Teofilact Al Bulgariei I II Corinteni

http://slidepdf.com/reader/full/teofilact-al-bulgariei-i-ii-corinteni 1/427
SFÎNTUL TEOFILACT AL BULGARIEI
T Î L C U I R I L A S F Î N T A S C R I P T U R
8/16/2019 Teofilact Al Bulgariei I II Corinteni
TILCUIREA EPISTOLEI ÎNTÎI CTRE CORINTENI
I A EPISTOLEI A DOUA CTRE CORINTENI A SLV1TULUI I PRE ALUDATULUI APOSTOL PA VEL
de
Sfîntul Teofilact, Arhiepiscopul Bulgariei tlmcit din elina veche în cea nou i
împodobi t cu fe lur ite înseninri de ctre
Nicodim Aghioritul
Florin Stuparu
Coperta Mon a Yel cio v
Ediia de fa reproduce traducereaMitropolitului Veniamin Costache,
tiprit de Mitropolia Bucuretilor la 1904.
© Editura Sophia, pentru prezenta ediie
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a României THEOPHYLACT, arhiepiscop de Oh rida. st.
Tîlcuirea Epistolei întîi ctre Corinteni i a Epistolei a doua ctre Corinteni/ Ferici tu l Teof i lact. arhiepiscopul Bulgariei; ed. îngrij. de Florin Stuparu.
Ed. a 2a Bucureti: Editura Sophia; Alexandria: Cartea Ortodox. 2005
I S B N 9 7 3 7 6 2 3 1 3 4
I S B N 9 7 3 7 8 9 1 3 5 X
I. Stuparu. Florin (ed. t.)
2 5 2 : 2 8 1 . 5
227.2/.3.07
TILCUIREA EPISTOLEI ÎNTÎI CTRE CORINTENI
A SLVITULUI I PREAL UDA TU LUI APOSTOL PA VEL
de
tlmcit din elina veche în cea nou i
împodobit cu fe lur it e însemnri de ctre Nicodim Aghioritul
Pricina epistolei întîi ctre Corinteni , dup Hrisostom, Teodorit, Teofilact i Icumenie"
Corintul este o mare cetate a Peloponezului. cu muli locuitori, aflînduse aproape de locul ce se numete Examilion. i era întru acea vreme plin de bo-
gie, de îne lepc iune i de mult e alte bunt i Apostolul Pavel a ptimit multe întru ac ea st ce ta te , pe nt ru c ac ol o, ar t în du i S e lui. Domnul Hr ist os ia zis; ..Nu te teme, ci griete i nu tcea 1 Pentru c lui sint cu tine. i nimeni nu va pune raîna asupra ta ca si fac ru. Cci am mult norod în cetatea aceasta" (Fapte IX:1). 10) Deci diavo lul, v zînd c ace ast ceta te mar e i cu muli locuitori inea adevrata credin a lui Hristos. a împrit pe Cretinii 1 ce se aflau întrî nsa i unii sau hirot onit de sine înv to ri i înv au , rupînd nor o- dul în dou: unii mergeau la oarecari din aceia i învau, socotindui pe ei mai îne lepi i av în d pute rea de ai în v a mai în e lep e t e decî t Pa ve l, iar alii mergeau la ceilali, socotindui pe ei mai bogai i mai puternici ai apra i ai
ocîrmui mai bine. i aa ocîrnuiiau Biserica Corintului, întreeînduse unul asu-pra altuia Deci acesta era cel dintîi ru al cetii Al doile a era c unul dint re Corinteni se împreuna trupete cu maica sa vitreg, i nu numai c nu era în- fruntat de ctre ceilali, dar i tulbura norodul i se mîndrea întâi înelepciunea cea din afar ' Iar al treilea ru era c unii din Corin teni, ca re se arta u oare- cum mai desvîrii decît ceilali, biruinduse de lcomia pîntecelui, mîncau
Ia aminte câepistolii aceasta, dup linduial. este atreia scris de fericitul Pavel precum /.ice Teodorii in precm întrea epistolelor Apostolului Ea urmeaz dup cea dimii i cea de a doua ctre Tcsaloniccni. Aceast epistol dup Melel ic sa scris in anul 22 dup înl- area Domnului (lomul I al istoriei bisericeti), (n aut.. Cuviosul Nicodi m Agli iorilul)
" Episcop de Trica. pe la anul 990, (11. m.)' Seim cu majuscul cuvinliil ..Cretin'" ca s art câ el numete un neam osebit, alctuit din cei bole/ai din loate cclelalle neamuri. Acesta e tumulul evl nou al lui Dumnezeu, noul
Israil. de vreme ce Iudeii au pierdut aceast vrednicie, atunci cind sau lepdat de Hris losDunine/.cii (u. in i
" înelepciunea lumeasc, trupeasc, ce se arat prin mijlocirea tapturilor. Aceasta e înelep- ciunea celor din afara Bisericii, a celor care nu se împrtesc de înelepciunea cea ..din lun ini'. cea duhovniceasc a lui Dumnezeu, singurul cu adevrat înelept. Despre aceast pnn în- elepciune din afar, care cuprinde unit iiinta omeneasca, va spune Apostolul c este ..nebunie" i ..iirieiuuc" înaintea lui Dumnezeu, cci nu duce la Dumnezeu, adic la mînluire (n. iu.)
crnurile pe care Flinif le jert feau idolilor i. mîncî nduIe în luntrul capiti lor. îi vtmau pe cei muli. Iar alii iari, pricinduse unul cu altul pentru
bani. se judec au la judectori i cei din afar i ali i, mîncîn d singur i prin biserici, nu ddeau i sracilor din bucate. i. iari, alii se tnîndreau cu darurile lor, i îi defimau pe cei ce aveau alte daruri i îi pizmuiau pe cei ce griau în limbi osebite. chioptau înc i în dogma despre înviere, zicînd c nu se scoal din mori trupul acesta ce moare Iar alii dintre dînii. pentru înfrînare,
îi lsau femeile. Alii , lsîndui capete le netunse sau nerase. umblau cu plete, ca filosofii cîineti (cinici). Deci, toate relele acestea aflînduse în Corint. Co rintenii au scris ctre Pavel, prin Stefanas. Fortunat i Ahaic. doar despre nunt i despre feciorie, lsîndule pe celelalte. Rspunzînd, Apostolul le scrie aceast epistol ii înva nu numai pentru cele scrise de ei, ci i pentai cele ce nu au scris, fiindc toate le aflase cu deamnuntul de la familia Hlois din
Corint. Deci rul cel mai mare al lor era c aveau dezbinri i prigoniri în Bi- seric, i acest lucru urma tot din mîndria i trufia lor, din care li se prea c
înva mai înalt decît ceilal i De aceea i Pavel mai întîi mîndria o doboar / '
Prin ..Elini", se îneleg aici toi paginii din împria romani motenitoare a aceleia elenistice întemeiat de Alexandru Machidon. care cuprindea aproape întreaga Iunie. (n. ni.)
' Bag de seam c Pavel avea douzeci de ani în slujba propovdui rii evangheliei cînd
scria epistola aceasta clrc Corinteni dup Hrisoslotu. ee zice ..Intru srcie eti? Ci nu în- tru atîta în cit era Pavel, care sa cercat i in foamcic. i in scle. i iu gollatc. Cci nu a ptimit aceasta intro /i. ci neîncetat osuferea. De unde e artat? Au/.il pe el însui zicînd: «Pînâ acum flmîn/im. i însetm i goi sintem» (/ Corinteni 4:11) O. minune! Atîta slav avind,
atitea suferea, al douzccclea anavind inlru propovduite cînd scria acestea!" (Cttvintuf 28 la
Epistola ctre Evrei), (n. aut.)
CAPITOLUL I
Pavel, chem ut Apostol
Vezi o, citi torul e! începutul epistolei acesteia, cum Apostolul in dat îi prihânete pe învtorii mîndri i mincinoi din Corint. Zice: Eu, Pavel, sînt chemat de Dumnezeu s fiu Apostol, adic trimis. i nu am aflat, nici nu am luat numele acesta cu înelepciunea mea, ci de la Hristos sînt trimis ca s în-
v ; nici nu mam hirotonisi t de sinemi dascl, pr ec um sînt cei ce v înva pe voi.
al lui Ii sus Hristos,
Hrist os zice este învtorul tutu ror i atunci, cum voi, Corint enii, îi însemnai i îi facei învtori ai votri pe oameni 0
prin voia iui Dumnezeu,
Zice: Dumnezeu ma chemat spre a fi Apostol nu doar c a fi fost vred-
nic, ci pentru c aa a voit. De aceea ma chemat i ma trimis, ca s fiu Apos- tol i învtor al vostru. Deci. cum alegei voi ali învtori mai întîi decît pe mine? Nu cumva sîntei potrivnici lui Dumnezeu, Care cu voia Sa ma chemat i ma trimis?
Ia aminte c aici prepoziia „prin" se zice i la Tatl, nu numai la Fiul, cum spun Arienii, care socotesc c Fiul nu este de o fiin cu Tatl, ci fptur, pentru c Evanghelistul Ioan a legat aceast prepoziie de Fiul, zicînd c „printrInsul toate sau fcut" {Ioan 1:3).
i fratele Sosten,
Cugetînd smerit, fericitul Pavel unete aici cu sinei i pe Sosten, cel mai
prejo s decit el i face ace ast a ca si ru inez e pe trufaii Corin ten i. carei defimau pe toi, socotindui mai prejos decît ei.
2 Bisericii lui Dumnezeu care este în Corint.
Scriind aici Pavel: Eu i Sosten (zicem) Bisericii lui Dumnezeu din Corint s fie ei har i pac e! e ca i cum lear zice Bise rica voast r, frailor, este Bi- serica lui Du mn ez eu ' Atunci zice cum avei voi aprt ori i înain testttori dintre oameni 9 i, dac sîntei „Biseric", adic „adunare", negreit trebuie s fii i unii, pentru c numele Bisericii nu este nume de desprire i de dezbinare, ci de unire i împreunâglsuire x
celor sfinii întru Hristos lisus.
Zice: Frailor, voi nu vai sfinit cu numele oarecrui om. ci cu numele lui lisus Hristos. Cum îns i în ce chip vai sfinit'1 Prin Simul Botez, iar nu prin înelepciunea ori bogia întru care v falii
celor chemai sfini.
Zic e: Iar aceas ta a crede voi, Corin tenii. în Hrist os nu este isprava vo as tr , fi indc nu ai venit la cr ed in a lui Hris tos de sinev. ci fiind ch em ai de Dum nez eu Cred ina pe care o avei îi are începu tul la Dum nez eu, cci, de nu var fi chemat El. voi nu ai fi crezut. Pentru aceasta zicea Apostolul i
Efesenilor . scriind „In dar sîntei mîntuii, prin credin, i aceasta nu de la sinev; darul e al Iui Dumnezeu" (Efeseni 2:5).
