pe ceiputernici, o anume dominație„autocrată” a capitaluluiinternațional, nu trebuie să trans-forme atât comunitățileinternaționale de tipul UE dar șiglobalizarea ca atare în sinonimecu lipsa patriotismului, a dragosteide țară, față de națiune. Chiar dacățările, națiunile ca atare se află șiele într-un proces evolutiv așa cums-a vădit și se vădește de mii și miide ani. Mai trebuie ținut seama căo Europă unită, strălucitoareconstrucție pașnică, dar și o lumecu interese și politici acceptate, co-mune, nu pot satisface toate in-teresele dintrodată și deodată. Căavem de-a-face cu un proces di-namic, care, însă, ne indică sensulîn care merge lumea. Totodată,este, cred, necesară delimitarea„profeților nefericirii” de naționaliștiide bună credință. Aceștia, încet-încet, și-au amplificat orizontul,privirea, la nivelul Europei și lanivelul lumii, fiind, încă, imens demulte lucruri de făcut...Referinţe: .x ... Pe la începutul anilor 1980, unbun amic de-al meu cu care măconfruntasem la rugbi încă din vre-mea Campionatului liceelorbucureștene – ce timpuri! –, eu la„Nicolae Bălcescu” (Sf. Sava), el la”Dimitrie Cantemir”, Mircea Babeș,despre el este vorba, eminentul is-toric și profesor de arheologie demai târziu al Universității dinBucurești și cercetător de marevaloare la institutul de resort alAcademiei Române, era mai tottimpul,admonestat de așa-zișiicolegi. Aceasta datorită erudițieisale, educației sale științifice, logicii

sale impecabile, fineții și rafina-mentului său (avea ascendență pelinie directă din marele savant Vic-tor Babeș), trezind invidii grele.Prilejul îl reprezenta, printre altele,neaderarea explicită a lui MirceaBabeș – și nici a mea – la teorii lamodă potrivit cărora puteam vorbiîncă de prin secolele 2 – 3 depopor – națiune, de patriotism, depatriotism înflăcărat, în speță pen-tru România. De fapt, erau teze fi-dele „modelului” de atunci al țării șinu istoriei ca atare. În deselediscuții pe care le aveam, întâl-nindu-ne dimineața pe B-dul 6Martie, cum se numea atunci actu-alul Bulevard Regina Elisabeta,fiecare mergând la institutul său decercetare, abordam deseori acestechestiuni, eu dându-i dreptate luiMircea și fiind eminamente revoltatde admonestările pe care lesuferea... .1. Vezi L′Histoie, Janvier 2015, Lesraciness du nationalisme, MichelWinock, 1789-1920: …, ș.a. .2. Idem . 3. Vezi și Dan Popescu, P.S. Aure-lian, un economist cu grijă față desoarta țării, Dan Popescu,„ Iceber-gul. Secvențe din epopeeadezvoltării”, Edit. Albatros,București, 1990, pp.113-1204. Jonathan Huges, AmericanEconomic History, Scott Foresmanand Company, Dallas, Texas…London, England, 19835. Dan Popescu, Istoria gândiriieconomice din antichitate până lasfârșitul secolului XX, Edit. Conti-nent, Sibiu-București, 19996. Idem . 7. Dan Popescu, Istoria gândiriieconomice…, cap. Strousberg, oafacere murdară, loc.cit. 8. Dan Popescu, Istorieeconomică, Istoria economieinaționale, Edit. „Continent”, Sibiu-București, 20029. vezi, Dan Popescu, Istorieeconomică, Istoria economieinaționale, cap. „El Libertador-portret pentru o istorie economicăa lumii”, loc.cit.10. Vezi L′Histoire, „Les Pacifistes.Jusqu′au aller pour éviter laguerre”, nr…201411. Ibidem .12. Dan Popescu, loc.cit13. Dan Popescu, loc.cit14. Dan Popescu, Criza indecentă,Edit. Continent, Sibiu-București,2013 .15. Vezi Dan Popescu, Amenințăripentru secolul XXI, Edit. Continent,Sibiu-București, 2014. Vezi șiMichel Beaud, L′Histoire du capi-talism de 1500 à nos jours, Edit.Du Seuil, Paris, 1990.16. Vezi și Ion Veverca,Naționalismul economic, Edit.Analele economice și statistice,București, 1941

