DOCTRINE DOCTRINE ECONOMICEECONOMICE

““TEORIA ALEGERII PUBLICE.TEORIA ALEGERII PUBLICE.

JAMES BUCHANAN”JAMES BUCHANAN”

““Public choice” este o şcoală născută din Public choice” este o şcoală născută din nevoia de a înţelege statul ca agent economic nevoia de a înţelege statul ca agent economic care fixează regulile jocului şi este, în acelaşi care fixează regulile jocului şi este, în acelaşi timp, şi arbitru şi jucător.În jurul public choice timp, şi arbitru şi jucător.În jurul public choice graviteaza atât economisti cât si politologi, în graviteaza atât economisti cât si politologi, în cea mai mare parte provenind de la cea mai mare parte provenind de la universitatea Rochester (N. Y.) si de la universitatea Rochester (N. Y.) si de la Virginia Polytechnic Institute. Virginia Polytechnic Institute.

Cei mai cunoscuti autori sunt J. Buchanan Cei mai cunoscuti autori sunt J. Buchanan (laureat al Premiului Nobel pentru Economie (laureat al Premiului Nobel pentru Economie în 1986) si G. Tullock. în 1986) si G. Tullock. James M. Buchanan este considerat, alături de James M. Buchanan este considerat, alături de Gordon Tullock, fondatorul şi liderul şcolii Gordon Tullock, fondatorul şi liderul şcolii alegerilor publice (Public Choice) , teorie cu alegerilor publice (Public Choice) , teorie cu ajutorul căreia economiştii, dar şi politologii, ajutorul căreia economiştii, dar şi politologii, cercetează, folosind instrumentele cercetează, folosind instrumentele metodologice ale Şcolii din Chicago, metodologice ale Şcolii din Chicago, instituţiile politice şi modul în care acestea îşi instituţiile politice şi modul în care acestea îşi stabilesc reperele şi îşi realizează scopurile. stabilesc reperele şi îşi realizează scopurile.

Interogându-se asupra motivelor pentru care Interogându-se asupra motivelor pentru care economiştii justificau intervenţia statului plecând de la economiştii justificau intervenţia statului plecând de la ideea că piaţa este imperfectă, şi deci rezultatul ideea că piaţa este imperfectă, şi deci rezultatul intervenţiei nu poate fi altfel decât mai bun în intervenţiei nu poate fi altfel decât mai bun în comparaţie cu rezultatele acţiunii regulilor pieţei, comparaţie cu rezultatele acţiunii regulilor pieţei, Buchanan şi şcoala opțiunilor publice ajung la Buchanan şi şcoala opțiunilor publice ajung la concluzia că statul nu trebuie privit doar ca omogen şi concluzia că statul nu trebuie privit doar ca omogen şi imparţial, ci şi ( sau mai ales) ca spaţiu al conflictului imparţial, ci şi ( sau mai ales) ca spaţiu al conflictului dintre oameni ce au interese, slăbiciuni sau ambiţii dintre oameni ce au interese, slăbiciuni sau ambiţii proprii. Oamenii trebuie deci analizaţi, pentru că proprii. Oamenii trebuie deci analizaţi, pentru că deciziile lor nu pot să nu fie influenţate de interese şi, deciziile lor nu pot să nu fie influenţate de interese şi, în consecinţa, influenţează mediul instituţional din în consecinţa, influenţează mediul instituţional din care fac parte.care fac parte.

Prin teoria lor, James Buchanan si Gordon Tullock doresc sa Prin teoria lor, James Buchanan si Gordon Tullock doresc sa gaseasca raspuns la un sir de intrebari deosebit de delicate, gaseasca raspuns la un sir de intrebari deosebit de delicate,

cum ar fi:cum ar fi: Care este logica ascunsa a functionarii Care este logica ascunsa a functionarii

sistemelor politice bazate pe o democratie sistemelor politice bazate pe o democratie participativa?participativa?

Cit de rational si in folosul cui sunt cheltuiti Cit de rational si in folosul cui sunt cheltuiti banii publici?banii publici?

Ce interese economice se afla in spatele Ce interese economice se afla in spatele deciziilor luate de oamenii politici?deciziilor luate de oamenii politici?

Care este raportul dintre marimea impozitelor Care este raportul dintre marimea impozitelor platite de catre cetatean si calitatea serviciilor platite de catre cetatean si calitatea serviciilor publice de care beneficiaza acesta?publice de care beneficiaza acesta?

