teoria energiei

8/19/2019 teoria energiei

1/8

MEDICINĂ TAOISTĂ Nivelul 1 Curs3

Introducere în teoria Qi-ului

Există trei tipuri de qi, trei forţe primare care susţin întreaga Creaţie: Qi al Cerului,Qi al Pământului şi Qi uman. Cine!ii au descoperit cum să utili!e!e Qi"ul şi cum săaducă la lumină calităţile #enefice ale acestuia pentru a aduce armonie şi ecili#ru încorp, minte şi mediul încon$urător. Există metode pre%enti%e cum sunt arta &eng 'ui,

(ai$i Quan şi Qi )ong, dar şi metode curati%e cum este *edicina (radiţională Cine!ă şiacupunctura.

+tunci când există ecili#ru şi armonie în mediul încon$urător şi fiinţa noastră %a fiîn ecili#ru. ineînţeles, pentru aceasta e ne%oie şi de o %iaţă spirituală corectă şi de oecili#rare a qi"ului grosier prin alimentaţie corectă, exerciţii fi!ice şi odină.

Qi-ul CerescCeea ce %ine de sus se numeşte qi ceresc şi este cea mai importantă forţă a naturii.

+cesta co#oară su# forma unei spirale de la toate corpurile celeste.Cel mai mult suntem influenţaţi de qi"ul 'oarelui, apoi de cel al -unii, al planetelor

sistemului solar şi în cele din urmă al stelelor. Qi"ul soarelui este cel mai important pentru

că fără acesta ar înceta orice urmă de %iaţă pe Pământ, iar dacă este prea puternic acestaaduce arsuri, dureri de cap, cancer de piele şi ciar moartea. -una de asemenea neinfluenţea!ă foarte tare, însă influenţa ei este mult mai su#tilă afectându"ne starea psiică,emoţiile, trăirile interioare. n fiecare moment al ciclului ei de /0 de !ile aduce un alt felde energie. +stfel, s"a o#ser%at că seminţele plantate cu două până la şapte !ile după lunanouă aduc o recoltă mult mai #ogată. 1e asemenea luna nouă influenţea!ă migrarea păsărilor şi ciclurile de reproducere ale animalelor.

2 componentă a Qi"ului Cerului este şi Qi"ul %remii. (emperaturile foarte scă!ute, precum şi cele foarte ridicate ne influenţea!ă foarte puternic. Pentru anumite persoanelipsa prelungită a luminii şi perioadele foarte lungi ploioase creea!ă depresii foarte puternice şi tendinţe de suicid.

Qi"ul ceresc este asociat cu timpul, care este direct asociat cu scim#area şitransformarea. (recerea de la !i la noapte, precum şi succesiunea anotimpurilor estere!ultatul acti%ităţii celeste. +stfel pentru feng sui este foarte esenţial momentul în carea fost construită clădirea şi acesta determină în cea mai mare parte personalitatea clădirii.

3


2/8

Qi-ul Pământesc*unţii, cursurile de apă, câmpiile, dealurile, pădurile şi diferitele tipuri de culturi

poartă în ele un tip diferit de qi, numit şi energie pământească, ce ne răneşte şi neinfluenţea!ă. Este o energie mult mai grosieră decât qi"ul Ceresc.

+stfel muntele ne prote$ea!ă şi ne oferă un suport psiologic, ne simţim mult mai

sta#ili atunci când există un munte în spatele nostru. n &eng 'ui, muntele este de natură4in, deci feminin, deoarece muntele ne poartă de gri$ă tot aşa cum o mamă îşi apără copiide orice i"ar putea afecta.

n &eng 'ui se studia!ă şi se foloseşte qi"ul generat de munţii naturali, precum şide cei artificiali 5clădiri înalte6 care încon$oară clădirea. 'unt foarte importanţi şi munţiiinteriori creaţi de mo#ile foarte masi%e şi pereţi interiori, deoarece aceştia aduc sănătateşi relaţii #une cu alte persoane dacă sunt în armonie cu celelalte elemente &eng 'ui.

'imilar cursurile de apă corespund energiei 4ang, masculine. n general #ăr#atuleste responsa#il să aducă prosperitate familiei sale. Qi"ul #unăstării se găseşte în lacuri,mări şi oceane şi este transportat de râuri, stră!i în exterior, iar de coridoare şi oluri îninterior. El curge prin uşi şi geamuri. (oate aceste lucruri sunt luate în considerare atunci

când se anali!ea!ă spaţiul de locuit şi de lucru al unei persoane sau al unei familii.Câmpul magnetic al pământului este o componentă a Qi"ului Pamântesc. +sociat cumomentul construcţiei unei case, orientarea magnetică caracteri!ea!ă esenţa su#tilă alocuinţei. (re#uie să înţelegem că câmpul electromagnetic influenţea!ă calitatea qi"uluicare intră şi 7locuieşte8 în casă. 'imilar, se cunoaşte că, liniile de curent şi aparateleelectrice din locuinţă ne afectea!ă sănătatea într"un fel sau altul.

