TILCUIREAEPISTOLEI CATRE ROMANIA SLAVITULUI $I PREA-LAUDATULUI APOSTOL PAVEL

de

Sfintul Teofilact, Arhiepiscopul Bulgariei

tdlmlcit[ din elina veche in cea nou[ gi

impodobitd cu felurite insemn[ri de cdtre

Nicodim Aghioritul

intreptarea tllm[cirii, note ale ediliei gi inainte-cuvintare:Florin Stuparu

;/eBuoneqti

Cuprins

lnainte+uvintare ........5Pricim epistolei cXtre Romani, dupi dumnezeiescul Hrisostom, Teodorit, Teofilact

qilormenie .....22

Capitolull..... .......25

Capitolulll .... .......56

Capitolullll.... .......7ICapitolullv.... .......82

Capitolulv .... .......90

Capitolulvl.... ......101

Capitolulvll... ......113

Capitolulvlll .. ......127

Capitolullx... ......157

Capitolulx.... ......173

Capitolulxl ... ......182

Capitolulxll... ......198

CapitolulKtr .. ......218

CapitolulKv.. ......229

Capitolulxv... ......244

CapitolulXVl ........259

-\-

la "-ei

ndscugi dintr-insulmii dupa credinla lui (pe

acei ..fri'' pentru care s-a

:ze semnul tlierii impre-;e se insemneaz5, atunci

inainte de ele. Iar dac[iceteze gi de a mai numi,Ar-ram"! Cici, de vreme

a se face ,,tatd aI multorruie a se tdia imprejur; qi

i tdia imprejur, pentru ca

.neamurilor", de vreme

r ;i nici de restul umbrei

ludeilor gi,,neamurilor",at al lui Adam, care era

r dezlega prin altcineva,r. Iar Fiui 1ui Dumnezeu

urtind trup ;i fbcindu-Se

fel. prin moartea Sa, slo-

um printr-un singur om,

qa ;i printr-un a1t singur

CAPITOLALI

7. Pavel,

Nici Moisi, nici mul1i al1ii dupi Moisi, nici dumnezeiegtii Evangheligtinu gi-au scris numele la inceputul scrierilor lor, iar acest fericit Apostolscrie mai intii numele s[u in toate epistoiele. Pentru ce face aceasta? Dindou[ pricini. intii, pentru c[ cei amintili scriau oamenilor aflali de fa{5 saucelor ce erau aproape, iar el iqi trimitea scrisorile unora ce se aflau departe;aqadar, cu drept cuvint punea numele siu la inceput. $i, al doilea, pentru cipdzea legea gi rinduiala alcdtuirii epistolelor, intru care se obignuie$te a se

scrie la inceput numele trimitr5torului.1 La Epistola cdtre Evrei ins5, Pavelnu scrie inainte numele s5u, fiindc[ aceia ?1 vrdjmdqeau. Pentru aceasta, casI nu se tulbure indat[, auzind de el, gi s[ nu primeasci epistola, inadinsgi-a ascuns numele la inceput. (Vezi la pricina epistolei aceleia.)

Dar pentru care pricin[, din ,,Saul", s-a numit ,,Pavel"? Pentru ca sI nu se

arate mai injosit cu aceasta decit Petru, cdpetenia Apostolilor, care, din ,,Si-mon", s-a numit ,,Klfa" ,,,ce se tilcuieqte <<Petru>>" (Ioan 1:43); qi decit Iacovqi Ioan, fiii lui Zevedeu, care apoi s-au numit ,,fli ai tunetului" (Marcu 3:I7).

rob

Multe sint chipurile slujirii. Astfel, cineva este rob al lui Dumnezeu dinfacere qi din zidke, pentru ci toate fipturile sint ale lui Dumnezeu: ,,Toa-te - zice - sint roabe ale Tale" (Psalm 118:91). Altcineva este rob al luiDumnezeu din credingd, pentru care acelaqi Pavel a zis: ,,(...) v-a!i supus(adici a1i slujitz) din toatd inima dreptarului invltr[turii cireia afi fost in-credin[afi" (Romani 6:11). Este cineva rob al lui Dumnezeu qi din chipulviefuirii, dup6 care Moisi se zice ,,slugi a Domnului", adic[ rob3. Iar Pavelera rob al lui Hristosa in toate chipurile acestea.