împreuna cu toi cei ce cheam numele Domnului nostru lisus Hristos
Zice: Nu numai vou. Corintenilor. v dorim s avei har i pace, ci i tuturor acelora care cheam numele lui Hristos.' J
Acest Sosten fusese mai mare al sinagogii Iudeilor i a cre/ut in Hnslos. la fel ea i Cnsp. arltisinagogul. i fiindc antipalul (proconsulul) Alunei. Galion. ii i/gonise de la divan pe Iudeii care il aduseser ladinsul pe Pavel acetia, ncavind norocul sl valme pe Pavel, lau prins pcacest Sosten i lau btut înaintea divanului (tribunalului) ca pe unprieten al Apostolu- lui. (Vezi lacapitolul ÎS. slih 17. al Faptelor i latilcuirea lui Icumenie deacolo ) (n. aut.)
* Iar Coresi zice c Biserica lui Dumnezeu sini sfinii cei chemai, ori adunarea credincioilor i a celor chemai la sfinenie Iar dumnezeiescul Hnsostom zice c ..numele Bisericii nu e nume de desprire, ci de unire i de unpreunglsuire" (cuvîniul iutii la epistolii aceasta) (n aut )
3 înc i Teodorii zice: ..Ii numete «chemai» i «sfini» ii unete cu cei care au crezul din loal lumea. învindui c toi cei ce au crezul in mîniuiioarca propovduirc se cuvine a fi
în tot locul; i ui nostru, i al lor;
Aici, Pavel amin te t e de Cret ini i de pretut indeni, ca s arate câ toi sînt oBiseric, în orice loc, sau cetate sau ar sar afla. i atunci [pare a zice] cum de sîntei dezbinai voi, Corintenii, întruna i aceeai cetate aflmduv 9
i a adugat iari zicerea „al nostru"' legat de ce a zis mai sus: „celor ce cheam numele Domnului nostru Iisus Hristos" 1 din pricina acelui „în tot locul" pus la mijloc. Aadar, a repetat zicerea „al nostru" adic Domnului nostru, i al lor i al tuturor celor ce cheam numele Lui ca s arate c Dom- nul este stpîn obtesc al tuturor Cretinilor. De aceea, acest „al nostru" nu se unete cu „locul", ci cu zicerea „Domnului". Unii îns, unind pe acest „al nostru" cu „locul", îneleg zicerea aa: „în tot locul: ori al nostru, ori al lor, adic
în orice loc în care ne aflm i noi, i ei ."
3 har fie vou i pace de la DumnezeuPrintele nostru i tle la Domnul lisus Hristos!
Toat noima, de Ia începutul epistolei pîn aici, este o salutare i se unete aa: „Eu, Pavel, chemat Apostol al lui lisus Hristos, i fratele Sosten zicem Bisericii lui Dumnezeu care este în Corint celor sfinii în Hristos lisus, chemai sfini, împreun i tuturor celor ce cheam numele Domnului nostru lisus Hristos în tot locul, i al nostru, i al lor s fie vou har i pace de la Dumne- zeuPrintele nostru i de la lisus Hristos!" Ca i cum lear zice: V urm s v bu cu ra i' Aadar harul i pacea sînt de Ia Dumnezeu, pentru c i mai îna- inte, fiind noi vrjmai i potrivnici lui Dumnezeu, prin darul Lui neam
împcat. i zice: Iar acum, fiindc avei dezbinri între voi, rog pe Domnul s rmîn amîndou acestea întru voi, Corintenii, ca s nu cdei nici din darul lui Dumnezeu, nici din pacea Lui. Deci zice cum v afierosii pe sinev oamenilor i cutai s avei harul i bunaplcere a unuia, sau s avei pacea altuia, înduplecînduvâ lor ca unor învtori?
4 Mulumesc
In toate epistolele sale, Apostolul ne înva s fim mulumitori lui Dum- nezeu. Aici îns întrebuineaz mulumirea mai potrivit i mai cu bun vreme.
unii întro cugetare, de vreme ce se alctuiesc împreun întni un trup al Stpînului Hristos." (n. aut.)
' Intru alte i/voade |manuscr ise, n m | se scrie ..i al lor. i al nostru' „i însemneaz c dumnezeiescul Apostol urineaz aici chip sritor, iar cuvintele lui vin în dup curgtor aa: (...) împreun cu toi cei ce cheam în tot locul numele lui lisus Hristos. Domnul i al nostru, i al lor" precum zice mai jos însui Teofilact. (n. aut.)
1 I
fiindc mul umi rea se face pent ru darul primit de cineva Iar darul nu este da- torie, nici plat, i aceasta dobora mîndria Corintenilor
Dumnezeului meu
Din multa iubire ce o are ctre Dumnezeu, Pavel iL însuete, nu minduL „al su" pe Dumnezeul cel de obte al oamenilor i al tuturor fpturilor. 1 1
totdeauna pentru voi pentru darul lui Dumnezeu,
Cu aceste cuvinte, Pavel îi înva pe Corinteni s mrturiseasc harul lui Dumnezeu, iar nu isprvile lor. Cci zice mulumesc pentru darul lui
Dumnezeu, iar nu pentru faptele voastre.
dat vou în Hristos lisus.
Zice: Mulumesc lui Dumnezeu pentru harul „dat vou în Hristos lisus", adic prin Hristos lisus, iar nu prin cutare sau cutare om. Drept aceea, pentru ce voi, Corintenilor, luai aminte la oarecari oameni, i nu luai aminte doar la lisus Hristos, prin Care vi sa dat darul?
5 Cci întru Dînsul vai îmbogit deplin întru toate.
Zicerea .,întru Dînsul" e în loc de: „prin lisus Hristos", adic: Mulumesc lui Dumnezeu pentru c vai îmbogit nu oricum, ci cu dumnezeiasca bogie i druire de tot felul; i, pe lîng acestea, pentru c vai îmbogit nu prin altul oarecare, ci prin însui Fiul lui Dumnezeu cel unul nscut. Aadar deci, cum putei voi acum s v artai nemulumitori lui Hristos, alegînduvâ ca în-
vtori nite oameni 9
întru tot cuvîntul i întru toat cunotina.
Cci este i cuvînt tar cunotin, ca atunci cînd cineva zice cuvinte multe, dar tar noime (adic înelegeri) vrednice de cuvînt. Este îns i cuno-
tin fr cuvînt, ca atunci cînd cineva înelege noime înalte, îns nu are cuvinte ca s le poat tlmci i altora. Voi îns zice avei i cuvînt, i cu
" Vezi despre zicerea ..mulumesc Dumnezeului meu" în tîlcuirea la Romani 1:8 i în
subînsemnarea acesteia, (n. aut)
notin dumnezeiasc 1", încît putei s înelegei noime mari i înalte, tlm
cindule prin cuvînt tuturor.
6 Astfel, mrturia lui Hristos sa adeverit întru voi,
Zicerea „astfel" se înelege aici în loc de: „prin care", adic: Prin acestea prin cuvînt i prin cunotina cu care vai îmbogit sa adeverit întru voi mrturia, a dic propo vdu i rea lui Hri st os. 1 1 Cci zice nu ai primit propo
vd ui re a cr ed in e i pr in în elep ciu ne a cea din afar, ci pr in min unil e i pr in da - rurile duhovniceti de care vai învrednicit.
7 încît tiu sîntefi lipsiri de nici un dar.
Cu dreptate sar nedumeri cineva i ar zice: Dar. dac erau nelipsii de darurile tiutului Duh. cum se face c. mai jos, Apostolul îi va numi ..trupeti" pe Corinteni? La aceast nedumerire sar putea rspunde c nu toi Corintenii erau duhovni ceti , i nici toi trupeti Astfel, Pavel spun e cele de acu m pentr u cei duhovniceti, iar cele zise mai încolo sînt pentru cei trupeti. Ori poate cineva ar zice i c la început, atunci cînd au primit credina, toi Corintenii lua- ser darurile Sfîntului Duh. dar în urm, lenevinduse, au ajuns s vieuiasc dup trup, iar nu dup Duh
'" Iar Fotic zice c. prin „cuvînt", sc înelege aici acela proorocesc, i poate prin aceasta searat cCorintenii se îmbogiser cu vorbirea intoate limbile (cci darurile limbilor priso- seau intru dinii . precum sc vede in multe capitole ale epistolei acesteia) Iar prin „cunot in-
a", se înelege tiina intnt dogme. i vezi tilcuirca zicerii: ..Dei sînt prost cu cuvînlul. dar nu cu cunotina'" (2 Corinteni 11:6). in subinsemnarc. (n. aut.)
13 Iar Fotie a îneles zicere;! „astfel" ca pricinuitoare, adic: E artat câ vai îmbogit cu cuvînlul i cucunotina din faptul c sa întrit intru voi propovduirca credinei inHristos
Acelai Fotie zice c ..mrturia lui Hristos" este on Halima Lui cea de bun voie i inînlu itoare. ori doar inomenirea Cmintuim pentru noi, ori hanii i danii minunilor decare se îmbo- giser Corintenii. cci acestea erau mrturie a credinei în Hristos i a dumnezeirii i mririi Lui. Zice: De vreme ce accsie daniri se afl bogale i adevrate intru voi, bine am zis c sîntei îmbogi i cu toele cuvi ntele i cuno tinele Cci cuvîntul i cunot ina erau parte din danmle Duhului, precum zice însui Pavel: ..Unuia, prin Duhul, se d cuvînt de înelepciune,
iar altuia cuvînt de cunotin, dup acelai Duh" (/ Corinteni 12:8).
Iar Teodorii. întrun glas cu Teofilact. ..mrturisire a lui Hristos" numete propovduirca. fiindc cei ce propovduiesc mrturisesc întrun chip oarecare, Cci Pavel zice aa. scriind lui
Tunotci: ..Mrturisesc drept aceea înaintea lui Dumnezeu. Celui ce înv iaz morii" (/ Timotei
6:13), i Domnul zicea: ..i sc va propovdui evanghelia aceasta a împriei la toate neamurile, spre mrturia lor" {Matei 24: 14). Iar ..adeverirea ninurisiri i" numet e lucrarea minunilor, cci prin acelea se dovedea adevrul propovâduirii evangheliei, (n. aut.)
13
ateptând artarea Domnului nostru lisus Hristos,
Aici. Pa ve l îi în sp i mî nt , fi indc le aduce ami nt e de a doua ve ni re a Mîn tuito rului. cci pe aceas ta o num et e ..ar tare" F. ca i cum lear zice: Deci, dac Hristos urmeaz s vin ca s v judece, cum de avei voi aprtori i în- v to ri pe al i i 9 Pe lîng aceasta, Apostolul arat i faptul c cineva trebuie s aib, împreun cu darurile duhovniceti, i celelalte fapte bune; pentru c în ziua Judecii, darurile nui vor folosi aceluia, dac el nu va avea viaa îmbu- ntit. i, zicînd „ar tare a Do mnu lu i" , face vdit c i acum Dom nul este de fa, dar Se asc un de i nu Se vede, iar atunci Se va art a fi Apost olul zi-
cea despre aceasta i în alt parte: „Viaa voastr sa ascuns împreun cu Hris- tos întru Dumnezeu. Iar cînd Se va arta Hristos. viaa voastr, atunci i voi v
ve i ar t a întru slav împ reun cu El" (Coloseni 3 :3 ) .
