Preistoria teoriei literaturii

CONCEPT ESENTIALIST- INTERPRETARE ESENTIALISTA

SUNT NUMITI DE CATRE TEORETICIENI UMANISTI LIBERALI

DE CE?

EI AU O CONCEPTIE FOARTE CLARA ASUPRA OMULUI. OMUL, FIINTA = UNIC, ARE O

ESENTA TRANSCENDENTALA, NESCHIMBATOR, E FOARMAT DINTRE NISTE

CARACTERE PSIHOLOGICE, MENTALE INVARIABILE

ROLUL LITERATURII- REPREZENTAREA ESENTEI UMANITATII

CAUTAM IN LITERATURA- ESENTA UMANA

FALSIFICARE A LITERATURII

1.ESENTA LITERATURII TRANSCENDE ORICE TIMP SI SPATIU

INTERPRETAREA PERSONALA:

-SENS (UNIC)- LA ACESTA TREBUIE AJUNS

-SEMNIFICATIE (MAI MULTE)

SE POATE INTERPRETA ORICUM DAR NU E NEAPART SENSUL ADEVARAT, CEL

CARE TREBUIE DESCOPERIT

2.LITERATURA PREZINTA UN ADEVAR GENERAL CARE SE PROPOVADUIESTE

3.FUNCTIA LITERATURII – TREBUIE SA PROPOVADUIASCA VALORILE

SPIRITUALE ALE OMENIRII

POATE SA AJUTE CHIAR LA INDREPTAREA OAMENILOR, DEFECTELOR,

EVENTUALELOR RATACIRI SPIRITUALE ALE OMULUI

ARE O FUNCTIE APROAPE RELIGIOASA IN ACEASTA INTERPRETARE

4.ROLUL CRITICULUI E IDENTIC CU CEL AL HERMENEUTICULUI DE SENS

RELIGIOS

CRITICUL E CEL CARE ARATA CALEA INTERPRETARII

LB INTRANZITIV=> TRANZITIV

SA FACA USOR DE INTELES, SA DEZVALUIE ADEVARUL PE CARE IL EXPRIMA O

OPERA LITERARA

LEGITIMARILE UMANISTILOR LIBERALI

DEFINITIILE LITERATURII- CELE MAI FAIMOASE

SE LEGITIMEAZA DE LA ANTICHITATEA GRECO-LATINA

CE E LITERATURA?

1.PORNIND DE LA PLATON, ARISTOTEL

LITERATURA=MIMESIS

(sem. Genette trimite la mimesis)

Literature=O copie a realitatii

PLATON: in Republica, intr-unul din dialogurile socratice

-despre arta, poezie(in sens de literature)

Exista 1. O LUME A IDEILOR, un univers al ideilor, al adevarului, al esentelor pe care lumea asta

in care traim, LUMEA FENOMENALA o copiaza

Avem de-a face cu o INDEPARTARE DE ESENTA, DE ADEVAR

Literature= o copie a copiei, falsificare a esentei

“afara din cetate cu poetul” pentru ca falsifica esenta lumii

ARISTOTEL: Platon se inseala. Mimesisul nu e o copie a lumii reale si o pervertire a esentelor.

Literatura, prin copierea realitatii face o iluzie a realitatii nu o copie. Creaza lumi posibile iar

acestea nu sunt sinonime cu lumile reale. Se face ca copiaza lumea reala dar defapt copiaza esenta

umanitatii. Preia partile fundamentale, esentiale pe care ochiul unui om obisnuit nu le-ar putea

vedea.

APARENTA

ESENTA

Literatura nu e o copie a realului ci o esentializare a realului. Scoate din ea substanta.

Literatul se aproprie de filozof pt ca realizeaza fapte posibile adica lumi care merg spre esenta

existentei.

Istoric=/ literat

Credinta in puterea limbajului!

=>limbajul e aproape adamic

-Forta de a crea realitati

Lb. cratilic- care tine de lume, nu exista niciun impediment intre cuvant si lume- limbajul ca

prezenta si forta creatoare, mod de accede dincolo de suprafete

2. aristotel

Catharsis- lit. produce catharsis

Purificare prin arte, literature purifica

a. Fie eliminare- eliberare de frustrari, chestii negative

b. Sublimare- nu se elimina mila, empatia, frica ci se interiorizeaza, experimenteaza =>

innobilare

Se creaza mai multe existente, euri

Vieti paralele intr-un singur eu

Toti oamenii impart acelasi fond, spirit comun?

