Teorii Ale Memoriei False La Copii Si Adulti

7/29/2019 Teorii Ale Memoriei False La Copii Si Adulti

1/15

TEORII ALE MEMORIEI FALSE LA COPII SI ADULTI

Rezumat:multa atentie a fost recent oferita efectelor memoriei false la copii si

adulti.Atentia a fost initial focusata asupra efectelor principale.Cei mjai multi

observatori sunt de acord ca efectele memoriei false sunt robuste i repetabile,

cu toate c ele sunt supuse unor constrngeri.Folosind proceduri care sa nu

constranga.este posibil sa induca oamenii intr-o falsa memorie marturisind

evenimente pe care nu le-au experimentat niciodata.In present cercetatorii au

inceput sa examineze originilor multor efecte:cum este create memoria falsa si ce

se poate face pentru a fi minimizata?A devenit evident ca aceste intrebari de

prezicere si prevenire trebuie adresate teoriei dezvoltarii prin deplina intelegere

a fenomenului:falsa memorie.In acest articol exploram, explicaii contemporane

pentru aceste fenomen si efectele la copii si adulti inclusiv formarea,surse de

monitorizare si efecte imediate ale teoriei.Discutia noastra este impartita in 4

sectiuni.In prima parte vom rezuma presupunerile care stau la baza diferitelor

abordari teoretice.In a doua parte variatele efecte ale memoriei false sunt

descrise si interactiunile lor cu varsta,intarzierea si tipul de interogare .

Demonstratiile din laboratoare sunt suplimentate de exemplele din viata reala de

la medicina clinica. Dupa, examinam cum fiecare din aceste efecte sunt explicatedin diferite perspective teoretice. In final, adunam dovezile valabile ce favrizeaza

diferite eplicatii pentru efectele memoriei false si discutam implicatiile acelor

dovezi pentru teoretizarea ulterioara si pentru imbunatatirea performantei

memoriei.

BAZA : Memorii false si adevarate

Memoriile false se refera la o arie vasta de fenomene care au fost

observate in laborator, in decoruri psihoterapeutice si in alte domenii ale vietii

reale. Cateva memorii false par a fi generate spontan ca parte a intelegerii

normale. De exemplu, cei mai multi oameni vor pretinde ca isi amintesc


2/15

evenimente pe care ei doar le-au dedus. Ei spun ca isi amintesc ca li s-a zis

Pasarea se afla sub masa. desi li s-a zis de fapt Pasarea este in colivie.si

Colivia este sub masa.. Desigur, afirmatia Pasarea este sub masa este

adevarata(bazata pe celelalte doua afirmatii). Totusi, exista o diferenta intre

amintirea exacta a unei afirmatii auzite si relatarea unei inferente potrivite cu ce a

fost auzit. Aceasta diferenta este foarte importanta in sala de judecata in care

martorii sunt nevoiti sa marturiseasca despre experientele lor directe , mai

degraba decat despre inferentele lor sau teorii despre evenimente.

Alte memorii false par sa fie generate din surse exterioare . Ele sunt

implantate intentionat sau neintentionat astfel incat oamenii sa relateze

evenimente precum le-ar fi experimentat direct,care le-au fost sugerate. De

exemplu, subiectii dintr-un experiment s-ar putea sa vizioneze fotografii cuaccidente de masina ce contin imagini cu un indicator de STOP la intersectie. Ai

tarziu, catorva dintre subiecti li se spune ca era un semn de cedare la acea

intersectie. Cand subiectii indusi in eroare sunt intrebati de mai multe ori daca era

un semn de cedare la acea intersectie(un test da/nu), cel mai probabil ei vor

spune da, ca isi amintesc de acel semn de cedare. Chiar si cand li se da o alegere

fortata intre raspunsul corect semn de stop si raspunsul fals semn de cedare,

subiectii indusi in eroare sunt pasibili sa aleaga semnul de cedare deoarece a

aparut in slide-urile originale. Memoria privind evenimentele la care au fost

martori pot fi aparent deformate de sugestii verbale fara hipnoza,constrangere

sau alte masuri extraordinare.

Totusi, in literatura privind memoria falsa, memoriile sunt descrise ca fiinnd

adevarate daca evenimetele sunt rememorate ca si cum chiar s-ar fi intamplat,

fara infrumusetari sau sugestii irelevante. In contrast, memoriile mai presus de

experimentarea directa, care includ interpretare sau relatare, sau care neaga

experienta, sunt false. Memoriile false ar trebuie sa fie diferentiate de afirmatiilefalse. Memoriile false implica pretinderi despre amintire. Putem crede sincer ca

am experimentat diferite eveimente si putem sa simtim ca ne amintim detalii

concrete despre acele evenimente si totusi, sa nu fi trait niciodata acele

evenimente. Cum pot experiente pe care nu le-am trait niciodata sa devina o

parte a istoriei noastre personale?