Dan popesCu

urmare din pagina 3

În realitate, însa, există posibilitateadezechilibrului, deoarece nu tot ceeace se economisește, se investește,respectiv nu toți cei care economis-esc sunt și investitori.Acest risc al apariției stării dedezechilibru poate fi interpretat fie cao stare normală a dezvoltării eco-nomice, fie ca o stare anormală aacesteia. Atunci când dezechilibru semanifestă în forme dorite, acceptateca normale, economia secaracterizează printr-o stare normalăde funcționare, în acest cazdezechilibrul fiind suportul progresu-lui economic și social. În situația încare predomină dezechilibrele anor-male, atunci survine apariția crizei, cutoate consecințele sale negative,cum ar fi: inflație, șomaj, scădereaconsiderabilă a condițiilor de viață. Înacest caz, necesitatea echilibrăriidezvoltării economice, înseamnă lu-area de măsuri necesare pentru de-terminarea dezechilibrelor anormaleîn limitele celor normale careacționează pozitiv asupra progresu-lui social și economic.Realizarea echilibrului macroeco-nomic în condițiile actuale ia înconsiderație și schimburile econom-ice cu alte țări, în cadrul cărora oparte a producției interne esteexportată (E), iar unele nevoi suntsatisfăcute pe seama importului (H)din alte țări. Integrarea acestora înmodelul de echilibru amplificăurmătoarea relație de echilibru:C+S+H=C+I+E. De aici, rezultădrept concluzie de echilibru relația:S+H=I+E sau S-I=E-H.

Fig.1 Fluxul general al schimburiloreconomiceEchilibrul macroeconomic depinde șide reprezentativitatea echilibrului încadrul altor piețe, cum sunt piațamuncii, piața monetară, etc .Pe piața muncii, echilibrul presupuneegalitatea ofertei de forță de muncă(YL) cu cererea de forța de muncă(DL). De aici, următoarea relație:YL=DL.Pe piața monetară, starea de echili-bru înseamnă egalitatea ofertei demonedă (Ym) cu cererea demonedă (Dm). Deci, relația:Ym=Dm. .Oferta reală de monedă este îndependență de masa monetară (M)și de viteza de circulație a banilor (V),iar cererea de monedă depinde devolumul mărfurilor tranzacționale (T)și de nivelul prețurilor (P). Astfel,condiția de echilibru pe piațamonetară poate fi exprimată derelația: MV=TP. .

Sub acțiunea legilor cererii și aofertei pe o anumită piață se ajungela momentul stabilirii prețului pentruun bun sau serviciu. În vedereaformării prețului se rezultă practi-carea unor acțiuni conectate delegea cererii și a ofertei sub incidențaconcurenței (fig.2). Modelulinteracțiunii între cerere, ofertă și preț,mai exact, reprezintă: Q = cantitateade bunuri (oferte); q = cantitatea debunuri (cerere); PE = prețul de echili-bru; L – intersecția cererii cu oferta;P2– nivelul prețului de echilibru lacare se vinde cantitatea Q2 din pro-dusul Q.

Fig 2. Echilibrul piețeiSursa: http://www.qreferat.com/refer-ate/economie/Echilibrul-pietei-Inter-actiune217.phpPagina accesată 16.10.2015