3.literatura inseamna a invata delectandu-te, cu placere

(horatiu, ovidiu)

Trebuie promovate valorile umaniste intr-o forma cat mai frumoasa.

“Doccere delictendo”

Obisnuita interpretarii

Despartirea Forma/continut

Forma infrumuseteaza ca sa cucereasca, sa aiba un impact substantial asupra omului.

Reactionam la fel indifferent de backgroundul nostrum

Acelasi cod aceeasi idée: suntem la fel.

Studii literare ABORDARILE DE DINAINTEA TEORIEI

- Reduse la un numitor comun:

Ce spune lit.? => abordare extrinseca, ce e inafara lit. conteaza

Si nu pe cum-ul ei.

Stiinte ale literaturii

=POZITIVISM

A.BIOGRAFISM- biogr. Autorului

Incearca sa explice intentia auctoriala pe baza biografiei autorului

(viata si opera lui…x)

Pt a intelege ce vrea sa spuna opera literara trebuia sa ai cat mai multe informatii despre autor.

Autor fetish- mitologie in jurul autorului

B.PSIHOLOGISM- scriitor scund,alcoolic=>opera?

C.ISTORICISM- impactul contextului istoric, social, politic asupra operei literare

Scriitorul nu poate fi desprins de contextul in care se naste, e un reflector al epocii in care apare.

1. Literature si filozofia

Fondul filozofic ajuta literature dar de foarte multe ori ideile filozofice exprimate din literature sunt

banale.

Ideile filozofice de la un anumit moment trebuie sa se reflecte in opere

->dar nu aici sta valoarea operei literare

C2 FORMALISMUL

Ideile de la care porneste, anti-preteoretice

-interpretarea nu mai e dogmatica ci relativista

-antiesentialism- literature nu are o functie sociala atat de mare deoarece identitatea nu e fixa

-nu se mai poate vorbi de mimesis(opera care esentializeaza realul) pentru ca nu mai putem spune

ACESTA E OMUL.

=>cele 3 mutatii fundamentale

Atacul la positivism e al sec.XX unde se pune o idée esentiala.

MUTATIE LINGVISTICA:

Semnificant

Semnificat

Pana la inceputul secolului 20 semnificatul era problema lingvistilor.

Criticii in schimb trebuiau sa ajunga la semnificant, sensul ultimo, sensul adevarat.

Marea problema: despartirea semnificantului de referent

Se descopera: printr-o opera tu nu recreezi realul si il modifici prin cuvant

DIRECTIA IMPRESIONISTA

Opera de arta in loc sa repr. Realul reprezinta cititorul, el este cel care da semnificatie operei.

-in loc sa descoperi intr-o opera esenta umanitatii, te descoperi pe sine, importante sunt emotiile=>

catharsis

Kant: autonomia artei, literature e autosuficienta, literature imi vorbeste mie.

Mitul: esenta umana e aceeasi, toti oamenii sunt la fel

FORMALISTII SE OPUN IMPRESIONISTILOR SI POZITIVISTILOR.

=>demitizare a esentei umane

-nu se lua in considerare CUM-ul

REFLEXIVITATE: opera nu e umanitatii ci sinelui=>baza modernitatii

FORMALISM

-2 adversari esentiali: Pozitivismul si Impresionismul

-cu impresionismul imparte conceptia de autonomia artei (arta de dragul artei)

-formalism-termen peiorativ, intitulati ca o forma de batjocura, sunt preocupati doar de forma,

decadentisti (=se rup de lume), propovaduiesc ruperea literaturii de lume

-1915: Moskova, ROMAN JAKOBSON infiinteaza CERCUL DE LINGVISTICA

-1916: alt oras, SLOVSKI infiinteaza SOCIETATEA DE STUDIU A LIMBAJULUI POET

-rolul formalistilor nu e doar legat de literature rusa, ei sunt redescoperiti in anii 50, influenteaza

toate marile universitati din America/europa si practice sunt parintii pierduti ai

STRUCTURALISMULUI.