lCI aqa obiqnuiau cei vechi a scrie in epistolele lor - dupd Fotie [Patriarh al Constanti-nopolei, veacul al IX-lea, n. m.l: ,,Claudius Lysias, prea-puternicului procurator Felix, saluta-rel" (Faptele Apostolilor 23:26);,,Filip, lui Aristotel, fii sdnitos!"; ,,Alexandru, lui Aristotel,sd se bucwe!" Ori - dupd acelaqi Fotie - Pavel pune inainte numele sdu fiindcd nu voia nicigura a deschide, nici condeiul a-l miqca, fird a pomeni facerea de bine dobinditi de la Dom-nul, dintru a Ciruia mil6 avea numele ,,Pavel". (n. aut.)

2Pavel tilcuieqte ascultarea ca robie gi in alt6 parte, zicind: ,,Au nu qtili cd celuia ce v5. dalirobi spre ascultare. robi sintefi celui c5ruia vI supunefi?" (Romani 6:16). (n. aut.)

3In leSire, Moisi se numeqte ,,slujitor al Domnultl" (IeSirea 4:10), iar Iisus al lui Navi era,,slujitorul sdu" (IeSirea 33:11). In cartea lui Iisus Navi, aceiagi se numesc ,,robi ai Domnului":,,Moisi - zice - robul Domnului", Ei ,,Iisus, fiul lui Navi. robul Domnului" (Ilsas Navi 14:7;22:5 gi24:29). (n. aut.)

a Dupd Icumenie, Pavel scrie la inceputul acestei epistole numirea de ,,slug[" - iar nu de,,apostol", precum obiqnuiegte a face in celelalte epistole - ca sd aducd pe Romani la temerea qi

25

rilclrrnee epISToLEI cAtnE RouaNl

al lui lisus Hristos,

Aici, Pavel pune inainte numirile iconomiei [lucrrrii proniei, n. m.]Domnului, suindu-se de la cele de jos la cele de sus. Cici Domnul, dupdintrupare, S-a numit,,Iisus" gi ,,Hristos" fiindcd S-a uns nu cu untdelemnsimfit, ci cu sfintul Duh, care cu adevrrat este mai des[virqit decit untulde lemn.l Iar cum c[ este gi ungere care se face f[rd untdelemn, numai cusfintul Duh, ascultd-l zicind pe cint[torul de psalmi: ,,Nu vi atingefi deungii Mei!" (Psalm 104:5) - cuvintul acesta fiind despre unqii cei mai di-nainte de Lege, adicd despre Avraam, Isaac qi Iacov, cind nici numele un-tului de lemn pentru ungere nu era.

chemat de El

Iar aceast[ vorb[, ,,chemat", e semn al smeritei cugetiri, pavel aratindastfel cd el nu L-a cdutat qi nici nu L-a aflat pe Hristos de sine-gi, ci a ve-nit la Hristos fiind cdutat qi chemat de El. pentru ci Domnul l-a chemat pedinsul din cer, prin vedereaaceeamai strllucitr decit soarele, precum isto-risesc Faptele Apostolilor in capitolul 9.2

apostol,

Pavel a adus aceastd numire spre osebirea de artrii, fiindci tofi credin-ciogii se numesc ,,chema1i", insd doar pini ce vor crede. Iar eu - zice - unevlavia lui Iisus l{ristos. Pentru ci ei erau aqa de mindri, incit hotlrau drept dumnezei pe cei ceii voiau. Astfef - precum zice Evsevie (cartea a II-a, capitolul 2) - ighemonul Iudeii a scris kesa-rului Tiberiu ci lisus Hristos Se propoviduieqte Dumneleu, ca Unul ce face minuni, iar kesarul qis913tu] ng au primit numele acesta, dar nu pentru ci El ar fi fost nevrednic a Se numi Dumnezeu,ci fiindcd luase numirea fdri socotinla lorl Aceasta a fost insd o iconomie dumnezeiasc5, pentru casi nu se arate cd Iisus Hristos a fost numit Dumnezeu cu hotirire gi alegere omeneascr.

