marginile lumii unde
pagnic"'.
SfAntul
in
curSIia
inimii,
urmdnd
de
fapt
invdlaturii
cregtinX
trebuie
sd
in
lume
prin
Ioan Damaschin. Acesta
,,pini
Ia
sfirgitul
veacurilor"
(Matei
28,
20).
I
Onrilia
'Omrlia
la
intr-adevir,
,,mari
vifiturii, prin ingeliciunea oamenilor,
la
Sfintele
numit
,,mincinoasi
biruinfi
asupra
pierzAnd
duhul
gi
puterea
care
ii
di
viafi
9i
mai putin, am
incepem
sd
pricind,
Sfinfii
sunt
sfinlitori
ai
cuvintelor
gi
graiuri
gtim
celor care
igi trdiau
g|ndurile
o cddere
pentru intreaga
cu
dreptate
sunt
numili
nimic nu
atunci cAnd
cd in zi de sdmbdtd luau spre hranA grau din
holde.
aduce
cd
David",
,,il
di
drept
pildi pe David". Agadar, Domnul nu l-a adus pe David de
fafl in
in care Omul
este unul singur intru Hristos Dumnezeu, iar cuvintul Sdu este s/a
f gi dragoste
ca
pe
pe
Sine
(Luca
4,29-30;
14, 25-27 ni se
Hristos pentru intreaga
9i
gi
de
infri-
cogitoare.
$i
cuvintele
MAntuitorului:
,,Cine
gi
cine
se
inilfa"
(Matei
23,12)
Fi:
,,Nimeni
Cer, Fiul
Omului, Care
ce slujegte"
gti,li"
(Ioan
intimpinim
,,Este
,,unde
sunt
doi sau trei, adunali in numele Meu, acolo sunt si Eu in
mijlocul
lor"?
(Matei
Cel Care'a
fost pus
,,mijloc"
catapeteasma
templului
(Lucn
23,45)
gi
dupi
Invierea
Sa
a
stat
in
,,mijlocul"
ucenicilor
(Laca
cuvrnte:
,,Copiii
mei,
acestea
vi
le
scriu,
ca
si nu picituifi, gi daci va picitui cineva, avem mijlocitor citre Tatll,
pe
nu
a Cui plinitate trecem prin
aceastd
viati.
cuvAntul
ror ne-o dezviluie
este
inleles
cu
a
a
punc la cale un contplot, a
conspira, a coniura, a urzi, n tese. Ridicina verbului n rrnelfl
este
cuvintul
rrnenlfri.
rrnelle]
sfinlenie
gi
au
de
indepdrtate
decAt
zilelor
este
aceea
de
romAnd
Sfinlii sunt deopotriva purtetori ai luminii
gi
ai
frumusefii,
9i
plinind
slfrl
cuprind
gi
pe
noi
toJi
,,cuvintele
cele
zidirile"
inlocde,,omulestemaidesdahrgitdecdttoatezidirile";,,sdahrpirea"inlocde
,desdadrpirea"
a zis: Iatd,
sA fiu lasat sd
pocdiegti, Pirinte.
fost publicat la Iagi
desdair;it" s-ar
din
Alexandria:
,,Toli
ingenlor, care
indumnezeit
surAs,
pentru
cd
smerenia
(E.f-asuti
a noastrai
,,Afunci
au
.
graiurile
sale
9i
SfAntului
Grigorie
Dascdlul.
Spre
mirturie,
este
vrednic6
de
pomenire
intAmplarea
a ajuns
ce
in
sus
9i
il
niciodatd
nu
le-a
vizut
9i,
gi tace. intru acest fel
sunt ochii
gAndurile
pentru
ale tale,
gi primind
ipostasurile. Pentru ci,
ce se circumscrie
suspinului
Duhului
SfAnt.
gtim
cd
ci
de
Mine va fi
cuvinte
gi
ileschiile
ochii
gindului
cugetdnd
gi
fdcdnd
toate
cele
spre
pricini
gi
plin
scriem de la noi
putere
duhovniceasci
despre
gi
in inimile
indrdznim
ie
agezim
mai
jos
fie ingiduitori, socotind
folosul nostru,
pricepem
l
Yezi
 
in
care
diruite
noud.
Cu
dar
nu
vid
Ia lumina
a fost pierdutd
uni intr-un
singur cap obgtesc
9. cAnd am ficut
socoteali
(luAnd
lipsa povifuitorilor
ce
inleleg
seama unui invd!5tor neincercat
pe
Dumnezeu
cu
rugeciuni
gi
cu
lacrirni,
Tirni9oar41.996,
vol.2,
p.20
si99.
I
I
s
I
cele
mincinoase
9i
si
pierzaniei, dupd cuvAntul
a
inci
de
pe
atunci
deplAngea
lipsa
care
igi
ciuta
un
prin povifuitor
se
va
chema',
(Matei
5,7
a1tul
gi
cuvAntarea
iubirea de slavd
si
Hristos gi
el
vrernii noastre acesteia de acum,
prin
care
cd
sunt
[povijuitori
duhovnicegti]
t
Filocalia
rontitreascd, vol. 6, Sutt:t i Ai a cdpefelor teologice si prnctice, capetele 48-50,
ed. IBMBOR,
6
Viata
Cuaiosului
Paisie
delaNean$,dupd
manuscrisul
Neaml,
ed4ie
ingrijiti
te gAndegti
9i
hcesta
nu
confine
altceva decAt invd|5tura evanghelici. Agadar, incepdtorul va studia mai intAi
de toate poruncile Domnului din Evangheliilc de la Matei
9i
Luca
Studierea
gi
punerea
in
mai ugor de
citirea
in
tAlcuiri
sunt
primite
gi
credinciogi
traditiei
bisericegti"lo.
7
Sfantul Calinic de Ia Cemic4 Despre piedicile nintuirii oturlui: sldbirca
;i
impuliturca
ntirai,
(vol.
V),
Sophi4 prin sfrddania traducdtorilor
toti suntem
 
de Dumnezeu, la
Mine,
se
impirifia Cerurilor, ci cel care face voia Tatilui Meu Celui
din Ceruri. Mulli Imi vor zice in ziua aceea: Doamne, Doamne au nu
in
numit
Permiland
oricdrui
om
si
se
adaugi
ci
Dumnezeu!
$i
mai
riu
'.
,-_I
gi
gi inainteazi
incercare
gi
nici
o
intoarce
gi
au
de
a
trdi
9i
dispoziliile
sufletepti
sunt asemanate cu o casd; aceastd casd primegte o extraordinard stabilitate
prin puterea dumnezeiasci
poruncile Sale
(Matei
7
in aparenli bund, a celor care
gi-o
trupeascd sau pe un
9i
tale
-
gi
sfAnta
Sa
naturii
cizute"t6.
,,CercetAnd
Eztanghelia,
striduindu-te
sd-i
Eunnghelrn te va
gi
'5
carel cAnti inspirat Proorocul:
pom
risidit lAngi izvoarele apelor, care rodul siu va da la vremea
sa
9i
frunza
lui
vor spori"
(1934-11982),
o adAncd hotdrAre ce nu se descurajeazd din pricina atmosferei
nefavorabile.
si
lucrim
gi
gi
cdderilor
noastre
pi
sd
nu-i
iudecem
indura infricogitorul climat antispiritual
"iubirea
multora
se
sti
intru lisus
sine
sufletului, ca
pe cei ce
se striduiesc sd
sau
pentru
cel
ce
care
Duhul lui Dumnezeu, Il
de Dumnezeu
ce s;-mi
fac, atunci,
chiar
,,Cel
Mi
iubegte;
voi iubi
sncrenici, ed.Dersis, Sibiu,
1998, p. 101.
suflet
folositor.
Neindoielnic
este
cA
s-ar
intr-un
adevirat
patristice.
Incd
din secolul al \rl{e4 au apdrut in BisericS, in loc de
indrumdtori
gi
adunitori
gi
culeg;tori
Astfel de
gi
in loc de
Constantin
Monomahul
(1M2-1055).
Mihail Psellos,
pi-a
desivArgit
studiile
dupi
,,programa"
9i
SfAntul Teofilact a
demnitari ai
curtii, ofileri,
invdficel
(1084-1085)
Maria
de
Alania2e.
Constantin
Ducas
(supranumit
9i
I
Comnen
(1081-1118),
a
a SfAntului
lui
Constantrn
gi
t1
Inudldtura
fh
du
nai$,
jt\
Et
des
byzantincs
et
si
gi
ocrotirea
pilde biblice,
viitor basileu:
gi
trAndiviei,
se
fereasci
de
insolirea
9i
rimas irnci ineditd3s.
la
6
pp. 2W-201.
Teofilact nu-l
confirmd
gi
completeazd
(pe
o
intre anii 1088-1090
Ohrida
(actualmcnte
C)hricl,
duhovnicesc
al
slavilor
gi
vlahilor
dar
gi
(1071-1076),
Constantin,
care
ave.l
doar
Nichifor
pretinde in n.rrxl lcgitim. insi Comnenii, in timpul
revoltei lor impotriva lui Botani,rte's,
au fost constrangi de cei
din familia
sAu, s-a retras Ia
cu
cici pe
se pare
Bulsarid
p.
106).
37
Btlzantiunt
fron
1'16-
Logos
Byzanlitrcs,1963,
(cf.
sAngeroase pe
cuprinsi
9i
intr-o
de
toate
faptului
ci
episcopul
cu
luarea
gi-ar
$i
cu
adevirat
Pirinte
gi
pistor
duhovnicesc
pentru
au
lucrat
a
in Bizang, at6t
pe
sine
ca
apaginAnd
,,cetifii
inceput,
bisericepti
avea
gi
un
rang
ales in Orient.
congres internalional
adevirat lucrdtori prin cuvAnt.
fire
sensibild,
SfAntul
nedreptdfi,
vrdjmagului
duhovnicegti, SfAntul
se
726,
cu inalti
gi
cu
aceasti
zeci de ani de
de
altele5, au fost publicate intr-o edifie critici de citre P Cautier,
Tlaophylatte cl'Achida
-
Pentru
acest
l,
538). Acest
J.
Draseke,
este descrierea succinte
eveniment
la
fin
gli
Press, Oxford,
i988, pp. 41-45; E. Papayani, Rome et Constantinople dans I'oeure de Theophylacte
archeoeque
personalita
storiche,l,
Roma,799l,
pp.79-94.
a7
Scrisorile
Sfantului
de
informatie
politica
fiscald
a fost f5cut
numai de unele
studii din ultirnele
XXlea
Pentru
scrisorile
Sfantnlui
Teofilact,
vezi
gi
urmdtoarele
den
et
le
Taronite,in
tom.
11,
1935,
pp.
589-592;
D.
,,kttres"
de
Bulgarb.
ks
tom.1.972,
of Consolqtion
Tleo
phylact
altora, pentru
allii
tu egti strAmtorat
copii
gi
Zici ci
gi
cel ce
cici
cine
se
inci
gi
h/tarti'ii dit Tiberiopole,
cle Bulgaric,itrev. Echos d'Oient,
sur
TheophVlnct of Ochrid
lucriri
hagiografice
gi
cultura
Sfinlii Chiril
sine
,,buigar",
N. Sfturfos), tom. 2, Atena, 1986, pp. 601-616; N. Dragor'4
i
lu'ophylLrct'
Ctlnl
ind
Mellndws,'tnrev.