4. Importanța pieței financiare înstabilitatea echilibrul economicAnaliza diagnostic a echilibrului fi-nanciar este concepută ca o etapăpremondială de restructurare a în-treprinderii, și anume în vedereaîmbunatățirii, consolidării saustabilizării situației financiare. Asigu-rarea echilibrului financiar necesită oconstinuu sincronizare între ritmulcheltuielilor de aprovizionare șiproducție pe de o parte și cel alîncasării și vânzării producției pe dealtă parte. În cazul în care acestecerințe nu sunt respectateconsecințele se reflectă în capaci-tatatea de plată a întreprinderii, carese conturează sub forma lipsei to-tale, respectiv apariția creditelor ner-ambursate la scadență și a datoriilorneachitate la termen față de furnizori,față de stat. Pentru analiza echilibru-lui financiar se utilizează o serie deinstrumente precum: bugetul devenituri și cheltuieli, bilanțul contabil,balanța de verificare pentru funda-mentarea deciziilor în vedereaîmbunatățirii situației financiare a în-treprinderii. .Piaţa financiară joacă un rol impor-tant în stabilizarea şi menţinereaechilibrului economic prin alocareaeficientă a economiilor în investiţii pri-vate şi publice, interne sau externefolosindu-se de „intermediarii finan-ciari”, aceștia fiind: băncile comer-ciale, pe piaţa monetară şi valutară;societăţile de servicii de investiţii fi-nanciare, pe piaţa de capital;societăţile de asigurări, pe piaţaasigurărilor sau folosindu-se de in-vestitorii instituţionali (bănci, societăţide economii, de asigurare, deinvestiţii, fonduri mutuale), prin inter-mediul titlurilor lor indirecte cum ar fi:(certificate de depozit, livrete deeconomii, poliţe de asigurare, certifi-cate de investitor etc.). În timp ce, pesegmentul primar, piaţa financiarăasigură numai transferul de capitalintermediat sau indirect, pe seg-mentul secundar piaţa financiarăasigură toate transferurile de capital.

Fig. 3 Transferuri de capitalSursa: .http://www.slideshare.net/ani-calena/transfer-financial-capitall-in-the-economy-diagramÎn practica internaţională avem douămodele de consolidare a economiei:modelul german prin dezvoltareasistemului bancar şi modelul anglo-

saxon prin dezvoltarea sistemuluibursier.De exemplu sistemul bancar pune ladispoziţia clienţilor săi o varietatelargă de instrumente financiare carevizează, în primul rând, consolidareaunei strategii bancare, cât şiatragerea majorităţii posesorilor defonduri financiare. Deşi, în prezent,sistemul bancar deţine o supremaţiede necontestat în privinţa atragerii şivalorificării fondurilor financiare,băncile se adaptează rapid la cer-erea de investiţii, devansând astfelîncercările timide de plasare asurselor disponibile prin intermediulsistemului bursier, iar piaţa de capi-tal, în condiţiile funcţionării într-unmediu economic echilibrat, poateoferi condiţii mai avantajoasesolicitanţilor de fonduri financiaredecât sistemul bancar. Întreprinderilecare au nevoie de fonduri pentrufinanţarea unor proiecte pe termenlung, emit acţiuni purtătoare de divi-dende, conducând la majorareacapitalului propriu sau obligaţiunipurtătoare de dobânzi fixe.Finanţarea prin intermediul pieţei pri-mare de capital prezintă un avantajcert faţă de finanţarea prin inter-mediul împrumuturilor bancare,deoarece se facilitează parcurgereadrumului între economiile disponibileşi finanţarea efectivă şi, totodată, nupresupune nici un cost.Sistemul bursier îndeplineşte funcţiimajore în circuitul capitalurilor îneconomie, constituind un indicatorgeneral al climatului de afaceri dinspaţiul economic naţional şiinternaţional, în care îşi exercităinfluenţa. Astfel sistemul bursier, careeste un semnal al performanţelor şiun barometru al stării economiei,oferă un proces mult mai rapid fărăcosturi de atragere a resurselor,creează un mediu favorabil pentruinvestitorii străini, o monitorizare multmai uşoară a societăţilor pe acţiuni, omai mare eficienţă, competitivitate şisolvabilitate a sectorului financiar, unacces mult mai uşor pentrusocietăţile pe acţiuni la resurse,favorizează descentralizareaproprietăţii şi distribuirea avuţiei.Problematica relațiilor monetareinternaționale, deseori controversatăîn plan teoretic, a fost și continuă sărămână un subiect cu un oarecaregrad de dificultate. Acest sistem,bazat pe competiție, este susținut decapitalul financiar, liber să migrezeacolo unde este mai bine remunerat,ceea ce a condus la puternică as-censiune a piețelor financiare. Capi-talul produce, pretutindeni,

numeroase beneficii, nu doar ocreștere sau modernizare acapacităților de producție sau uncâștig material, tradus prin creștereabunăstării, dar, mai ales, un plus delibertate. Făcând abstracție de caracterulspeculativ renumit pe această piață,deseori controversat sau incriminat,finanțele internaționale și compo-

