Teoriile clasice1. Scoala geografica(cartografica) Quetelet, Guerry

Quetelet aplica fenomenelor sociale metode imprumutate din fizica realizand o stiinta a omului mediu, fizica sociala

El considera ca la nivel social majoritatea populatiei constituie centrul, reprezentat prin omul mediu, iar la extreme se plaseaza indivizi cu o tendinta foarte slaba sau puternica spre crima.

Accentueaza importanta educatiei morale, care prevaleaza asupra instructiei scolare

Nu saracia genereaza criminalitate ci discrepanta intre posibilitatile materiale si nevoile oamenilor

Guerry relatia dintre instructive si criminalitate

Guerry repartizeaza departamentele francize in 5 regiuni, in cadrul carora constata o regularitate remarcabila in ce priveste criminalitatea

Constata ca nici saracia, nici instructia scolara nu au o influenta directa asupra dinamicii criminalitatii

Cei doi au desprins urmatoarele concluzii: infractiunile contra persoanelor predomina in regiunile sudice si in timpul sezonului cald iar infractiunile patrimoniale predomina in regiunile nordice si in timpul sezonului rece legea termica a criminalitatii.

2. Scoala lyoneza - Lacassagne Alexandre Lacassagne scoala mediului social

A pus accentual pe factorii sociali in stabilirea etiologiei criminale.

Teoria se bazeaza pe 4 aforisme

Orice act daunator existentei unei colectivitati este o crima

Orice crima este un obstacol in calea progresului

Mediul social este zeama de cultura a criminalitatii

Societatile au criminalii pe care ii merita

3. Scoala socialista Marx, Engels Potrivit conceptiei marxiste, criminalitatea depinde de conditiile economice, in sensul ca inegalitatea economica genereaza criminalitatea; capitalismul naste criminalitatea Garofalo arata ca daca fenomenul criminal ar fi o expresie a inegalitatilor economice nu ar trebuie sa avem atatia proletari si tarani victim ale unor infractiuni si nu ar trebui ca reprezentantii claselor instarite sa se regaseaasca atat de des printer infractori.

In perioadele de criza nr infractiunilor contra persoanelor scade iar in perioadele de belsug material creste numarul celor contra persoanei

Sustinuta de communism

4. Scoala interpsihologica Gabriel Tarde Imitatia Tarde a pus bazele psihosociologiei si criminologiei francize Urmareste evolutia criminalitatii

A observant o scadere a nr de crime in timp ce delictele au crescut de 3 ori

Deformarea realitatii prin cifrele statistice aparea ca urmare a mai multor fenomene, printer care ponderea cea mai mare o avea corectionalizarea adica trecerea unui nr mare de fapte din categoria crimelor in cea a delictelor.

Tarde pune problema progresului social si a moralitatii care pot contribui la realizarea fenomenului criminal.

Autorul exprima opinia privind rolul imitatiei in formarea comportamentului criminal

Realitatea sociala este aparenta asa cum forta sociala este imitarea

Un delict este nu numai un rau in sine ci o sursa probabila a unor rele noi, de aceea sensul statisticilor ar trebui agravat si nu diminuat

Caci cu cat nr acestora creste cu atat el tinde sa creasca si mai mult dupa cum o arata progresia lor neintrerupta; si cu cat sunt mai numerosi si sunt lasati sa se adune cu atat mai mult ei vor fi tentati sa se copieze unul pe altul in loc de a recepta exemplul oamenilor cinstiti

Teoria lui tarde se fondeaza pe constatarea potrivit careia raporturile interumane sunt guvernate de un fapt social fundamental : imitatia.

Fiecare individ se comporta potrivit cutumelor acceptate de catre mediul sau si in consecinta, comportamentul criminal este si el un comportament imitat.

Scoala se numeste interpsihologica deoarece tarde considera ca sociologia nu este decat o interpsihologie atat timp cat nu avem de a face dcat cu raporturi interindividuale.