3/15

Este memoria reprodusa sau reconstruita?

Pentru a raspunde intrebarii despre cum evenimentele care nu au avut loc

pot deveni parte a istoriei noastre , trebuie sa intelegem cum functioneaza

memoria, cum copiii si adultii isi amintesc. A existat pentru mult timp o tensiuneintre viziunile reproductiva si reconstructive ale memoriei. Conform viziunii

reproductive, memoria reflecta realitatea, chiar daca reflectia se poate degrada in

timp si ,in final, sa devina inaccesibila. Desi e usor sa parodiem aceasta viziune

precum un realism naiv, o versiune a memoriei reproductivetrebuie sa fie

asumata daca vrem sa acordam credibilitate memoriilor autobiografice.Intr-

adevar acest argument a fost adus de cativa priceputi in sanatatea mentala.Mai

exact, acei adulti isi pot aminti cu acuratete evenimente din copilarie, mai ales

cele traumatizante.O vedere reconstructive a memoriei arata maleabilitateamemoriei de a arata intelegerea experientei,mai bine decat experienta propriu

zisa,Intelegerea poate schimba trairea,experiennta .Aceasta recenzie a fost

transpusa in cartea de memorii a lui Lilian Hellman in cartea sa :,,Maybe,,:

Este de la sine neles c, n memoriile lor oamenii ar trebui s ncerce s spun

adevrul in memoriile lui si nu alt altceva.Poate timpul estompeaza sau sterge o

parte din amintire.Dar tu incerci,oricumIn timp memoriile devin neclare cu

goluri sau pierderi temporare.Ani intregi am fost amuzata sau nervoasa candoamenii repeat sau scriu povesti desprec mine ,despre ce am spus sau am

facut.Au fost cateva perioade cand nu au fost doar unele inexactitati.Desi

reconstructia poate fi corecta,impreunarea cu intelegere si cunostinte si cu o

experienta dezvoltata fac vulnerabila o eventuala distorsiune.La un nivel mai

formal,cercetarile au produs support evident pentru ambele recenzii.Aceste doua

evidente nu pot fi reconciliate apeland la slabiciunile metodologiilor acestea fiind

date informatiile corecte sunt in conflict.La un alt nivel mai formal cercetarile au

produs sustineri evidente ale ambelor recenzii.Atunci cnd deficienele suntabordate, datele sunt nc conflict (de exemplu, Reyna & Kiernan 1994).Probele

de asemenea, nu pot fi reconciliate pur i simplu, susinnd c memoria este att

de reproducere si reconstructiva (de exemplu, Loftus 1995). Aceasta funcioneaz

ca un compromis, descrie datele, dar nu ca teorie (pentru o discuie detaliat a

acestor probleme,


4/15

vezi Reyna & Brainerd 1995b). Teoriile tiinificenu trebuie s fie falsificate

susinnd c fie rezultatul, exactitatea memoriei sau inexactitatea, pot

indicaadevarul.Provocarea teoretic, atunci, este de a prezice cnd memoriava fi

exacta i inexacta, i de ce.Dei s-ar putea fi sugerat c eecul constructivismului

(de exemplu, faptul c memoria este reconstructiva), este discutabil daca se

poate falsifica, este util, cu toate acestea,s ia n considerare modul n care

constructivismul reprezint amintiri false. O astfel de evaluarea dac o versiune

modificat a constructivismului este realist dac detalii cu privire la fals de

memorie efecte infirma constructivismul, de exemplu, atunci este , uin probabil

ca,cu o versiune modificat poate fi salvat. Prin urmare, dei mai mare problema

de a prezice exactitatea memoriei in raport cu inexactitate este fundamental,

vom examina caracterul adecvat al constructivismului pentru inexactitate.