nentele lor – piețele de capital, tehni-cile financiare – rămân, în contin-uare, domeniul cel mai nou, dinamicși plin de fascinație atât în plan teo-retic, cât și în cel al practicii propriu-zise.5. Concluzii Procesul de producţie are un rezultatce se constituie în bunuri şi servicii alcăror consum satisface necesităţilepopulației. Dar consumarea lorcontinuă afectează rezultateleproducţiei care, trebuie, de aceea,evaluată continuu. Sursele societăţiifiind limitate, a fost nevoie de un con-cept ce viza creearea unei stabilitățide gestionare. Așadar, echilibrul eco-nomic nu constituie un scop în sinepropriu-zis, realizarea lui fiindsubordonată creșterii dezvoltăriieconomice, îmbunătățirii condițiilorde viață ale oamenilor. Însă, în reali-tatea economică, pe toate piețele,condițiile sunt variabile; în consecințăexprimând că, echilibrul unei piețedepinde de ceea ce se petrece petoate celelalte piețe depedente. Prin-cipalele componente ale echilibruluigeneral se evidențiază a fi: Ocreștere economică pozitivă, pre-cum și ocuparea deplină a forței demuncă; Stabilitatea nivelului generalal prețurilor; Soldul pozitiv al balanțeicomerciale; O repartiție justă a veni-turilor. Acestea interconectându-secu cele două mari funcții ale echili-brului în teoria economică: în primul

rând, servește drept cadru de de-ducere a legilor economice, „deînțelegere a ceea ce se întâmpla înprocesele reale de pe piață, și în aldoilea rând, sub un aspect normativ,echilibrul a fost denumit ca etalon albunăstării, acest înțeles deveninddefinitoriu pentru politica economică.Problema cu care ne confruntămeste că exploatarea posibilităților dearbitraj pe care le oferă piața suntmanifestate în diferențe de prețuri, in-clusiv pe perioadă nedeterminată, iaraceasta nu reprezintă o condițiesuficientă pentru identificarea stăriide echilibru decât într-un context încare condițiile ramân nemodificate.Dezbaterea privind calculul eco-nomic a clarificat rolul limitat pe care

îl dețineechilibrul în teoriaeconomică. Un rol semnificativ deimportant îl deține analiza şi inter-pretarea dezechilibrelor economicece se realizează în funcţie de inten-sitatea cu care se manifestă şi deefectele pe care le produce, fiindapreciate fie ca o stare de normali-tate a economiei de piaţă, fie ca stareo stare nedorită şi care nu poate fiacceptată de autorităţi în evoluțiaeconomiei.Economia tinde doar către un echili-bru, înţeles ca egalitate între nevoi şiresurse sau ca o stare deconcordanţă între ramuri, subramurişi sectoare de activitate. Ştiinţaeconomică demostrează că atuncicând echilibrul se realizează, el semodifică rapid datorită schimbăriiunora dintre factorii de formare şimișcare, cea ce înseamnă că îneconomia reală există întotdeaunaabateri de la condiţiile de echilibru.6. Referințe bibliografice1. Popescu Dan (coordonator),Economie politică, EdituraUniversităţii „Lucian Blaga” din Sibiu,20072. Popescu Dan, Dinamica ideiloreconomice, Editura Continent,19993. Paul Samuelson, William Nord-haus, Economie politică, Ed.Teora,20004. Elena Ştirbu, Economie – Ele-mente de Teorie Fundamentală, El-emente de

Microeconomie,Elemente deMacroeconomie, Editura SedcomLibris, Iaşi, 20055. Dicţionar de Economie, Ediţia aII-a, Editura Economică, Bucureşti,20016. Bernanke Ben, Macroeeconom-ics, 6th edition, Pearson Education,20087. www.economist.com, The Econ-omist8.http://www.stiucum.com/economie/microeconomie-si-macroeconomieh t t p : / / e c o n o m i e -politica.blogspot.ro/2008/12/echili-brul-macroeconomic-si-modelele.html

echilibrul economicVINERI 27 NOIEMBRIE 2015 7

masterand CarolinaŢÎMBALARi , uLBs

Londra

terorismul VINERI 27 NOIEMBRIE 20158

Articolele ap@rute în revist@ exprim@ punctele de vedere

ale autorilor, care pot fi diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Articole la: euroeconomiaxxi@gmail.com