Imitatia poate contribui la dezvoltarea altor comportamente echivalente ale modelellor resprective5. Scoala sociologica - Durkheim

Emile Durkheim se remarca prin aceea ca reduce faptele morale la fapte sociale pe care le considera independente de constiinta individuala Originalitatea opiniilor lui Durkheim consta in faptul ca el considera crima drept un fenomen de normalitate sociala El pleaca de la constatarea ca nu exista si nu a existat societate care sa nu cunoasca fenomenul criminal Crima este un factor de sanatate publica cee ace duce la urmatoarele consecinte: crima este un fenomen normal ea nu provine din cause exceptionale ci din structura insasi a culturii careia ii apartine criminalitatea este rezultanta marilor curente collective ale societatii, existent si raporturile sale cu ansamblul structurii sociale prezinta un character de permanenta criminalitatea trebuie sa fie inteleasa si analizata nu prin ea insasi ci totdeauna relative la o cultura determinate in timp si spatiu E Durkheim introduce termenul de anomie pe care il intelege in sensul de slabire a rolului normelor sociale. Aceasta stare apare ca urmare a tendintelor crescande a individului spre satisfacerea unor idealuri de confort material si prestigiu social. Imposibilitatea realizari pec ale legala a idealurilor propuse de individ poate duce la incalcarea normei.Pozitivismul Italian Lombroso, Garofalo, Ferri

A reusit sa concentreze si sa exprime in mod sintetic, pe baze stiintifice toate cautarile anterioare si contemporane ei in legatura cu fenomenul criminal

Nucleul gandirii criminologice

Gall teorie a tendintelor umane, comportamentul omului este reglat prin jocul unor tendinte care isi gasesc fiecare conditia materiala de posibilitate intr-o portiune a cortexului

Morel concepe degenerescenta ca pe o maladie ereditara, maladie ce are drept effect o deviere a individului de la tipul normal.

1. Cesare Lombroso Teoria anormalitatii biologice

La originea cercetarilor lombrosiene a stat descoperirea la craniul unui criminalin zona occipitala medie a unei adancituri, trasatura ce se regasea la unele cranii primitive Aceasta descoperire i-a sugerat lui Lombroso ipoteza atavismului oprirea in dezvoltare pe lantul filogenetic

Recurgand la un system complex ci riguros de masuratori Lombroso a reusit sa distinga unele trasaturi craniene ce se regaseau intr-o proportie sporita la infractori, asa zisele stigmata ale omului criminal

Gradul scazut al durerii la cercetarile pe infractorii vii

Malformatii morfo functionale de natura degenerative- cercetari pe component psihica; nebunia morala care fusese tratata de Morel drept o maladie ereditara degenerative.

Analogii intre nebunul moral si criminalul nascut

Epilepsia este o punte de legatura intre omul criminal, criminalul nebun si nebunul moral, considerand epilepsia una din psihozele cele mai atavice, nucleul tuturor degenerescentelor

Fenomenul criminal este determinat de o anormalitate biologica bazata pe atavism organic si psihic sip e o patologie epileptic

Negarea liberului arbitru si a celei de raspundere morala

Oamenii viciosi sau criminalii au riduri anormale asimetria chipuluisi corpului, stangacie, strabism2. Raffaele Garofalo Teoria anormalitatii morale Intreaga constructive teoretica elaborate de Garofalo porneste de la conceptual de delict natural ce sta la baza intelegerii notiunii de crima

Delictele natural se caracterizeaza prin constanta prin invariabilitate in timp si spatiu

Crima este o actiune daunatoare care raneste acele sentimente pe care le numim simtul moral al unei colectivitati locale.

Singurele sentimente care au importanta pentru morala sociala sunt sentimentele altruiste cele care au obiect direct interesul altora cu toate ca indirect acesta se poate intoarce in avantajul nostrum.