Cit de eficiente, din punct de vedere economic, sunt Cit de eficiente, din punct de vedere economic, sunt deciziile adoptate de parlament, guvern, partide deciziile adoptate de parlament, guvern, partide politice?politice?

Care sunt motivele adevarate ale comportamentului Care sunt motivele adevarate ale comportamentului birocratului (al functionarului public)?birocratului (al functionarului public)?

Cum sunt “produse” deciziile politiceCum sunt “produse” deciziile politice ??

James Buchanan a aplicat metode specifice economiei James Buchanan a aplicat metode specifice economiei pentru a analiza comportamentul alegerilor publice ale pentru a analiza comportamentul alegerilor publice ale votanţilor, ale liderilor de partid sau ale funcţionarilor. votanţilor, ale liderilor de partid sau ale funcţionarilor. Lucrările relevante citate la acordarea premiului Nobel Lucrările relevante citate la acordarea premiului Nobel drept contribuţii importante la dezvoltarea teoriei drept contribuţii importante la dezvoltarea teoriei alegerilor publice au fost: “ Calculus of Consent “ alegerilor publice au fost: “ Calculus of Consent “ (Calculul consensului) (1962), “ Limits of Liberty “ (Calculul consensului) (1962), “ Limits of Liberty “ ( Limitele libertăţii) (1974), “Freedom in ( Limitele libertăţii) (1974), “Freedom in Constitutional Contract” ( Libertatea în contractul Constitutional Contract” ( Libertatea în contractul constituţional ) (1978), “ The Power to Tax “ (Puterea constituţional ) (1978), “ The Power to Tax “ (Puterea de a impozita) (1980), “Liberty, Market, and State “ de a impozita) (1980), “Liberty, Market, and State “ ( Libertate, piaţa şi stat ) (1985).( Libertate, piaţa şi stat ) (1985).

Cercetările realizate în ţările occidentale din Cercetările realizate în ţările occidentale din perspectiva teoriei opțiunilor publice conduc la ideea perspectiva teoriei opțiunilor publice conduc la ideea că existenţa unui stat puternic nu este compatibilă cu că existenţa unui stat puternic nu este compatibilă cu preferinţele cetăţenilor. Buchanan constată că preferinţele cetăţenilor. Buchanan constată că mecanismele majoritare folosite în regimurile politice mecanismele majoritare folosite în regimurile politice occidentale blochează funcţionarea democraţiei în occidentale blochează funcţionarea democraţiei în profitul unor clientele ce se exprimă prin grupurile de profitul unor clientele ce se exprimă prin grupurile de presiune şi prin lobby-urile cele mai bine organizate. presiune şi prin lobby-urile cele mai bine organizate. Pentru a stabili remediile prin care să se oprească Pentru a stabili remediile prin care să se oprească extinderea continuă a Leviathanu-ului etatic, extinderea continuă a Leviathanu-ului etatic, Buchanan a simţit nevoia să stabilească un model de Buchanan a simţit nevoia să stabilească un model de referinţă în raport cu care să determine criteriile şi referinţă în raport cu care să determine criteriile şi sursele legimităţii politice. Această întreprindere de sursele legimităţii politice. Această întreprindere de filosofie politică va constitui esenţa cercetărilor din a filosofie politică va constitui esenţa cercetărilor din a doua mare carte a sa, “ Limits of Liberty “.doua mare carte a sa, “ Limits of Liberty “.

Teoria opțiunii publice se încadrează în cadrul Teoria opțiunii publice se încadrează în cadrul curentelor de gândire economica neoliberala, care s-curentelor de gândire economica neoliberala, care s-au revitalizat în a doua jumatate a secolului al XX-au revitalizat în a doua jumatate a secolului al XX-lea, pe fondul apariției unor fenomene negative, cum lea, pe fondul apariției unor fenomene negative, cum ar fi prezența simultană a inflației, șomajului și ar fi prezența simultană a inflației, șomajului și stagnării economice, crize valutar-financiare, precum stagnării economice, crize valutar-financiare, precum și criza întregii economii mondiale, criză provocata în și criza întregii economii mondiale, criză provocata în mare parte de cele doua “șocuri petroliere” din 1973 mare parte de cele doua “șocuri petroliere” din 1973 și 1979.și 1979.Teoria opțiunilor publice, deși este de dată recentă, a Teoria opțiunilor publice, deși este de dată recentă, a reușit să furnizeze o serie de explicații cu privire la reușit să furnizeze o serie de explicații cu privire la motivația votării, funcționarea grupurilor de interes și motivația votării, funcționarea grupurilor de interes și a acțiunii colective, a sistemului judiciar, a birocrației a acțiunii colective, a sistemului judiciar, a birocrației politice și administrative, a societătii umane politice și administrative, a societătii umane constituționale etc.constituționale etc.

