Teorii despre organizatii moderne

Cuprins1. Descrieti organizatia militara a viitorului2. Je suis Charlie expuneti parerea personala privind libertatea presei/libertatea de exprimare in cadrul organizatiei3. Armata O organizatie bazata pe cunostinte

Descrieti organizatia militara a viitorului

Inca din antichitate au existat razboaie si inca din antichitate au existat paci mai usoare sau mai grele. Privind in urma, ne dam seama ca toata istoria umanitatii este patata de sangele multor soldati ucisi de numeroasele confruntari militare. Inca de la prima alianta a fortelor luptatoare si pana in zilele noastre, armata tuturor tarilor a fost intr-o continua dezvoltare, atat pe plan organizational, precum si pe plan intelectual. Rzboiul, n esena lui, nu s-a schimbat. El rmne ceea ce a fost mereu: o continuare, mai exact, o exprimare i o materializare, prin mijloace violente, a politicii, o cale direct de deblocare a unei situaii internaionale complexe, o modalitate categoric, imediat si violent de impunere a voinei n problema confruntarii dintre entiti.Eu consider ca primul mare pas pe care l-a facut organizatia militara a inceput odata cu infiintarea NATO. Prin acest tratat s-a format o mare alianta pe plan militar intre multe state, lumea avansand cu viteza mare spre globalizare. Pe masura ce tipurile de amenintari cresc, NATO se va modifica astfel incat le va face fata, acest proces de transformare desfasurandu-se in continuu. Sistemul colectiv de aparare va ramane cel mai important obiectiv si esentiala va ramane pastrarea valorilor democratice si eliminarea amenintarilor la adresa statelor membre acolo unde va exista aceasta. Mai mult de atat, la nivel organizatoric, se vor uniformiza din ce in ce mai multe elemente ale armatei, incepand cu gradele, uniformele si pana la nivelurile de comanda si incetul cu incetul se va crea o forta militara comuna pe plan international controlata de un grup de reprezentanti militari ai tuturor tarilor participante.Puterea este motivul esenial i permanent al conflictului armat. Rzboiul este un nentrerupt lan de btlii pentru resurse, teritorii i putere. Cu alte cuvinte, rzboiul se prezint ca un fenomen al expansiunii i ciocnirii frontierelor. Tipurile de frontiere care se confrunt dau tipurile de rzboaie care se declaneaz, atunci cnd respectivele frontiere se ciocnesc. Gradul de agresivitate al frontierelor d gradul de intensitate al rzboaielor care le corespund.De aceea, s-ar putea desprinde concluzia c, dac vrem s eradicm rzboiul, trebuie s desfiinm frontierele. Dar ofensiva mpotriva frontierelor este veche de cnd lumea. Mereu sunt desfiinate unele frontiere i mereu apar altele. Frontierele nu pot fi ns desfiinate. Ele fac parte din natura uman.

Je suis Charlie expuneti parerea personala privind libertatea presei/libertatea de exprimare in cadrul organizatiei

In primul rand doresc sa precizez ca eu vad libertatea (a presei precum si cea de exprimare) ca fiind dreptul unui individ de a face ceea ce doreste atata timp cat nu deranjeaza pe cel de langa el.Charlie Hebdo este o revist sptmnal satiric francez, care i asum un ton provocator, a creat frecvent polemici, cele mai recente n legtur cu Islamul. Cea mai controversat a fost cea privind caricaturile cu profetul Mahomed.La 7 ianuarie 2015, dou persoane mbrcate n negru i cu cagule, narmate cu puti de asalt Kalanikov, au intrat n sediul Charlie Hebdo cu gandul de a se razbuna pe cei care au participat la caricatura cu profetul Mahomed din ultimul numar al revistei. Teroritii au forat-o pe caricaturista Corinne Rey s deschid ua redaciei sub ameninarea armei, iar odat intrai n sediu, au nceput s trag omornd zece oameni, dintre care opt jurnaliti, un oaspete i un ofier de poliie care asigura securitate caricaturistului Charb (inta principal a atentatului).Sloganul Je suis Charlie a fost adoptat de catre cei care militeaza pentru libertatea de exprimare si libertatea presei si reprezinta taria cu care populatia apara ideea de exprimare libera si respecta sacrificiul celor de la redactie.Libertatea de exprimare nu const n libertatea de a spune orice despre oricine, oricnd, oricum i orict. Libertatea n general i, n cazul nostru, libertatea de exprimare, se oprete acolo unde ncepe s limiteze libertatea celuilalt libertatea unui alt individ, libertatea unui alt grup social, sau, n cazuri extreme, chiar libertatea ntregii societi. n asta const deci libertatea n general, i n cazul de fa libertatea de exprimare: nu este vorba de o libertate nelimitat, ci este vorba despre o libertate de micare n interiorul anumitor limite. Dincolo de limitele respective, libertatea ncepe s se autodistrug.S presupunem c un canal de televiziune, s i spunem X, falsific nite documente prin care demonstreaz, n mod eronat, c o alt persoan public Y nu i-a luat examenul de bacalaureat. Adevrul este deci c Y i-a luat bacalaureatul, dar ctorva sute de mii de telespectatori li se prezint un alt adevr, o alt realitate. Muli dintre aceti telespectatori o accept ca atare, o admit ca pe o realitate, ca pe realitatea lor, adevrul lor, universul lor. Adevrul lor nu corespunde cu adevrul real: n mintea lor Y nu i-a luat bacalaureatul, dei n realitate lucrurile stau exact invers. Se poate vorbi aici despre libertate de exprimare?n cazul postului de televiziune X, da. n cazul persoanei Y, nu; persoanei Y i-a fost luat libertatea de a avea o imagine corect n pres i n spaiul public.Telespectatorilor? i lor le-a fost rpit libertatea de a fi corect informai. Iar asta este foarte grav: pe baza acurateii informaiilor, telespectatorii iau diverse decizii. Decizii care nu-i influeneaz ntotdeauna doar pe ei, ci pot influena uneori ntreaga societate. Astfel, minciuna postului de televiziune X i afecteaz i pe cetenii care nu se uit la emisiunile de pe X. Libertatea lor de a tri ntr-o societate n care ceilali ceteni sunt corect informai este afectat. Mai grav: este afectat chiar cu bun tiin.S mai presupunem c o televiziune (sau un ziar) minte i i informeaz pe telespectatori (sau pe cititori) c soia unui scriitor s i spunem Z scrie versuri obscene. Ce libertate de exprimare mai are scriitorul respectiv, sau soia acestuia? Imaginea lor e compromis, de multe ori iremediabil, n mintea multora dintre telespectatori sau cititori ai ziarului. Telespectatori sau cititori care, dezinformai fiind, i-au pierdut i ei libertatea de a exprima nite adevruri despre soia lui Z i/sau despre Z.