,t la i'ie
Aualrch Bollnndiaru, tom. 112, 1994, p. 32; I. C. Ilier',
f/rr' Lorrg Lili' t,f
in: La
k ulbe tl /'ilrrrgt,, Tunrhout, 1997, p.212; M..
Nlullett,
9i
pi
Cuviogii
olr. cii.,
Collccluct
(7717-1/.12),
Skopije,
itlaicii I)omrrului,
9i
kretrl mai sus
po.lrti
acest
romAnetii
il
pomeneste
adeseori
gi
ajunare6l.
murit
de
tuberculozi,
Tesalonic62,
chiar
care
il
sn
Despre
Dimitrie,
aflim
cd
"173-^175).
pdstrat
gi
Teofilact au fost
Napol|
"!924,
(PG
126,
$i
chiar
de
pp. 353-355
seamd.
SfAntul
Teofilact
Se
mai
tArziu6.
Ne
este
suspinare,
ci
in
chip
a
firii
umane
6o
Teofilact
era
inci
in
poezic', D. Obolensky scria:
Teofilact nu
cercetare
gtiinlificd,
insi
care Sfinlii
sau
interpretabili,
ci
acela
care
Ciner'4 iar Domnul nostru Iisus Hristos
(9i
asemenea
;i
Sfinlii
Sdi)
activitatea
9i
opera
SfAntului
Teofilact,
cd numirea de,,SfAnt",
din lucrarea:
,,Faima
crezut
pentru
o
vreme
ci
numele
lui
era
Vulgarius.
Athos. In lsfonn
cle sfAnt*. Ne indoim
Ohrida.
Vczi
N.
Velimirovici,
1108.
Acum, vom considera
mai sus
ani
izvo-
Evanghelii,
nadejde bune,
a
SfAntului
Dar, in sinaxarele tipirite mai recent, il regdsim pe arhiepiscopul
Teofilact
trecut
in
rAndul
Sfinfilor6r.
dascili ai vremii,
Bisericii
SfAnta
Sofia
invdlat atAt in
Teofilact
se
intre barbari. E1 a
Ioanichie
Bilan,
.l-l
:''
1987-i996
(volumul
III,
de'cembrie-ianuarie,
Gurd de Aur,
deoarece canonizarea
cult
gi
a
unei
cinstiri
care
deja
exista
Mirturiile
cinstirii
sunt
vechi
9i
sunt
cunoscute
cel
mai
adesea
sub
numepte
?r
B.
z
1841-1843?q,
in nrs. ronr.4787 BAR tle la finele veacului al XVIll-leadt,
dar
gi
sa
la
cetre
de
Is
Valanm,
nenumirate ori tAlcuirile SfAntului
Teofilact Ia NouI Testantell,
arhimandrit
Ioarrichie
Bilan,
dar
gi
cuprinde omilia Sfintului Teofilact la Intrarea in bise-rici a Maicii
Donrnuluj
(f
ut{dcitntn lui Iisrrs, ed. r\lba-luliei,
1993,
vol.
nevointei,
dar
gi
grecegti,
ingrijiti de mitropolitul
Teofilact Mirturisitorul, episcopul
ca
Sf6ntul
acest
1ucru
este
necesari
zugrdvit in icoand, cirstirea se ridicd la prototip, am socotit
cd
in
mod
iconografic
cd
gi
de
suflet
folositor.
,,CAnd
gi
<hainele"
Iar,
cAt
despre
SfAntul
unul drntre
cuviopiei sale
la 22
scria:
,,Intr-o
oarecare
mdsuri,
SfAntul
Teofilact
a
s'Dionisie
din
152;
vezi
gi
p.199.
smerite-cugetare/
spre
a
se
invrednici
de
mijlocirile
9i
ocrotirea
sa
caldd.
Niddjduim
ca
toate
noasfrd,
ii
SfAnh.rlui
una dintre
si priceapi
scriem doar citeva
manlsclis
slavon
tAlcuit de Sfintul
Ioarr
Guri
de
Pirinfi
gi
Hahl Cosptl
nccorcltng L0
5t. MotthaiL),
an1 BiLtlictl lnferytrcler,it rev. Brl,/icrr/
.ilcscrirclr, tom
II, 1957,
la Mdndstirea
gheliile
milostiv sunt inspirate
de cele ale
ci SfAntul Teofilact,
o
mare
Teofilact denungd gregelile
,,tn
opera
exegetica
in
comentariile
necontestat de care se bucuri, de atatea veacuri, scrierile sale"
(p.44).
"3
in literatura ronrind uecfu,
cinstitului
dorit din kratti
t
celor
salc
expunc
pe
scurt
9i
corect
inlelesul
ci
aceaste
cregtinilor simpli care rivnesc la
implinirea poruncilor
reprezinti fiecare
SfAntar Scripturd: isforic,
alegoric, adicd
care
nu
trebuiosr'
zidiri l.r
neascultitori
gi
impietrili
viala cea vegnici, adicd
cdtre
care
cel
mut
gi
surd
cele
lucrarea
Corinteni
Q,1-18).
Deci,
numai
intr-un
feluri.
nu numai
parte din
al XIV-lea, clar sunt
in catalog;rrca Alirnd"".
mai
prin scriere
rccolul
.rl
9i
SS-SR,
l-.'rrrrcra.l,
i976,
p.
2C5
(rir'.
39.1);
llrc
Patttaleiuott
,\'lorrnsft'rv
(ltossrko
tt)
(rrrs.
Deutschland,\Niesbaden,
sunt
;ri
tAlcuirile Sfdntului
(N.
ua.,Moscov4 1979, p. 357). Dc
tAlcuirile
slatischan
Unul dintrc acegti cilugiri invdfafi din sudul Dunirii a fost
9i
SfAntul
Nicodim
c1e'
la
PaVs
Rotrnlr.itrs,
a
dat
cartea
Psaltirea de la Putna
r/
care foloseau limba slavond
prefkrase
afld pe teritoriul
rLic,tlrtlrti,
,,T)in
numeroasele
lucriri ale lui Teofilact se remarci comentariul lui la Evanghelie
(TriL
rrl
Euangheliei),
care,
tradus
in
ruskie rukopisi runtinskilt bibliotek, St. Petersb u rg, lql)i pp
28-29, 103-104). Manuscrisele slave din
lirile
Teofildct de Oltridt in LileruLuro ronfird r,cc[u., susfirlr.rti irl
anul 1986
in
continuare,
unde se afld acestea;
Biblioteca Academiei Romdne. secoLi. XV: lrs. l0; secolui XVI: lrss. /, .9,
11
,12,
XVII: rrss.
Teofilact;
Muzeul
de
ale
predosloviile;
(pdni
Tcf raeuanghclinrul
de Anastasie Crimca
loviile
Cenhald
Utriaersit.trd
(rrrss.
V
30
9i
Statului
(ms.
(cf.
P
in
pi
Tekovo
(cf.
Maramureg,
cdtre specialigti"
intelmcclu-rl altor carli ce
sluieau credinta sh'ibund sau
p.
nt.ri
trslr.r
acestca
nrenlionim
doar
citeva:
irs.
anrrl
i6E6
(ibicl.,
caz.rnia
I
dirr scc. X\rl-\\'
corecta ti aceasti
dupi a pari!ia
tipirite
de abatele Migne in
.1in
n('datat)
din pricini ci
era
intrcbuin!.rta
in
cancelariile
romAnd
9i-a
intrat grabnic in drepturile e.i f iregti. in ceie din urmai, rlintr-o
necesitate fireasch, limba romini a
intrat treptat;i in cult. Meritul
acestr.ri
observa
si1
gi
pentru ci incd nu erau traduse
cdrlile
de
slujba,
socotiti
de
unii
drept o alunecare in e rczic,
asta cu atat mai mult cu cAt in Transilvani4 la acea vreme c;rlvinismul
ducea
stare fapt determrnat pe
rr'.
Infelegem
larg
slujbclc bisericc;ti.
gi
a-l
invaf
t'r
CtLt,ittttLl
r'5
slavonei
gi
iultural romanesc de la
estc
pe Mihnea al IIIJea
n 1716
sporitd
gi
de
romAnd
Drrrrrnezeiasca
Liturghie,in
Jara
de
ti
cireia a ostenit
irt
slavoni.
in
schimb,
pistoririi Sfintultri
tlPa
mai
sus
pomenite.
in circttiaf
gi
intru
,,infelcgcrc.r
limbii
rontanc;ti"
5i
,,pcutru
cca
niuit
a
str:rlucit
vcanu sunt traduse
domnitorilor
Aici, aceste scrieri
ci poporul grec
pentru
folosul
grecilor
erir strAns
Calinic,
impreuni
Epoca,
'x
greco-rorra'i,re,
de cdrli
pe inleles, ajunge
zicem, ne-ar
desivArgit,
nu
se
lr,rat la
inlelegerii
Sfintei
fi
9i
in
contextul
cultural
al
epocii.
Insd,
noi este
legat de
martiriu
august
Cluj-t.\apocr,
Calirric ii
..rea ce e
raspl.ltirile
fie ugoare de
folosul tuturor,
Olteniei
gi
vcanice
iar pomenirea
(cf
r
gi
ccrcetirile
speciale
nu
pot
Nazianz,
Vasile
Areopagitul, Lfrcm Sirul,
(nurne
Arrtinr),
-
troducarc
in
opcra
Iu
 
Dupi
X\{II-lea
poporul. in opera de
referitoare
la
Alexandru Lapedatul33
Ia Preobrajeniia
9i
a tilmici
citette
ti
tradus aproape
toate cirfile de slujba in romAnegte, contribuind astfel la formarea
limbii
(cf.
M.
D:-..---:..
'r'
Cf.
A.
Lapedatu,
adus de A. Lapedatu
copistul
spune
1548
pi
(cf.
P
ceea ce se
 
mijlocul veacului al
concluzioneaz"l
ci
aceastd
s-a
gi
iar
gi
cercetarea
197E, p. 59). r\ccst
 
tns. rom.599
Jara
RomAneasci,
este
cuprinde
gi
Thlcuirea
(idem,
tom
I,
pp.3a0-341);
este
de popa
copiat
de
,,popa
Con-
standin
ot
Beserica
Golescului",
a
apartinut
manuscrisul de la
a ll-4
cdtre
Floru gi
jum.ltate
(idem,
tom
iV,
p.
209).
Toate
aceste
manuscrise
Dupi
cum
Damaschin h TAIcuirea Eaangheliilor, insi aceastd
inifiativd
s-a
apropiat
de
Insi,
in
cele
face
pc
la
SfAnia
va veli intampla a ceti, orice gregeald
veli
nepuindu-ne
lui
gi
gi Dumnezeiegtii Evanghelii",
la anul7779 editareaTdlct
''Cf
ro tAneascdr)eclrc,
tom. Ii
cie
Toader
,,Teofilactu
lu
i
tolicii nu este noud, ci este
prezenti
gi
referirrfc scripturistice
il
ocup.l
7li/crrl
Sf.lntului
t*
Pr
Dr.