Trei ipoteze care astau la baza teoriilor despre memoria falsa

Se crede c constructivismul estesusinut doar de demonstrarea

faptului c memoria este inexact.Astfel, tradiional "explicaia" pentru amintiri

false este faptul c memoria este constructiva, c "erorile de memorie apar

deoarece cu experiena, evenimentele sunt integrate cu deduciii elaborri,

altele care merg dincolo de directa experien ".Din aceasta perspectiva,aparitia

semnalelor falsei memoriei pentru experienta si elaborarea experientei in care a

fost integrate.Elaborarea este considerate semantica in sensul in care reflecta

cum este inteleasa experienta.Oricum,admitem ca memoria falsa exista chiar si

cand sunt problem cu memoria , nu este nevoie sa folosim mecanismul propus in

constructivism pentru ca datele si precizarile nu sunt echivalente.Acolo sunt cel

putin doua motive pentru care memoria falsa nu este constructivista :sursele

monitorizate si teoria urmelor estompate. Aceste lucrari teoretice nu presupun

ca amintirile false sunt create de experiente care integreaza elaborari

semantice.Amintirile false reflecta un esec de monitorizare a surselor

informatiei.Sursa de monitorizare caracterizeaz cele mai multe cazuri de

amintiri false ca surs sau confuzii. Astfel, de exemplu, procedura standard

pentru inducerea externa a amintirii false implic prezentarea vizual urmata de

cea verbal. Intr-un test de memorie efectuat mai tarziu, subiectii care induc in


5/15

eroare este mai probabil sa declare ca ei au sesizat informatii gresite decat

subiectii controlati. In termeni de sursa monitorizata, acest efect poate fi descris

ca eronat atribuins informatii de la surse verbale catre surse vizuale. Daca sursele

monitorizate nu ar fi fost nimic altceva decat o reformulare a contructivismului,

oricum, ar fi vazuta ca o teorie de prisos. Din fericire, cercetatorii au inceput sa

clarifice diferentele dintre constructivism si modul de lucru prin sursele

monitorizate.

Asa cum mentionat mai sus, constructivismul indica faptul ca informatiile verbale

tarzii sunt amestecate cu informatiile vizuale timpurii, asadar, informatii

distorsionate sau memorii originale updatate; memoria incorporeaza multiple

surse de informative care ajuta la intelegerea anumitor evenimente. Conform

punctului de vedere a surselor de monitorizare, in orice caz, ambeleamintiri,vizuale si verbale, ar putea ramane separate si intacte, dar informatii

despre sursele lor nu pot fi accesate. Asa cum este, aceasta ipoteza implica

ghicirea, contrar datelor. Aceasta inseamna, subiectii care nu au acces la

informatii relevante pentru sursa decizionala pot doar ghici daca sursa a fost

vizuala sau verbala.

In orice caz, daca o presupunere familiar este inclusa, este posibil ca subiectii sa

delare ca au vazut un detaliu care induce in eroare: Cand un lucru sugerat estesupus testului, subiectii il pot recunoaste ca ceva care a fost prezentat de-a lungul

sesiunii experimentale si pentru ca acestia folosesc un criteriu familiar, indica

faptul ca ei pot sa isi aduca aminte ca au vazut acel lucru in evenimentul original.

Daca este mai departe presupus ca acel detaliu care induce in eroare va deveni

mai familiar decat cel original , atunci poate fi de asemenea prevazut ca acel

detaliu eronat va fi ales in favoarea celui original , intr-un proces de recunoastere

fortata.

Judecata lui Johnson, despre care s-a zis ca formeaza baza pentru raspunsurile

intr-o situatie standard, se bate cap in cap cu judecata surselor de monitorizare.

Ei s-au contrazis pentru faptul ca subiectii orientati catre judecata surselor de

monitorizare ar trebui sa faca mai putine atributii surselor pentru ca ei ar trebui

sa retraga informatii in memorie care sa le permita lor sa aiba judecata mai clara


6/15

despre surse. Conform surselor de monitorizare, informatia de la sursa nu este in

mod direct reprezentata de memorie. In schimb, memoria de la sursa este un

produs a unui proces decizional care implica evaluarea de caracteristici ale

memoriei, incluzand pofta de viata, detalii de perceptive, informatii contextuale si

inregistrari a unor procese interne reflective. Vorbind in general, sursele ar trebui

sa devina confundate una cu cealalta daca memoriile impart caracteristici

similare. Mai mult, criteriile constiintei strategice ar putea fi folosite pentru a lua

decizii de la sursa,de exemplu, sa foloseasca memoria pentru detalii vizuale ca pe

un criteriu pentru a decide daca sursele au fost vizuale mai mult decat verbale.