S Care v va i întri pe voi pînâ în sfîrit, nevinovai în :.iua Domnului nostru lisus Hristos.
Zic înd aici „D om nu l v va întri pe voi" , Pavel arat c cei din Cor int se cltinau; iar amintind de „nevinovie", el arat c erau supui învinovirilor Intru aceast epistol. Apostolul arat numele Domnului lisus Hristos mai mult decît întru celelalte, ca. prin aceasta, s le aduc aminte Corintenilor cu a
Crui mijlocire sau mîntuit i cu a'l Crui nume se numesc, fiindc se numeau „Cretini" de la numele lui Hristos. Fiul lui Dumnezeu, iar nu de la vreun nume de oameni
9 Credincios este Dumnezeu, prin Care ai fost chemai spre împrtirea Fiului Su, a lui lisus Hristos, Domnul nostru.
Zice: Adevrat este Dumnezeu 1 Iar dac este Dumnezeu adevrat i nea chemat pe noi. Cretinii, spre împrtirea Fiului Su. adic pentru ca s ne slveas c împr eun cu Fiul Su întru împria S a u atunci e artat c va îm- plini i cu fapta lucrul pe care la fgduit! „Ai fost chemai" zice de
Dumnezeu, nu ai venit de sinev la Dînsul 1
Aadar, cum de v mîndriiacum. ca i cum chemarea aceasta a lui Dumnezeu ar fi isprava voastr 9 (la aminte c, aici, acest „prin Care" sa zis mai descoperit pentru Tatl, i vezi la stihul 1 de mai sus.)
10 Roguv dar pe voi, frailor, întru numele Domnului nostru lisus Hristos,
Iar Teodorii, prin „împrtire ;i Fiului" înelege înfierea, (n aul )
14
Fiindc are s vorbeasc Corintenilor în chip mai înfrunttor, dumnezeies-cul Apostol apuc mai înainte aici ii roag „întru lisus Hristos". Nu e destul zice a v ruga eu singur, frailor, ci iau împreun cu mine, ca mijlocitor, i numel e Domn ului Hris tos , de la care v i numii Cretini Voi îns ai ocrit numele Lui i ai ales a v numi de la numiri de oameni. Aadar, numele lui Hristos s v fac s v înduplecai i s v supunei cuvintelor mele.
ca toi s vorbii ta fel i s nu fie dezbinri între voi.
i care este zice rugmintea mea 9 S fii toi întro glsuire i s nu avei între voi îndoieli i dezbinri. Cci se vede c, dintrunul, tot lucrul ce se dezbin se face multe; i ce folos este a se face multe din una, acestea fiind neîmplinite, i scurtate i, pe lîng acestea, pierzînd i pe acel unul? Aici, Apostolul anumi t învederat „dezbi nri " pe acelea ce se fceau între Corinteni. artînd astfel c ei se aflau înto stare ticloas
ci s fii întemeiai întrun gînd i întro înelegere.
Fiindc, mai sus, ia îndemnat s zic toi acelai lucru, ca s nu soco- teasc ei c le spune s se uneasc doar în vorbe, Pavel Ie zice aici s aib unire cu aceeai minte, adic s cugete la fel. i, fiindc unii cugetau la fel pentru un lucru, iar alii pentru altul, el adug s fie i „întemeiai întrun gînd", adi- c s cugete i s gîndeasc împreun aceeai despre toate lucrurile. îns, pen-
tru c muli se unesc dup înelegere, dar sînt osebii dup socotin de pil- d, cînd Cretinii au aceeai credin, dar nu au aceeai dragoste între dinii, atunci ei gîndesc aceleai lucruri i sînt unii dup gînd, dar se despart dup socotin de aceea aadar, dup ce lea zis s fie întemeiai întru acelai gînd, Pavel a adugat: „i cu aceeai socotin", pentru a nu se despri nici dup credin, nici dup socotin.
/ / Cci mi sa artat despre voi, fraii mei, de ctre cei ai lui Hlois,
Ca s nu tgduiasc Corintenii vinoviile acestea, Pavel aduce aici mr- turii. i, ca s nu se spun c plsmuiete martori de la sinei, el îi i nu-
mete, „Hlois" fiind o familie în Corint din care erau cei cei vestiser acestea. (i le zice Corintenilor „frai", cu toate c greiser; cci, chiar dac greeala cuiva ar fi artat, nu este oprit a numi cineva pe acela „frate" al su.) Dar nu a spus chiar numele acelora care îl vestiser, ci a zis numai familia din care se trgeau, ca s nui fac pe Corinteni vrjmai lor.
c între voi sînt neînelegeri.
15
Grind aici vinoviile Corintenilor ca din partea vestitorilor, Pavel a folo-
sit zicerea mai blînd, numinduIe doar ,,neînelegeri". Iar cînd vorbete ca din partea sa. numete vinoviile Corintenilor „dezbinri", lucru care este mai ru i mai mare.
12 i spun cil fiecare dintre voi zice: Eu sînt al lui Pavel, iar eu al lui Ap ol Io,
Zice: Nu o parte dintre voi, Corintenii, zice acestea, ci „fiecare dintre voi". Ins aceia nu ziceau aa „eu sînt al lui Pavel, iar eu al lui Apollo'"" ci Pa-
vel a alctui t cuvintele acestea asupra sa i a lui Apollo, ca pild, pr ecum o zice el însui mai încolo: „Acestea îns, frailor, leam prefcut întru mine i în-
tru Apollo" (/ Corinteni 4:6). Apostolul face aceasta ca s arate Corintenilor c dac este râu i sub vinovie ca cineva s zic: „eu sînt al lui Pavel", sau „al lui Apollo" sau „al lui Kifa" cu cît este mai ru a zice c sînt ai altor în-
vtori, farnici i mincinoi.
iar eu al lui Kifa,
Aici, Pavel a pus la ur m numele lui Petru, iar pe al su 1a pus mai întîi, nu pentru c se trufete i se mrete pe sine, ci tocmai pentru c îl cinstete mai mult pe Petru. La fel, cinstinduL mai mult pe Hristos decît pe Petru, La pus în urma acestuia, precum se vede mai jos. Cci Apostolul se pune mai în-
tîi pe sine în lucruri de rînd i nevrednice.
iar eu al lui Hristos!
Pavel nui mustr pe Corinteni pentru c spun c sînt ai lui Hristos, ci pentru c nu o spun toi întrun glas. Ori mai bine a zice Corintenii nici nu spuneau aceasta, ci Pavel o spune de la sinei, vrînd s fac mustrarea mai grea i s arate c Hristos era învtor doar al unei pri dintre dînii, socotin
Cine era acest Apollo in fi rt unsese Faptele Sfinilor Apostoli, zicînd aa: ..i un Iudeu oarecare. Apollo cu numele. Alexandrin cu neamul, brbat iscusii în CUVÎM, a ajuns in Efcs.
puternic fiind intru Scripturi. Acesta era învat calea Domnului i cu duh fierbinte gria i în- va cu scumptate cele despre Domnul, tiind numai botezul lui Ioan. Acesta a inceput a sc înfia in sinagog .. " i celelalte {i'apte 18:2426). La fel scrie despre acesta i in capitolul 19 al Faptelor, (n. aut.)
| | închipuind pricina sub obrazul su. al lui Apollo i al lui Kifa. apoi prihnindusc
pe sinci i pe Apollo c zice mai departe: ..De aceea, nici cel ce sdete nu este ceva. nici cel ce ud" (capitolul 3:7) Apostolul a uurat mustrarea i defimarea înelepilor i bogai- lor din Corint, (n. aut )
duSe asemenea cu ceilali învtori, dei Corintenii nu griau chiar cu aceste cuvinte.
13 Oare Sa împrit Hristos?
Cuvintul acesta al lui Pavel este plin de rîvn mînioasâ i de aceea se i zice în chip întrebtor: Lai împrit zice pe Hristos? Ai împrit Biseri- ca, trupul Lui 9 Unii îns, zicerea „oare Sa împrit Hristos 9 " au îneleso aa: A îm p r it Hr is tos Bi se rica Sa cu oam eni i, i o pa rt e dintr în sa a luat o El în-
sui, iar alta a dato oamenilor?
A r w cumva Pavel sa rstignit pentru voi?
Cu aceste cuvinte, Apostolul surp necuviina Corintenilor, i de aceea vo rbe t e nu ma i de sine. pe nt ru a nu p re a c zi ce ace st ea di n' zavi st ie fa de alii. Nu a zis îns: Nu cumva Pa\el va zidit, ori Pavel poart grij pentru
vo i? ci a zi s ceea ce ara t mult mai mult . iu bi re a de oame ni ce a ne po ve st it a lui Dumne zeu , aminti nd de Cru cea i de Patimi le Domnul ui i nu a zis: Nu cumva Pavel a murit pentru voi 9 ci: „Au doar Pavel sa rstignit 9 " ca s arate moartea cea osîndit i necinstit a Crucii pe care a primito Domnul
Oare întru numele lui Pavel vai botezat?
Zice: Am botezat i eu pe cîiva. dar nu iam botezat în numele meu. ci în tr u numele lui Hristos! Iar Pavel zi ce a ace as ta fi indc se tc ea pr ic in de dezbinare a se numi cei botezai de la numele oamenilor cei botezau. Zice: Nu cutai o frailor! cine este cel ce boteaz, ci întru al Cati nume botea- z! cci Acela este Cel ce iart pcatele celui botezat i îl face fiu al Su dup Duh, iar nu acela ce îl boteaz, orice ar fi, preot sau episcop.
14 Mulumesc lui Dumnezeu c nu am botezat pe nimeni dintre voi,
decît numai pe Crisp i pe Gaius,
Zice: De ce v flii voi, Corintenii. ci botezai pe alii 9 Eu mulumesc lui Dumnezeu c nu am botezat pe muli dintre voi, tar numai pe Crisp i pe Gaius IK Ins Pavel zice aceasta nu pentru c ar necinsti puterea botezului, ci
zavistie pizm, ur (n. in.)
* De acest Crisp pomenesc Faptele Apostolilor c a fost maimare al sinagogii iu Corint i c a crezut întni Domnul împreun cu toat casa sa. ..Cci zice arhisinagogul Crisp a crezul intru Domnul împreun cu toat casa sa. i muli din Corinteni. auzind, se botezau"
17
pentru a doborî mîndria Corintenilor c botezau, pentru c botezul este mare Tain, dar a boteza cineva nu e lucru mare.
15 ca s nu zic cineva c am botezat întru numele meu.
Pavel nu zice aici c cei din Corint spun acest lucru, ci zice: M tem ca nu cumva, crescînd i înaintesporind, s ajung rul i la aceasta. Cci, dac acum, cînd boteaz nite oameni de rînd i preamici sa fcut eres i dezbinare, atunci dac a fi botezat eu, propovduitorul i Apostolul sar fi sculat poate unii i ar fi zis c botez pe oameni întru numele meu, iar nu întru nume-
le lui Hristos.
16 Am mai botezat i casa lui Stefanas;
Adic: Am bo te zat famil ia i pe to i cei ce se aflau în casa lui Stefanas Mare i vestit era acesta în Corint. 1''
afar de acetia nu tiu s fi botezat pe altcineva.