Formalistii insista pe CUM-ul literaturii, demitizeaza importanta intentiei autorului, ajuta la

constientizarea artificialitatii studierii literaturii prin contextul filozofic, societatea, psihologia etc. -

>IMPUN ABORDAREA INTRINSECA, FORMALA a literaturii

Functioneaza prin mai multe concepte importante- toate insista pe autonomia literaturii:

Toti acestia sunt prieteni si colaboratori cu futurismul si avangardismul rusesc. Conceptia lor e

foarte esentialista, kantiana doar ca rupand arta de real ei incearca sa vada cum delimitezi

literatura de alta disciplina.

1.JAUSS: Obiectul studierii literaturii nu este literatura ci literalitatea, adica tocmai ceea ce face

dintr-o opera o opera literara.

Ce e literaritatea?

-cand studiem lit. pt a descoperii literaritatea, trebuie avut in vedere: relatiile interne ale textului

(=tensiunile, contradictiile, simetriile) care se stabilesc intre semnificanti, si nimic mai mult.

(Jakobson)

Constrangeri ale interpretarii in studiul literaritatii:

1.studierea literaturii in sine, inafara contextului

2.abordare directa a textului literar, delimitandu-se interpretul de prejudecati, presupozitii

Limbajul literar se opune limbajului obisnuit. 3 opozitii:

1.Lb. literar- motivat, adica nearbitrar

2.Lb. literar- autotelic, adica nonlinear

3.Lb. literar- autoreferential, adica nonpragmatic

Functiile limbajului:

orice comunicare are la baza niste elemente

emitator, mesaj, canal, cod, context

=>fiecare element indeplineste cate o functie

1.functia emotiva-accent pe emitator

2.functia conativa

3.functia metalingvistica- accent pe cod

4.functie referentiala-context

5.functie fatica- canal

6.FUNCTIA POETICA- MESAJ

2.INSOLITAREA-DEFAMILIALIZAREA

Arta e gandire in imagini- lumea redusa la simboluri

Arta face necunoscutul, cunoscut- simplifica lumea

=>ideea fundamentala a gandirii traditionale

MITURI- arta ar fi asa algebra si automatism- asta ar insemna ca simbolurile nu sunt nelimitate,

nu ar fi individualitate

=>PLEDOARIE

Pentru a reda senzatia vietii, pentru a simti lucrurile, pentru a face ca piatra sa fie piatra, exista ceea

ce se numeste arta.

Scopul artei: a produce o senzatie a lucrului, senzatia care trebuie sa fie o vedere iar nu doar o

recunoastere.

Arta inseamna eliberarea obiectului de automatismul perceptiv.

Procedeul artistic e un procedeu al insolitarii.Forma se complica, dificultatea sporeste, la fel si durata

perceptiei.

=>SE OPUNE FAPTULUI CA ARTA SIMPLIFICA LUMEA.

ARTA COMPLICA CEEA CE NI SE PAREA NOUA SIMPLU, ADICA INSTRAINEAZA

LUCRURILE BINE CUNOSCUTE, LE DEFAMILIARIZEAZA.

-trebuie luminate diferit lucrurile, lucruri banale trebuie instrainate

MODURI DE DEFAMILIARIZARE:

1.LA NIVEL LINVISTIC prin limbajul poetic/metaforizat- limbaj retardat, metafore socante,

rasturnarea topicii=> ai nevoie de durata perceptive

2.LA NIVELUL CONSTRUCTIEI TEXTULUI- defamiliarizarea reprezentarii

a.diferenta intre fabula si subiect*

fabula=ordinea fireasca,naturala a evenimentelor, cronologica,o succesiune de

elemente care urmeaza principiul temporalitatii si a cauzalitatii

subiect=liberalizarea fabulei, rasturnarea complete a ordinii, reconfigurarea

temporalitatii si a cauzalitatii – ACESTEA SUNT TEXTELE CARE PUN PROBLEME

b.defamializarea limbajului

3.CONCEPTUL DE DEFORMARE

Tomasevski-valoarea unei opere literare depind de gradul de defamilializare

=>dar ce se intampla cand aceasta defamilializare este déjà automatism?