Cu toate astea, modul de lucru prin surse monitorizate asigura o conceptie

alternativa a efectelor falsei memorii obtinute folosind standardele proceselor

informatiilor eronate. Subiectii pot decide in mod gresit ca informatiile verbale auluat nastere dintr-un context vizual pentru ca li se par familiar, pentru ca imparte

caracteristici comune cu cele originale sau pentru ca subiectul nu reuseste sa

adune informatii relevante pentru a specifica sursa. Despre deciziile sursei

monitorizate se crede ca sunt bazate pe adunarea de calitati ale memoriei sip e

interpretarile a ceea ce este acumulat.Acest proces de luare a deciziilor este

influentat de doua variabile-cheie: fie ca procesul incurajeaza subiectul sa

acceseze informatiile relevante catre sursa decizionala sau ca informatia care este

accesata poate fi folosita pentru a descrimina cu incredere sursele. Oricum, mai

multi factori pot afecta aceste variabile precum amanarea, operatiile cognitive,

informatii contextuale, cunostinte de baza, inclinatii ale judecatei, asumptii ale

metamemoriei si teluri din present.

In cele din urma, cea mai recenta abordare teoretica a falsei memorii este teoria

urmelor estompate. Asemenea abordarii surselor monitorizate, teoria urmelor

estompate poate fi folosita pentru a explica fenomenele memoriei intr-o varietate

de procese. Spre deosebire de sursele monitorizare teoria urmelor estompateface asumptii relative despre factorii posibili de a influenta falsele memorii.Prima

asumptie este ca memoria nu este unitara ci mai degraba acele reprezentatii

cuvant cu cuvant in esenta sunt atribuite cu greu in parallel si sunt stocate

separate. Desi intelesul unei experiente este reprezentat in esenta, aceasta

reprezentatie nu este integrata in reprezentatie cuvant cu cuvant aceleasi


7/15

experiente.In ciuda acestor lucruri reprezentatiile exacte pot fi solicitate

independent dupa diferite indicii.In al doilea rand reprezentatiile exacte difera

prin durabilitate,acestea sunt mai vulnerabile la efectele de interferenta si devin

mai repede inaccesibile decat cele din esenta.Intr-un final uitarea este

caracterizata de dezingtegrarea urmelor,de fragmentarea gradual a amintirilor

asa incat aspectele unei experiente pot deveni disociate din cand in cand.Procesul

de dezintegrare,in acest caz poate fi reinstalat sau reversul procesului,de catre o

gtestre imediata mai tarziu repetand intrebarea si de catre reprezentarea

materialelor experimentate precum prin studieream,reproducerea exacta sau

partea unui test de recunoastere.

Conform teoriei urmelor estompate amintirile false apar in prima cauza din vina

esentei amintirilor care sunt atribuite in mod fals experientei.Esenta memoriilorar trebui sa predomine ca o baza pt memoriile false din acelasi motiv din care

acestea predomina in luarea deciziilor rational;durabilitatea lor relative.Totusi

intr-un test de tipul da/nu subiectii recunosc in mod fals inferentele asa cum le-au

fost prezentate ,apparent din cauza acelor inferente care solicita memoria pt

esenta propozitiilor prezentate.Similar intr-un test de forma da/nu,cu informatii

eronate subiectii pot recunoaste in mod fals informatiile vizuale gresite pentru ca

era necesara o memorie pentru esenta informatiilor vizuale.De exemplu subiectii

si-ar putea aduce aminte de esenta,adiica de indicatorul din traffic si acolo vor

raspunde ,,da,, cand vor fi intrebati daca a fost un indicator de cedare acolo.C a si

Reyna si Kiernan au discutat cu natura acestui tip de test(da/nu) face

diferenta.Efectele prezentarii ambelor informatii originale si gresite la fel ca in

procesele de alegere fortata,depend de accesibilitatea relative a memoriei

esentiale sau exacte.Tipic,memoriile exacte a informatiilor eronate sunt ami

accesibile decat acelea pemntru informatiile originale deoarece formarea este

prezentata mai aproape in timp.Aluziile verbale ale testului pot necesita memorii

exacte pentru a produce acceptarea de informatiiu eronate .

Asadar acceptarea de informatii gresite pot fi de asemenea sustinute de

retragerea memoriilor exacte din contextul gresit.Memoria exacta gresita este

acumulata cand ,spre exemplu,subiectii unui experiment isi aduc aminte de un

cuvant de pe lista anterioara;sau ,cand copiii isi aduc aminte de o propozitie pe


8/15

care cineva a mentionat-o dupa o poveste ca si cand ar fi facut parte dintr-o

poveste.Acumularea exacta a informatiilor eronate nu presupune asumptii

speciale in teoria urmerlor estompate in afara de acelea de a aplica memoria

exacta in general precum susceptibilitatea la interferente si uitarea.Brainerd si

Reyna presupun ca baza acestor judecati gresite este cateodata exacta mai mult

decat esentiala pentru ca ei au formalizat aceste asumptii intr-un model

mathematic care separa diferentele bazelor pt a accepta informatiile

eronate.Aceste baze diferite pt efectele falselor memorii pot fi de asemenea

impartite empiric de catre variati factori care au efecte cunoscute asupra

accesibilitatii memoriei exacte versus memorie esentiala si prin performarea unor

analize sensitive corecte precum dependent stocastica.