Qi-ul Uman&iecare dintre noi a%em propriul qi pe care il primim la naştere odată cu momentul

primei inspiraţii. 'imilar unei amprente acest qi este unic. n &eng 'ui anul naşteriirepre!intă o informaţie foarte importantă. Energia în care ne naştem ne determină o

%i#raţie care poate fi compati#ilă sau nu cu cea a altor persoane şi cu cea a locuinţei. Qi"ul uman este parţial de natură electrică i magnetică dar anumite aspecte ale sale nu pot fișmăsurate şi înţelese cu cele cinci simţuri a%ând o natură mult mai su#tilă. +re douăcomponente, una fi!ică 5grosieră6 şi una metafi!ică 5su#tilă6, aceasta din urmă inclu!ânddestinul, norocul şi intuiţia.

Sheng Qi este energia %itală, qi"ul po!iti%. El transportă curenţii #enefici care nerănesc fiinţa. Când o#ser%ăm că un loc este plin de %iaţa, ecili#rat, că simţim o stare de #ucurie, că a%em foarte multă energie, acesta este plin de 'eng Qi.

'eng Qi"ul poate fi clasificat corespun!ător celor cinci simţuri. Sheng al văzului 9 grădini aran$ate, exterioare plăcute ale clădirilor, interioare

curate, aran$ate şi #ine structurate şi oameni fericiţi şi descişi. n general, 'eng al%ă!ului este tot ceea ce ne #ucură %ederea.

Sheng al auzului 9 fântâni, păsări care ciripesc, clopoţei de %ânt, gânguritul #e#eluşilor, anumite genuri de mu!ică. (re#uie să ştim că ceea ce noi considerăm plăcutau!ului poate să fie deran$ant pentru alţii.

Sheng tactil 9 suprafeţe netede, animale de casă, un sărut, un masa$, mătase, satin,catifea, o #aie caldă sunt exemple de seng tactil.

Sheng al mirosului 9 flori, parfum, arome şi mirosul mâncării sunt câte%a tipuri de'eng al mirosului. 1in nou, ceea ce noua ne face plăcere altei persoane îi poate face rău.

/


3/8

Sheng al gustului 9 mâncărurile gătite în casă, ciocolata, un %in sau licior #unsunt asociate cu 'eng al gustului, tot ceea ce ne face plăcere legat de acest simţ.

Exista Sheng Qi al celui de al şaselea simţ . Este %or#a de trăirile, emoţiile,sentimentele care ne aduc o stare de plăcere, este sentimentul de a fi îndrăgostit.

Sha Qi este energia distrugătoare, dăunătoare, qi"ul negati%, transportă energii

nefa%ora#ile, care ne influenţea!ă negati% starea de sănătate şi stările interioare. Cânda%em impresia ca suntem atacaţi de ce%a in%i!i#il, că ne simţim su#it trişti, fără energie,somnolenţi, indispuşi, percepem existenţa lui 'a Qi. n mod similar, 'a Qi este aferentfiecărui simţ:

Sha al v!ului 9 locuri întunecate, artă neagră sau care sugerea!ă %iolenţă, gunoaie,corpuri moarte sau aflate pe moarte şi orice considerăm că ne poate speria sau ne poateface rău

Sha al auzului 9 poluare sonoră, sirene, !gomot de trafic auto, muncă deconstrucţie, copii care plâng şi anumite genuri de mu!ică care sugerea!ă %iolenţă şi%i#raţii $oase

Sha tactil 9 funingine, praf, cenuşă, murdărie, crăpături, aşcii. +gresiunile sexuale

sau fi!ice sunt exemple în acest sens Sha al mirosului 9 poluare, alimente putre!ite, mirosuri pestilenţiale, miros degunoi, %apori de acid sunt câte%a exemple.

Sha al gustului 9 mâncare sărată, acră, putre!ită. i aici părerile sunt împărţite,alimentele de origine animală sunt sa pentru %egetarieni, iar în restul ca!urilor sunt'eng

Există şi un Sha al celui de-al şaselea simţ 9 atunci când ne simţim supra%egeaţisau urmăriţi, când simţim că ce%a nu este în regulă deşi nu a%em o explicaţie pentru acestlucru sau când a%em o stare tensională, mânie, frică, ură sau gelo!ie. (oate acestesimptome fiind cau!ate de re!onanţe cu fiinţe întunecate.

Teoria "in - "an#Conceptele de 4in şi 4ang stau de fapt la #a!a întregii metafi!ici cine!e. 'unt

principii opuse, dar complementare şi atemporale, fiind fundamentale în gândirea cine!ăşi cuprinse în unitatea (ai ;i"ului.