Iar Hrisostom, tilcuind acestea impreuni cu Teofilact (mai al"es Te-ofilact luind acestea de laHrisostom), zice: ,,Deci, de vreme ce Pavel era rob dupd toate chipurile robiei, el pune aceastain loc de o prea-mare dregdtorie, zicind: <rob al lui IiJus Hristos>i.,' (n. aut.)

'[...] Ci ungerea aceasta se numeqte gi ,,hristos,,, cu numirea Celui ce, dupi trup, S_auns de Duhul - cum zice marele Vasilie: ,,Fiindci toati lucrarea Fiului se aratd prin Duhul,<Domn> Se numegte Duhul, cu numele Domnului, gi <<uns>> (<hristos>) cu numele lui Hristos,'(Cuvint despre botez). Aceasta insd o ia din acea zicere apostoleasc5: ,,Cine nu are Duhul luiHristos, acela nu este al Lui", adiugind: ,,Iar de este Hrisios intru noi...,', in loc de azice.. ,,rarde este Duhul ?ntru noi... " (la fel).

insi, dupd reologul Grigorie, ,,Hristos" S-a numit pentru firea Sa dumnezeiascd, cici',pentru

aceasta are loc ungerea omenirii" (cuvtnnl at doilea despre Fiut). (n. aut.)

_ 2coresi [Gheorghe Coresi, teolog, fitosof gi docrordin veaculit xvt-t.u, n.m.], qtiind tim-

ba,evreiasc5, zice cd, gi ,,Saul", numele cu care Domnul a chemat pe pavel din cer, vi si spund,,chemat". Iar Sfintul Maxim zice ci,,Saul" se tilcuiegte,,ascultar; a lui Dumnezeu,, (capiiolul54 al sutei a doua din cuvintele teologice). (n- aut.)

26

. ]ri.-ririi proniei, n. m.]sus. Ceci Domnul, dupd

S-a uns nu cu untdelemnnai desdr-irgit decit untulara untdelemn, numai cu

almi: ..Nu v[ atingeli de

1 despre ungii cei mai di-:or. cind nici numele un-

-ei cu-eetlri, Pavel aratindIristos de sine-qi, ci a ve-ci Domnul l-a chemat pe

Lecit soarele, precum isto-

: al1ii. fiindc[ tofi credin-r crede. Iar eu - zice - am

:;-irau drept dumnezei pe cer ce

- rgnemonul Iudeii a scris kesa-

--:'-- ;e iace minuni, iar kesarul qi

::r-:ednic a Se numi Dumnezeu,:,: ::--:iie dumnezeiascl, pentru ca-e

-.r ,'egere omeneascd.

-':s Teerilact luind acestea de la;:-:1Lii1e robiei, e1 pune aceasta::s .-' l. aui.):::--::. Celui ce. dupd trup, S-a-.::: F:';lui se aratd prin Duhul,::--s::s , ru numele lui Hristos"::,;-l:.i: .-Cine nu are Duhul lui,-,:-::-:,:"".". in loc de azice'.,,lar

:-- i::a Sa dumnezeiascd, cdci.:..-:.: F;ul. in. aut.),:-- . \\-I-lea.n.m.l, qtiind lim-::: :e P.ivel din cer, va sd spund

"-:::: .iui Dumnezeu" (capitolul

c.\PnT: _'-: -

luat gi numirea de ,,apostol" ftrimis. n. m.]. pe care a luat-o gi Hristos, tri-mis fiind de Tatdll. Cd azrs Domnul cdtre Pavel: ,,Mergi, c[ Eu te voi tri-mite departe, la <<neamuri>>" (Fapte 22:21).

osebit spre evanghelia lui Durnnezeu,

Adic5: ,,ales spre slujba evangheliei". Pavel a fost osebit spre evanghe-lie incl gi dupd alt cuvint, fiind adic[ tnainte-hotdrtt,precumzice Dumne-zeu $i citre Ieremia: ,,Mai inainte de a te scoate pe tine din pintece, te-amsfintit" (Ieremia 1:5), adici: ,,te-am rinduit spre proorocie". $i Pavel zicepentru sine-qi: ,,(...) cind a binevoit Dumnezeu, Cel ce m-a ales din pinte-cele maicii mele" (Galateni I:I5).2 $i nu in deqert zice Pavel: Sint chematqi osebit spre evanghelie - ci, scriind Romanilor celor mindri, prin cuvin-tele acestea se aratd wednic de crezate, ca un ales de Dumnezeu.