In final conform teoriei urmelor estompate amintirile false sunt in generalexacerbate in timpul care trece dintre elememntele originale si manipularile

subsecvente .Dupa oo lunga ama nare accesul la detaliile exacte precum imaginile

vizuale clare sau saurse de informative exacte vor fi negate precipitat sub

circumstante normale.Din cauza faptului ca uitarea este o dezinntegrare a unei

urme,aspectele unei amintiri pot deveni dissociate de la una la alta precum

memoria pt o propozitie sau pentgru sursa ei.S-a discutat ca sursa in particular va

fi uitata mai rapid decat miezul evenimentelor.Din cauza asta asa cum este

deseori sau tipic operationalizat in experimente este un detaliu exact.De exemplu

orice lista in care un cuvant apare este un detaliu de suprafata cvare poate fi

diferentiat de intelesul essential sau de esenta cuvantului.Sursele la fel ca

imaginile,emotiile,mirosurile si alte attribute specific devin dissociate de la

evenimentele petrecute in timp si cateodata ele devin reintregite eronat mai

ales ca ele sunt revizuite in mod selective si repetat.

In cea mai recenta versiune a teorei urmelor estompate,natura memoriei

reprezentate este diferita din cauza calitatii experientewi fenomenelor.Subiectiiapparent nu su constiinta indubitabila in interior daca isi traseaza reprezentatia

esentiala cand ei,de ex recunosc fals diferente adevarate asa cum le-au fost

prezentate.Fie ca reprezentatiile exacte sau esentiale pot oferi ajutor la

atributiile pe care anumite material,cuvinte,propozitii,imagini au fost in m,od

direct experimentate.ACeste idei sunt cateodata acompaniate de atributii specific


9/15

de exemplu ca materialul este amintit ca fiind opus de cel stiut sau ca a fost

prezentat de anumiti vorbitori sau ca a fost ajutat de imagini mentale.Lucrrile

recente abordeaz, de asemenea, gradul in care reprezentrile sunt sub control

contient ca hotrrilejudectoreti de recunoatere, precum i mecanisme la

care experienta fenomenelor este raportata pentru memoria falsa.Astfel, n

conformitate cu teoria din urm, amintirile false apar n dou moduri, dup cum

rezulta din recuperarea amintirilor, atunci cnd sunt numite pentru, recuperarea

amintirilor greite identice. Deoarece aceste amintiri au diferiteproprieti, toate

amintirile false nu trebuie s se comporte la fel. n special, factori deCreterea,

regsire de amintiri cum ar fi indicii legate semantic, ar trebui s

promovezeamintiri false de primul tip. Factorii care cresc accesibilitatea

stenograme,dezinformare, cu toate acestea, cum ar fi n mod repetat

prezentarea, ar trebui s promoveze false amintiri de-al doilea tip. Vrsta i

ntrzierea ar trebui s aib efecte vizibile, o data ce amintiri identice si esenta se

disting.De exemplu, adultii sunt mai mult capabil s-i aminteasc de informaii

originale textual, i de a rezista la interferene,amintiri ,sarcini identice, dar ei de

asemenea, pot sa-si aminteasca dezinformat. Dup o ntrziere suficient de

restricionare (alte intervenii), cu toate acestea, amintiri.Cu informaii ar trebui

s domine performanta de memorie, amintiri, inclusiv cele pentru sursa, ar trebui

s fie relativ inaccesibile.n rezumat, cele trei teorii au fost folosite pentru aexplica apariia de fals in amintiri. Cel mai vechi dintre acestea, constructivismul,

susine c memoria este inevitabil integrat cu interpretarea acesteia.Din punct de

vedere, amintiri false care sunt n concordan cu nelegerea de evenimente nu

poate fi amintiri adevrate.Sursa de monitorizare respinge ideea c memoria

pentru experiena este n mod necesar integrata cu deducii i alte surse de

informaii. Mai degrab, cererile false despre amintirile apar deoarece sursele lor

sunt confundate. Deoarece muli factori contribuie la deciziile surs,

inclusivsarcina i variabile strategice, de "amintiri false", adic, n moderonat,amintiri atribuite pot varia foarte mult.Potrivit unor teorii, memoria