Zice: Atît numi e dorit lucru a boteza, încît nici numi aduc aminte dac am botezat pe altcineva afar de casa lui Stefanas i de cei mai sus numii Atunci voi de ce v falii întru faptul c bo te zai 9
(Faptele Apostolilor 18:8). Dc asemenea. Faptele (în capitolul 19:29) pomenesc i de Gaius c era Macliidoncan i îinprcuncltor cu Pavel. ins fiindc Pavel scrie aici liotritor. c:
..nam botezai pe nici unul din voi, Corintenii. fr numai peCrisp i pe Gaius" urmeaz c i acest Gaius ar fi fost Corintcan. altul adic decit acela dccare scriu Faptele. Iar cumc acest Gaius era Corintcan, mrtunsele însui Pavel, scriind ctre Romani din Corint: „V
îmbrica/ pe voi Gaius. gazda mea i a biserici i toate" (Romani 16:23). i impreu nmrturisctc aceasta i îneleptul Teodorii, in precuvântarea la tîlcuirea epistolelor lui Pavel. (n. aut.)
19 Unii zic c acest Stefanas a fost acel pzitor al temniei care ia avui pe Pavel i pe Sila spre paz precum mrturisesc Faptele în capitolul 16. Se poate ca acest pzitor de temni s fi fost Peloponczian i apoi s sc fi mutat în Corint. Dc aceea i scrie Pavel ctre Cormieni la sfirilul epistolei (capitolul 16:15): ..tii casa lui tefan c este pîrg a Ahaici." (Tot aa. i femeia l.idia. vinzloarea de porfir. era din cctaten Tialirilor i sa mutat in Filipi. precum sc
vede în acelai capitol al Faptelor.) Ins pentru c. mai sus. Pavel a zis liotritor: ..Nam bo le/.ii pe nimeni din voi", din cei din Corint adic, i pcntni c Teofilacl zice c tefan era
vestit inCorint, iar Pavel zice c a fost ..pîrg a Ahaiei" pentru toate acestea aadar, putem zice cu încredinare c: toi cei pomenii aici dc ctre Pavel erau Corinteni. din mulii Corin- teni care snu botezat (precum zic Faptele 18:8). doar acetia au fost botezai de Pavel în Co- rint, i c acest tefan este altul, osebit de acel pzitor al temniei, pe care Pavel 1a botezat in Filipi De aceea i zicerea ..nu tiu dc am botezat pe altcineva" trebuie a sc în elege liotritor. adic. „în Corint nu ani botezat pe alii, nu i in ;iltc locuri", (n. aut.)
|g
17 Cci Hristos nu ma trimis s botez, ci s binevestesc,
Zice: Fiindc Hristos ma trimis s binevestesc, adic s propovduiesc evanghelia"", nu ca s botez. Cu toate c dup Teodorit Hristos lea poruncit pe amîndou, i a binevesti Apostolii (adic a înva), i a boteza ori ei înii , fr mij locire, ori cu mij locire, prin ucenicii lor, precum i Domnul se zicea c boteaz, dei El însui nu boteza, ci ucenicii Lui {Ioan 4:2). Cci zice: ..Mergînd. învai toate neamurile, botezîndule în numele Tatlui, i al Fiului i al Sfîntului Duh" {Matei 28:19) Dar cu toat e c Hristos a poruncit
Apostoli lor i s pr opovduias c, i s boteze Pavel zice aici c Hr is tos 1a trimis s propovduiasc, iar nu ca s boteze. Cci, cu adevrat, a propovdui
evanghelia este (dup Teodorit) un lucru mai cinstit i (dup dumnezeiesculHri sos tom) mai ostenit or decît a boteza, trebuind s ai suflet de fier Fiindc a îndupleca cineva pe vreun om barbar i Elin, hrnit i crescut in rtcire, i al strmuta din dogmele i credina sa printeasc, i al aduce la credina lui Hristos. i, mai ales. cu primejdia vieii tale acesta este lucrul unui suflet mare i brbtesc, iar a lua cineva pe un om pregtit i învat i al boteza, aceasta o poate face oricine arc vrednicia preoiei." 1
Dar poate c cineva ar zice: O fericite Pavele' dac nu ai fost trimis de Dumnezeu ca s botezi, atunci cum iai botezai pe acei cîiva? Nu am fost trimis cu dinadinsul ne rspunde Apostolul ca s botez, îns nici nu sînt oprit de a boteza. Cci am fost trimis spre lucrul mai mare, adic spre propo
vduirea evanghel ie i, îns nu am fost oprit ca s lucrez, i lucrul mai mic . adi¬c s botez.
dar nu întru înelepciunea cuvîntului, ca s nu se zdrniceasc Crucea iui Hristos.
Dup ce a doborît i a zdrnicit mîndria acelora care se fleau c boteaz. Apostolul se mut ac um i la cei ce se mîndreau întru înelepciunea din afar i zice: Dumnezeu nu ma trimis s propovduiesc evanghelia cu înelepciu- nea cuvîntului. adic cu bunlimbuie (meteug retoric), pentru ca „Crucea lui Hristos". adic propovduirea i învtura despre Cruce, s nu se vatme
* Nu c vorba de vreo carte a Evangheliei, ci de bunavestire a iiiintuini oamenilor prin li-
sus Hristos. aa cum sa artat pe larg in siibinseninnle tilcuirii epistolei câlre Romani, (n m.) J Vezi despre aceasta in subinsemnarea zicerii ..eu ani sdit. Apollo a udat" (/ Corinteni
3:6). ca s înelegi c Pavel calchiza (adic înva), iar Apollo ii boteza pe cei învai de Pa- vel (ii am.)
" încît zicerea ..Hristos nu ma trimis s botez" trebuie a se înelege aa: Hristos nu ina trimis eu dinadinsul pentru aceasta, ei s binevestesc i s înv. Dar. prin urmare, ma trimis i s botez, ori eu iustinii, eu miiiiilc mele. ori prin ucenicii mei. [...] (n. aut.)
19
i s se micoreze. Cci aceasta însemneaz zicerea „s nu se zdrniceasc", adic s nu rmîn propovduirea despre Cruce zadarnic i deart, avind nu-
mai cuvinte goale i ritoriceti, iar nu lucruri i fapte. Cci, dac Apostolii arfi vrut s propovduiasc cu limbuia cuvîntului, muli ar fi zis c au înduple- cat noroadele prin cuvîntul lor, iar nu cu puterea lui Hristos care era propovduit, i aceasta ar fi fost o zdrnicie i o vtmare a Celui ce Sa rstignit. Iar faptul c dumnezeietii Apostoli au propovduit cu cuvinte de rînd i obinui- te, arat c pe toate lea lucrat puterea Celui ce Sa rstignit 2 3
înc i întral t chip sar zdrnici i sar vtma Crucea, de pild: dac un Elin miar pune o întrebare dumnezeiasc, ce covîrete înelegerea minii, iar eu ma apuca si rspund din silogisme 4 i din înelepciunea cea din afar, atunci negreit a slbi i nu a putea si rspund, cci cuvîntul firii omeneti nu poate arta noima ce mi sa dat de sus. i astfel, slbiciunea dovedirii sar
socoti c este neputina credinei i, prin urmare, Crucea i Hristos ce a muritpe Cruce sar zdrnici, adic sar socoti tar folos.
18 Cci cuvîntul Crucii este nebunie celor pieritori.
în Corint erau oarecari necredincioi, care rîdeau de Cr uc e i ziceau: Cu adevrat este nebunie a propovdui cineva un dumnezeu rstignit1 Cci, dac cel rstignit ar fi fost Dumnezeu, iar fi ajutat luii i sar fi izbvit cînd era rstignit! Iar cel ce nu a putut scpa de moarte, ci a murit, cum ar fi putut s se scoale din mori 9 Deci era firesc ca dreptciedincioii de acolo s stea împo- triva necredincioilor acestora care judecau dup înelepciunea din afar, tul bur înduse i nesuferind a huli ace ia Crucea. Pentru aceas ta, Pavel le zice aa: Frailor, s nu vi se par lucru de mirare c necredincioii hulesc Crucea, cci cele date de Dumnezeu credincioilor pentru mîntuire li se par nebunie necredincioilor i celor pieritori. Iar „cuvînt al Crucii" numete propovduirea Crucii lui Hristos ce Sa rstignit.
iar nou, celor ce ne mîntuim, ne este putere a lui Dumnezeu.
Zice: Nou, celor ce credem i ne mîntuim, propovduirea Celui rstignit ne este „putere a lui Dumnezeu". Cci propovduirea Celui rstignit arat putere i
;1 Iar faptul c Duhul, Cel ce ia dniit darurile cele mari lui Pavel. i lea druit i pe cele mici i proasle [..fr însemntate", n. m ]. precum erau formele retorice, vezi la îneleptul Fo- lie, la subînsemnarea zicerii ..on slujba. întm slujire" (Romani 12:7) i a zicerii ..dei sînt prost cu cuvîntul, nu sînt cu cunotina" (2 Corinteni 9:6). (n. aut.)
* si logism raionament deductiv compus din trei pri. în urma cruia cea de a treia judecat (concluzia) se deduce din prima (preiniza major), prin mijlocirea celei de a doua (pre
miza minor), (n. rn )
înelepciune Arat puterea, fiindc Cel rstignit a biruit moartea cu moarte a Sa, fiind covîrire a puterii s cad cineva i. czînd. sl biruie pe acela care la
doborit."" Iar înelepciunea o arat prin faptul c Cel rstignit ia mîntuit pe ceipierdui întrun chip cu totul înelept, adic prin mijlocirea Crucii.
19 C scris este: „ Voi pierde înelepciunea înelepilor i priceperea celor învai o voi strica " (Isaia 29:14).
Faptul c prin „pieritori" ia numit pe înelepii cei din afar i pe ritori,
este adeverit de ctre Apostol i din Scriptura, de la Proorocul lsaia, cci prin acela a zis Dumnezeu; Voi pierde înelepciunea înelepilor celor din afar, adic o voi arta nefolositoare i deart! Care lucru, adic a fi nefolositoare, nu e însuire a înelepciunii, fiindc înelepciunea trebuie s tle folositoare oa-
menilor. i zice voi lepda priceperea acelora ce li se pare c îneleg cuvi ntele ce le ascu nse! Iar ce este pr iceper ea sau îne legerea, vezi la subînsem narea zicerii „Do mnu l îi va da îne legere întru toat e" (2 Timotei 2:1).
20 Unde e îneleptul? Unde e crturarul? Unde e cercettorul acestui veac? Au nu a fcut Dumnezeu nebun înelepciunea lumii acesteia?