Propovlduirea Apostolilor3 se numegte ,,evanghelie (bunlvestire) a luiDumnezeu", nu numai pentru trecutele bundt[tri d[ruite nou5, ci gi pentrucele viitoare pe care ni le fdglduieqte. Cu numirea pricinuitoare de bucu-rie a,,evangheliei",Apostolul mingiie indati pe auzitori, fiindcl aceasta nucuprinde vestiri intrist[toare, ci vestiri de nenumirate bundt5li. Iar evan-ghelia aceasta este ,,a lui Dumnezeu", adicd, a Tatdlui, fiindcI de Tat[l s-a

d[ruit qi pe insuqi Tatll il aratl oamenilor. Fiindcl, degi Tatdl era cunos-cut qi aritat in Scriptura Veche, El era cunoscut numai ludeilor, qi nici lorca un Tati avind Fiu, ci numai ca Dumnezeu ;i f5cdtor al lumii; abia prinevanghelie S-a aritat la toat[ lumea c[ e Tatd gi cd are Fiu.

I Dup[ Grigorie Teologul, ,,Hristos a fost trimis, e adevdrat, dar ca om. (. . . ) Iar dacl a fosttrimis qi ca Dumnezeu , ce dacd? Bund-voinga Tatdlui - la Care Hristos aduce din nou pe celeale Lui fomenirea cdzutd,n. m.], pe Care il cinsteqte ca pe un inceput fird de inceput, Ca sd nupar[ cd este potrivnic lui Dumnezeu - socoteqte-o a fi trimitere" (Cuvint la NaEtere) . $i Pavelzice despre Hristos: ,,Socotili pe Apostolul qi Arhiereul mirturisirii noastre, adicl pe Trimi-suJ" (Evrei 3:1). (n. aut.)

2 $i Faptele Apostolilor zic sd Sfintul Duh a osebit pe Pavel spre evanghelie (adic5 spre bu-

navestire): ,,$i, slujind ei Domnului qi postind - zice - a zis Duhul cel Sfint: Osebi[i-Mi Miepe Varnava gi pe Saul pentru lucrul la care i-am chemat!" (Fapte l3:2). (n. aut.)

3Adicd buna-vestire a lui Dumnezeu, care - dupl Sfintul Maxim -,,este solie a lui Dumne-zeu gi mingiiere cdtre oameni, prin Fiul ce S-a intrupat qi Care dd ca platd celor ce se supun Luidumnezeirea cea neziditd a imp5cdrii cu Tatil. Iar <<dumnezeire neziditd> numesc strllucireacea dupi enipostatic chip, care nu are zidire, ci aritare neinleleasl intru cei vrednici."

Despre ,,evanghelie", vezi la capitolul 14 al epistolei acesteia citre Romani, ca sI te incre-dinlezi ci Pavel nu nume$te aici ,,evanghelie" o carte a Evangheliei osebitd de cele patru, pre-cum au zis unii, minlind. $i ia aminte cI - dupd Teodorit - Pavel zice aici ci evanghelia (adiclbunavestire) e a lui Dumnezeu Tati.l, iar dupd puline o numelte ,,a Fiului", zicind: ,,Martorimieste Dumnezeu, Cdruia slujesc cu Duhul intru evanghelia Fiului Siu" (capitolul 1, stih 9). Searatd c[ Pavel pune aceleagi lucruri uneori in seama Tatilui. iar alteori in aceea a Fiului, pentrucd, dupi dumnezeire, Tatil qi Fiul sint de o fiin1d qi de o cinste. (n. aut.)