200
Llt'
ani
1;'ldem,
pp.
ea era
dupi
a Tdlcttlui Eaangheliilor
gi
cunoagte nici traducdtorul
presupune
din
analiza
alior
foarte
ciutate
de
toli
in alcituirea
Schitul Triisteni,
siu
gi
cele
din tot sufletul
|ine
de
invifiturile
gi
poviluirile
purtitorilor
de
9i
pentru
fel
acestora sfinli
de la Poiana Mirului
tdrie
ci
cele
se
strdduiegte
sd
aritare
ciudatSl
Nevoitorul
pare
a
cit., pp. 21-25.
din
invifdtura
gi
poruncile
purtitorilor
licic oo ski,
nogtri,
dascili
Toate aceste.1, clupi
clin
ele,
ai
Sfintului
Paisie.
l5t
Cut,infc
;i
apostolic(',
-S1/lfrrgrrra
lui
ca
bunul
nume
gi
,,tilrndcitori"
s-au
numirat
gi
monahii
Gherontie
gi
Grigorie.
Acegtia
sunt
a
Sfintului
Teofilact.
care invdlau la
SfAntul Sava era
gi
romAnd,
teologia
gi
alte
gtiinfe.
Acest4
cunoscAnduJ
pe
monahul
gi
la
anul
bibliotecar
al
Mendstirii
spune:
,,Cuviosul
cirturari,
care
Ierusalim,
1999,
p.
411).
rs
Gherontie s-a niscut pe la 1260. A fost tuns in monahism
de insugi
-
Bucuregti,
1997
era Lambru
a
fost
dat
gi
se
il
roagi
pe
SfAntul
Paisie
sd-i
dea
,,doi
dupi
elinie",
care
trebuiau
Ia
Am vdzut
rispAndit de-a lungul veacului al XVIII-lea in numeroase copii manuscrise,
iar la anul 7747 este pubiicati la RAmnic
o
fost reproduse dupd
traducerea lui Damaschin.
Damaschin
gi
insd trecAnd din viafa aceasta, lucrul nu a fost isprdvit.
Dar
manuscrisul
episcop al Argegului
manuscris
9i
dornic
si-l
vadi
tipdrit,
episcopul
Iosif
ii
face... numai
gi
,,doi
pentru
diortosire
sfirgit",
el
asiguri,
'',
acum la lumind
ianuarie li
trimigi
de
bibliotecd
paisiand
gi,
poate
gi
din
dupd
,,izvodul
gi
iarigi la metania lor,
ii
cunogtea
pe
Gherontie
pi
Grigorie
incd
de
pe
fi putut tipiri
traducerea
cdlugirilor
nemteni.
167
(cf.
la
incercarea
ficuti
cu
editorul
sibian,
invi!5turi s-au scris". Dard
este
ins4
iard
cele
de
dupd
Teofilact Ia primeie
(f.
1r):
,,de
9i
cuminlenia
irtsemnare
1765.
o
cctit
aceasti
sfant;
snbcapitolul
urmdtor.
tuturor,
Preasfinfiei
multc
osteneli
;i
intr o r tcht'
de ln
timp cursurile
Ircob
pi-a
Stamati de ln
pi
jumitate.
irr 1796, c6nd a fost ales episcop Ia Roman. Aici
a
1803, cirrcl
pirintelui sdu sufletesc,
patriei. Nu cste cu puthti si ilLrstrim in c.itc|a
cu\
dreptcredincios,
ca
ti
pe cvrcu chiar, cine e omul ccl mai bun dirr \'loldova, ci ir
ii
firi
o
irrtrebrrinfart'
folosrtoarc
altor4
'i
s-ar
fi
aritat ir.r cisula siraci a vechii Mitropolii dirapinate un b;trin cihrgif
de
aproape
$relt,['
gtii
care
cel nr.ri
goptit
acelagi nume venerat al ct-togenanr lu i nr itropolit. in tr-ate ta lu
n1(' . nr('stcc.r tn
pirerca
tuturor.r
(ie)krphtl,
sirr,
;i
intr.
r,
aspra
ietenii
pomi
in
linigte
citre
"vegnicele
licaguri',
la
care
ti
datina smeritd
inaintati
ai sdi, afare din biserica unde se rugase in cei de
la sfArgit
9i
acum
Mitropolitul Venianrin
fosf,
Bucuregti,
'1967,
voL
l,
pp.
75-761.
Mitropolitul
Veniamin,
numit
gi
,,lumindtorul
Moldovei"
a
in
1807.
ln
aceste
doud
tipografii
zeci de lucrdri, fie talmicite de el, fie ale altor4
tipirite
din
scriitorii
postpatristici
ti
papte
taine
dupaGavriil
(2
d.e
a avut
1994, edilia a II-4
la mitropolitul
pauline, d.upd Sf6ntul Ioan Hrisostom,
Fericitul
igi alcgcau izvoadele
grecegti Cuviosul Paisie
tipiritd in
manuscriselor din Mindstirea
Nearnf ne aduce Pirintele Dumitru Fecioru in lucrarea sa Lltr catalog
reclti
de
nnnuscrise
gi
intrc anii 1B00-1825.
printre acestea
incd
o
precizarc
care
spune
putinli ca aceasta sd
din
1754,
care
a
aceasti supozilie trebuie
le aduci
se vede
din scolia
,,Trebuie
a
sti
cA
gi
exactitatc c.lrc este editia
gi
Crigorie.
lentru
ediliilc
din
veacurile
1E',
llrc
Nliddlt
of
19i'Centufies,
teal5,
ar
fi
ceilalii trei
formald gi
exterioari, ci
ci
ai
Domnului nostru Iisus Hristos. Prin aceasii lucrare osArdnicA, in care cu-
vintele le erau in concordanfi
cu
faptele,
nemijlocit
carte
Clarendon
valoarea
sfintelor
cirli
9i
care
este
Puterea
lucritoare
care
rEtoare, petrecuti
cuprinde
vedenia
pe
care
Rdmnicului,
prezentd
Degi nu avem date exacte, estc cu
putin!.i
dc mult pre!
Veniamin era episcop-r al
anul
in
neccsar, crcdcm ci t'l
iunic 1792
cAnd l-a hirotonit
a-i hirotoni pc cei
cititor,.r:t.r rri
in
scaurrttl
ci aceasti ostcrtt:itlit
a
fdcut
Euanghelii a SfAntului Teofilactlsa.
SfAntului Teofilact, dar
(1802-1806).
Ne
Evanghelii.
r$Acest
lucru
episcop
scaunului
Hugului,
ata intru
gi
la
Pdrintele
ti
ficut
smereniel cdci
arhiereu fiind
cu eparhie
perinti
$i
(op,
cit.,
multe
Veniamh
trimisese
exemplare
(vezi
op.
cit.,
p.
430).
rs
 
jumdtate
30
de
leilnn.
se
afli
dou:i
stL.me,
cu stihuri
de irrchirrare;
excmplar
inregistrat
in biblioteca Ne.rm' sub rrr. 1878 se afla o ilsemnare in
care
citirrr
cu 32 de
carc aflim cd aceasta c.ute a fost cumpirata prin contribuli.r
mai nrrrltor credinciogi, c.rre
in
lJibl
ot'alia
ronttitetscti
itr,ltt,,
Brrcuregti,
]9111,
din Biblitgrafta
CLttttyleliiri
si
ll
de la Matei;
252-253
328 de
de
Ia
1):
I
-A
4
la Evanghelia
cea de
la Ioan;
la Ioan;
Jondul Colccfiilol
Cluj-Napoca.
pagini a
810{l
Exemplarul descris de noi este legat in piele, pe tdblii groase de lemn
de
titlu
9i
pAnd
la
pagina
42
(cAte
un
Ghiorghi
Pdztdlapi
greu lizibile)*.
blocului de text,
pe acelagi aliniamcnt
capitolul
gi
Evanghelia
tilcuiti,
dar
gi
este
gregitd,
cAteva
*
ccht
fl
our".ur"
H
H
sinitate, viafi
crurile
9i
acegtia
ca aceasta
citri
inillimea
ta,
Miriei
tale,
9i
socotit
lingi
mulfimirea
ciunea
ft
nu adaog
gi oarecarele
citri
tale ceii {ierbinfi
fie
9i
mie
potrivit
9i
Miriei
afari de
LACT, carea dupi amelinfare Dumnezeiasci precum si veade,
pentru
aceasta
numele
9i
9i
Dumnezeu
lara
9i
din
mai virtos bine ai rin-
duit
sau
tea de
izvorigti:
Ci
indati
cea de aicea
Domnie acum te-ai mutat, sau mai bine a zice la cea pi-
rinteasci
apoi
dijdiile
gi
gi
le-ai
lepidat,
9i
gi
frumoase
curgeri
prin
multe
locuri
prin
une
la
ll
vine, ai
bine voit
prea
aritate
a-
cea
infocati
judecifi,
citri cei
nedreptate, Zidi-mi-voiu
gere, pentru
ci cuvinte
irea oamenilor. Iar Domnul si intireasci Domnia Miriei
tale
in
pace,
++++++++<.++
Cite mai nainte s-au scris, spre a noastri invifituri s-au
scris,
si dela care
izvorisc
toate,
iaste
Dum-
nezeiasca Evanghelie: Nu numai pentru ci ceale mai nainte de dinsa,
scria umbri al adevirului celui dintrinsa, iar ceale dupi dinsa
au
Dumnezeu de la cei ce o cetesc cu Blagocestie o
risipeagte,
pre
duhurile
multe si cuprind intrinsa mai Tainice
9i
de
de ceale Dumnezeiegti Evangheligti de o au scris, au migcat
9i
pre
cei
o
au
tilcuit
mai
pre
larg
9i
mai
descoperit.
Dintru
carii
unul
aceasta dari Prea osfin!itul
'
eodr.
Tdqi
rii
rr
rtfcri
lr
iriq,i
dii,qr
sivirgit de
tre, ardea cu inima ca un iubitoriu de
folosul
cel
Episcopia
au umplut intru
9i
ai
luminii,
gi
tolului,
povi!uifi
iconomisit de a do-
cu
chipurilc
ai
gi
Evanghelii, avAnd dimensiunile
Ia
Ioan
cererea
ii
tipirire
lor: Cd
intru indelungati
Altele
ple-
gi
noi
La intoarcere au fost
lari
apdrut mai
impirtite
,,in
mitropolitul Crigone
di
si tipiresc ori
tAlcuirea aceasta carc
ajutor nimeni
ce fdcea mitropolitul
atunci
cAnd
a
scris
rs8
Sf.
Apostol
pin; l.-r cea citre
(1801)
conlile
C.
la fila 258.
Crafia acestei corccturi
Dascilul
in
intrebuinlat
mitropolitului Grigorie,
(cf.
pr
alc SfintuluiApostol
zumrdtzt.