:
" i îneleptul Coresi zice c puterea Cnicii a strlucii nu numai de sine. ci i dup pro povflduire. fiindc acei puini Apostoli care erau ludei de rind. pescan sraci i neînvai au supus Cnicii toate neamurile i iau biruit pe draci, pcatul, moartea, iadul, pe împrai, pe tirani, pe Elini, pe barbari i toate credinele, oal ingro/.irca i schingiuirea. i toate acestea leau isprvit în scurt vreme
Vrednice de laud sint i cuvintele pe care Ic scrie despre aceasta vestitul Veneti c cel Nou. uiminduse i zicind: ..în cc chip au înduplecat acei pescari neamurile cele cu muli dumnezei s cread întrun singur Dumnezeu i cum au ajuns s le cureasc minile i si fac duhovniceti'! (...) Cum au izbutit si strmute din amgitoarele îndulciri ale simuri- lor, i s le cureasc toate patimile i si fac înelepi i înc mai mult decît înelepi?! i. mai ales. cum de iau înduplecat s sc închine unui Om necinstit cu moarte de cruce i cum de au schimbat in ochii lor nebunia Cnicii întru înelepciune? în ce chip iau înduplecat pro- povduitorii Celui rstignit penoii lorurmai s se lepede de foloasele lumeti i s triasc
întru defimare, intru smerenie i în ocar, s defaime tot felul de dureri i de munci, s stea împotriva tuturor ispitelor i s slâni iasc piu la moarte inlm o învtura ale crei rspltiri sini in cealalt via'.'! în ccchip aadar pescarii, adic vântorii de pete, sau fcut vântori de oameni'.' in ce chip. în vremea a mai puin de cincizeci de ani. au îmbriat aceast nou
învtur atîlca neamuri osebite?! în cc chip granulele de mutar sa fcut copac mare'.'! în ce cbip a umbrit atîlca locuri copacul acesta'.'!" (Despre cretinism, capitolul 37). (n. aut.)
21
crturarul?" Iar „cercettor" 1a numit pe acel ce întru a lui cercetare i cuge-
tri ia cunotina tuturor celor ce sînt i socotete c le înelege pe toate, 2 0 i
Ap os to lu l zi ce c nic i unul din ace ti filosofi, i c rt ur ar i i cer cet t or i nu au
putut s ne mîntuiasc, ci acei pescari, oameni de rînd, neau slobozit din rt-
cire i din necredin.
Iar aceasta: „a fcut nebun Dumnezeu înelepciunea lumii", se tîlcuiete
aa: Dumnezeu a artat c înelepciunea lumii e nelucrtoare i a vdito c
este nebun i fr de minte, fiindc ea nu a putut s afle adevrata cunotin
de Dumnezeu
21 Cci de vreme ce, întru înelepciunea lui Dumnezeu, lumea
nu a cunoscut prin înelepciune' pe Dumnezeu Dumnezeu
a hinevoit si mîntuiasc pe cei ce cred prin nebunia propovduiii.
Aici , Ap os to lu l sp un e pr ic ina pen tru ca re a în ne bu ni t în el ep ciu ne a cea din
afar. Cci „lumea nu a cunoscut pe Dumnezeu" cu înelepciunea ce se arat
prin mijlocirea fpturilor, fiindc i cerul, i pmîntul, i toat zidirea îl pro-
povduiesc pe Fctorul a toate cu înelepciunea ce se afl întrînsele, cum
spune dumnezeiescul David: „Toate întru înelepciune leai tcut" (Psalm
103) i Teologul Grigorie: „Care dintre fpturi nu sa alctuit cu înelepciu-
ne?" {Cuvîntul al doilea despre Fiul). i de vreme ce „lumea", adic cei ce cuget cele ale lumii, nu a cunoscut pe Dumnezeu cu înelepciunea ce este în-
tru fpturi"*, fiind oprit de ctre înelepciunea artat întru limbuia cuvîntu
IarTcodorit il numete ..cercettor" pe cel iscusit în meteugul cu\ întrii, (n. aut.) Prin ..înelepciune a lumii". Tcodorit înelege limbuia: iar prin ..înelepciune a lui
Dumnezeu", bunacuvîntarc. Fiindc, dup zidirea Turnului. Dumnezeu a împrit limbile, i fiecrei limbi ia druit trsturi i însuiri osebite. Astfel, limbii eline ia druit strlucirea i dulceaa, dar Elinii nu au folosito la ce sc cuvine, ci au fculo amgitur i undi spre a amgi i a face induplcctoarc basmele rtcirii lor. Aadar Pavel nu osîndetc bunalimbuie in sine. ci mincinoasa vorbire ascuns intru bunalimbuie i întrebuinarea cea rea a acesteia (n. aut. i
:* Cunotina de Dumnezeu. înelepciunea, este de trei feluri: 1) fireasc, atunci cînd cineva II cunoate pe Fctor din fpturi, iar din unirea prilor lumii i din inerea lor una de
alta cunoate c unul e Fcionil lumii i unul începutul tuturor, nematerialnic, necltinal. pururea vecuitor. înelept, drept. bun. Aceasta c cunotina de care a vorbit Pavel în Epistola c-
tre Romani, zicînd c „cele nevzute ale Lui se vd din zidirea lumii, înclcgîndusc din fpturi" (Romani 1:20): 2) aceea mai presus de fire. care sc cîtig prin credin, atunci cînd cineva cunoate c Dumnezeu este i unul. i trei. c Fiul lui Dumnezeu Sa fcut om. c Fe- cioara a nscut i celelalte: i 3) fericirea de aL vedea pe Dumnezeu fa ctre fa. în veacul
viitor (la Corcsi)
Iar Teodorit zice c Apostolul numr aici trei feluri de înelepciune: prima c aceea prin care sîntem cuvîntâtori [..raionali", n. m ], i avem cunotina celor ce se cuvine a se face, i
lui, care nu e înelepciune cu adevrat atunci Dumnezeu a binevoit si mîn tuiasc pe cei ce cred prin netiin i prin cuvîntul cel simplu al propovduiii evangheliei, netiin ce pare a fi nebunie, dar nu e aa.
22 Fiindc Iudeii cer semn, iar Elinii caut înelepciune,
23 îns noi propovduim pe Hristos rstignit:
Cu aceste cuvinte, Pavel vrea s arate c Dumnezeu a svîrit cele potrivnice prin cele potrivnice . i zic e Cînd Ie spun Iudeilor s cread, ei îndat îmi cer s fac semne i minuni spr e adeveri rea celor propov duit e de mine Noi îns. Apostolii , II propovduii i lor pe Hr is tos rstignit, ceea ce nu este dova d
de senine, de minuni i de putere, ci, dup ceea ce se vede, de neputin i de slbic iune Cci a muri cineva cu moa rte de cruce este semn de neputin pentru necredi ncioi, care cuget cele lumeti Dar, cu toate c neputina aceasta ce se arat este potrivnic celor ceru te de Iudei, ei înc ep totui s cread i aceasta dovedete puterea lui Dumnezeu, Care svîrete lucrurile chiar prin cele potrivnice lor.
i iari, cînd zicem Elinilor s cread, ei îndat cer de la noi înelepciune de cuvînt i bunlimbuie. Iar noi le propovduim i acestora pe Cel rstignit, i, cu toate c li se pare nebunie a propovdui noi c Dumnezeu Sa rstignit, totui se înduplec i cred. Deci. nu este aceasta dovad de preamare i dumnezeiasc putere, faptul c i Iudeii, i Elinii, se las înduplecai nu de altceva,
ci chiar de cele potrivnice lucrurilor cerute de ei° Aa este, cu adevrat'
Iudeilor, sminteal; iar Elinilor, nebunie.
Iudeilor zice evanghelia le este sminteal i împiedicare, fiindc se îm- piedic de ea, zicînd: i cum poate fi Dumnezeu Acela ce mînca, i bea cu va- meii i cu curvarii i, la sfîrit, a fost rstignit cu tâlharii? La rîndul lor, Elinii iau în rîs taina i credina evangheliei ca pe o nebunie i necunotin; cci faptul de a Se rstigni Dumnezeu nu poate fi îneles cu silogisme i cu dovezi lo- gice, de care atîrn Elinii, ci doar cu o credin simpl i neiscoditoare. De asemenea, [Elinii nu primesc propovduirea] i pentru c cretinismul nu e îm-
podobit cu bunalimbuie [..împodobirea retoric", n. m ] întru care se flesc ei
aflm meteugurile i tiinele i putem aL cunoate pe Dumne/eu: a doua. aceea cc se des- coper in zidire, câ vedem mrimea cerului, frumuseea soarelui i celelalte: iar a treia e cea artat prin venirea Mintuilorului. pe care necredincio ii o numesc ..nebunie". Deci de vreme ce oamenii, primind fireasca cunotin, nu au voit a sc povâui spre cunotina Fctoru- lui prin fptur atunci iubitorul de oameni Dumnezeu ia slobo/it din rtcire i ia minimi prin ceea ce sc numete ..nebunie" de ctre cei fr de minte, (n. aut.)
24 Dar pentru cei chemai si Iudei, i Elini pe Hristos,
puterea iui Dumnezeu i înelepciunea lui Dumnezeu.' 9
Zice Necr edin cioi lor Iudei i Elini. Hri stos cel rstignit li se par e a fi sminteal i nebunie, pentru c nu afl la El nimic din cele ce caut, adic minuni i ..în ele pciu ne" Iar pentru cei chema i de Dum nez eu la credin , ca unor vrednici atît Iudeilor, cît i Elinilor Hristos cel rstignit este tocmai ceea ce caut necredincioii, adic i minuni, i înelepciune u Cci pentru ce mai caui tu o, credinciosule Iudeu! semne i minuni 9 lat, Hristos este puterea lui Dumnezeu care poate face minunile. i tu o Elinule 1 de ce mai
ceri înelepciune i bunlimbuie? Iat. II ai pe Hristos, Care este înelepciu-nea ipostatic 3 1 a Tatlui
25 Cci nebunia lui Dumnezeu este mai îneleapt decît oamenii,
i slbiciunea lui Dumnezeu este mai tare decît oamenii.
Aic i, Pavel nume te .. ne bu nie a lui Du mne ze u' " Cruce a i cr ed in a întru Cel rstignit, pentat c aa par acestea înelepilor celor din afar. Dar ..nebunia" lui Dumnezeu este mai îneleapt decît înelepii oamenilor, fiindc îne- lepii i filosofii sau îndeletnicit cu lucruri reci i nefolositoare, iar Crucea a mîntuit lumea.
La fel, Crucea se socotete i „neputin a lui Dumnezeu", cci necredincio ilor li se par e c Hr ist os Sa rstign it din slb ici une i din nepu tin Ins aceast prut slbiciune i neputin este mai puternic decît toi oamenii cei puternici, nu numai pentru c nenumrate mii de oameni i de tirani sau ne-
voi t s st in g numel e ace st a al Cr uc ii , iar el mai mult în fl or e te i în ti ne re te,
" v Marele Vasilie (în Cuvîntul intii împotriva lui F.vnomie) zice: ..Firea cea pururea vccui toare i neînchipuit rininc ai avea asemnarea întru însi fiina i potrivirea Sa. nu intni msurarea mrimilor. «Zice: Hristos puterea lui Dumnezeu i înelepciunea lui Dumnezeu», adic toat puterea DunmezeuTatlui este învist ieni întni Dînsnl De aceea, «ori cite ar vedea pe Tatl faeînd. acelea le face i Fiul asemenea»." (n. aut)
Fratele marelui Vasilie. Grigorie al Nyssei. zice aa: ..Hristos este «puterea lui Dumne- zeu i înelepciunea lui Dumnezeu.» Cci de vreme cc toat zidirea, i aceea cc secunoate cu simirea i înelegerea, i aceea cc este mai presus de simuri [tlrea îngereasc, n. m ] , sc cunoate printrlnsul i întrInsul este înfiinat e vdit c înelepciunea Celui cc Iea fcut pe toate se împletete cu puterea. Aadar, cînd ne vom uita clrc mrimea alctuirii fpturilor,
v om înelege negrita Lui putere prin cele cc se îneleg: iar cînd vom socoti c cel e cc nu erau au venit întru a fi. firea cea de multe feluri aducinduse intru fpturi prin dumnezeiasca învoi- re, atunci credem în înelepciunea lui Hristos cea nepneeput" (Cuvînt despre deplintate i
despre cum trebuie a li Cretinul, lomul 3), (n. aut)31
Adic ..personificat", (n. m.)
ci i pentru c însui diavolul cel puternic a fost legat i biruit de Crucea aceasta ce pare slab i neputincioas.