27

TiLCLIREq, EPISTOLEI CATRE ROMANI

2. pe care mai-nainte afrtgdduit-o prin proorocii Sdi,

Fiindci gi Elinii huleau propoviduirea evangheriei, zicind cd ar fi fostnou5, Pavel aratd cu aceste cuvinte cd. eramai veche gi decit Elinii inqigi qise preinchipuia Proorocilor. $i chiar numele bunei-vestiri se afli la proo-rocul David - care zice: ,,Domnul va da grai celor ce binevestesc cu puteremult5" (Psalm 67:12) - qi la Isaia: ,,cit s?nt de frumoase picioarele celorce binevestesc pacea!" (Isaia 52:7).1

tntru Sfintele Scripturi

cdci Proorocii nu numai cd spuneau cele ale bunei-vestiri, dar le qiscriau, iar cu fapta inchipuiau cele zise: precum Avraam, prin Isaac, a pre-inchipuit Patima lui Hristos; iar Moisi mai-nainte a insemnat Crucea luiHristos prin in5ltrarea qarpelui de aram5, gi prin intinderea miinilor sale(cind a bdtut pe Amalic) qi prin junghierea mielului. cdci, cind voiegte s6facd lucruri mari, Dumnezeu le propovdduiegte mai-nainte cu mulgi ani. $i- mdcar cd Domnul zice: ,,Mulgi Prooroci au dorit si vadr cele ce vedeEi, ginu le-au vdztt!" (Matei 13:16) -Er aratd cd nu au vdzut trupul Domnuluigi Patimile Lui cu ochii cei simgili, dar fdr[ a spune ci nu le-ar fi v[zut cuochii cei ginditori gi prooroceqti.

3. despre Fiul Sdu,Cel ce'S-a ndscut din sdmtnla lui David dupdtt'up,

Aici, Pavel descoperd ardtat amindou[ naqterile lui Hristos. Cdci - zi-cind: ,,despre Fiul Sdu", adicd al lui Dumnezeu - a ardtat naqterea cea desus gi dumnezeiascd; iar ad[ugind: ,,din siminfa lui David", a ardtatnaqte-rea cea de jos gi omeneasc[. Apoi, mai ad[ugind qi ci ,,dupd trup',, a ard-tat cd. El are naqtere qi dupi Duh, adic[ dupd dumnezeire,,,cd- zice- duheste Dumnezet)" (Ioan 4:24).2 Deci bun[vestirea aceasta nu invafd despre

ti" "li.

p*t"David zice: ,,Binevesti[i din zi in zi mintuirea Dumnezeului nostru!" (psalm95). $i Isaia: ,,in munte inalt suie-te, cel ce binevesteqti Sionului! inalld glasul tdu, cel ce bi-nevesteqti Ierusalimului!" (Isaia 40:9); ,,(...) mintuirea Domnului binevestind-o,' (60: l); ,,(...)a binevesti siracilor m-a trimis" (61:1). ci qi Ioil zice: ,,in muntele Sionului qi in Ierusalim vafl cel mintuit, precum a zis Domnul, qi cei ce binevestesc pe care i-a chemat Domnul" (2:32).(n. aut.)

__ .'$i reodorit a spus cd addugarea zicerii ,.dupd trup" insemneazd cd., dupd dumnezeire,Hristos este cu adevirat Fiu al lui Dumnezeu-Tatil; cici vorba,,dupi trup;' nu se poate spunedespre cei ce sint numai aceasta, adicd doar oameni. [.or nu li se potrivea o astfeide ad$uga-re, dar aici - fiindcd Dumnezeu-cuvintul ce S-a inomenit nu este numai om, ci gi Dumneieumai inainte de veacuri - dumnezeiescul Apostol- pomenind de sdminqa lui David, a trebuit s6