,atiltu4t,.ao
d,g/(t'l!tt::t,
.fuu'ie,1
Gherontie
gi
Grigorie,
i-a indemrrirt s.i
f
inut
seamd
gi
(in
2
exemplarc),
citre Romanirer. Dar, dupi
carc
rdgazul
Epistole
aceast.i carte nu a putut fi tipiritA in vre nrc.r
in care trdia
este analogia
Sfintului
Teofilact
9i
,,tAlcuirea
cdtre episcopul
se
la
Psaltire
a
t( .)r.i
ci traducitorul
. ! ., .:
Nu
de Tilcuirea
frag-
marginea
acestei
,,tipirituri",
se impune
doar 50 de
68210 afldm ci
cu caractere chirilice, pe
o;1r
irgt
,
itlri
,rlrr
nlrret
6rjnrrirea
uivr,r
i4inrli
dnd'o-
rtfit,ri
!iri-
rrrr
r,irrr
,,Thlcuirea
la
Epistolele
alt autor;
ci silab.r
s-a
pistreazi pAnd astdzi
imprejurdrilor a intrat in fondul bibliotecii mitropolitului Iosif Naniescu,
de unde a
(lherontie
;i
inlelege
9i
Ia
cele
o operi
si
''6
Acest
procedeu
BotLlgarias, 3 volume, Vene;i4 1819.
 
retrageri
ultimii ani ai vielii
sz$
. TAlurirea
Psaltiii
de
Eutimie
apare
postum,
la
Iapi,
1850-1862.
$i
cAnd
gi-a
in rev.
tdimdcirilor manuscriselor
Aghioritul, pe care
de
oamenii
Veni.rmin ce conlincnu
Cenucq
picdicile
Gherasirn Cristea, ed.
Episcopiei R6m:ricului, Rimnicu-Vilcea,
1996, pp. 62-63.
cazul
in
a
zilele
mirii
Teofilact gi
clericii
romAni
din
veacul
dinbiblioteca
Mdnistirii
Bistrifa-VAlcea;
nls.
rort
lui
Ghenadie
Endceanu,
episcopul
RAmnicului;
rrs.
BAR care este scris de
popa Constantin
a aparfinut
de la MenSstirea Antim;ms.
din Satu Lung.
9i
Sucevei,
nr
1-2,1974,
p.78),
cAt
9i
Tklcuirm
la
cirgi
deceniu
9i
in
vrednic ierarh
din
veacul
ti
traduse
in
romAnegtc
ti
rir
sub
titlul
Prutos
uiortLtltisttttLlui
,,
pi,
in
consecinla, punerea minutioasA a ei in practici. Pe de alt.l partc, canoanele Bisericii
ct,r
9i
nu
cdmi
Romine a Albaluliei, 1996, cap.lX, pp. 2s-20. L ins,r,
in cdr;i.r rusd, publicati
mai
afli
o
scolie:
,,lrr
t()ate
ob,.tile.u
Teofilact
la
Evanghelia
ziLei"
(Pnnos
nronahisnudui
-
SfAntului Teofilact
finalizatd, deoarece Sfintul
traducerea mitro-
trei volume,
intre anii
7904-7906\'. Dupi
publicarea
Seminarului de la Mdndstirea
(numai
Seminarului
acestui centenat
urm5
lucrare a sa: Traducerea tdlcuirii lui Teofilact la cele 14 Epistolii
ale
Aghioritul
gi
tradusd
Tit
DA
YENTAUIN
OOgfAOgA
sale
a
strelucit
prin
fapte
gi
Tilcuirea
dorea
publicar
ea
de
episcopatului
sdu
ron.irrepte
pdstratd
pp. VI-\41.
,
viitot 1904, se implinegte una suti ani de la lnfiinlarea
St:nr
jn.rrului
\/t'nranrirr Costachi,
ocazia
cele 14 Epistolii ale
Siirrtului r\postol Pavel, prelucrati h limba greacd noud de Nicodim Aghioritul
ti
tradus;
roInincgtc
l)/rr'rrri,
rrr.5{,
Studii
Ihl
r"
Cf.
fircek
om
aparline
de Pirintele
Christopher Stade, iar pana in anul 1997 Tftlcutrea Ecanghcliei de la Matci
cunoscuse deja patru reeditdrir::.
SfAntului
Prologue
fronr
Ochrid,
Birmingham,
lt
Cu Tilcuireo F,unngheliai dt /n .\{afci, edibml american a iraugurat primul numir
dintr-oserie
astiziau
rer'!:litdri.
-dm.E.
'l&r'd6'!.oo,.rb.
a inceput si
anul 2000, aceeagi
edituri in colaborare
o
editie
festivez24
a
Thlcuirii
celor
patru
Eaanghelii
in Biserica
Ortodoxi SArbi,
in mAna
gi
a fost transliterat din
originali.
si
(mai
vechi
o ultima
astfel
cu
materialului lexico-semantic, articulat
fost
pdstrate
mai
preciziri.
unei
priviri
edi;ia sinodald a
se
de
credinciogilor.
Teofileict la Evanghelii,
confruntate
gi
Scoliile
gi
(sau
grup
Gherontie
gi
cei interesali
invdlitura
SfAnfului
poate
am refinut anumite pasaje prin
iutermedir-rl
inlelegere
gi
acesta si fie un sprijin
real pentru
indicilor
inva|5 aga:
In
nici
invdlituri ale
delicioasd
9i
amestecati cu aceasta"2?5.
Unele adnotdri din edijia
am
atezat
cAnd
va
invdliturile
Sfinfilor
ne
sunt
sau ne imbie in
in
chiogcuri,
pe
ulife
pi
putut
vedea
ce
pe
numeroasele
care ne
cu tofi inaintagii
gi
gi
sd
nu
27
Cf. Cuviosul Paisie de la Neamt, Arlf obiografia unui stare!, ed. Deisis,
Sibiu, 1996,p.15.
.fittd,
dard,
vamd
gi,
lisAnd
toate,
a
lui
gi
mul;i
,,Nu
trebuie
venit
si
chem
la
pociinfi
Episcopiei
Romanului
gi
Hugilor,
Evangheligti era numit
aceea, vrAnd
crezuseri;
gi
a
propovdduind
aceasti
le-a
pus
intoarcerea
Apostolului, a
inriddcina
gi
va
niravurile
cele
ighemonul acelei
gi
pierderea noastrd?" Iar
bucurie.
gi
frumoase, mari
cetatea
se
pom
gi
propoviduia
ficdtor
de
minuni.
care a
noapte MAntuitorul
S-a arltat
Apostolului, poruncindu-i
ziud,, pe
cAnd Apostolul
cand au ajuns
taie
se
apropiau
de
gi
s-a
cAnd s-a
apropiat de
ddnsul, indatd
a orbit
si-i ierte picatul
semnul
Sfintei
iar in inima sa
inspdimAntat
de
o
asemenea
minune
9i
a
9i,
punAndu-i
in
jurul
izbivi
Domnul
Puterilor
ca
sd
impreiur.
voia
Apoi,
invelindu-l
intr-insul trupul
foc, il
ar;tat
gi
fier
cu
pizit
la
el
Platon,
vizAnd
in
episcopul a
Apostolului, s-a sArguit
s4 s-a
LuAnd
Scripturi
pi
cirli
chip
oameni
Dumnezeu
Scripturile,
ca
mdcar
Apostolilor
si
patru Evanghelii, pentru
omoari
si-l omoare"
facefi
9i
voi
asemenea"
(Luca
6,
31).
dogme,
rin
femeie.
prisosinle
din latinescul mulier/mulieis.
dat
ti
t'drd
am
In urm6
cu mai
intrebat:,,De
9i
pomenili
Dintru adancul siu
,,Noi,
birbafii,
scriem
ti
care ii
intrec cu
inceputul,
pAni
la sfdrgitul
vie;ii ei! Sunt momente cAnd nu suntem vrednici nici mecar sa
ii
$i
nevoinfa
Sofronie dela
femei care a intrebat
bunitdli.
Iar
Evanghelittii
sunt
Marcu
a
scris
Domnului,
fiind
invilat
[intru
toate]
cincisprezece
ani.
ITeolog]
moartea
celor
trei
Evangheligti,
SfAntul
Ioan
larg
Dumnezeu-Cuvintul,
el
rAnd, adicd fdri de Dumnezeu
[fird
scria citre evrei,
gi
se
era
dar:
cu
adevirat
era
pentru
aceasta
s-a
s-au
fiecare in alt loc a triit, clar au
scris ca
 
dumnezeiascd
gi
cuvAnt
Sau,
pe
Hristos
gi
,,videnia
Ivederea
,,Pentrlt
Hristos".
'?[1805]
Aici, in Ioc de,,Cartea neamului" lui lisus Hristos, SfAntul Ioan Gurd de
Aur a
iscat nedumerire,
cdci aceasti
1, 1d;
11
/ Luca
de
ei
decAt
gi fignduinld
Hristos
(Psalm
al
evreilor
(Facere
'15,
13,
10
gi
pentru
primit
fdgdduinfele,
cA
/ 1
ParaliPomena
2,
4
Tamar prin unul dintre
murind acesta
lui Avraam, a lepidat
Fares,
care
inseamni
,,tdiere"
Zara a aritat intAi mAna,
9i
a
a
iegit
iarigi
Za14
ag4
dupa
ce
s-a
a
9i
fiindci
s-a
Hristos
toate
1
Paralipomena
2, 11
cu Booz.
Luca
(2
Regi
12,14),
ca
-
niscut pe
Ahaz; Ahaz
a niscut
pe Iosia;
36,8
Strdmutarea
cu
CAPiIOIUI 1
I]5
(15)
Eliud
a
niscut
pe
Eleazar;
Eleazar
care se cheami Hristos.
Din care
pricini spune
are Iosif
lege, aritat
este ci
numirandu-se ncar.nul
Niscitoarea
gi
gi
ci
de la David pAni
-
Evanghelist, irr al
lehonia
yi
9ir
[nume].
ca s.
se plineasc;
numirul de 14, trece strAmutarea in Babilon in loc de fa!.1
[numc].
s
in
versetul
,,logodnicul",
-,
proorocia
lui
Iacov
(Facere
pAni la Hristos
La
fost: Maria, mama Lui,
un purtetor
iari
lucru
[faptd]
nu.
1,1-80:
pAntece
acopere picatul
aminte
acestea grdindu-i:
1, 20": Nu te teme
a lua
Aici aratd
a
o
spun
lie
cd
ferneia
dar
la
toati
lumea
gi
revirsat.
1
,21b:
$i
vei
poporul
Siul2
de
I 7loan 2,2
gi
pe
ce1
pdgAnesc
gi
a
se
face
,,muierea" [,,femeia"].
P
In
edifia
,,El
gdsette,,Acesta va
mintui pe
norodul Siu".
1.1.'
picatcle
lof.
var
picatele.
,,tinArd"
sau
,,fecioari"
inseamni
acelagi
lucru,
cd
,,tAndrd"
este
numiti
cea
in
va
sd
9i
vor
chema
numele
cuvine
,,vei
numi",
ci
,,vor
indati
lucru
[fapti]
cigtigAncl
numlrea
r3
In
textul
jn
,,vor
chema
numele
1-,25':
$i
Adicd
nu
s-a
impreunat
cu
doilea frate
nlscut"
(pentru
,,Pe
lntoarcerea din Egipt
fiul
luiAntipatru,
care
Irod
9i-
a
impirfit
regaiul
intre
ei,
care
atdta
Iprigoneau]
pe
El.
2,1.L2':
lntrebAnd:
(2)
Unde
este
niscut?
