8/19/2019 Teorii Ale Preturilor

1/2

Teoriile pretului

 

Indiferent de optica sub care este privit, pretul masoara ceva. La intrebarea „ce masoara

pretul?', principalele scoli economice au dat explicatii diferite, cunoscute ca teorii ale pretului.

Raspunsurile foarte diverse pot grupate in trei mari teorii:

• teoria clasica a pretului;

• teoria neoclasica a pretului;

• teoriile mixte (moderne) ale pretului.

In diferite lucrari si in actiunile practice ale agentilor economici ele coexista.

In teoria clasica pretul isi are suportul substanta! in valoarea economica a bunurilor

supuse tran"actiilor, valoare determinata de consumul de factori de productie si de remuneratiile

revendicate de catre posesorii acestora. #ituatia concreta de pe piata face ca pretul sa se xe"e la

nivelul valorii economice ori sa oscile"e in $urul sau, dar, in conditii normale, el nu se rupe de ba"a

sa obiectiva % valoarea economica perceputa prin nivelul costului unitar si marginal full!.

Teoria subiectiva a pretului. #coala neoclasica a fundamentat teoria conform careia

pretul re&ecta valoarea economica determinata de utilitatea marginala si raritatea

respectivului bun, respectiv cantitatea in care el se a&a comparativ cu cererea solvabila. aloarea

economica si pretul unui bun sunt cu atat mai mari cu cat utilitatea marginala este mai mare si el

este mai rar. (ele doua impre$urari care determina valoarea economica si pretul ) utilitatea

marginala si raritatea ) pot actiona in acelasi sens sau in sensuri diferite.

 

Paradoxul apa-diamant

 

*dam #mit+, pornind de la faptul ca orice marfa are valoare de intrebuintare utilitate! si

valoare valoare de sc+imb!, sesi"a faptul ca exista marfuri care au o utilitate ridicata, ind

esentiale pentru viata, dar au o valoare unitara redusa este ca"ul apei!; sunt altele, mai putin

necesare pentru viata, care au o valoare de sc+imb foarte ridicata este ca"ul

diamantelor!. Aceasta contradictie care apare pentru unele marfuri intre valoarea de

intrebuintare utilitate! si valoarea de sc+imb pret! a ramas cunoscuta in literatura economica sub

numele de „ paradoxul apei si diamantelor . i"iunea neoclasica subiectiva! a eliminat acest

paradox: se aprecia"a ca valoarea economica si pretul unitar! al bunului sunt determinate nu de

utilitatea totala, ci de cea marginala a bunului, care este conditionata si de gradul sau de raritate.

*pa are utilitate totala ridicata, dar utilitate marginala redusa, pentru ca este relativ abundenta;

asa se explica de ce, in mod normal, indivi"ii fac eforturi reduse pentru a o obtine si, de aceea, are

un pret redus. #ituatia este exact inversa in ca"ul diamantelor.

Concluzie: in aprecierea pretului, la un moment dat si in dinamica, este necesara luarea in

considerare atat a utilitatii marginale, cat si a raritatii; orice suprasolicitare sau ignorare conduce la

conclu"ii gresite.

8/19/2019 Teorii Ale Preturilor

2/2

-in punctul de vedere al acestei lectii, deosebirea dintre teoria clasica si neoclasica

decurge din cau"a primara care determina pretul. -upa clasici, pretul exprima, in principal,

conditiile de productie ale mari, modul in care ea se obtine prin combinarea si consumarea

factorilor de productie; producatorul este „diri$orul pretului. La neoclasici, pretul este determinat

de conditiile pietei, de modul in care sunt percepute si se manifesta raritatea si utilitatea marginala;

rolul decisiv in formarea si evolutia pretului apartine cumparatorilor.

Teoria mixta sau teoria contemporana a valorii economice si a pretului a fost

elaborata in prima treime a secolului al %lea si apartine, in principal, #colii de la (ambridge. #e

pleaca de la premisa ca cele doua teorii anterioare nu sunt opuse desi ele asa au aparut!, ci doar

explicatii incomplete si solutii partiale privind valoarea economica si pretul. In acest sens, *lfred

/ars+all se exprima plastic: „A te intreba daca valoarea si pretul unui bun sunt date de consumul

de factori de productie ori de utilitatea marginala si raritatea lui este sinonim cu a te intreba daca o

coala de hartie asezata intre lamele unei foarfece este taiata de lama de jos ori de cea de sus” . In

ultima instanta, pretul este determinat atat de consumul de factori de productie, cat si de utilitatea

marginala si raritatea bunului. 0rivit prin prisma consumului de factori, pretul exprima interesele

producatorului si sta la ba"a formarii ofertei; prin prisma utilitatii marginale si a raritatii, el exprima

interesele si punctul de vedere al cumparatorului si fundamentea"a nivelul si evolutia cererii.

0roducatorul este agentul ofertei, iar consumatorul al cererii, de aceea interesele lor,

legatura si confruntarea dintre ele sunt, in ultima instanta, expresia ofertei si cererii.

  In vi"iunea teoriei contemporane, raporturile dintre interesele producatorului si cele ale

consumatorului, exprimate prin raportul oferta%cerere, repre"inta substanta si determina nivelul si

dinamica pretului.

 

Figura .! Factorii pretului in conditii de concurenta (teoria

contemporana a pretului)