28

-orii Sai,

hehei. zicind cd ar fi fost:he ;i decit Elinii inqiqi qi

ei-r estiri se afl5 la Proo-

: ce biler-estesc cu putere'rumoase picioarele celor

e bunei-r'estiri, dar le qi

\r-raam. prin Isaac, a pre-

te a insemnat Crucea luir intinderea miinilor sale

Llui. Cf,ci, cind voieqte sirai-nainte cu mulEi ani. $it sa r add cele ce vedeli, qi

ru r-izut trupul Domnuluirne ci nu le-ar fi v[zut cu

sdmtnla lui David dupd

ile lui Hristos. Cdci - zi'- a aretat na;terea cea de

lui David". a ariltatnaqte-

1 ;i cd ..dupd trup", a ard'mezerre. ..cd,-zice - duh

r aceasta nu inva![ despre

:; D.r:nnezeului nostru!" (Psalmj-::l hall; glasul tdu, cel ce bi-:;.::::'linevestiad-o" (60: 1 ) ;,,(. -.)'-::le Sitrnului 5i in Ierusalim va:;:: :-a.-hemat Domnul" (2:32).

-ie-:4.7i: ;i. dupd dumlezeire..rl -;;1i mrp nu se poate spune.'

=e r:qivea o asrfel de adduga-. 3^i; ::'n-,ai om. ci gi Dumnezeue :!"-;:F lui David, a trebuit sd

CAPITOLLA I

vreun om gol1, ci despre Fiul lui Dumnezeu; qi iardqi, nu despre Dumnezeugol, ci despre Cel ce S-a n[scut dupd trup din sdrninfa lui David. Fiindcdacelaqi Hristos este amindoui: qi Fiu al lui Dumnezeu, $i fiu al lui David.SI se ruqineze dar Nestorie2 care il nume$te pe Hristos doar om!

ins[ Pavel, asemenea dumnezeieqtilor Evangheliqti, aratd, ucinagterealui Hristos dupd trup, ca prin aceasta sd-i pov5luiascd pe auzitori la naq-terea cea de sus gi dumnezeiasc[, pentru c[ insuqi Domnul S-a ardtat maiintii ca om, qi apoi S-a cunoscut ca Dumnezeu.

4. Celui hotdrtt Fiu al lui Dumnezeu intru putere, dupd Duhul sfinle-niei, prin tnvierea Lui din morli,Iisus Hristos, Domnul nostru,

Mai sus, Pavel azis c5. evanghelia pe care o propoviduiegte este ,,des-pre Fiul lui Dumnezet" , iar acum adaugl qi cum S-a cunoscut El c[ este

Fiu al lui Dumnezeu. $i zice: ,,Celui hot[rit", adici aritat cu dovad6, ade-verit qi judecat cd este Fiu al lui Dumnezel, cdcijudecata, qi alegerea qi

hotlrirea se zice ,,hotar".3 Totri - zice - au hotdrit gi au ales c5. Hristos este

Fiu al lui Dumnezeu. De unde? Dintru ,,putere", adic[ din puterea minu-nilor pe care le-a ficut. Au mai hotlrit cd Acesta este Fiul lui Dumnezeugi ,,dupi Duhul sfinleniei", adic[ din Sfintul Duh, prin Care sfin{ea pe ceice credeau intr-tnsul. Dar gi din invierea Lui din mor{i L-au hotlrit cd este

Fiul lui Dumnezeu, pentru cd numai El singur S-a sculat pe Sine-$i dinmorfi, mare lucru f,ind acesta: a pitimi, a muri qi a invia. Pentru aceasta,

insuqi Domnul zicea:,,Cind M[ vefi indltra de la p[mint - adic6: ,,atuncicind Mi vefi rdstigni, gi Eu Md voi scula din morfi" - atunci ve(i cunoaqtecI Eu sint", (anume: ,,cd. sint Fiul lui Dumnezeu") (Ioan 8:28).

5. prin Care am luat darul Ei apostolia (adicd trimiterea), spre ascul-tarea credinlei

Yezi - o cititorule! - socotin[a bine-mulfumitoare a Fericitului Pavel,care zice'. Nu avem nimic al nostru, ci toate le-am luat prin Fiula - mdcar cd

adauge zicerea:,,dupd trup", invdlindu-ne luminat cum Hristos este Fiu al lui Dumnezeu qicum S-a fdcut fiu al lui David. (n. aut.)