(2,
erau
astrologi,
prin
ceea
Sine, dupi
ci
ingereascd
putere
[se
Se
arati
aici
mari
flui
gi
invdtali
ti
filosofi
dupd obiceiul haldeilor
in edilia de la 1805, h loc de,,regele iudeilor", se
gdsegte
,,irnpiratul
iudeilor".
7ln
,,impiratul".
pricini s-au turburat
bucure,
cd
impdrat
al
impiralilor
vor
este
grimitici
in Betleemul
/2,
5")
Miheia
5,.1
si
se
va iegi
era
ales
Mintuitorului, arhiereii
gi
cdrturarii
(Matci
se indeletniceau
cu studiul
Legii lui
ai
expresia:
,,cirturarii
gi
fariseii"
(Matei
23,1-34),
degi
infmnti
42-,13, 86).
,,aga
este
,,aga
s-a
scris
prin
Proorocul".
mint
cu
nerutinare,
pentru
cea
sunt,
ei.
aflat de la ei limurit in ce vreme s-a aritat
steaual3.
Adici
inainte
de
a
Se
nagte
de,,in
 
gi
ani avAnd
aibi
[tii]
9i
videgte
turbarea
9i
pizma
gi
Irod
iconomie,
ca
Iar iegind
Drept acee4
inillime
gi
mai
se
pare
cd
ea
este
stea
[std]
numai
deasupra
lui.
Deci,
gi
steaua aceea nu L-ar fi ardtat pe Hristos, de nu s-ar fi pogorAt
9i
nu
2,10:
$i
cu bucurie
mare foarte.
S-au bucurat,
fiindcA nu
2, 11":
pe
culcat
a aflat atunci casi,
gi
,,despre
,,rege",
pe
alti
ei
Dumnezeu
Ia
credinfi;
amigitr8
asupra celor care
prin
ti
s-a
Ftiut
(2,
Proorocul
Betleemul,
,,Rahela",
2, 1.9^: Dupd
gi
(20)
9i
9i
pe
marna
Lui
9i
ce
Domnul nu a luat
2,27-22": Iosif,
acolo
gi
pe
Iucis]
moartea
lui
anul 390 d.
meargi in
meargi
ti
dupi cum scrie Luca
2,23':
$i
sd
Egipi au
Cele ce
le-a trecut
spune
Luca
(2,
se
impotrivesc
Nazaret,
ceea
se
gtie
acum,
fiindci
Insd,
mustrAnd pe iudei,
pdcatelor sale,
nu vine
intru pocdinfi.
la
pociinld.
cuvAntul:
"Voi
locui
9i
fapte rele
pi
mdrturisire
gi
lacrimi,
pdcatelor
sivartite
gi,
prin
aceast4
sfintirea
ti
harul
simplu, ci dupd
,i
fdptuitoare,
Se crede
,,pregititi",
se
gasette
,,getili".
a
ce
spunea
Cuviosul
Humanitas,
Bucuregti,
2000,
p.
65).
5ln
,,licuste",
Licustele din Orient, care se mencau,
erau mai
fie uscate
numiti
,,acris",
iar
altii
muguri
PAcatelot
ci
numai
poc5inJa
lui
nici
ceilalli, de aceea
h poporul
iudeu. Fariseii
Moise numai in misura
9i
,,Este
de
pietrele
despicAndu-se,
viafa aceast4
3,
10":
3, 10d: Se taie
pociinfi,
sd creadi
in,,Cel Ce vine dupi" el. Iar,,Cel Ce vine dupi" el este Hristos, Care
gi
Astfel zice
,,a
le
!ine"
,,incilfiminte"
sunt
9i
;
cu
de vreme
nici
gi
Duh
cu
9i
sunt
,,pleavi",
cafi
sunt
upori
gi
,,Ciruia
,,Nestins"
este
,,focul"
acela.
Iar
;i
sd
si
trigea
Iavea]
,,9i
Tu
vii"
noui si implinim
sdvArgind voi slobozi
(,,restauralia
generald"),
Constantinopol,
restaurali".
t6
Prin
le deschizi.
3, 16d-1.7':
Duhul
SfAnt
Se
fdcut pentru loan,
suslinea cd lumea este
Alexandrirul
ti
alli
Sfinti
Pirinfi
pe Domnul
Hristos aga
3,'17b:
,,Acesla
este
Efeseni 1, 6
pustiuz
(4,
1')
ludecitori
invdlAndu-ne
pe
noi
ca
[M6ntuitorui]
este,,dus"
34,2813 ReBi 19, E / Luc. 4. 2
A postit ca si ne arate ci postul este armi mare
[puternici]
impotriva
ispitelor,
dupi
a
tot
pAcatul.
au postit
care a fost
stearpa
gi
stancoasa,
dintre cele mai secetoase din lume. Nu avea nici nici
vegetatie,
-
lului
ze9te,
se
indoia:
,,Cum
si
fldmAnzeasci
Fiul
ispitegte,
cu
mani,
care
de
noi.
Insotireaestepinirea
gAndul strecurat de
pitimag, fie la invoire,
insdVi implinirea cu fapta a
gAndului pdtimag
incuviinlat.
Deci, cel ce cugetA nepedmat de la inceput, sau respinge prin impotrivire
pi
s
,,aripa
prin,,a-ripa templului" se poate intelege
zidul sau
risirit
gi
sud,
Hristos
Trebuie
si
gtim
duhovnicegti;
enu
luag
Solomon
(pe
gitului
apostolii
sdi
(MLrtci
9i
intAiul
prirn-rninistru
viitorul lumii,
imaginalia
mea:
Rizboiul
recc
va
'ine
de
continente se
 
l Luca 4,
pe
Sine
jos?
iar
fiecare
minut
de
(4)
suprapunerea
6ln
Lui
in
in
chip
!ie",
cici
din
mAndrie
socotea
cd
cici scris este: Domnului
le-a biruit
Dumnezeu
ingerii
de-a
lAngi
mare,
in
hotarele
I
Ioan
/
ne
,,piei,
in loc de,,a fost intemnitat", se gAsette
,,s-a
prins".
773
(Ma
Isaia Proorocul care zice:
Galileea neamurilor;
(4,
15)
,,Lumini
mare"
este
Evangheli4
ca
gi
curn
ar
10,
9
Dupi
pi
slugile
/
inger,
pe
lAngi
Marea
Galileii,
(19)
pi
/
gi
urmagilor
lui.
Zabulon
este
finutul
(Facere
30,
8,20)
(Diclionarul
Notrlui
4,19b-20:Yenili
pe
Iacov
al
lui
Zevedeu
9i
pe
loan,
impiedici
cd
invilAnd
in
1,,14,39 / Luca
4, 14-15
,,adunirile"
[,,sinagogile"]
evreilor.
4,
23b:
$i
,,dregindu-gi",
,,in
sinagogile",
de
era
diavolul, voind si semene
li se
polers,
,,pe
dernonizati,
pe
lunatici",
se
gdsegte
,,pe
lunatici".
15
orate cu o
(5,
1,,)
Marcu
[a]
Ziditor gi
nu
Penln!
o
Pentru a nu-;i
muntele pe care Mdntuitorul
de
metri
deasupr.r
lacului
9i
dominii
imprejurimea.
Deasupra
3
in
,,deschizAndu-Si
a
niddjduit
si
vor mAngAia.
4) Psalm 125. 5-6 / Isaia 61, 2-3 / Luca 6.27lloa\76.20
,,Cei
ce
plAng"
Ise
Unii spun cd numegte,,pimAnt" pe
cel
pagube
fi
mulgi bl6nzi, dar fa|a de patimile necurate. Mulfi care fldmAnzesc
pi
insetogeazd,
Mulfi
aceluia care se
este a se plAnge
cineva pe sine insugi gi pe aproapele, din dragoste gi rAvnd, E ca acela ce
pl6nge pentru
pentru cele ce vor fi
dupd
chiar viala insati,
tAnguirii neincetate. In felul acesta, harul
lui
Dumnezeu
gi
a trcia
au.lar
o stdpAr:resc
IrAvna],
ci
aceasta
inseam-
nd:
,,flimAnzesc
gi
insetogeazi".
$i
daci
gi
gi
aici
se
invafd
intru darul
lui Dumnezeu:
Fi
prisosinld
9i
in
gi
in
ocard.
$i,
simplu vorbind, in orice lucm el cunoatte, cu buni petrundere,
ce bate trec
gi
cd
se
fac
sunt
porunca
toatA pdbundere4
nu va mai ride de nimeni, nici intru cunogtinli, nici intru necunottinla.
Ci,
IuAnd
e
materia
smereniei,
iar
intrl
la
dragostea
gtie
ce a fost inainte de a se naqte gi ce va fi dupi moarte. El
ii;i
dd
ti
mai
riu
decat toati
zidtea Fijndce nici o altd fepturi, insufle$ti sau neinsufleliti, n-a calcat
voia lui
care,
?
,,insetogeazi".
3,,Dacd
gtie
Mare; dar cel ce a gustat, mult il doregte. Aga
gi cel ce a gustat din dulceala poruncilor,
ptie
cd
poruncile
il
Dumnezeirea
nu
poate
fi
cuprinsi de nimeni, rdm6ne pururca insetat". Acestea ni le spune
Cuviosul
nimic,
prin
lacrimi.
Iar
[,,cei
milostivi"]
toli,
ci
gi
o
virtute,
nici
doud,
nici
zece,
singurd
9i
dusd
pAnd
9i
lucrarea
Duhului.
Cici,
precum
fierarul
i;i
poate
focului
ctnintdtoare
si
fdptuitoare,
cap
29,
ed.
IBMBOR,
Bucuregti,
osandette
intreldsarea ei,
sau pentru
in care sd
intru aceasta pururea vor
ed. IBMBO&
tEl
$i
,,fii
Dumnezeurt.
5,
10:
Fericifi
cei
Cerurilor'
(5.
1
cand vi
din
pricina
Mea.
| Luca 6,23 / Faptele Apostolilor 5. {1
Celorlalli
insi arati cd
aminunlime care este
gi
si
impirilensci
harul
poate
si
rabde
pe
durerea cu Lrucrrrit'
plinsultLi
din
58 5s).
F
unii cJ acestra-
mAngAiere
prin mushAri,
ca sarea
lepdda]i
saramura mustrdrilort6,
prigonifi".
Pentru aceasta zice:
5,'L3b: DacA sarea se va stricau, cu ce se va sira? De nimic nu mai
e
buni,
decAt
gi
nu
Agadar
Mai
intAi
,,sare"
9i
apoi
,,lumini",
,,lumini"
este
(Efeseni
5,L3-14).
pi
si nu
bucatele de
striceciune.
rT
,,se
va
strica".
]s
sfegnic
ai
voastri inaintea oamenilor,
E
/ Filipeni
faptd buni, spre
venit si stric
Pentru
ci
El
avea
si
le-au spus pentru El Proorocii
le-a ficut. De
,,nici
si
te
mAnii
in
9i
Cdci, cine, vizdnd limbi
mai
foarte
folositmre,
cerul
gi
cirti
din
Lege
se
vor
,,Porunci
mai
[foarte]
$i
cu
ace la va
ca
Sd nu fie!