pentru o experien real trebuie s fie distinsa de memorie. Cele dou tipuri de

memorii sunt codificate separat,i pot fi recuperate independent. Amintiri false

apar atunci cnd esena amintirilor este provocat n contexte care solicit

amintiri identice, i atunci cnd amintiri, i fragmente de memorie devin asociat


10/15

cu un context gresit.Din cauza diferenelor de durabilitate, uitnd esenta ar

trebui s produc cele mai multe cazuri de memorie falsa. n urmtoarele

seciuni, vom vrevizui mai multe descoperiri legate de amintiri false la copii i

aduli, cu ilustraii de la situaii din viaa real, n medicina clinic, i, apoi, discuta

modul n care aceste rezultate ar fi explicat din perspective teoretice diferite.

CARACTERISTICILE EMPIRICE ALE MEMORIEI FALSE

n aceast seciune, dovezi empirice cu privire la efectele de memorie false-la

copii i aduli este revizuit. Vom ncepe cu o schem de clasificare pentru efectele

de baz;Efectele sunt organizate de-a lungul unor sugestii externe, variaii cu

privire la efectele de baz sunt luate n considerare,inclusiv efectele care implic

testarea de memorie simpla, persistenta, monitorizarea surs, i discriminarea

pentru fiecare efect, rezultatele de laborator relevante sunt descrise. Pentru

multe dintre efecte, exemple sunt, de asemenea, prezentate n tabelul 2 de la

medicina clinica. (Exemplele nu sunt definitive, deoarece nu s-au observat n

condiii controlate.)Scopul este dublu exemplu. n primul rnd, ne propunem s

artm c rezultatele de laborator par a avea analogii n viaa real. n al doilea

rnd, am selectat exemple de la medicina clinica, pentru a ilustra faptul c

efectele fals de memorie se aplic la o gam de contexte importante n afar de

cele de drept. Procednd astfel, speram pentru a evidenia faptul c fals dememorie reflect, n general, funcionarea normal a memoriei ,procese, i, ca

atare, au potenialul de a compromite performana uman ntr-o gam larg de

activitati.

Efecte autosugestive

Pentru a ncepe, efectele memoriei false pot fi descrise ca ncadrndu-se de-a

lungul unei continuari care variaz de la sugestia cea mai mare parte intern ,la

sugestia cea mai mare parte extern.Efectele false de recunoatere a Bransford sicolegii sai, de exemplu, intr n apropierea sfritul intern a continuari, i, prin

urmare, au fost numite "autosugestie"n aceste studii, aa cum sa menionat mai

devreme, subiecii au manifestat inferene cand a fost prezentat. Acest lucru se

ntmpl probabil pentru c exemple prezentate, se bazeaz pe faptul c sensul

cuvntului in aceste texte recunoatere efectele false la copii i adults.Similar


11/15

Rezultatele care au fost obinute n paradigma spune / nsemna, n care copiii

susin cau auzit inferene n mod explicit n textele care au fost citite la ei, ceea

ce era confuz.Ei ca au spus ceea cetrebuia sa fie initial.De asemenea, par a fi

rezultatul unei identificri eronate de autosugestie, deoarece apare spontan.fr

nici un fel de construcii determinate de experimentator.Conform

constructivismului, hotrrile de recunoatere a xemplelor prezentate i de

inferene ar trebui s fie dependent, si mai uoara.Subiecii gasesc inferene

adevrae, deoarece acestea sunt n concordan cu ceea ce nseamn, nexemple

de propoziii (prezentate false sunt acceptate mult mai rar.} Dac o astfel

interferenta apare deoarece memoria este construit din nelegere, cu toate

acestea,recunoatere a prezentati neprezentat(dar adevarat) Exemple ar trebui

s fie dependent deoarece ambele sunt bazate pe o reprezentare semantic

integrata. Cu toate acestea,exemple de recunoatere a prezentat i neprezentat

adevrai n paradigma Bransford s-au dovedit a fi independente pentru copii i

pentru aduli, n ciuda semnificative efectele false de recunoatere a

independenei constatata canu suport nici un constructivism care include

detalii perceptuale i informaii suprafa de alt natur n functie de memorie de

reprezentare. Chiar dac au fost doar de memorie "un pic constructiv,"

recunoaterea hotrrilor judectoreti ar fi stocaste dependent (dei nu n

totalitate stabilite; Astfel, dei Bransford efecte mici sunt rezultatulproceselorinterne infereniale, aceste efecte sunt aparent independente detez de

recunoatere. Efectul Independena indic faptul c ntrebriledespre evenimente

asistat pot da rspunsuri contradictorii n cazul n care rspunsurile sunt bazate pe

reprezentri diferite de memorie, comparativ cu stenograme. Deci, de exemplu,

un martor s-ar putea spune c a auzit zgomote afara la ora 9:35, pe baza unei

memoriei de a privi la ceas, i mai trziu mrturiseste c a auzit "dup cin",

bazat pe o memorie eseniala,faptul c evenimentul a avut loc cndva n seara.