=> Canonism

Insolitare

Canon

Inovatie

=>> O NOUA CONCEPTIE ASUPRA ISTORIEI LITERARE: nu trebuie sa se studieze autori

sau context ci forme literare, mai précis, DEFORMARI LITERARE.

Directii pentru acest nou concept:

1.parodiile- deformarile deci

2.aspectele marginale

VLADIMIR PROP: morfologia basmului

Descopera, 21 de functii ale basmului- basmele pot fi reduse la niste forme fixe.

Formalismul produce o mare demistificare si deziluzionare a literaturii dar si a interpretarii. Nu

sentimente, stari, idei redau textile ci structuri.

Realitatea si perceptia noastra asupra ei nu sunt congruente asa incat pana si cea mai intima stare

este redata printr-o forma artificiala, aceea se cere analizata, iar nu starea.

R.Barthes

C3 BAHTIN

Estetica receptarii

Ex1:Limbajul poate fi incarcat ideologic, ex. Nigger din coliba unchiului Tom

Autonomia limbajului literar- nu se poate face, limbajul aduce incarcatura ideological culturala

Ex2:inceputul din enigma otiliei- a cui e vocea?Maiorescu: estetul-narator?

Tehnica cand lasa naratorul la un personal- stil indirect liber- pare a fi, dar e mult prea tehnica

viziunea

A cui? Felix, narrator? A cui?

Se observa: cand analizam reducem totul la o viziune unica despre lume dar defapt sunt mai multe

si ne e greu sa spunem care e vocea adevarata (bahtin)

In literature cum se poate interpreta literatura intr-o singura viziune?-formalistii=> ARTIFICIAL

Vocile, fortele, perspectivele care nu pot fi reduse niciodata la o singura viziune- trebuie descoperite

(BAHTIN)

INTALNIREA CU ALT EU- o alta lume, nu exista fara oameni dar in momentul in care acest ego

al cititorului poate sa ne intoarca viziunea despre lume

Acest ego trebuie relativizat.

SLOVSKI- SA SCHIMBE PERCEPTIILE automatizate ASUPRA LUMII (functia literaturii)

Bahtin

1.niciodata literature nu se poate instraina complet de realitate si context

Exista elemente pe care oricat le deformeaza literatura nu le poate controla.

Ex. Initial jidan, nigger

2.intr-o opera literara se combina mai multe voci nici una dintre ele neputand fi considerata

centrala

Mihail Bahtin

1825, contemporan cu formalistii

-pe care ii contesta

DIALOGISM- orice interpretare, scriere inseamna asta

Confruntare de voci- adica viziuni asupra lumii

Exista viziuni bine clasate in mintea cititorului sau scriitorului si acestea sunt ori de diferentiere ori

de asemanare.

-stilul poetic- se regaseste constiinta artistica deci e clar ca limbajul va fi mai metaphoric

Acest dialogism se refera la restul literaturii.

(acest lucru revine in anii 60)

Ex.iubirea-“te iubesc”cand eu pronunt aceste cuvinte magice trebuie sa mai spun ceva “”te iubesc

ca…” pentru ca e defapt un discurs, aceste cuvinte poti sa le spui la mai multi oameni de asta

cuvintele nu pot fi neafectate de influente si concepte=> intru in dialog cu conceptul

-toate lucrurile din lume sunt déjà interpretate pe cand eu intru in contact cu ele

-perceptiile conceptelor se schimba pe parcursul timpului

=> omul se defineste doar in relatie cu ceea ce stie de dinainte=> o serie de prejudecati

Constiinta dialogismului=strainatatea care defineste omul

Singurul care poate avea o perceptie pura asupra unui cuvant- adam

POLIFONIE- mai multe voci in om ca individ, mai multe euri

Teoria celor 3 euri – bahtin

Limbajul presupune mai multe voci care se confrunta, inclusiv omul are mai multe voci.