$i
din pricina
de a trece", se
gdsette,,pini ce va trece".
despre preofie:
c6nd
gi
pentru
cA
ttiu
umbletul
dupi
9i
vindecarea
5,20: CAci
prisosi
dreptatea
,,va
prisosi
[dreptatea]"
gi
numdri
[ne
arati]
faptele
bune:
5,21:
,,Si
ucide,
vrednic
va
fi
,,Tatdl
Meu zis
celor de demult, iar Eu zic voui", ar fi pdrut ci
pune
,,Eu
fi fost de
gi
aproape este cle a se pierde, se cuvine a o
pirdsi pe aceasta
,,Acestea
Fiul
gi
(L)esprt
ed.
IBMBOR,
Bucurepti,
1987,
p.187).
ne aratd
fdptui tu insuti:
de
ndlucire,
numiti
"parerea
a harului Sfintului
de
Sfinlii sturt in
stare se guste cu adevirat o bucurie duhovniceasc5, ci bucuria duhovniceasc5
trcbuie si
fie precedati
9i
cum
nu
li-ar
gi
mAndriei
9i
voluptdlii"
(Fdriniturile
in
se
minie
asupra
buni
cuvAntare
gi
in
searnd:
,,Du-te
-,
prin
,,netrebnic"
sau
,,necurat".
'?7in
,,soborului"
ei
-
dispre;,
primesc pedepsele dupl
187
este
dragoste,
stdruim
gi
dupd
cuviinld,
5,23-24: Deci, daci
ale
ceva impotriva ta
sd
aduci
ca nu cumva pArAgul si te
dea
judecitorului,
9i
judecitorul
sluiitorului
gi
I L!.a72,58
ce nu vei
unitatea sobomiceascd
,,cale"
(dupi
Zigaben).
3tin
textul
afld,,codrant",
18, 20
a
qi
sivirqit
Iov
acoperiti.
Iar
unora, chiar
,,Sd
stdruim,
aceasta ce se
paznica
noastri,
citre
al
femeii,
[desfr6nare],
intru inima sa".
ale
cici
Matei 18. 8-9
pe tine
sd se
,,carte
iar
Eu
(lr\atei
din pricina ce a curvit, nu va fi osAndit, dar
altfel, osAndit este,
jurafi
nicidecum:
nici
pe
Dumnezeu,
(35)
nici
pe
Fiindci
,,Cerul
este
scaunul
Meu
9i
plmAntul
ce cerul este
t5u,
ceea ce este nu, nu;
(5,
37')
in loc de
Fiindci
a
se
jura
este,,mai
mult"
decAt,,da"
gi
decit
,,nu",
rdu
jurim6ntul.
,,Ochi
pentru
ochi
9i
spun voui: Nu
Romani
12,17
,,Riu"
aici
este
numit
cea
peste
judece
cu
tine
gi
si-,ti
ia
sivirgite de noi"
BULCARIEI
de la tine,
de la tine'
I
C)ri
ori necredincios, ori
imprumutul firi
Galateni 5, 14
[Acum]
clecAt
acesta?
Insd
nu
9i
(5.
J'lt
iobdgia- Aceastd
stirre de
lui
intru totul, cu
stdpirrul siu. De acee4 este cu putintd
ca denumirea dat6 in
adAnc. E indeobtte cunoscut
pAni la slartitul
asupra acestor
stip6nitorii lor M6ntuitorul
9i
SfArrt sd
(adici
rc1ic-rtccinl,
ci
un
dar
ca
acesta
fiii Tatilui vostru Celui
rii
9i
Au, nu fac
de riu,
in scurti
fi
invdtatur4 inchizandu-gi
ochii inaintea
Matei 23, 5
(6,
12, 8
faci milostenie,
tdinuiegti
Imilostenia].
6 195
sldvit.
ctrrora le
oameni, de la
rogi, intri in cimara ta
9i,
inchizAnd
risPliti
fie6.
(6,
6)
ce
Griirea de multe
bArfitor.
vor fi ascultate.
gtie
pe
9i
smerindu-ne,
Noi,
oamenii,
suntem
neputinciogi
gi
de
aceea
nu
vom
cddea,
si
6,
9i
puterea
9i
slava
9i
Iarigi ne invald
ne
fiind.
6,
gregealele
lor,
Nimic
igi smolesc fefele, ca
9i-au
luat
9i
ifi va rispliti
untdelemn, dupd ce
l
I
l
tt
3ln
 
simfirile
nici molia, nici rugina nu le strici, unde furii nu
le sapi
Luca72,21,33 I TTimotei 6, 19 / 1 Petru 7,4
(6,
necAgtigare
Ineagoniseald],
mai
de grija
care
"riu",
,,unde
griji
9i
ca
sd
vini
aibe
toati
duhul"
(Filocaiia
se
uadd
pe
ei
iryipi
impotrivA, adici
firesc
ai
adevirat
este
se
va
lipi
9i
pe
celdlalt il va disprefui; nu putefi si slujifi lui Dumnezeu
giluimamona'
(6,216)Lttca75,13lRomani6,15/lacov4,4t7toal
2,15
indepirteazd de la Dumnezeur2.
pentru
I Filipe^i
pare a nu
nu
se
mult decAt
gi
cele
materiale,
sau se face dobitoceasci, ca una ce a devenit iubitoare de plicere, sau sdlbatrca, razboin-
du-se
cu
oamenii
mintea
Bucuregti, 1999, p.78).
lumii
acesteia.
$i
de
nu
daci
a
nu
cantim
mai multu decAt hrana
nu
aduni
in
jitnile
gi
Tatil
vostru
nu
sunteli
9i
griji
dc'loc,
in
cursele
(luri
ugor
mulli
in cursele lui, ca si fie pufini cei ce se mantui('sc,
cum
zice
mari, il
Care este lnfelepcruner
Trtilui, luAnd-o inaintea
jalnic
cici, daci
Dumnezeu pe
cimpului,
care
astizi
este
gi
mai multr"
ne ingriji
mult se va
invrednici prin credinti
gi
gi
se
imbraci
gi
iniuntrul
ei, adicA prin
ve9m6nt, mAncare, bduturd, veselie,bucurie
ed.
Humanitas,
Buculegti,
,,cu
mult
mai
mult",
se
gasegte
,,cu
mult
mai
vartos".
(6,
a
spune:
,,Ce
vorn
,,Ce
vom
m6nca
mAine?"
Vezi,
lagadar,]
cd
(33)
Ciutali
mai
(5,
33)
Iegire
23,
se
cAgtigi
prin
,,dreptate".
De
i
se
adaug;
gi
ci ziua
de miine
[zdrobepti]
de
,,nu
duceli
griji",
,,Drept
cd se
va grili
folos, iar
osAndirea spre
sd
le
judece2.
7
,2-5:
CAci
cr
judecata
misura.
(3)
tiu,9i bima
9i
Cel ce voiegte sa mustre pe
allii,
si
are
,,barni"
in
ce
mai
se
vatimd?
r
,,Pentru
ri
a
,,(8)
Una
gi
iertarea gregalelor:
(
Matei 7,1). Pe cAt de strdin este focul de apA, pe atat de
striin este a
$i
nu mai
fi
intr-o
ctpa
inaintea
porcilor,
vefi
9i
(Z
/ Cintarea
lo^
se
7, 9-10:
Sau cine este omul acela intre voi care, de va cere fiul siu
piine,
piatrd?
(10)
tarpe?
(7,9)
rispuns:
,,Care
este
este cu
gi
acesta
negriitd
a
StipAnului
7
gtili
sn
dafi
daruri
bune
cele bune
,,Rii"
noastre
este
buni,
cea
slobodi
(7,'12)
Aratd
iar
Fi
tu
care
9i
legea
Numegte
,,u9i
povard nu poate
vremelnicd
gi
lirgimea
se
MirAndu-se, pe
s
,,u9a".
6ln
,,cei
cel ingrotat
de patimi.
avem:
,,Ce
stramti
este
struguri din spini sau smochine
din
miricinilz?
(17)
A9a
pomul
(7,'17)
Matei72,33 /
1
Timotei
gi
m5iegtri
[iscusifi
viala cea
9i
nelucrAtori
ti
pentru
vor
diniuntru sunt
,,miricini",
si zdboveasca
di bucuria"
ed. Humanitas, Bucuregti,
7,
/
impirtrlia
Ceru-
Ceruri.
zicAnd:
,,Nu
oricine
Si
ea.
Zice
[Domnul]:
,,Cel
voia
Tatdlui
gi
,,riu",
pune
inainte
urmetoarea
altuia
garpe,
cd-L
9i
pe
lmpirifia
Cerurilor,
in numele Tiu
gi
nu
in
La
fiind,
sfinfim. Incd
aceste cuvinte ale Mele
fiindci
6, 48
la
capetele
in loc de
versetele
de
,,nechibzuit",
se
gasette
,,nebun".
IL
C,rpitolL,l
lucreazd
[nu
facc
putere,
un Dumnezeu glisuiegte:
ne c1i urmdtorui
fi
mai
in Vechirrl Testament, aceasta vestire prooroceasci este foarte des intahrti, nun r.ri
la SfAntul Prooroc Isaia regisindu-se de mai mult de,l0 de ori
(.lsriirr
7,7;18,1;21,
(I
laici
5,
9;
76,
9;
loart
8,
8, 5; Pe
rugAndu-L
ci insugi
in casi, slibinog, chinuindu-se
chiar
nefiind
[sluga]
8, 8-L0: Dar
sd poruncegti morlii gi
aflat atAta
,,Venind,
,,Eu
se
gasette
,,slulitori".
3
in acest chip:
urcau
ti
se
pogorau,
el
a
priceput
cd
Dumnezeu
ce Domnul este
sutatul acesta a priceput
zice:
,,Numai
21,'l
la risirit
fie
(3,
1.3)
43,
A intrat in
casa lui Petru
ea
(Marcu
7,29-32;
lisat
IEvanghelist].
9i
cu
in loc de
a
aflat
de,,ii
sluiea
Lui",
Petru 2, 2-l
boli
se
fac
,,Te
[nu
la
lucrurile
8, 23-24: Intrind
El in corabie,
iar El dormea.
(8,
8, 23
pufin
credinciosilor?
(8,
25)
2
S
,,pierim"
nu
cu ei,
nigte fricogi,
arati ci
,,furtuna"
sufletului
vinturile
gi
marea
9i
Cine este Acesta,
30, 4 / Marcu 4,
41/ Lu.a 8, 25
iar lucrurile
L-au
intAmpinat
La
de
,,furtuni
Iar dacd
8,28b: Care iegeau din morminte, foarte cumplifi, incit nimeni nu
putea
fel
de
socotealA
[sd
in demoni
noi,Iisuse, Fiul
(8,
29)
Iatd, il propoviduiesc
Fiu al lui
muncii
[caznelor].
turmi
(32)
f
i
l3,t)T*:3 31
Dracii au cerut aceast4 pentru c4 inecAndu-i pe porci sd-i scArbeascd
pe
stdpanii
zegte
pe
draci,
gi nn
porcilor ne-ar fi
indricesc,
ca
13ln
,,si
,,trimite-n€",
se
gdsette
,,di-ne
pinarea
,,s-a
inecal"
7,'18 /
lacov
celor ce
il numegte
Pentru
picatele tale, sau
ii.