Obiectivul esențial al școlii ‘’opțiunilor Obiectivul esențial al școlii ‘’opțiunilor

publice’’publice’’ școala ‘’opțiunilor publice’’ își propune să afle modul în care sunt

cheltuiți banii publici și în ce măsură și prin ce rețele și mijloace deciziile politice determină afectarea eficientă sau nu a resurselor.Protagoniștii economici din Blackburg-Virginia urmăresc să afle ce corelație există între sistemul politic,modul lui de funcționare ca sistem instituțional și optimul economic;ce legatură există între hommoeconomicus-politicus,comportamentul acestuia și binele colectiv;motivele birocratizării politice și economice și impactul acestui proces asupra eficacitătii sociale,etc.Punctul de plecare al construcției teoriei ‘’preferințelor publice’’ îl constituie analiza critică a statului,un stat intervenționsit de tip keynesist.Conform teoreticienilor A.C.Pigou,Paul Samuelson și Kenneth Arrow,piața nu găsește întotdeauna soluțiile cele mai bune posibile;mecanismele de piață sunt departe de a fi perfecte asa cum susține teoria neoclasică.A.C.Pigou consideră că pentru ca o piață să funcționeze bine este nevoie de intervenția statului,cu scopul de a corecta utilizarea ineficientă a resurselor prin mecanismele pieței libere,acolo unde nu se obțin rezultatele dorite.

Factorii de influienta asupra alegerii publiceFactorii de influienta asupra alegerii publice În primul rândÎn primul rând, prin politica publicã, coordonatele , prin politica publicã, coordonatele

alegerii publice se modificã dacã se transferã decizia alegerii publice se modificã dacã se transferã decizia unui unui decident privatdecident privat. Acesta poate avea libertate . Acesta poate avea libertate deplinã în cheltuirea resurselor financiare alocate de deplinã în cheltuirea resurselor financiare alocate de la buget, sau poate fi monitorizat şi controlat. În la buget, sau poate fi monitorizat şi controlat. În practicã, se recunosc trei modalitãţi de sprijin practicã, se recunosc trei modalitãţi de sprijin financiar al unei organizaţii din fonduri publice: financiar al unei organizaţii din fonduri publice: subvenţii, finanţare sau alocare parţialã. subvenţii, finanţare sau alocare parţialã.

Prin Prin subvenţiisubvenţii, se poate acoperi o anumitã cotã din , se poate acoperi o anumitã cotã din cheltuielile pentru un proiect, ceea ce are acelaşi efect cheltuielile pentru un proiect, ceea ce are acelaşi efect asupra alegerii publice ca o reducere a preţului asupra alegerii publice ca o reducere a preţului activitãţii subvenţionate, deci, modificarea restricţiei activitãţii subvenţionate, deci, modificarea restricţiei bugetare. bugetare.

Prin Prin finanţarefinanţare, nu se impun restricţii în ceea , nu se impun restricţii în ceea ce priveşte cheltuirea fondurilor, ci se ce priveşte cheltuirea fondurilor, ci se modificã numai restricţia bugetarã, care este modificã numai restricţia bugetarã, care este astfel, mai generoasã. astfel, mai generoasã.

Prin Prin alocare parţialãalocare parţialã, bugetul acordã o sumã , bugetul acordã o sumã cu destinaţie precisã pe care investitorul cu destinaţie precisã pe care investitorul trebuie sã o foloseascã în scopul specific. trebuie sã o foloseascã în scopul specific. Dupã folosirea acestei sume, restul investiţiei, Dupã folosirea acestei sume, restul investiţiei, dacã rãmâne dupã îndeplinirea scopului, dacã rãmâne dupã îndeplinirea scopului, capãtã aceleaşi implicaţii ca o finanţare capãtã aceleaşi implicaţii ca o finanţare simplã, banii putând fi destinaţi oricãrei simplã, banii putând fi destinaţi oricãrei activitãţi. activitãţi.