Acest lucru este analog cu subieci ntr-un experiment recunoatea afirmarea attprintez i inferen ca fiind prezentat sentina. Sau, dup o ntrziere, o victim

ar putea fi n imposibilitatea de a1. Autosugestie :Un pacient este internat la

spital. Printre mai multe simptome, pacientul are o temperatur ridicat.rezident

are o ordine n picioare ca pacientii cu o temperatur ridicat ar trebui s

primeasc culturi de sange. Acest pacient, cu toate acestea, refuz testul de


12/15

sange. n ziua urmtoare, participarea solicit rezident dac hemoculturis-au

fcut. n replic, c ei erau rezidente, care i amintete s fi vzut "culturi de

snge n ateptare", pecalculator seara precedent. Cnd au intereseze despre

rezultatele, cu toate acestea, ei descoper c a avut sngenu a fost niciodat trase

si nici un test de snge au fost efectuate. Rezident a amintit n mod fals a vedea

ceea ce el de obicei, s-ar fi vazut pe calculator.

2. Verbatim-Sinteza Independentei Efect:Un pacient viziteaz camera de urgenta

plangandu-se de dureri de spate severe, medicul camera de urgen indicpe

formularul care merge n diagrama pacientului c ibuprofenul va fi eliberat pentru

dureri de spate. Multe sptmni mai trziu,pacientul viziteaz grija sa primara.

medicul. Privind la diagram, un rezident ntreab pacientul dac acesta este

nc,innd ibuprofenul pentru dureri de spate, iar pacientul spune ca nu.Rezident discut pacient cu participarea,care apoi interviuri pacient. Participarea

ncepe "Deci, tu nu mai sunt luai medicamente pentru spate,durere? ", la care

rspunsurile pacientului" Da, eu sunt. "Cnd a fost ntrebat care medicament

este, pacientul crede n timp ce i spune "ibuprofenul." Dei pacientul amintit c

el a fost esenta a lua "medicament pentru spate, "el nu a reuit iniial s-i

aminteasc faptul c el a luat ibuprofen.3. Repetate Cuing Efect:Un pacient este

transferat de la unitatea de terapie intensiva la un salon de spital. Rezident ef

solicit rezident Ward i-l informeazc pacientul are bacteriemie , ulcere i,

eventual,pneumonie. Rezidentul examineaz pacientul care are inflamate

,ulcer.Rezidentul Ward discut starea pacientului cu asistenta de terapie

intensiv, care menioneaz pacientul ca are o temperatur ridicat (un semn de

infecie) i ulcer. Asistenta subliniaz de asemenea c ,culturile din sngele

pacientului au fost pozitive (care indic o infecie a sngelui). Pacientul primete

vaucomycin, un antibiotic folosit de obicei pentru a trata n spital boli cu

penicilin ,rezistente la infectii Staphlococcus. Staphlococcus,specii sunt gasite pe

piele cu ulcere decubitis. (Repetat leag de ulcere decubitis cu infecie,aparent

indicii considere c infecie a sngelui a fost cauzat de ulcere i, prin urmare, c

culturile 6. Efectul dezinformare:Un medic efectueaz o examinare fizic a

pacientului. n timp ce ascultai la inima pacientului printr-un stetoscop, el aude

un murmur cardiac aortic. Mai trziu, o ecocardiografie se realizeaz pe pacient


13/15

pacientul are simptome suplimentare, inclusiv dificultati de respiratie si sincopa

(de exemplu, episoade de a pierde contiin). Deoarece sincopa este

incompatibil cu un murmur regurgitative mitrala, de valori nu se abat de medic

notele lui i descoper (i corecteaz) eroare de memorie.Pacientul, de fapt, are

att aortic i mitral Not: Un rezident este un medic care este finalizarea de

formare avansat. Un medic care a ncheiat cursul ziua urmtoare., rezident

prezint pacientul la runde ca avnd bacteriemie.Atunci cnd participarea

ntreab despre sursa de bacteriemie, rezident indic faptul c este de ulcere

decubitis i c asistenta i-a spus c culturile de sange au fost pozitive pentru o

Staphlococcus. Cu toate acestea, n revizuirea diagram, notificrile care au

participat la pacientul a avut un piept x-ray n terapie intensiv dezvluind un lob