In categoria sentimentelor altruiste exista doua constant : mila si cinstea

Elemental de imoralitate necesar pentru ca un act daunator sa fie considerat drept criminal de catre opinia publica este vatamarea acelei parti a simtului moral care consta in sentimente altruiste fundamentale, mila si cinstea

Crima este un act in acelasi timp daunator si immoral

Garofalo admite ideea ca delincventii sunt finite aparte

Anormalitatea criminalului trebuie cautata in zona simtului moral

Criminalul este un anormal pentru ca difera de majoritatea contemporanilor si concetatenilor sai prin lipsa anumitor sentimente si a anumitor forme de dezgust, aceasta lipsa fiind asociata unui temperament special sau unei absente a energiei morale

Criminalul tipie este un monstru in plan moral

In cadrul tipului criminal general conceput Garofalo stabileste urmatoarele categorii

Asasinii

Violenti

Necinstiti

Cinici

Fenomenul criminal este dererminat de o anormalitate morala bazata pe lipsa sentim altruiste pe indiferenta afectiva. Cresterea nr de infractori alfabetizati

Religia efecte benefice

Baza si criterial de proportionare a pedepsei trebuie sa fie cel al periculozitatii criminale

3. Enrico Ferri Teoria anormalitatii bio- psiho-sociale Formuleaza o teorie proprie a delictului, o teorie multifactoriala

Originea delictului fenomen de : normalitate, anormalitate biologica (atavism, degenerescenta) anormalitate sociala (influente economice)

Delictul reprezinta un fenomen de anormalitate biologico sociala

El ia in considerare si factorul psihic

El clasifica astfel criminalul:

Criminalii nebuni maladii mentale, nebunul moral, pers lipsita de simtul moral

Criminalii nascuti au caracteristici speciale

Criminalii obisnuiti sau din obisnuinta dobandita slabiciune morala

Criminalii de ocazie nu au tendinta active spre delict

Criminalii din pasiune atentate contra persoanei

Factori criminogeni

Factori antropologici

Factori fizici

Factori sociali

a. Factori antropologici

Constitutia organica a individului

Constitutia psihica a individului

Caracteristicile personale ale criminalului

b. Factori fizici

Mediul fizic climat, anotimpuri temperature

c. Factori sociali

Densitatea ,nivelul opiniei publice, sistemul legislative Ferri trece la analiza criminalitatii- constata ca pedepsele nu au eficienta

- Trebuie sa se recurga la alte metode si mijloace decat pedepsele pentru apararea societatii

- Crima ca fenomen individual este determinate de oo multime de factori concurenti de natura biologica, psihologica, sociala

- Ferri inlocuieste raspunderea morala cu raspunderea sociala

Caracteristicile scolii pozitiviste

- studiaza fenomenul criminal ca realitate umana si sociala

- formuleaza ipoteze si concluzii bazate pe observarea fenomenului criminal

- neaga existent liberului arbitru

- propune inlocuirea conceptului de raspundere morala

- justifica activitatea juridico-penala

Teoriile etiologice moderne- admit ideea ca fenomenul criminal are o cauzalitate multipla fenomen multifactorial

- comportamentul criminal are o component psihologica factorul psihologic

A. Teoriile psiho-biologice- continua traditia lombrosiana, crima ca fenomen individual are o baza biologica

- factorii exogeni au rol secundar

1. Teoria bio- tipologica - exista o corelatie intre activitatea criminala

- corelatia se stabileste in raport cu structura corpului, somatotipul, tipul endocrinian

- Kretschmer considera ca in functie de constitutia corporala se pot distinge patru tipuri de indivizi, fiecare categorie avand o anumita structura psihica si o inclinatie puternica spre infractiuni:

Tip picnicomorf criminalitate tardiva, vicleana

Tip leptomorf criminalitate precoce, recidiva

Tipul atletomorf criminalitate brutala, recidiva

Tipul dysplastic opereaza in mod neasteptat, delicte sexuale, inapoiati pe plan psihic

2. Teoria inadaptarii bio psihice - Kinberg omul este o fiinta nu doar biologica ci si psihologica si sociala, caracterizata prin plasticitate adica prin facultatea de a-si modifica reactia nu numai in functie de influentele fizice si chimice, dar si in functie de factori psihologici si sociali.