4/8

uman, ?ang repre!intă masculinitatea şi partea po!iti%ă a emoţiilor. +lte trăsături 4ang:expansiunea, dilatarea, agitaţia, partea de sus, partea stângă, exteriorul, lumina, !gomotul,căldura, !iua, al#ul, %ara, sudul, lumina soarelui, mişcarea, faţa, acti%ul, fermitatea,analiticul, exu#eranţa, agresiunea. +ceste trăsături nu sunt exausti%e. Cu efort minim, pri%ind cu atenţie împre$ur, puteţi deduce şi alte caracteristici care aparţin fie laturii 4in,

fie celei 4ang a %ieţii. Energia este în continuă curgere şi transformare, iar în decursulacestui proces ea îm#racă trăsături 4in sau 4ang, în funcţie de condiţiile în care semanifestă. +tunci când anali!ăm energiile din mediul încon$urător este #ine sa ţinem cont

că un lucru este 4in în raport cu altul care este 4ang şi in%ers. +celaşilucru se aplică la persoane şi la interacţiunile dintre ele. Cunoaşterea principiului 4in"4ang şi recunoaşterea lui în natură ne %a aduce o mai #ună înţelegere a %ieţii şi a posi#ilităţilor pe care le a%em în crearea uneiatmosfere armonioase atât în exteriorul, cât şi în interiorul nostru. Simbolul Taiji

+cest sim#ol repre!inta interacţiunea permanentă dintre 4in şi4ang. Precum cele doua feţe ale unei mone!i, 4in şi 4ang nu pot fi separate. 'im#olul ne

mai arată ca nimic nu este în întregime 4in sau 4ang, ci în fiecare lucru există şi opusulsău, care la început apare doar ca un punct, un potenţial al acţiunii sau stării şi care creşteîn timp.

@eţi găsi mai multe repre!entări ale sim#olului (ai$i, însă singura corectă este ceadin imagine, în care a%em 4ang pe partea stângă, a%ând maximul în partea de sus şi 4in pe partea dreaptă, a%ând maximul în partea de $os.

Aatura 4in sau 4ang a unui fenomen nu este a#solutB, ci relati%B. +ceastBrelati%itate se reflectB prin principiile de #a!B ale teoriei 4in " 4ang: "In mijlocul Yin-uluiapare Yang-ul, Yang-ul activeazã Yin-ul".

!oziţia "in -"ang #nterde!endenţa "in - "ang

$a!ortul de consum-alimentare şi intertrans%ormare dintre "in şi "ang &ivizibilitatea in%init' a "in-ului şi "ang-ului (eoria 4in " 4ang ne a$utB sB înţelegem relati%itatea existenţei: cBtre orice neîndreptBm atenţia %om putea constata modul în care el se transformB. Aimic nu rBmâne înstarea în care existB la un moment dat. 1upB !i %ine noaptea, dupB un anotimp un altul îi%a urma, sBmânţa rodeşte şi se transformB în plantB, din ouB ies pui, omul trBieşte şimoare, cine stB în %ârful picioarelor %a tre#ui sB co#oare, ş.a.m.d.

!oziţia "in - "ang (eoria 4in " 4ang susţine faptul cB orice fenomen natural, oricare dintre cele !ecemii de fiinţe 5toate pBrţile


5/8


6/8

Teoria celor $ ele%ente &'u (in#)


7/8

+) Controlul dintre cele cinci elemente presupune şi existenţa unor tendinţe opuse

ale acestora, prin care ele se controlea!B reciproc:A.a stinge 0ocul0ocul topeşte MetalulMetalul taie e%nule%nul dominB 2,%ntul pe care creşte2,%ntul îndiguieşte A.a+spectele generBrii unui element din celBlalt şi cel de interacţiune sunt insepara#ile. 1acBnu ar exista naşterea nu ar mai apBrea creşterea şi de!%oltareaM fBrB interacţiune nu ar maiexista ecili#ru şi coordonare pe durata creşterii şi a transformBrii. Ecili#rul relati%menţinut între generare şi interacţiune este cel care face posi#ilB creşterea normalB şide!%oltarea.

,)&ominarea i o!ozi ia ș ț +tunci când existB un exces sau o insuficienţB a oricBruia dintre cele cinci elemente, %or

apBrea relaţii anormale de generare şi de interacţiune, acestea fiind cunoscute printermenii de dominare şi de opo!iţie. 1ominarea presupune un atac asupra pBrţii care estecontrolatB, din cau!a slB#irii acesteia. 1in aceastB cau!B, relaţiile de control se %or tranforma în relaţii de dominare.

1e exemplu, metalul controlea!B lemnul. Dn situaţia în care lemnul este slB#itmetalul îl %a domina.

DnsuficienţB apB: 2,%ntul dominB A.a DnsuficienţB lemn: Metalul dominB e%nulDnsuficienţB foc: A.a dominB 0oculDnsuficienţB pBmânt4 e%nul dominB 2,%ntulDnsuficienţB metal: 0ocul dominB Metalul

!oziţia se referB la scim#area sensului normal al interacţiunii, din cau!aexcesului elementului ce ar tre#ui sB fie controlat. Dn acest fel, elementul care în mod

N


8/8

normal este controlat se %a întoarce împotri%a elementului ce îl controla şi i se opune. 1e exemplu, apa controlea!B focul. Dn situaţia în care focul de%ine foarte puternic else %a întoarce împotri%a apei şi %a exista relaţia focului ce se opune apei.

teoria energiei

Documents

Transcript of teoria energiei