urmare din pagina 1

Să iau doar un simplu exem-plu: îmi spunea o prietenăbraziliancă, mai ieri, la Brux-elles fiind, că la ea în oraș,acasă, mor zilnic zeci de per-soane. Ce să mai amintimatunci de veșnicul conflict is-raelo-palestinian sau derăzboiul civil din Siria, care,după mai bine de patru ani delupte, a făcut deja câteva sutede mii de victime. De careauzim vorbindu-se doar labuletinul de știri. În acestelocuri, a muri este la ordineazilei. Şi se moare de morți vi-olente, brutal, moartea a înc-etat de a se mai apropia tiptilde oameni, ea face parte dinritualul zilnic, din negrul cotid-ian, evenimentelesângeroase perpetuându-sela scara întregii societăți2. Sensibilitățile noastre, în Oc-cident, sunt, însă, completdiferite, având alte modalitățide abordare și o altă capaci-tate de percepție a realității.Suferința noastră cea maimică este tratată în spitale, cutehnologie de ultimăgenerație, de către mediciultra-calificați și cu medica-mente dintre cele mai efi-ciente. Valorile bune se învațăîn familie și la şcoală (sau, celpuțin, așa ar trebui), iar copiiiconstruiesc forme ingenioasedin lego și se joacă cu ani-male de pluș, dezvoltându-șiatașamentul față de natură șicomunitate. Copiii noștri nu ținîn mână, de mici, arme letale,manevrându-le apoi din sim-pla obișnuință. Nici nu vădmoartea pe străzi, la doi pașide casa lor, cu un bubuitasurzitor, la intervale regulate.În lumea așa-zis civilizată,copiii le fac cu mânaavioanelor, din instinct,râzând și bucurându-se cândle vad apărând pe cer, con-fundându-le câteodată cuniște păsări mari și frumoase.În Europa nu plouă cu bombedin cer și nici casele nuexplodează din senin, prin

cartierele rezidențiale. Avemparcuri în care te plimbi șirestaurante în care ieși sămănânci. În sălile de specta-col mergi să te relaxezi. Pânăacum. Moartea, în forma eicea mai violentă și urâtă, aajuns până la noi, a lovit înapropierea noastră, învecinătatea caselor noastre,lângă copiii noștri. Moartea, înforma ei cea mai degenerată,trăind în corpul unor fanatici,ne-a deranjat confortul.Nu mi-am propus să tratezdespre fenomenul terorist,doar să amintesc de dezas-trele pe care le produce, cucomplicitatea sau folosindu-se de neștiința noastră. Dinpura noastră indiferență șidetașare față de cauze ex-terne fericirii noastre. În Brux-elles, zilele acestea, am avutarmata pe străzi. Să ne prote-jeze de o serie de, citez,„amenințări iminente”. Militariipatrulau intens în grupuri decâte doi, de câte patru sauchiar mai mulți, însoțiți deforțele de poliție. Într-un colț alunui bulevard principal, unadintre cele mai cunoscuteartere din capitală, AvenueLouise, am numărat nu maipuțin de zece astfel decombatanți antitero. Dacăerau acolo, însemna că eranevoie să se afle acolo. Cucagula pe cap și arsenal derăzboi în toată regula, cumdoar prin filmele americanede acțiune mai vezi (vă maiamintiți că, prin anii '90, eramtoți înnebuniți după filmele decomando? Acelea în care unsingur om omora o mie, și nebucuram la sfârșit că Bineleînvinge? Binele și Răul aveauarme, se împușcau reciproc...Dar era doar în filme). Fiecareinstituție importantă din orașeste păzită de soldați înarmațipână-n dinți, la propriu!Anul acesta au avut loc douăatacuri teroriste în Franța.2015 a început sub semnulatentatelor și îl vom termina înacelași mod. Teroriștii au lovitde două ori, îngrozind Eu-ropa. În egală măsură, au în-grozit lumea întreagă. Au avutloc numeroase alte atentate