-indivizii inadaptati vor reactiona in contradictie cu legea penala la anumiti stimuli.

3. Teoria constitutiei criminale

- Benigno di Tullio prin constitutie criminal autorul intelege o stare de predispozitie specifica spre crima, astfel spus capacitatea care exista in anumiti indivizi de a comite acte criminale in urma unor instigari exterioare

- factor important ereditatea, disfunctii cerebrale, hormonale, varsta, crizele biologice

4. Teoria genetica - anomaliile cromozomiale depistate cel mai frecvent la delincventi sunt in legatura cu cromozomii sexuali

-sindromul Klinefelter

- cromozomul crimei un Y in plus

- aparitia lui a fost asociata in mod frecvent cu fapte violente chiar omucideri

B. Teoriile psiho- sociale - factori sociali ai fenomenului criminal

1. Teoria asociatiilor diferentiate Sutherland

- Sutherland nu se poate vorbi de un character stiintific al unei teorii criminologice daca aceasta nu raspunde acelorasi exigente la care este supusa orice teorie stiintifica

- exista doua tipuri de explicatii stiintifice ale fenomenului criminal: in functie de elementele care intra in joc in momentul in care infractiunea este comisa, fie in functie de elementele care si-au exercitat influenta anterior, mai ales in viata delincventului.

-ipoteza ca un act criminal se produce atunci cand exista o situatie propice pentru un individ determinat

- comportamentul criminal este invatat in contact cu grupuri ce au orientari diferite

- explicatia comportamentului criminal:

Comportamentul criminal este invatat

Invatarea se realizeaza in contact cu alte persoane

Procesul de invatare are loc mai ales in interiorul unui grup restrans de persoane

Procesul de invatare presupune tehnci, tendinte impulsive

Orientarea mobilurilor si a tendintelor impulsive

Un individ devine criminal daca interpretarile defavorabile respectului legii domina interpretarile favorabile

Asociatiile differentiate pot varia in privinta duratei, frecventei, intensitatii

Formatia criminal prin asociatie nu se dobandeste doar prin imitatie

Comportamentul criminal este expresia unui ansamblu de nevoie si valori

- organizarea diferentiata a grupului inteleasa ca explicatie a variatiilor ratei criminalitatii corespunde explicatiei prin teoria asociatiei differentiate a procesului prin care indivizii devin criminali.2. Teoria conflictelor de culture Sellin- termenii de cultura si conflict de alcatuiesc lucrarea sa au o semnificatie aparte

- cultura totalitatea ideilor a institutiilor si a produselor muncii care aplicata la grupuri determinate de finite umane, permite a se vorbi despre regiuni culturale, despre tipuri de cultura, despre cultura nationale

- cultura include traditii, obiceiuri, comportamente, valori, reguli

- conflict cultural- lupta intre valori morale ori norme de conduit opuses au aflate in dezacord

- individul se gaseste tot mai des in contact cu valori si norme diferite

- conflict cultural- atunci cand conduit unei persoane, socialmente aprobata sau chiar ceruta intr-o anumita situatie nu este apreciata de aceeasi maniera de toate grupurile sociale la care ea datoreaza supunere.