CUM SE SCHIMBA INTERPRETAREA LITERATURII PORNIND DE LA ACEASTA IDEE

-CONSECINTELE PRACTICE ALE DIALOGISMULUI

1.ROMANUL POLIFONIC ex.Dostoievski

-se intersecteaza mai multe voci, viziunile despre lume se combina

Avem puternice conflicte interioare, personaje care se schimba, finale imprevizibile, sunt romane

deschise. (ex. Finalul din crima si pedeapsa, poate fi continuat)

-abia acum avem de-a face de un roman intrat in zorii modernitatii=>cand un romancier poate sa

redea polifonia interioara, dialogismul eului avem de-a face cu roman modern

Romanul monologic- ar fi romanul classic, personaje tip, final previzibil, nimic intamplator,

personajele nu se schimba, timpul liniar

=>noi cand interpretam literature inainte eram obsedati de tema majora si un fct de asta

organizam restul

Dar asa ceva nu exista, nu avem cum sa reducem toate vocile, sunt mai multe viziuni care intra in

conflict. (ex. Madame Bovary, singura viziune; fratii karamasov- multe viziuni toti oamenii)

Nu exista un singur sens, ne intereseaza diversele perspective ale lumii, nu ne intereseaza intentia

auctoriala, conflictele intre voci, polifonia.

2.TEORIA CELOR 3 EURI

1.eu pentru mine-EU MONOLOGIC, EU AUTIST

-a ma intelege prin lucrurile in care cred

(pasiuni, situatii experimentate etc.)

Eu singur stiu despre mine mai bine decat oricine cine sunt. M-am autodefinit, autoanalizat, in

relatie cu obiectele in care cred.

2.eu pentru celalalt-

-momentul in care eu ma defines in relatie cu un om strain

-eu manipulez intalnirea asta, transform persoana in obiect si ajunge tot la eul monologic

3.celalalt pentru mine- viziunea inedita, noua, pe care o intalnesc

Momentul in care eu accept ca un strain poate sa intervina in intimitatea mea si sa ma transforme

complet. Vocile, plurilismul- care ma instraineaza de mine si ma fac pe mine sa fiu altceva decat

ceea ce sunt.

Eu nu sunt eu, sunt decis/modificat de strain.

3.CRONOTOPUL

Definitia: relatia stransa intre timp si spatiu

Stabilirea clara a timpului si spatiului

E un fundal, nevinovat care nu ajuta la interpretare (inainte)

DEFAPT,e cel mai concret exemplu pentru dialogism si polifonie.

Un simplu cronotop anticipeaza o intreaga sau mai multe viziuni despre lume.

Functioneaza ca o punere in abis- anticiparea unor evenimente, a unor conflicte, anunta

personajele esentiale ex.Hora din Ion

Exemple:

-cronotopul romanlui latin, grec, cavaleresc, picaresc

INFLUENTELE TEORIEI LUI BAHTIN

-Bahin devine centru de interes in anii 70 cand accentul se pune pe Intertextualitate

JULIA KRISTEVA:Orice fiinta e un discurs despre sine, un text, niciodata perfect valabil. Ca sa ne

exprimam nu ne exprimam prin cuvinte ci prin texte.orice text asuma alte texte, e un dialog

continuu intre texte. Cand vrei sa reprezinti realitatea defapt reprezinti niste texte, viziuni despre

realitate.

MICHEL RIFFATERRE, GENETTE

2.POSTSTRUCTURALISMUL- il valorizeaza pe Bahtin pt ca nu mai exista sentimental in stare

totul e repetitive sau detasare, intram intr-un dialog cu acele stari

C4 STRUCTURALISMUL

Fundamentele structuralismului:

1.oul sau gaina?

critica literara se ocupa de albus

structuralistii merg la gaina

1. DIN CE GEN FACE PARTE- GASIREA GENULUI

2. CONTEXTUALIZARE

Structuralismul-

1.In opozitie cu directiile clasice: pozitiviste si impresioniste

-studiu intrinsic

-delimitare de prejudecati sociale etc.

*structurile de adancime ale unui text>corelarea structurilor unui text-curent, specie, imaginar al

unui scriitor, obsesiile tematice, obsesiile despre lume

2. Opozitia fata de formalism

FORMALISTII- cauta cursul noutatilor, deformarea

Structuralistii: dar sunt toti scriitorii asa de noi? Literatura nu poate fi gandita decat in relatie de

asemanare sau detasare.=> lit.comp., intertext., etc.