Armata O organizatie bazata pe cunostinte

Informaia nseamn, n primul rnd, cunoatere iar cunoaterea confer putere! Viaa pe planeta noastr a dat anse egale tuturor vieuitoarelor, ns omul a tiut s valorifice informaia i s o duc dincolo de instinct, devenind fiina superioar, reuind s cucereasc i s domine planeta. Importana informaiei n contextul societii moderne este una covritoare. Fiind tot timpul asaltai de o sumedenie de informaii, nu cred c mai contientizm faptul c, n lipsa ei, ne-ar fi ngrozitor de greu, mai greu dect le-a fost strmoilor notri care nu erau obinuii s acceseze informaia cu atta uurin. Faptul c informaia este la tot pasul i nu trebuie sa depui, practic, niciun efort ca s o gseti, ne-a tocit unele instincte i aptitudini.Ca si alte meserii - mai mult sau mai putin onorabile - si nceputurile spionajului se pierd n negura veacurilor. Din cele mai vechi timpuri, chiar biblice, se mentioneaza asemenea actiuni, n scopul obtinerii de informatii necesare, de cele mai multe ori, cstigarii unor confruntari militare. Actiuni de culegere a informatiilor prin intermediul agentilor s-au desfasurat nca n timpul domniei regelui Decebal. Dupa unele relatari, se pare ca acesta l-a trimis la Roma pe omul lui de ncredere, Atticus, care a reusit sa actioneze astfel nct sa fie ales n Senatul roman. Nu este exclus ca primul razboi daco-roman (101-102) sa se fi ncheiat nedecis, tocmai datorita activitatilor lui Atticus. n contextul multiplelor sale preocupari pentru faurirea unui stat national modern, Alexandru Ioan Cuza a avut n vedere, imediat dupa alegerea sa ca domn al Principatelor Unite (24 ianuarie 1859), organizarea unei structuri informative la nivelul cerintelor epocii. Culegerea de informatii militare n Romnia a fost legiferata la 12 noiembrie 1859, atunci cnd domnitorul Alexandru Ioan Cuza (24 ianuarie 1859-11 februarie 1866) a nfiintat Statul Major General al Armatei, prin nalt Ordin de Zi nr. 83, n cadrul caruia functiona Sectia a II-a.Eu consider ca, fara a fi sustinuta de un sistem eficient de spionaj, orice armata este o prada usoara. Atat pe timp de razboi cat si pe timp de pace, armatele straine isi vor trimite proprii lor spioni pentru a culege informatii, iar calitatea rezultatelor depinde in functie de pregatirea acestora, precum si de cat de bine functioneaza elementele de contraspionaj ale tarii vizate. In zilele noastre, marea majoritate a informatiilor se regaseste in format electronic, iar razboiul informational se refera cel mai mult la un razboi electronic si la un razboi al hacker-ilorInformaia a devenit pentru societatea contemporan o materie prim, ea este prezent peste tot, devenind un potenial strategic. Astfel, rzboaiele militare au acum o dimensiune informaional din ce n ce mai mare: rezultatul nu mai este decis de curajul, vitejia combatanilor, ci de informaiile pe care prile implicate le dein. Se poate spune c pe lng rzboiul militar propriu-zis mai exist i un rzboi informaional i implicit al tehnicii, tehnologiilor i comunicrii.

Bibliografie1. BURLOIU, P. Managementul resurselor umane. Bucuresti: Lumina Lex, 19972. ENACHE, I. Managementul informatiei si bibliotecilor. Bucuresti: CREDIS, 2001