Poi îns s înelegi cele sus zise i aa, anume c lucrurile mai presus de în e le pciu ne ale lui Dumnezeu se numesc „neînelepciune", ad ic „nebunie",
iar cele mai presus de trie i de putere se numesc „slbiciune" i lips de putere. Acestea se zic deci cu chip covâritor", mai presus de nebunie i de neputin, iar nu cu chip de lips. ( Adic nu se spune c Dumnezeu nu are îne- lepciune i putere, ci c înelepciunea i puterea Lui covîresc toat înelep-
ciunea i pute rea fpturilor Tot aa, lumina cea mai presus de lumi n a lui Dumnezeu se numete „întuneric" i „cea"
26 Cci, privii chemarea voastr, frailor, c nu muli sînt înelepi
dup trup, nu muli sînt puternici, nu muli de hun neam4 ;
Zice. Socotiii i cercetaii, frailor, pe cei chemai la credin, i vei afla c între ei nu sînt muli „înelepi dup trup", adic dup ceea ce se vede în
viaa aceasta. Nu a zis îns c nu a crezut nici un înelept, ci c nu au crezut muli. Cci au crezut în Hristos i înelepi, precum a fost Dionisie Areopagi
tul, precum era Apollo i antipatul (proconsulul)'
5
i alii, pe care nui pome-nesc anume. i au crezut în Hristos i oameni puternici, avînd dregtorii i pu
,: La „superlativul absolut", zicem noi azi. (n. m.) Dc aceea, i Dionisie Areopagitul. in capitolul 7 din Despre numirile dumnezeieti.
lilcuieie ..nebunia" lui Duiiine/eu aa: ..i aceasta iiiclcgindo in chip mai presus de fire. acest brbat cu adevrat diunne/eiesc (adic Pavel) (...) zice c «nebunia lui Dumnezeu este mai îneleapt decil înelepciunea oamenilor» (/ ('orinteni 1:25). nunumai pentru ctoat În- elepciunea omeneasc e rtcire dac sc aseamn cu statornicia i neclintirea înelesurilor dumnezeieti, ci i pentru c este un obicei al teologilor (scnilonlor Scripturii) s spun c, prin lipsuri, la Dumnezeu se îneleg cele dimpotriv. Astfel. Scriptura zice c lumina cea prcastrlucit e «nevzut», i ceea ce c inultltidat i spus prin multe numiri zic c e «negrit» i «nenumit» Tot aa zice i dumnezeiescul Aposiol c c de laud ..nebunia" lui Dum-
nezeu, înlind ceea ce se aral potrivnic raiunii la treapta dc adevr negrit i mai inainte dc toat raiunea." (n. aut.)
Iar la Icumenic. zicerea aceasta se citete in chip întrebtor, adic. Oare nu au fost muli înelepi dup înelepciunea lumii'' Oare nu erau muli puternici? Oare nu erau muli de
bun neam? Erau. cu adevrat! Dar nu pe acet ia ia ales Dumnezeu, i nu acetia sau fcut ucenici ai lui Hristos. ci sau fcui ucenici ai Lui i sau ales Apostoli cei fr înelepciune, neputincioi i Iar bun neam. prin care ai fost chemai toi la credina lui Hristos. i sc pare c aceste cuvinte ale lui Pa\cl ar avea lips, care poale sar împlini aa: Cci. privii chemarea voastr, frailor, c numuli înelepi sau chemai i sau ales. . . c. 1. (n. aut.)
Antipatul acesia csi e Sergius Paulus. brbai înelept, care. ;uTmduse in Palul Ciprului, a crezul întru Domnul prin învtura lui Pavel. cînd Elima vrjitorul sia împotriva Apostolu I ni. precum aral Faptele Apostolilor, in capitolul 13:7. (n aut.)
tere mare De asem enea , au crezut i nobili, care se trgea u din neamuri stpî ni to ar e Ins nu au crezu t /;////// din cei în ele pi , put ern ici i n obil i, ci doa r cîiva; iar cei mai muli din cei credincioi erau neînelepi (adic nepricopsii la învtu ri) i de neamur i de rînd i neput inci oase Drept aceea, vezi tu o. cititorule1 c puterea propov duiri i lui Hrist os ia învat dogm ele înele pte i înalte ale credinei pe cei de rînd i neînvai, prin aceasta artînd c îne- lepciunea cea din afar e lucru netrebnic i zadarnic, la fel i puterea i nobili tatea lumii
2 y ci Dumnezeu Ica ales pe cele nebune ale lumii, ca s le ruineze
pe cele înelepte; Dumnezeu lea ales pe cele slabe ale lumii,ca s le ruineze pe cele tari.
Cu adevrat, aceasta este preamare ruinare a Elinilor, cînd vd ei în tîrg cum un Cretin om de rînd i neînvat, avînd meteug gros i prost filo sofeaz despre Dumnezeu i despre cele dumnezeieti mai mult decît dînii La fel. cînd vd cum un Cretin neputincios i de rînd îi smerete ii biruiete pe pute rnic ii lumii, pe cei cu dreg tor ii i bogii Aceasta se în ele ge mai ales despre Apostoli, cci acetia, dei erau pescari neînvai i socotii nebuni, iau biruit i iau supus pe cei înelepi, i, mcar c erau neputincioi i slabi dup bogie i dup slav, iau ruinat pe cei puternici i slvii
28 Dumnezeu lea ales pe cele de neam prost ale lumii i defimate, pe cele ce nu sînt. ca s le strice pe cele ce sînt.
Aici, prin ..cele ce nu sî nt ". Ap os to lu l îi numete mai întî i i cu di na di ns ul pe Apostoli, iar apoi i pe Cretini, care se socotesc a ll un nimic, din pricina prostimii neamului i a srciei lor. i, dimpotriv, prin ..cele ce sînt", îi numete pe necredincioi, care, pentru bunul neam i dregtoria lor, par lumii c sînt cu adevrat. , ( ' De aceea, ca si arate pe necredincioi nelucrtori i zadar- nici. D um nez eu ia ales pe aceia care se soc ote au a fi nimic Auzi nd îns tu o, cititorule! c Dumnezeu ..a ales", s nu socoteti c Dumnezeu ia primit
la credin pe cei proti i neînvai pentru ca si goneasc pe cei slvii i
Iar marele Vasilie (în Citviutul ol doilea împotriva lui Evnoinie) lilciiiete /icerca ..cele ce nu sînt"' mai înalt, spunind asa ..Prin «ce le ce nu sini». Apostolul (care gria cu Duhul lui Dumnezeu ) numete «neamurile», pentru c erau lipsite de cunotina lui Dumnezeu Cci. de
vreme ce Dumnezeu este Adevr i Via, atunci socotesc c. despre cei cc nu cran imii dup
credin cu Dumnezeu i se uneau cu nefiina minciunii prin rtcirea ctre idoli, sa spus pe hun dreptate c «nu sînt» fiindc le lipsea Adevrul i erau înstrinai de Via i zice câ pe acestea lea ales Dumnezeu |s vin la credina în Hristos]." (n aut l
în e le p i; nu, ci s înelegi c de vr em e ce oa me ni i cei slvii i în e lep i ai lumii se mîndreau întru slava i înelepciunea lor i de aceea nu primeau pro-
povduirea credinei atunci lui Dumnezeu I sau artat mai îndemînatici pentru a primi credina protii [„oamenii de rînd", n. m.] i neînelepii, fiind- c erau smerii i nu se mîndreau.
29 ca s nu se laude nici un trup înaintea lui Dumnezeu.
Zice: Dumnezeu ia ales pe cei sraci i neîvai i ia stricat pe cei slvii i înelepi pentru ca s smereasc trufia i mîndria oamenilor care cuget cele ale lumii", înduplecîndui si închine slava, înelepciunea i toate ale lor lui Dumnezeu" i s nu se fleasc înaintea oamenilor c sînt ceva. Atunci zice cum voi, Corintenii, v flii întru slava, puterea i înelepciunea voastr'"'
Vezi îns, iu bi tu le , c Ap os to lu l a zis: „ca s nu se la ud e nic i un t rup"; de ac e- ea, bine a zis mai sus c cei ce au rmas întru necredin sau tcut nevrednici de propovduirea credinei din pricina falei i a mîndriei lor.
30 Din El sîntei voi, intru Hristos lisus,
S nu socotii c zicerea „din El" înseamn zidirea [noastr] spre a fi dintru nefiin întru fiin, ci înnoire dintru rutate întru buntate. Iar înelegerea cuvîntului este astfel: Voi, Cretinii, vai zidit duhovnicete de Dumnezeu i
vai fcut fii ai lui Dumnezeu „în Hr is to s li su s" , adic prin mi jl ocir ea lui Hristos lisus. i fiindc a zis mai sus c Dumnezeu ia ales pe cei de neam
prost, adic pe cei ce se trag din neam smerit aici îi mîngîie. zicînd c acetia sînt de neam mai bun decît toi evgheniii 1 9 lumii, cci Lau cîtigat ca p- rinte al lor pe Dumnezeu.
Care Sa fcut nou înelepciune de ta Dumnezeu,
i dreptate,i sfinenie i izbvire.
Zice: lisus Hristos, Cel prin Care neam tcut fii ai lui Dumnezeu, ca unul ce este înelepciune, nea fcut înelepi; ca sfinenie, nea fcut sfini; ca drept, nea fcut drepi; iar ca izbvire, nea fcut slobozi. i nea fcut îne
*' De vreme ce lumea de trei lucruri se minuneaz, adic Ic laud: de înelepciune, dc pu-
tere i de nobilitale în vremea chemrii. Dumnezeii lea defimat pe acestea, (n. nul.)
. De aceea, i Teologul Grigorie. dcsptiinduse dc învturile clineti i dc toat filoso- ful cea din afar, lea lepdat pe toate înaintea lui Hrisios i lca aficrosil toate Lui. precum mnurisete el însui în stihurile sale. (n. ani.)