din stnga jos culturi pneumonie, i snge care au fost pozitive pentru

pneumococ. Astfel, sursa de bacteriemie a fost probabil pneumonie, mai degrab

dect ulcere decubitis cu pneumococ bacteria nu Staphlococcus.Vancomicina a

fost prescris nu pentru c pacientul a fost alergic la penicilina, din cauza

pneumoniei.4. Sursa-Monitorizarea Efect

ntr-o clinica de ambulatoriu, un rezident examineaz un pacient care are o

exacerbare a astmului cronic.rezident las pe scurt sala de examinare i ntlnete

un reprezentant al companiei de droguri n hol.Reprezentantul solicit semntura

rezident, astfel nct eantioanele de un inhalator de astm nou poate fi pus n

magazine,camer. Rezident completeaz examinarea sa a pacientului, i confer

cu participarea. Rezident recomand ca pacientul s fie pornit pe un inhalator i

participarea este de acord, cu toate c inhalatorul nou nu este menionat n mod

specific. n timp ce revizuirea mai trziu, diagrama pacientului, notificrile care au

participat la rezident are scris n diagram care participa la a recomandat

inhalator nou. Cnd medicii discut, rezident i d seama c el trebuie s fi

confundat cu participarea reprezentantului droguri ca surs de idee despre

inhalatorul nou. (Ambele medicii sunt de acord s recomande inhalatorul nou.)

5. Mere de memorie testarea efectului

Un pacient cu dureri n piept este admis la spital pentru infarct miocardic posibil

(un atac de cord). La momentul admiterii, pacientul spune ca el nu se confrunt


14/15

cu orice dificulti de respiraie, transpiraie sau grea cu dureri n piept, mai

trziu, am ~ ~ c interviuri studeneti pacientului i ntreab dac el a

experimentat dificultati de respiraie, transpiraie, grea sau cu dureri n piept

original. Pacientul neag c au avut aceste simptome,o or mai trziu, un rezident

solicit pacientul aceeai ntrebare, iar cele din urm pacientul spune "Eu nu cred

acest lucru.", pe,ziua urmtoare, participarea solicit pacientul despre aceleai

simptome. De data aceasta, ns,rapoartele de pacient c el i amintete c au

avut simptome cu durere n piept original.recunoasc exact (verbatim) expresia

facial a unei agresor, dar s fie n msur s amintim c esena expresia a fost

furios. Rezultate similare au fost observaten paradigma dezinformare. Cnd

subiecii primesc o recunoatere da-nu Testul, uneori, ei rspund "da" la att de

original (semn de oprire) i neltoare(semn de randament) informaii (Belli,

1989; Tversky & Tuchin, 1988; vezi, de asemenea, tabelul 2).(Reinei c, n

sarcina acestuia, se schimb de la tac "stop semn" pentru a "da un semn," doar ca

indicii schimba de la Exemple prezentate la inferene n tez

Bransfordrecunoaterea paradigm. Putem deduce c subiecii nu se bazeaz pe

esenareprezentri pentru ambele repere, deoarece judecile lor sunt stocastic

independente.Spre deosebire de autosugestie, efecte standard de dezinformare

intr n apropierea sfritul extern a continuum sugestibilitatea (a se vedea

tabelul 2). Aceste efecte sunt vi se solicit de evenimente externe, cum ar fioferite de dezinformare experimentatorul sau intervievatorul ntre autosugestie

i sugestie externe., mai multe tipuri noi de memorie falsa efecte au fost

identificate (de exemplu,, a se vedea Reyna in presa a).Efectele de testare sunt un

exemplu de acest tip intermediary.Efectul apare pentru acele elemente care sunt

legate de semantic,a prezentat elemente, dar, n general, nu pentru cei care nu au

legtur.De exemplu, n cazul n care cuvntul "mr" este prezentat pe o list de

studiu, i "fructe" este testat mpreun cu alte cuvinte prezentate i unpresented,

mai trziu misrecognition de "Fructe" va fi mai mare n comparaie cuunpresented cuvinte care nu au fost niciodat testate,adic cu oricare dintre

cuvintele prezentate, nu este la fel de ridicat de testare prealabil,memorie de

testare include att o manipulare extern, initialncercarea de recunoatere,

precum i un proces intern de mult ca autosugestie, n care a generat,sensul

sprijin recunoaterea fals.


15/15

Teorii Ale Memoriei False La Copii Si Adulti

Documents

Transcript of Teorii Ale Memoriei False La Copii Si Adulti