Pettlrt
tiit,t
truti
tturL'lttt
lcx
"
irr
lcx
de,,Iertate
casi,
iati
mulfi
vamegi
9i
picitogi
au
venit
gi
au
gezut
la
masl
impreunl
2,
,,Acum
n-am
venit
ca
Judecitot
mergeli
gi
decAt
jertfele"
(Osea
5,
5).
picitogi,
[nu
se
[$i
nunfii
va
fi
,,Dar
vechi; altminterea
trigti",
se
(9,
77
trebuinli de pogorire
pune
ani,
gi
mi
voi
face
sinitoasil2;
(22)
Femeia n-a venit pe fali, fiind
necurat5
gi
ceci
,,va
de
mi voi mAntui".
$i
incd
gi
,,fiici"
o
numegte,
ca
pe
o
credincioasd.
$i
aratd
cd
se
ridice
o
coloani
[o
statuie]
intru
care
s-a
insemnat
Aceasti
[statuie]
a
9,23-24:
(9,
Fiindci
era
Ifecioari]
nemdritati,
o
tAnguiau
r3
monahie, iar numele
fiecare an
in ziua
cartea
a
VII-4
imp;ratului
roman
intronare,
acest
impdrat
gi
unitatea
cregtinismului.
perfidi4
pe
cregtini,
ziua a XXV-4
urmetoarele:
,,$i
lisus
viind
finutul
acela.
(9,
25)
LlucaE,54
(9,26)
Luca7,77
Acolo
pdcate,
al
18, 35-38
din
vie.
zicind: Dupi credinfa
finutul
acela.
(9,
/9,
3?)
Vezi, cum fuge de
,,Mergi
gi
El,
,,niciodatd",
se
gdsegte
,,nici
odinioari".
13
in
edi;ia
,,sinagogile
mill de
dAnsii ci
nu
cere
[Domnul],
ci
indatd
il
vindecd,
scoland
de Prooroci
pe
demoni.
(9,
/
9i
picatele,
Fiind iubitor
Nu aveau
de
turmi.
9,37-38:
Atunci
putere asupra duhurilor necurate,
ca si le scoati
cetre
invilituri.
sunt acestea: intii
Arati numele Apostolilor, din
Zevedeu.
de Ioan. Ci nu dupi vrednicie,
ci
aga
simplu,
dupi
9i
(4)
Simon
Cananeul
9i
spus
,,spurcatul",
,,vrdjmagul
lui
Dumnezeu",
Zevedeu
gi
rln
PcntrLt
doisprezece Apostolt, vezt Anexa editoisld
(1).
cele
pierdute
ale
casei
3,25:13,25
(10,7)
Matei
n-am
creztt". Deci, firi de pricind de rdspuns ii face pe iudei3.
$i
ii
cinci cerli alelui Moise
ci
voastre;
(10)
(10,
,,Pe
cei
,,Cel
ce
ascr.rnde
daml
in
e aspru
a capetclor dcspre cwrostirld, cap 29, Bucuregti, 1999, p. 13-1).
6ln
edi;ia
loc
de
,,cingitori",
se
,,pe
MATEI Capitolul 10
iar pentru
aceast4
ca
se
cuvine
Le poruncegte sA
10,12-13:
$i
intrAnd
in
(10,
12)
L!.a10,5
(10,
13)
mlrturie a indelungatei lor
Deci,
va
fi
,,mai
u9or"
Sodomei
decAt
celor
nesupugi,
,,acolo
,,Eu",
adici
,,Eu
[vi
trimit],
Cel
Puternic,
Voiegte
ca
ucenicii
sE
fie
cregtinul
prostan
Iprostdnac]
gi
nesimlitor.
Ne
9i
(18)
La
dregltori
gi
r0
Adicd,
vor
mirturie lor
di-i
cinste,
ca
sd
nu
pdzegte-firapul tAu!
vi
ingriiifitz
ce
sd
vorbifi;
(20)
fiindci
nu
Tatilui
15,
13
('10,
20) Eacere 47,751 2 Regi 23,2 | Marctr 73,77 I Luca 72,72 /
1
Corinteni
gi
a mdrturisi este lucrul nostru
Ifapta
lui
Dumnezeu.
$i
ca
sd
nu
9i
tati
este
cregtinetatea
1-0,22:
$iveli
pAni
(
de,,ingrijifi",
gi
fdrd grijd, ci
m6ndrie,
prin
care
lui
Israil,
pAni
ce
Cele infrico$toare
sd
se
cd
a
gi
pdgubindu-i
pe
este.
sd
9i
mAngAierea
dinainte
9i
De
aceea,
niciodati nu trebuie si pir;seasci temere4 penA ce nu ajunge la
limanul
dragostei
cd.
Humanitas,
Bucuregti,
dracii
dil
ca sd
nu cddem
sufletele omenegti. Cici, la acestea fiind trimigi Apostolii de MAntuitorul,
cdnd sunt alungafi de la cele nevrednice, trec la sufletele altor4 care s-au
facut in stare sa
va
sosi
Fiul
Omului,
implinind
toate
la
Venirea
de
,,propoviduifi
de
intrebuinfiri. Atit
aveau acopcrigul
strangeau
gi ruga
acoperig obignuiau
evreii a-;i
importante
gtiri
taini, adici
Tot despre acest acoPeriF
Lucu 5, 79),
urcat
ai
gi
vedeau cei din
10,28:
Nu
pot
si-l
-
un ban?
Faptele
Apostolilor
27,34
(10,
3'1)
L'uca72,7
gi
cum
iubesc!"
Iar
spunAnd
ce
,,perii
capului"
nostru
de
El
,,sunt
ia
lucrurile
din
casi"
(Matei
21,77)
de
,,mai
pentru gregeli, avind drept
care e mai presus de
toate impdritia
cu
fiind
desivArgitin
9i
cu evlavia care se cuvine. Acesta este cel ce a dobAndit temerea
care rdm6ne
Clpitolul
lor nu
(i(1,
-l:/
Marcu
indeanuri
,,intru
Mine",
acLc.i
,,intm
iar
,,Nu
(35)
Cici am venit sI despart pe fiu de tatil siu, pe fiici
de rnama
(10,
7, 6 / Luca
gi
prietenilor noptri gi
stire
el".
:1
[1805]
,,Mirturisi-voi
9i
Eu
pi
a
fralilor
fali
iubitorii de lume,
fiu
ori
pe
Mine.
(10,
pe
Hristos.
9i
ce
zic
eu
,,tati"
ti
,,mami"
gi
,,feciori",
ci
porunca
cea
preairnalte
gi
mare
o
,,Cel
care
nu
cei
din
vechime
77
cI
,,i9i
[cazna]
cea
pentru Hristos
cap 22, ed. IBMBOR,
mai
line
in
cugetarea
sa
decit
gAndul
morfii
9i
pomette
ca
un
om
ce
nu
se
ce s-a spus. Cici crucea este voirla care
e gata sA primeascd orice necaz.
$i
"Cel
aici
pentru
pd9ette pe calea crucii
prin care a pomit,
spre suferirea necazurilor. Pentru
pistreazd nevinovat
dreptului va lua.
,,$i
numai
gi
al
poftelor
gi
ttii
in loc
invitituri2
de
fale
gi
[El]
ar
fi
vindecat,
nimeni
n-ar
[mai]
sau str agteptim pe
Iar unii
cu privire
Dar
decdt
Proorocii,
zilele lor
asemdnarea
sunt date Fiului Omului de Ia Tatdl. Pentru chemarea celor
osteniti
gasegte
,,$i
|
/ Matei 26, 3l
[despre]
Mine,
unii
care
crau
sunt
tainuite
gAndurile
lor,
zice:
,,Fericit
intru Mine"
lui Ioan ," .,Jl"i'rtiltiit?
gi
cu
le'snire
pi-a
schimbat
ca
aceasta
l-a!i
socotit!"
'11.
8: Dar. de ce ati iesit? Si vedeti un om
imbricat in
in casele regilor'.
7,7q
7,26
Ioan
este,,mai
presus
Ingerul
terialnicd
pi
pentru
IProorocul]
Maleahi
(3,
1).
71,77':
Adevdtat
zic
voui:
unul mai
mare decAt
loan Botezitorul
Cerurilor
este
aritat
se
ia
prin
striduinfi
9i
cei
nu
aminte,
ci
cea
9i
pe
rnamd
gi
chiar
ImpArilie,
cAti
sili
$i
,,Eu
r0Aici,
SfAntul
Maxim
Mirturisitorul
ne
inseamni
"mai
mic",
mai
inalt
e
"mai
dintre Ingeri. Sau: cel ce std pe treapta
cea
mai
de
pe
urmd
in
vieluirea
evanghelicd
e
"mai
mare,
treapta
Legii"
(Filocalia
p.
227).
tr
ln
,,se
pun mAna pe
[1805]
ci
prin
desfiintand
pdcatul
prh
Cruce
pi
la
voia
ne-a eliberat;
iar nepurtAnd
ci
sluiire.
dc Vcnirea
de
Venirea
ce
va
si
si
audi
il,
indemnAndu-i
copiilor
care
ged
in
piefe
gi
slobodd
a
[veselos],
,,fluierul".
Pentru
toli
dreapti din
faptele ei1a.
le-am
r3
in
loc
de
,,daci
voifi
11
implinit.
Iar
cici
cAte se cadea
[inainte]
si-i
mustre
Ca sd infelegi ci
din fire
fi
fost
$i
in ziua
(11,
22)
Luca
cea
in
in tine,
ar fi
(11,
24)
malul Lacului
loc
de
,,ninunile",
de hotarele
Palestinei, fdcind
,,minunile",
gi
era
sldvit
ca
o
osandit
pane
Tine2r,
Pirinte,
Doamne
ra,
t7
t
Tatil Meu
ca unui
Fiu. Cdci
Lui. Iar dacd
fiinld
cu
17,27b:
$i
ei;
inlelege pe pdgAni, care erau stramtorati de greutatea pdcatelor. Deci,
pe
tofi
Botez,
gi
primi pe
9i
impovirafi",
se
giseite,,Venili
siv6rgiti cu durere sau cu osteneal5.
Fii:rdcd
au
pus
durere
in
,Jugul"
se gisegte,,preste
Mea", se
gi
miluili
altfel
smerita cugetare. Cdci
adevdrati,
in
insugi.
Cici
zice:
"Sunt
blAnd
gi
smerit
cu
inima".
(6)
Deci,
cel
gi
toati
slava
gi
st.ipanette in
noi amirdciunea
printre
seminituri,
9i
9t
sa
manance.
(i2,
6,
-l
pentru
c4
mAncAnd
ei,
si
dezlege
legea
sAmbetei.
12,
2-4:
YizAnd,
Tii fac ceea
ce nu se
ficut
numai preolilor?
invinuind
foamea
David,
preofilor
Asemenea
gi
[aici]
ucenicii
IDomnului].
12,5-6:
ci preofii,
este aici.
iar
sAmbdta
preofii
gi
lemne
despicau
gi
titlul capitolului estet
Pentru indrdcit ul
cel orb gi
Iisus
Fi
pentru
fralii
Lui"
9i
StipAnul,
sunt
cu
ucenicii,
o
fac
,,sAmbtrta",
adici
intru
se tAlcuiegte Sfanta
adici
sub
cele
cereasca, de
gi
Prcainalta
inainte. Adici atunci cdnd zicem:
,,lntru
inceput
(Psalm
jurat,
zice
Domnul,
sd
intelegem
chiar
pemanhl
Trupul Seu
flsmail]yi
pe
Capitolul 12
in
sinagoga
lor.