' J Evghenikas. = ..dc bun neam", nobil, in elinete (n. 111 )
2 7
lepi de unde mai înainte eram nebuni; nea tcut curai, de unde mai înainte
eram necurai; nea fcut drepi, de unde mai înainte eram pctoi; i nea f- cut slobozi, de unde mai înainte eram robi diavolului i pcatului. îns nu a
zis c Hristos nea înelepit, i nea îndreptat, i nea sfinit i nea slobozit, ci
c El însui „Sa fcut nou înelepciune, i dreptate, i sfinenie i izbvire",
ca. prin cuvintele acestea, s arate bogia i îmbelugarca darurilor pe care ni
lea dat El, ca i cum ar spune c Hristos Sa dat nou pe Sine tot. i, fiindc a
zis lucruri mari pentru Fiul, dup aceea a adugat: „de la Dumnezeu", ca s nu
socoteti tu, cel ce citeti, c Fiul ar tl nenscut, ci s înelegi c El are pricin
i început al Su pe Tatl. i vezi rînduiala o, cititorule 1 Mai întîi, Hristos
nea fcut înelepi, fiindc nea slobozit din rtcirea slujirii la idoli i nea
înva t ad ev r ul cu no t in e i de Dumnezeu, al do ilea , nea fcut dr ep i , fi indc
nea druit iertarea pcatelor, al treilea, nea tcut sfini, prin Sfîntul Su Duh; i. în cele din urm, nea druit deplina slobozenie de toate relele, încît sîntem
datori a fi toi cu totul ai singurului Hristos i numai Lui afierosii.
31 cit 40 , precum este scris, „cel ce se lauda întru Domnul s sc laude"
(Curtea întîi a împliniilor 2:10, i leremia 9:23).
Toate acestea zice sau tcut pentru ca nimeni s nu cread c este ceva
i s nu se laud e întru sine ori întru altcin eva ci doar întru Dum nez eu. Ca re
nea druit nou atîtea daruri duhovniceti. i atunci zice cum voi, Corinte-
nii, v mîndrii i v falii întru sinev i întru învtori dintre oameni? 4 1
' Ia aminte c acest ..ca'" nu se afl la Teodorit. i poate c stihul se înelege aa: ..ca loi întru Domnul s se laude, precum este scris.. . " i celelalte, (n. aut.)
41 Pentru c Sfinta Scriptur poruncete: ..Nu v ludai i nu grii cuvinte trufae!" </ Împrai 2:3), i;ir Pavel zice: ..Cel ce se laud s se laude inini Domnul!"' (2 Corinteni 11:17. dc laIsaia). Dar clac Sfinta Scriptur iart a se luda cineva intru Dumnezeu, dup zicerea aceasta a Anei i a lui leremia atunci de ce senumete Pavel pe sine ..fr deminte" pentru c sa ludat? Cci zice: ..Mam fcut fr de minte, ludindum" (2 Corinteni 11:11) La aceasta rspundem c. dup dreapta socotin, omul nu se cuvine a sc luda niciodat, aceasta fiind un semn dc ncinelepciune i de niîndric. îns, dac este silit a sc luda, aa cum a tre-
buit s fac Pavel. alunei se cuvine a se luda intru Domnul. Iar laud intru Domnul este dup marele Vasilie atunci cînd cineva nu pune isprvile i laptele sale bune in seama sa, ci a lui Dumnezeu, zicînd: ..Toate Ic pot întru Hristos. Care m împuternicete" (Fitipeni 4:13). Iar lauda cea neîngduit este dc dou feluri dup acelai Silul Printe: aceea pnn care p- ctosul se laud întru rutile sale. dup cea scris: ..Se laud pctosul intru poftele sufletu- lui su" i: ..Pcntni ce sc flete întru rutate cel puternic?": i. a doua. aceea prin care omul svieie fapte bune pentru ca sl laude oamenii, dup cea zis: ..i toate lucrrile lor le fac spre a se arta oamenilor." Iar unii ca acetia sini i furi de cel e sfinie, fiindc îi însu esc da nmle lui Dumnezeu i rpesc peuini ei slavadatorat Acestuia (Slînlul Vasilie. holrirca 247 pe scurt) Vezi i lileuirea zicerii ..mam lacul tar de minte ludindum". (n. aut.)
CAPITOLUL II
1 i eu, frailor, cînd am venit la voi vestind vou mrturia lui Dumne- zeu, nu am venit întru covîrirea cuvîntului ori a înelepciunii
Nu numai câ ucenicii evangheliei zice au fost alei dintre cei neîne lepi, neputincioi i de neam prost, dar eu însumi, propovduitorul evangheliei, am venit în Corint fr a fi gtit i întrarmat cu cuvinte de bunlimbuie (ritoriceti) i nu vam propovduit mrturia, adic Patima i moartea lui Hris- tos cu înelepciune omeneasc. Vezi îns o, cititorule! c dei propovduitorul era fr înelepciune i smerit, dei propovduirea sa era moartea i Crucea totui acestea au biruit lumea i au mîntuito. fiind aadar artat c puterea care iea svîrit era negrit i dumnezeiasc.
Dar poate c sar nedumeri cineva i ar zice: Dac ar fi voit, oare ar fi putut Pavel s mearg în Corint cu înelepciune i cu bunlimbuie? Rspundem c, poate, el însui nu ar fi putui, cci era simplu i nepricopsit întru cuvintele cele din afar42 , dar Hristos, Cel ce gria întru dînsul i Care ia druit i daruri mai mari, ar fi putut s i le dea i pe acestea. îns aceasta nu era de folos propovduiii evangheliei, fiindc Hristos Se slvete mai mult cînd biruie cu netiina i cu cuvîntul cel simplu al lui Pavel decît Sar fi slvit biruind cu în- elepciunea i cu bunalimbuie a lui Demostene 4 3
2 Cci nu am judecat de a ti altceva întru voi, decît pe lisus Hristos,
i pe Acesta rstignit.
Hristos zice aceasta voia, s fiu simplu i neînvat întru înelepciunea cea din afar i întru bunalimbuie; la fel, i eu am judecat c este bine a nu cunoate nici o învtur din înelepciunea cea din afar, ci s tiu numai c lisus Hristos Sa rstignit, i aceasta s vo propovduiesc. 4 4
J: Iar cum c Pavel avea bunalimbuie îns nu dup meteug, i învtur, i sîrguin vezi la capitolul 11 al celei dca doua epistole ctre Corinteni. la subînsemnarea stihului 6. Vezi înc i la capitolul 12 al epistolei ctre Romani. în subînsemnarea stihului 7. (n. aut.)
43 Ritorul Atenian, cel mai marc al Elinilor, (n. m.)
'' Iar purttonil de Dumnezeu Maxim tilcuiete zicerea aceasta aa: ..Dac «a fost rstignit
din neputin i a înviat din puterea lui Dumnezeu» (2 Corinteni
13:4), este aadar artat cHrisios face aceasta pentm noi duhovnicete i ptimete ca unul ce toate Se face ca si nuu tuiasc pe toi. De aceea, bine a zis dumnezeiescul Apostol c intni Corinteni. care erau neputincioi, nu a judecat a ti nimic, «decît numai pe Hnstos lisus. i pe Acesta rstignit». Iar Efesenilor. care erau împlinii in credin, le scrie z.icînd: «Împreun nea ridicat i împreun nea pus Dumnezeu s edem intni cele cereti cu Hristos» (2:6). zicind c DumnezeuCuvintiil Sc face fiecruia dup puterea lui: astfel. Se rstignete pentm cei cc vin cu fapta ctre
3 Eu am fost la voi întru neputin, i întru fric i intru cutremur mult.
Eu zice nu numai c am venit la voi, Corintenilor. srac dup cuvînt, dar am i petrecut la voi cu neputin, cu fric i cu cutremur, adic gonit de
voi, i isp itit i cuprin s de nenumrate te meri C ci mu lt e ispi te a p ti mi t fericitul Apostol propovduind în Corint, precum arat Faptele Apostolilor.
Cci i Pavel, dei era Pavel, om fiind, se temea i el de primejdii, ori mai bi ne a zice • se i cu trem ura . Pe nt ru ac ea st a i se cu vin e i mai ma re la ud, fiindc, dei avea aceeai fire neputincioas ca i noi, a biruito cu vitejeasca sa hotrîre. Pavel zice îns acestea ca s arate puterea lui Hristos ce era întru dînsul. Cci, dei erau atîtea lucruri care îl împiedicau, totui a biruit cu puterea lui Hristos i a smerit mîndria Corintenilor, care ndjduiau i se bizuiau
întru în e le pc iu ne a, bog ia i pu ter ea lor
4 Iar cuvîntul meu i propovduirea meu nu stteau întru cuvintele de înduplecare ale înelepciunii omeneti,
ci întru artarea Duhului i a puterii.
Propovduirea mea zice nu a fost meteugit cu înduplecarea cuvîntu lui din afar i a buneilimbuii, ci cu dovada Duhului, adic ea avea ca dova- d pe însui Sfîntul Duh întîi. pentr u c Sfîntul Duh. în chip negr it, pricinu ia credin i înduplecare în inimile celor ce ascultau, umplînd cuvîntul meu de dar dumnezeiesc. Iar apoi. pentru c tcea minuni i semne, cci aceasta se în-
elege prin zicerea ..puterii" 4
" Cci cea mai mare dovad spre a crede cineva
bunacinslirc dc Dumnezeu, ptimaele lor lucrri pironindule eu dumnezeiasca fric; Sc scoal ins din mori i Se suie la ceniri pcntni cel ce sa dezbrcat de tot omul cel vechi i sa îmbrcat
întru lot cel nou" (capitolul 27 al sutei a doua din cuvintele teologice) (n aut ) |s Pentru c dup dumnezeiescul Hrisosiom Pavel numete in multe locuri „neputin-
" prigoanele, necazurile i ispitele. Pentru aceasia zice i iualt parte: ..nepulina din impui
meu nu ai defimato (2 ( 'omitem 11 ?<U: i iari: ..De trebuie a m luda. întru neputine- lemele m voi luda." Care sini acestea o fericite Pavele? |D c pild"i|. ..inDamasc, dregio nil regelui Arcta pzea cetatea Damascului, vrînd s mprind" (2 Corinteni I 1:32). i iari zice: ..Pentru aceasta binevestesc întru neputine"*, iar apoi. spuiiirid care erau acestea, adau- g: „întru ocri. în nevoi i în strimtorri" (2 Comitem 12:10). (n. aut)
"" Penlni aceasia zice i marele Vasilie: „Simplitatea credinei este mai tare decil dovezilelogice |..raionale", n. m.]: cci. precum la cele ce stau înaintea ochilor, cercarea sa arlal mai puternicdecil zicerea împotnv. tot aa i la dogmele cele prcaînalte. credina este mai bun
decit priceperea cugetrilor. Cci. de vom unim a le msura pe toate cu înelegerea, nici cil dc puin nu sar putea înelege lucrul cel necuprins de cugetri, i astfel sar zdrnici legiuirea credinei i plata ndejdii."
i marele Alanasie zice aa: ..Dumnezeirea nu Se predanisete cu dovada cuvintelor, ci intru credin i cu evlavie, in cuget binecinstitor de Dumnezeu. Cci. dac propovduiete
este a vedea cum morii se scoal, cum orbii vd, cum leproii se curesc i alte asemenea minuni. Ins, fiindc se fac minuni i de ctre diavoli, minuni amgitoare i dup nlucire, Apostolul a zis mai întîi „întru artarea Duhului" i abia apoi ,,i a puterii", ca s arate c minunile fcute de el erau lucruri ale Sfîntului Duh.