Genette

Formalismul- analizeaza numai codul si numai forma

Structuralismul- vrea sa puna in relatie codul cu mesajul, adica IMPACTUL CODULUI ASUPRA

MESAJULUI

-cum afecteaza codul mesajul

STRUCTURALISMUL- centru la Praga- 1929

Jakobson: orice se intampla in lumea asta, nu poate fi definit decat printr-un sistem

Mukarovsky: concept definit mai degraba de locul pe care il ocupa in system decat de enumerearea

Om-nu definit ca om anatomic ci ca om in relatie cu oamenii din jurNu pot interpreta o opera fara sa tin seama de sistemul din care face parte.

Ex.cum definesti un animal trebuie sa stii din ce perspectiva, prin CE COD, CE NORMA, CE DIRECTIE: anatomic, simbolic, etc.

REPREZENTANTI

M. FoucaultRoland BarthesJacques LacanGerard GenetteJacques Lacan

Nu exista o scoala sau un grup ci un fel de spirit care ii induce in aceeasi directie.

CLAUDE LEVI-STRAUSS-> le-a proiectat unor salbatici imagini din marile orase ale lumii, ei nu aveau nimic in comun, cand au vazut niste pasari au ridicat mainile=> au reactionat la ceea ce cunoaste-in existent noastra vedem foarte des doar ceea ce cunoastem- ne-am automatizat=>structuralismul vrea sa puna perceptiile automatizate ale omului in relatie.

Baza teoretica: 1.Saussure- teoria lingvistica, 3 idei majore: a.semnul este arbitrar- intelesurile sunt stabilite de conventiib.intelesul este relational- nu pot spune ce inseamna un termen decat pus in legatura cu contextul in care aparec.parole=/languelimbajul este polifonic, dar interpretarea mea nu e polifonicaeu trebuie sa dau lui langue un parole.Productia literara este un parole, dar consumarea/interpretarea este o limba, un langue, un ansamblu de elemente care tind a se aseza intr-un sistem clar.

Consecinte practice:Ce fac structuralistii?

1. Raporteaza textul la structure mai largi:a.conventiile unui gen/speciib.relatii intra-/intertextualec.structurile narrative/poetice generald.recurentele tematice, motivice, formale

2.Descompunerea/recompunerea textului in unitati minimale de sensRoland Barthes5 coduri ale textului-necesare unei interpretari complete:

-hermeneutic- intrebarile, enigmele, golurile-semic-recurentele connotative si tematice

-simbolic- polaritatile binare, antitezele, relatiile-proairetic (al actiunilor)- indicia evidenti ai dezvoltarii actiunilor-referential (cultural)- referintele textual la stereotipiile referitoare la

societatea, cultura si ideologia din realitatea exterioara

Wellek, Warren:Poemul=un sistem de norme in stransa legatura cu traditia, prin compararea si asocierea lor se poate la o ajungere si definireStraturi/norme-sonor al unitatiilor gramaticale, al realitatii reprezentate, al perspective din care este abordata lumea, al calitatilor metafizice (sublimul, tragicul, teribilul, sacrul)

3.rasturnarea conceptilor clasice/traditionale

a.autorul/intentia auctoriala->inainte fundamentala, odata cu structuralistii se ajunge la “moartea autorului”-opera in sine e independenta de autor, nu el da cheia de interpretare a operei. Ceea ce a ramas e un sistem, o structura.

b.mimesisul/copierea realitatii=limbajul nu copiaza realitatea ci o recreaza, asa si literatura regenereaza realitatea=modalitatea crearii efectul de verosimilitate intereseaza mai mult decat realitatea propriu-zisa

c.cititorul/interpretarea subiectiva (“cititor model”)-poate interpreta cum doreste, asa cum simteCititorul-construct la randul lui, e preconditionat de lecturi, de lumea in care traieste, tara, contextul-cititorul vine cu un anumit bagaj, e influentat de coduri etc.-cititorul model trebuie sa renunte la exterior si sa patrunda in opera

d.ofera identitate/legitimitate studiilor literare- cititor profesionist, educat, limbaj specific, particular, metodologie proprie