pe mapamond, la fel desângeroase, în Turcia, Liban,Mali, Tunisia și cine le mai știenumărul, dar parcă acesteane îngrozesc mai puțin, suntprea departe de rutinanoastră. Pentru că noicălătorim des la Paris, învacanță, nu în Orientul Mi-jlociu, să dăm nas în nas cuteroriștii fioroși. Nu nesărbătorim nici în Africa ziuade naștere, pur și simplu pen-tru că cei mai mulți am făcut-o sau avem planuri să ofacem la Paris. Cel mai vizitatoraș al lumii, cel mai iubit decătre turiști, cu cele mai fru-moase monumente și bule-varde de promenadă. Şi...atentatele de la Paris ne-auîngrozit peste măsură. Amfost, a doua zi, îngroziți și detransportoarele blindate pecare le-am zărit staționând pestrăzi, în plină capitală a Eu-ropei, a căror singură mișcareera dată de permanentarotație a turelei, în căutare deținte și pentru neutralizarealor. Cât va putea dura asta,până să revenim înapoi lastarea de uitare și vulnerabili-tate ?Bruxelles se află, în contin-uare, sub cod roșu deamenințare teroristă, nivelulmaxim, 4 din 4 [Ca oparanteză, Departamentul deStat american a emis o alertăgenerală de călătorie, în bazaunor date recente, în careinformează despre pericolulunor atentate teroriste multi-ple, avertisment ce ar trebuisă expire, atenţie, abia pe 24februarie 2016!3 ]. Foartepuțină lume în centru, week-end-ul trecut, de ordinul câ-torva sute, într-un oraș carese mândrește cu milioane devizitatori, în fiecare lună4 . Dauvina și pe vreme. Mă uit în jurși astăzi este soare. Au re-deschis școlile, metroulfuncționează normal. Oameniicirculă ca și înainte, segrăbesc la serviciu, în cos-tume gri functionărești sau ca-sual, puțin înfofoliți. E sezonulrece, soarele are dinți. Binemăcar că nu plouă. Dar sigurva ploua, mai târziu. Cunosc

o serie de persoane care și-au anulat, din motive de se-curitate, sejurul la Bruxelles.Incertitudinile persistă.Dimineata mă salut cu militariiîn post din fața hotelului de 5*,aflat în imediata vecinătate acasei. O fac spontan, din re-flex. Probabil au primit ordinsă răspundă saluturilorcetățenilor, interpelărilor lornesățioase, să mai destindăușor atmosfera. Sau o fac,pur și simplu, din bună-cuviință. Din necesitatea decomunicare, într-o societateglobală în care lipsa de co-municare și de înțelegere pro-duce nu doar la panică, ci șivictime colaterale. P.S. La ora redactării acestorrânduri, aflu că iar sunt prob-leme legate de circulaţiametroului. Sirenele sunt dejabanale.Referinţe:1. Citez două scurte articole,pe înţelesul tuturor: The Inde-pendent (UK), „Isis vs IslamicState vs Isil vs Daesh: Whatdo the different names mean– and why does it matter?”, 23September 2014, sursă on-line: http://www.indepen-

dent.co.uk/news/world/mid-dle-east/isis-vs-islamic-state-vs-isil-vs-daesh-what-do-the-d i f fe ren t -names-mean-9750629.html; InternationalBusiness Times (US), „ISIL,ISIS, Islamic State, Daesh:What's The Difference?”, 23September 2014, sursă on-l i n e ,http://www.ibtimes.com/isil-isis-islamic-state-daesh-whats-difference-1693495. 2. Scroll.in (India), „What oursilence on Kabul’s protestssays about our grief for Paris”,23 November 2015, sursă on-line, http://scroll.in/arti-cle/771044/what-our-silence-on-kabuls-protests-says-about-our-grief-for-paris. 3. U.S. Department of State,Worldwide Travel Alert, Lastupdated: 23 November 2015,sursă online,http://travel.state.gov/con-tent/passports/en/alertswarn-ings/worldwide-travel-alert.html. 4. Bruxelles – Rapports del’Observatoire du Tourisme,sursă online, http://visitbrus-sels.be/bitc/BE_fr/observa-tory/annual-reports.do.

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGENEUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

NICOLAE E{ANUE{ANU

dr. Eduard STOICASTOICA

Leonard {ERBAN{ERBANsecretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~ CONTINENTCAMERA DE COMER[, INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU“DE TOATE PENTRU TO[I”SC. TRIBUNA SRL

lect. univ. dr. Dan Alexandru popesCu