(L0)
$i
iati
un
om
sAmbita?
Ca
voi
groaptr,
(12)
Cl
cAt se deosebegte omul de oaie! De aceea se cade a face bine
sAmbita.
(12,12)
Ii
arati
[vddegte]
fie vindecat
un om,
Iar nemilostivi
sco;ind
dracul,
ti
greiette,
din lucrurile
-
-
unele
de
noi
O, zavistie!
CAnd li
ci
5, 14
Ca si
('12,
gi
s-a
cealalti".
o
ln
edilia
de
la
i805,
in
loc
de
,,s-au
g.lsette
,,sfat
b
ln
editia
,,si
nu-L
se
gasegte
,,Nu
se
va
pigAnilor, care
nimeni
pe
ulife
glasul
Lui".
(19,12b)rsaia42,2
Ca
si
nu
ca
gi
auzul
gi
Dar
gi
acum,
dacd
vezi
,,orb"
gi
,,surd"
[,,mut"],
pe
care
,,Nici
va
auzi
cineva
;;
care
se
in
lui?
(12,25)
Si
le
rispunde
cu pildele de obgte, aritAnd nebunia lor, cici cum s-ar scoate
dracii unii
iudecitori.
(12,
Deci
pentru
aceasta
ei
[ucenicii]
Dumnezeu scot
(12,28)
putere, atunci
gi
am
venit
la
voi
aceasta
este
care
pentru
voi
intre
in
pe
|
,,scot
pe
domnul dracilor".
,,diinui",
se
gisegte
,,sta".
!7
de,,si-i
iefuiasctr
Cnpitolul
12
,,AtAt
Cdci,,in cas5"
Mine
risipegte.
(12,
30)
Deci, cum
pe
picat
9i
dar hula impotriva Duhului nu
se
va
ierta.
(32)
impotriva Fiului Omului, se
va ierta lui; dar
Duhului SfAnt, nu i
acesta, nici in
(12,
-
cici
Dar, cind cineva
Cdci
gtie
cd
sunt
sivAr9ite
de
Duhul
lui
9i
aceasta cuvAntrE, ci
vreo pricind
ci
pomul
Fiindcd iydeii
sn
grii$
cele
bune,
5, 45
din Avraam,
ci nu sunt din Avraam, ci din strimogi vrednici riutilii
lor.
afari cele
bune, pe
(12,
34b)
(12,39
Psalm36,30;39,721Pildel.0,Tl
in
(1,2,
38)Maaei76,7 |
pentru
ci
li
cel riu, din vistieria
loc de,,desfrAnat",
se gese9te
I-a numit
a doua zi;
Luca 11, 32
chit, propovtrduind, a fost
voi. Drept acee4 veli
lonii".
12,42:Reginade
la
,,rmpdrdteas4
m
voi,
chiar
gi
catalotul.
Acesta
ajunge
pAni
inrudit
cu
93).
28
La
evrei,
la
h asfintitul
I
mea, de unde am iegit;9i, venind, o afli goliti, rniturati
9i
impodobiti.
(45)
alte
gapte
Aga
va
fi
gi
cu
acest
Le arati aici
primit pe El.
se
ce
mai
grca
decit
cele
dinaurte".
se
,,intoarce"
al doilea botez
care este foarte ostenicios
Oarecare
lucru
pAnegte pe Fiul, nesocotind inci nimic mare
cu privire
9i
,,Precum
bine
9i
nu
pentru faptulci
in sufletul iubitor de slavd de9artd
se intorc
gi
Bucuregti,
2007,
p.
216\.
cd
un
asemenea
indreptAnd socoteala ei
Maica Lui,
fire,
ci
o
in
loc
de,,intinzAnd",
Domnul,
adicd
ascultAnd-o
 
cetatea Sar
casi,
gedea
in
ce-L
ascultau
si-i
aibi
inaintea
felei
Sale
gi
toli
sd
Domnul,
ii
vAneazd
ei,
lor
invildturile
{t3, 3D)
ca
$i
pentru
ce
spinii cei
,,si
semene".
pi
anurne
,,Pentru
pilda
sentdndtorului
ri
pentru
a
Impdrdtiei
Cerurilor".
2
,,pe
iirm",
pe
gi
gi
pentru cd
Acegtia
gaizeci,
(i3,
8,
8
se mAntuiesc
au primit
cuvAntul, ci
iar
altu\-
,,treizeci"
lucreazd
de
,,pe
lAngi
drum
gi
de,,loc pietros", se
de
,,cAnd
s-a
$i
vezi
bunitatea
cei care
13,10-L2:
fi
Pentru
ci
voui
cind
(1J,
1 Corinteni 2, 10
multimii, vin la
care cere,
fiindcd zice
ci celui ce
cel care
nu are
Adici,
mdcar
degi
are
ceatd, inchipuind simanla cea
uiti,
ti
dracii
trigandu-i- A doua ceati, inchipuind simAnla cea de pe piatrd: oameni ca
gi
cum
ar
impreuni
bAnd impreuni
,,apropiindu-se
de
El",
nedumerirea
cd
Iisus
ca
-ceea
ce
se
arati
9i
aici.
Cdci,
vizAnd
firegte
lui Isaia, care zice: Cu urechile
veli auzi, dar nu vefi infelege,
9i
nu
pe
ei.
(13,
74) lsaia 6,9 I leremia 5, 21 / I€zechiil72,2l Marclu 4,721
L]uca
(13,
15)
11
Vezi
voastrd",
ci
,,penku
ingrogat
inseamni
rr
Adicd
afld
rispuns.
ra
spune cum se implinesc
duhovnicegti nu pot
partatie a acestora cu
Dumnezeu cuaAntdtoare
,,cu
ochii
vi
MATEI
Capitolul
13
Prooroci
9i
drepfi
au
dorit
si
vadi
cele
$i
ochii
9i
urechile
cele
sufletegti,
fiindci
au
cunoscut
au crezut in Hristos, iar aceia numai in chip gAndit;
dar
gi
9i
ripe9te17
ce
Ne indeamnd
9i
indati
il
primegte
sine, ci
/
,,apuci".
ls
in loc de
TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI
,,ineaci",
8, 15
si
nu fim iubitori de
iar
grAul
nici
In
se gasette,,un
cel bun" n-a ldsat-o vrijmagul nestricate, din pricini ce noi
ne lenevim
buni
sau
gAndurile;
,,26'zaniile"
sunt
fie
fi teiat
dintr-insul. La fel
fapta
lor
prigonitor
[al
Bisericii],
El
si-i
dar cAnd
zugrdvitd
pildi:
,,Hristos
chip de ierarhi, altii in
chipul mucenicilor,
dreptcredinciopii indrumali
cu
lanfuri
gi
cdznindu-i
demonii"
(Eminia
 
la noi? Deci, de
Deci
gi
este
prooroc
pricina
necredinfei
lor.
(13,57b)
Marcu,6,4|
L!.a4,241loa
4,44
(13,
58)
Marcu
5,
5
blAndele zice ci
noi,
[ale
El il pizmuiau.
Dumnezeu.
a
ln
edifia
de
la
1805,
ei, spune:
noi
gi
vechi]".
Cici
pe
ei
da
socoteali
drept
9i
din
(Ioa
15,
6;
Apostolii,
dupi
cum
Lui.
Iar
,,Patrie
de Lege
inlelepciunea
aceasta
9i
puterile?
(55)
Au, nu este Acesta fiul{7 teslarului? Au, nu se
numeqte mama lui Maria
,,fiul",
3, 31-35;
6, 3; Luca 8, 19-2'1; Ioan 2, 12; 7, 3-5; Faptele Apostolilor 1, 1.1;
'1
fragi
rude
apropiate,
'18;
Testament. Limba ebraicd,
avAnd un voca-
bular redus, unele cuvinte prezinta mai multe sensuri, intre acestea este
ti
cuvantul
frate
(Biblia
sau
cei
fi
plAngerea
si
scrAgnirea
dinfilor.
mirturii proorocegti, pentru
elini, iudei,
rdi,
vom
[rdu],
se
vor
pune
,,in
sufletr,llui,
cdci
gi
[,,1a
este asemenea
unui om
9i
vechi.
i1-1,
52)
cu
{r
{3
cu Petru
Cerurilor este asemenea unui om
gospodar",
spre slava
(7
o afld pe e4
toati lurne4
ci nimic
cauti mirgiritare
iar
,,negulitori"
este cel
sd-l
cAgtigdm
Cel Care ne-a chemat
puterea
Sa,
(2
PetrLt
1,3-1).
Vezi
Fi
talcuirea
gi
nota
zugr;\'irea
pildei:
,,Apostolul
Pavel,
$
socotea
in
frumuselii
9i
cea buni
pirifiei;
iar
(42)
acolo va fi plAngerea
I Apocalipsa
79, 20
ereticii
gi
gi
turburdri
gi
lui Dumnezeu, iar vrdjmSgia ce aveau
ei
intru
si
aud5.
(13,43)
Daniil72,3
Fiindcd noi
,,soarele"
aseamdnd
strilucirea
dreplilor,
insd
gi
mai
mult
fi
9i
cu
9i
vinde
,,se
265
vorbit Iisus
spus
si
propoviduiasci
Hristos
gi
ci
tu,
c;
Hristos a adus un oarecare chip nou de invi|5turd30.
Iar acel scurt cuvAnt,
a
,,ascunse
de
mullimile,
si poatd sd-L
negrijindu-se
73, 36b:
gi
altele.
amintim doar
pe
David
pentru
desfrAnare
(2
pentru
Iuda
,,dupi
13,24-30.
r3
Neghina
rogii
gi
mai
este
cr.rnoscutA
ti
puterile
sale
gi
[preadeplin]
sd
,,dospim"
gi
g5sette
,,buruianele".
Trebuie
ptiut
pentru hrani.
irr Palestina, a cirei sAmanld este fearte
mici. Tulpina
3-.1
metri
(Dicfionnrul
Norrlur
TL'stament,
ed.
cit.,
p. 201). Pcntnr pilda griuntelui de mustar, Dior.risie din Furna dd
urmatorul
ii
din
jos
oamenii
mul;i,
privind
de puterea
Iisus snturd cittci ntii de oanrcni,
untbld
pe
de
s-a sculat
buni.
$i
se
vede
Dumnezeu,
[anumc]
(4)
gi
(5)
$i
pe
el
ca
Prooroc.
(11,
.l)
Levitic
Matei nu l-a pomenit pe Ioan mai dinainte, fiindcd scopul
[telul]
lui
era
scrie
numai
cele
|inea
impotriva
s-a sAvartit
fird feciori
a
inci trdind Filip.
Origicare dintre acestea de s-au ficut, fdrddelege era ceea ce s-a
ficut.
$i
nete-
gi
de
aceea
,,Prrrllr/
tdiu,:d
capulut
lui
lo,ut
gi
Ttuiru
r
[1805]
Tetrarh
,,el
,,S-a
intristat",
pentru