Echilibrul în alegerea publicã se atinge la Echilibrul în alegerea publicã se atinge la nivelul alegerii optime, ca in figura:nivelul alegerii optime, ca in figura:

Alegerea optimã în condiţiile deciziei Alegerea optimã în condiţiile deciziei publice prinpublice prina) subvenţii b) finanţare c) alocare parţialãa) subvenţii b) finanţare c) alocare parţialã

James M. Buchanan Jr.James M. Buchanan Jr. (n. (n. 3 3 octombrieoctombrie 19191919) este un ) este un economisteconomist americanamerican, , laureatlaureat al al premiuluipremiului Nobel Nobel pentru pentru economieeconomie în în 19861986 pentru contribuțiile sale la dezvoltarea pentru contribuțiile sale la dezvoltarea teorieiteoriei contractualecontractuale și constituționale fondate pe studiul și constituționale fondate pe studiul procesului de pregătire și luare a procesului de pregătire și luare a deciziilordeciziilor politicepolitice și și economice. Prin metode specifice economiei, Buchanan, a economice. Prin metode specifice economiei, Buchanan, a analizat comportamentul alegerilor publice ale votanților, ale analizat comportamentul alegerilor publice ale votanților, ale liderilor de liderilor de partidpartid, ale funcționarilor., ale funcționarilor.

Pe parcursul vieții sale academice este distins cu diferite titluri Pe parcursul vieții sale academice este distins cu diferite titluri onorifice printre care și onorifice printre care și doctor doctor honorishonoris causacausa în anul în anul 19941994 acordate de acordate de UniversitateaUniversitatea BucureștiBucurești și și Academia de Academia de StudiiStudii EconomiceEconomice din din RomâniaRomânia..

Buchanan este considerat fondatorul școlii alegerilor publice. Buchanan este considerat fondatorul școlii alegerilor publice. Importantă atât pentru științele economice cât și pentru cele Importantă atât pentru științele economice cât și pentru cele politice această școală a deschis noi perspective în politice această școală a deschis noi perspective în analizaanaliza instituționalăinstituțională..

Gordon TullockGordon Tullock (n. (n. 13 13 februariefebruarie 19221922, , RockfordRockford, , statul statul IllinoisIllinois) este profesor de analiza economică a ) este profesor de analiza economică a dreptului la dreptului la George Mason UniversityGeorge Mason University din Arlington, din Arlington, Virginia.Virginia.

Tullock a primit doctoratul în drept de la University Tullock a primit doctoratul în drept de la University of Chicago în 1947.of Chicago în 1947.

A publicat peste 150 de articole și 16 cărți.A publicat peste 150 de articole și 16 cărți. A publicat, în 1962, împreună cu James M. Buchanan A publicat, în 1962, împreună cu James M. Buchanan

The Calculus of consent Calculul consensului: The Calculus of consent Calculul consensului: Fundamente logice ale democrației constituționaleFundamente logice ale democrației constituționale , , tradusă în limba română de Paul Fudulu (București: tradusă în limba română de Paul Fudulu (București: Editura Expert, 1995). Aceasta este una dintre cărțile Editura Expert, 1995). Aceasta este una dintre cărțile fundamentale pentru teoria instituțiilor.fundamentale pentru teoria instituțiilor.

In concluzie putem mentiona ca prin In concluzie putem mentiona ca prin contribuţiile sale la teoria alegerilor publice, contribuţiile sale la teoria alegerilor publice, James M. Buchanan a schimbat gândirea James M. Buchanan a schimbat gândirea convenţională despre rolul guvernului în viaţa convenţională despre rolul guvernului în viaţa indivizilor. Prin lucrările sale, între care “ indivizilor. Prin lucrările sale, între care “ Calculus of Consent “ şi“ Limits of Liberty “, Calculus of Consent “ şi“ Limits of Liberty “, el a impus idei pe baza cărora, astăzi, el a impus idei pe baza cărora, astăzi, guvernele de pretutindeni (evident, sunt vizate guvernele de pretutindeni (evident, sunt vizate doar guvernele democratice) încearcă să-şi doar guvernele democratice) încearcă să-şi redefinească raporturile cu cetăţenii.redefinească raporturile cu cetăţenii.