3. Teoria anomie Merton -teoria lui Merton prezinta o conceptie culturalista cu radacini in gandirea durheimiana si cu unele corespondente in teoria lui Sellin

-criminalitatea este o problema intim legata de structura sociala si variaza in functie de aceasta structura

-anomia este conceputa ca o stare sociala de absenta ori de slabire a normei cee ace duce la o lipsa de coeziune intre membrii comunitatii

- prin cultura se intelege ansamblul valorilor ce guverneaza conduit indivizilor in societate si desemneaza scopurile spre carea acestia trebuie sa tinda

- starea de anomie se instaleaza atunci cand exista un decalaj prea mare intre scopurile propuse si mijloacele legitime

-atractia castigului si a puterii reprezinta o tentative la care se cedeaza usor

- teoria anomie limitata din pct de vedere geographic

4. Teoria angajamentului

- Becker considera ca deviant si delincventa reprezinta o creatie a structurilor sociale

-teoria angajamentului se inscrie in category privind factorii sociali ai respectului legii penale

- individual respecta legea penala pentru a nu pierde avantajele pe care le presupune viata sociala in care este angajat

C. Teoriile psiho- morale- teoriile din aceasta categorie isi propun sa explice mentalitatea criminalului

-biologicul ori socialul nu prezinta interes decat in masura in care permit o mai buna intelegere a modului in care se structureaza mentalitatea criminal

1. Teoriile psiho- morale de orientare psihanalitica a. Contributia lui Freud la dezvoltarea gandirii criminologice

-trei aspect importante:

Explicatiile privind structura si functionarea aparatului psihic

Explicatiile privind etiologia si tratamentul nevrozelor

Referirile la fenomenul criminal

- Freud a considerat ca cele trei instante ale vietii psihice sunt inconstientul, preconstientul si constientul

- ulterior sinele, eul si supraeul devin elementele structurante ale psihicului

-etiologia nevrozelor admit existent a trei factori a caror actiune intervine la persoanele bolnave : predispozitii ereditare, influenta unor evenimente din prima copilarie, frustrari

- complexul lui oedip centrul nevrozelor

- dorinta este o expresie a instinctului cee ace duce la ideea ca actul criminal are o origine instinctuala

-freud vede in actul criminal o expresie a sentimentului de culpabilitate tipic nevrozelor

b. Teoria criminalului nevrotic - Alexander, Staub criminalitatea poate fi clasificata in urmatoarele trei categorii:

Criminalitatea imaginara transpare in vise, fantezii, acte ratate

Criminalitatea ocazionala specifica persoanelor si situatiilor in care supraeul suspenda instanta sa morala in urma unei amenintari a eului

Criminalitatea obisnuita trei tipuri de criminali

- criminali normali -sunt sanatosi din punct de vedere psihic socialmente anormali , nu prezinta conflict eu supraeu

- criminali organici bolnavi mintal

- criminali nevrotici actioneaza in functie de mobiluri inconstiente eul este invins de sine

c. Teoria personalitatii antisociale - are la baza constatarile psihanalizei freudiene cu privire la evenimentele din prima copilarie

- Friedlander copilul este o fiinta absolut instinctive, dominate de principiul placerii

-procesul de adaptare sociala parcurge trei etape Faza primelor relatii dintre copil si parinti

Faza formarii supraeului

Faza formarii relatiilor de grup in cadrul familiei

-se pune accentual pe carentele din familie

2. Teoriile psiho-morale autonomea. Teoria instinctelor

- Greeff fondatorul criminologiei clinice formularea teoriei trecerii la act

-personalitatea delincventului este determinate de instinct

- instinct de aparare si cele de simpatie : aparare contribuie la conservarea eului, de simpatie contribuie la conservarea specie

b. Teoria personalitatii criminale-Pinatel model explicative capabil sa aduca lamuriri atat in ce priveste geneza cat si dinamica actului criminal

- considera inutila incercarea de a separa oamenii buni de cei rai

-trasaturile criminale alcatuiesc nucleul central al personalitatii criminale

- componente :

Egocentrismul tendinta de a raporta totul la sine

Labilitatea lipsa de prevedere, instabilitate

Agresivitatea ostilitate

Indiferenta afectiva insensibilitate, nu poate incerca emotii

- structura dinamica

- explica fenomenul criminal individual

Jung - introvertiti , extravertiti si ambiverti si spunea ca cei introvertiti au o predispozitie mai mare spre a savarsi crime