Poi îns s înelegi zicerea „a put eri i" i întralt chip Astfel, fiindc mai sus a zis c nu a venit la Corinteni cu înelepciune, ci cu slbiciune, împotriva înelepciunii a pus dova da Duhului, iar împotr iva slbiciunii a pus puterea, adic: Mcar c eram izgonit i btut de ctre cei necredincioi, cu toate
acestea mam artat i mai puternic, ceea ce este o preamare dovad c pro povduirea mea a fost dumnezeiasc.
5 ca s nu fie credina voastr întru înelepciunea oamenilor,
ci întru puterea lui Dumnezeu.
Aici, Pavel nu mete „î nel epci une a oa meni lor " cuvintele în dupl ec toa re i bunalimbuie. Iar „putere a lui Dumnezeu" precum sa artat mai sus numete împuternicirea celor neputincioi i gonii i lucrarea minunilor, acelea care au întrit credina voastr o Corintenilor! iar nu retorica înduple- care i bunalimbuie. 4 7
6 Iar înelepciunea o grim întru cei desvîrii,
dar nu înelepciunea veacului acestuia,
nici a stpîmtorilor veacului acestuia, care sînt pieritori,
Mai sus, Pavel a numit propovâduirea evangheliei „nebunie", aa cum o numeau Elinii. Iar acum, de vreme ce a dovedit i prin fapte c aceasta este adevrata înelepciune, îndrznete aici i numete „înelepciune" propovâdui- rea cea despre Hristos i mîntuirea Cretinilor prin mijlocirea Crucii. Cci. cu adevrat, lucru de mare înelepciune a fost a se strica moartea prin moarte
cele despre niintuiloarea Cruce, Pavel nu face aceasta intru înelepciunea cuviulului. ci intru dovada Duhului i a puterii [„minunii", n. m.|. Fiindc acela care a vzut in rai minuni cc nu sînt cu putin omului a le gri, cum va crede adevnil despre Sfînta Treime prin cuvînt?" (la Vrienie, tomul 1. foaia 87). (n. aut.)
4 Zice i dumnezeies cul Chirii Alexandrinul: ..Credina nu este s sc caute lucrul, cci la fel cum ndejdea, dac sc vede. nu mai este ndejde tot aa i credina dac sar cerceta, neavînd lucru de cercetat nu ar fi niciodat credin" (la Vrienie. tomul 1. foaia 87) . Vezi i subînscnuiarea zicerii ..care dau mai mult întrebri decii lucrarea mîntuiioare a lui Dunuiczcu cea intru credin" {! Ti/notei 1:4), ca s cunoti c adincul credinei mai mult sc învluiete, (n. aut.)
31
Iar „desvîrii" îi numete pe Cretinii ce au crezut, cci acetia sînt cei care au defimat cu adevrat toate lucrurile lumeti i pmînteti, suinduse la cer prin minte i prin credin
Iar ..înelepciune a veacului acestuia" numete învtura cea din afar, pentru c este vremelnic i se stinge împreun cu veacul acesta
Iar prin „stpînitori ai veacului acestuia". Apostolul nui înelege pe diavoli , prec um au socot it uni i. ci pe înelepii , scr iitori i i ritorii cei din afar, care sau fcut i stpîni tori i începtori ai norodului i îi numet e ..stpîni-
tori ai veacului acestuia", fiindc sînt vremelnici i ei i se stric, adic înce-teaz, împreun cu veacul acesta. în vreme ce drepii care au crezut în Hristos nu se stric, ci, cînd va trece acest veac, atunci mai ales vor înflori i vor rmî ne în veacul viitor
7 ci grim înelepciunea lui Dumnezeu cea ascuns întru tain.
Aici, Apostolul nu met e „tain" propovduirea lui Hristos, care, dei se ves- tete ctre toi, este totodat i tain. Intîi, pentru c. mai înainte de a se face, nici îngerii nu o tiau Iar apoi. pentru c in propov duirea aceasta una ved em, i alta înelegem, aceasta fiind hotrîrea i întrirea oricrei taine. Cci vedem Cruce i moarte, dar înelegem putere i biruin; auzim de rob, i ne închinm
Stpînului; vedem pe Cel rstignit, i ni1 închipuim biruitor. Aadar, aceast în- elepciune tainic este ascuns desvîrit celor necredincioi, dar nu i Cre- tinilor credincioi, crora le e artat umbrit, ca întru o oglind, precum zice
însui Pavel: ..Vedem acum prin ogl ind i în tâ i ghic itur" (/ Corinteni 13:12).
pe a/re a hotrîto Dumnezeu mai înainte de veacuri, spre slava noastr.
Aici . Apostolul zice c Du mnez eu a înaintehotrît înelepciunea întru taina lui Hristos mai înainte de veacuri, ca si arate dragostea ce o avea ctre noi. La fel, El a hotrît dinainte s ne mîntuiasc prin Cruce, ceea ce e lucru de preamare înelepciune. i zice c a rânduit aceasta „spre slava noastr", fiindc nea fcut prtai acestei slave pe noi. pe Cretini. Cci este slav a robului a se
împrti de taina cea ascuns a stpînului su i a o cunoate. Pentru aceasta zicea i Domnul ctre Apostoli: „De acum nu v mai numesc pe voi «slugi», cci sluga nu tie ce face domnul su, ci v numesc «prieteni», cci toate cîte leam auzit de la Tatl Meu leam tcut cunoscute vou" (Ioan 15:15).
8 pe care niciunul din stpînitorii veacului acestuia nu a cunoscuto.
Aici , Apo stolul îi nu mete „s t pîni to ri " pe Pilat i pe Irod. Nu vei grei îns de vei numi „s t pî ni tor i" i pe arhiereii i crturarii Iudeilor. i ia numit „ai veacului acestuia" pentru vremelnica lor stpînire precum am zis mai sus.
Cci, dac ar fi cunoscuto, nu Lar fi rstignit pe Domnul slavei;
Zice: Dac stpînitorii acetia Pilat, Irod, arhiereii i crturarii ar fi cunoscut înelepciunea ascuns i tainele iconomiei lui Hristos anume c: Fiul lui Dumnezeu Sa tcut om, c Sa rstignit dup firea Sa omeneasc (rmî nînd neptima i nerstignit dup dumnezeire), c Dumnezeu a chemat ..neamurile"' la credin i lea însuit Luii, c cei ce au crezut sau nscut a doua oar prin Sfîntul Botez i sau tcut fti ai lui Dumnezeu i motenitori ai îm- priei cerurilor, i în scurt a zice dac ar fi cunoscut tainele descoperite
Ap os tol il or pr in Sfîntul Du h i ar fi t iut, în de os eb i ar hi er ei i i Iude ii , c ce tatea lor. Ieru sali mul, are s jji ar i ei au s fie robii cu adev ra t nu Lar fi rstignit pe Domnul slavei.
i La numit pe Hristos „Domn al slavei", dei crucea se socotea neslav i necinste. Domnului îns, suferind crucea, nu I sa vtmat slava, ci mai mult Sa slvit din aceasta, cci, suferind crucea, Sa artat mai mult iubitor de oamen i De aceea zicea „A cu m Sa slvit Fiul om ul ui " (Joan 13:3 I).
Dar poate cineva ar zice c pcatul lui Pilat, al lui Irod i al Iudeilor ar fi trebuit iertat, cci sa fcut întru netiin, fiindc nu au tiut taina lui Hristos. Rspundem la aceasta c acelora li sar fi iertat pcatul negreit, dac la urm ar fi voit s cread în Hristos i s se pociasc, precum sa iertat i pcatul gonaciului Pavel i al altor multor Iudei care au crezut.
i Teodorii, unii cu Sfinitul Teofilacl, prin ..stpîniiori ai veacului acestuia"' ii înelege pePilat. pe Irod i pearhiereii Iudeilor, care nu aucunoscut taina iconomiei dumnezeieti. De aceea i Domnul. rstigninduSc. zicea despre dînii: ..Printe, lasle lor. c nu tiu ce fac" (Luca 23:34). Cci. dac Iudeii ar fi cunoscut zice c Patima lui Hristos are si risipeasc in toat lumea i c are s li se dea minluirc ..neamurilor". ei nu ar lî cutezat sL rstigneasc pe Domnul. De aceea ia învrednicii de iertare i Stpînul. Dar. pentni c dup înviere, dup
înlarea Domnului, dup venirea tiutului Duh la Apostoli i dup feluritele faceri dc minuni de ctre acetia Iudeii au rmas lot întni necredin, atunci i Domnul ia dat pe ci în robie.
i La numii pe Cel rstignit ..Domn al slavei" nu pcnlni c Patima ar fi fost simit de firea Lui dumnezeiasc, ci pentru ca s arate covîrirea frdelegii Iudeilor. Iar Sfîntul Nichi for. intru dictarea Simbolului credinei, zice aa: ,.îl cred pe Hristos c Sa rstignii nu cu firea aceea cucare strlucete împreun cuTatl dei sczice c «Domnul slavei» Sa rslig nit. cu cuvîntul drii înapoi ci cu firea Lui omeneasc" (în Sfinitul Catehism). Iar ..cuvîiilul
i chipul drii înapoi" csle cînd aniîndou firile Iui Hrislos dau una alteia însuirile lor. adicdumnezeirea d omenirii pe cele înalte, iar omenirea d dumnezeirii pe cele smerite, pentru unirea cea dup ipostas i pentru încperea amînduror firilor una intru alta precum zice dumnezeiescul Ioan Damaschinul in cartea a treia din cele teologice, capitolul II . Aceasta o zice i Sfintul Grigoric al Nyssci: ..Pentru unirea tnipului celui luat i a duituicz.cirii celei ce a luat. numirile sc împrtesc una dc alta, încît a se numi cea omeneasc cu cea dumnezeiasc, i cea dumnezeiasc cu cea omeneasc. Pentru aceasta i Ce) rstignit Se numete dc ctre Pa-
vel «Domn al slavei»" {împotriva lui Apolinarie). (n. aut.)
9 ci precum este scris:
Aic i, li pse te zi ce rea „sa fcut7'. Pentru c Apostolul folosete elipse în mu lt e pri Iar aici se cit et e aa: „ci sa fcut ceea ce est e scr is" . Car e „aceea"? O zice mai departe:
„cele ce ochiul nu a vzut, i urechea nu a auzit
i la inima omului nu sau suit, pe care lea gtit Dumnezeu celor ceL iubesc pe El" (Isaia 64:4).
Care sînt zice cele gtite de Dumnezeu celor ceL iubesc 9 Este cunotina lui Hristos i mîntuirea prin înomenirea Lui. Cci pe acestea nici ochiul
omenesc nu lea vzut, nici urechea omeneasc nu lea auzit, nici vreo inim omeneasc n

Teofilact Al Bulgariei I II Corinteni

Documents

Transcript of Teofilact Al Bulgariei I II Corinteni