Teroarea iacobin(5 septembrie179328 iulie1974),[1], cunoscut de asemenea doar caTeroarea(conform originaluluifrancezla Terreur), este perioadarevoluei francezecarea culminat cu dictatura luiRobespierre, care i eliminase fotii camarazi de lupt, i cu instituirea Comitetului Salvrii Publice. S-a terminat odat cu ncetarea puteriiDirectoratuluidup executarea luiRobespierre, marcnd sfritulRevoluiei franceze.Perioada, cea mai violent din timpul Revoluiei franceze, a fost pornit de conflictul mereu mocnit dintregirondiniiiacobini, fiind marcat de executarea n mas a "dumanilor revoluiei." Dei numere exacte nu sunt cunoscute, numrul celor executai fusese de ordinul a zeci de mii la nivelul ntregii ri, dintre care 16.594 per total (i 2.639 doar n Paris) au fostghilotinai,[2]i un alt numr de circa 25.000 au fost ucii nexecuii sumarede-a lungulFranei.[3]Gilotina (cunoscut i sub numele de "Briciul naional") devenise simbolul cauzei revoluiei, datorat unui ir se execuii publice, regeleLouis al XVI-lea,Marie Antoinette,Girondinii,Philippe galit(de fapt,Louis Philippe II, Duce de Orlans) iMadame Roland, precum i muli alii, printre care se poate numra i chimistul i savantulAntoine Lavoisier.n timpul anului1794, Frana revoluionar s-a confruntat cu o multitudine de inamici interni i externi. n interior, ntrega nobilime francez a devenit un inamic imediat al Revoluiei, ntruct i pierduse toate privilegiile, plus pericolul de a fi fost decapitai prin judeci sumare.Biserica Romano-Catolica fost, la rndul su un inamic al Revoluiei i al revoluionarilor ntruc acetia reduseser clerul la simplii angajai ai statului, cerndu-le tuturor clericilor s ia un jurmnt de credin fa de naiunea francez (prin aa numitaConstituia civil a clerului). n exteriorul Franei, primaPrima Republic Francezfusese angranat ntr-un ir de rzboaie externe cu naiune vecine, care nu doreau sub nici o form extinderea revoluiei n rile lor.