',,Gol" inseamni aici (gi in continuare) ,,doar". (n. m.)2Mare eretic, ce spunea ci Preasfinta Fecioard nu este N[scitoare de Dumnezeu, ci doar de

Hristos, Care - nu se gtie cum - ar fi ajuns si fie Dumnezeu abia dupd nagtere. (n. m.)3Icumenie zice cd. numirea ,,hotdrit" insemneazd cuno;tin1a cea fdri indoialS qi adevirati,

,,cdci prin hotdriri cunoagtem cele pe care le qtim cu adeverire, iar nu cu indoialS". (n. aut.)aProcopie zice ci Apostolii au putut sI stlpineascd lumea numai prin darul acesta gi apos-

tolia ce au luat, cici ,,cel ce nu e pdrtaq al firescului Sripinitor. adici al Sfintului Duh, nu poa-

29

TILCUIREA EPISTOLEI cArne noir,Ie.w

prin Duhul au luat Apostolii darul apostolesc, crci ,+{cela (adic[ Mingiie-torul) a zis: Domnul v[ va povdgui pe voi spre tot adevrrul', (Ioan l4:r3).Iar in alt loc, Duhul a zis: ,,osebi{i Mie pe pavel gi pe varnava la lucrulla care i-am chemat pe ei" (Faptele Apostorilor r3:2). $i Apostolul: ,,(...)prin Duhul se dd cuvint de in(elepciune" (I corinteni r2:g). ce impotri-vire urmeazd,insd, de aici? Nici una! - cici cite sint ale Duhului sint gi aleFiului, gi, iarrgi, cite sint ale Fiului sint qi ale Duhului, pentru cd sint de ofiinld amindoi.

$i zice: ,,am luat har qi apostolie", adrcd: Nu am s[virqit nimic de la noipentru a ne face apostoli, ci aceasta s-a flcut noud de la darul cel de sus, cLa indupleca noi pe oameni este lucru aldarului. cilci acdldtori gi a propo-vidui Apostolii, acesta era lucru qi ispravi a lor; iar a indupleca pe cei cei aazeau, aceasta era cu totul ispravd a lui Dumnezeu.

$i - mai zice - am fost trimiqi ,,spre ascultarea credinfei,', iar nu sprevrajbe de cuvinte qi intrebiri, ori spre inchipuiri prin cuvinte. c[ci ceinsemneazS zicereal.,,spre ascultarea credingei"? Aceasta, cd aceice inva-[[, si asculte qi sI creadl fdr[ si grliasc[ impotrivd.l

te stdpini, flindc5 <fdri Mine nu puteti face nimic> (Ioan 15:5). $i Apostolul zice: <prin darulgi apostolia ce am luat spre ascultarea credin[ei>>, fiindcd impdrili inplepli gi puternici nu aupututcu adevlrat a stdpini, iarApostolii cei lipsili de cele omenegti au stXpinii qi au biruit petoati lumea" (tomul 1, foaia 1366 a celor opt c6r[i).

Iar Icumenie tilmicegte ,,darul qi apostolia" ca ,dar spre apostolie,'.Iar marele vasilie tilcuieqte aceasta aqa: ,,cind zice Apostolul: <prin darul Ei apostolia ce

am luab, aratd bundtdlile date nou5. de la Tatdl; iar cind zice: <prin apiopierea ce o avem>, ara-td apropierea noastrd qi imprietenirea fdcutd cu Dumnezeu prin Hristoi" (capitolul 8, DespreSflntul Duh). Din cuvintele marelui Vasilie se arati cd Iisus Hristos este pururea mijlocitoi giintru suirea cunogtinlei noastre cdtre Dumnezeu-Tatdl, qi intru pogorireiduhovnicegtilor di-ruri intru noi de la Tatdl. Cdci, precum zice tot Vasilie: ,,Calea cunoqtin[ei de Dumnezeu estede la Duhul cel unul, prin unul Fiu, la unul ratil; iar de altr parte, hr"ascu bundtate, qi sfin-{enia cea dupd fire gi vrednicia impirdteascd ajung de la Tatdl la Duhul prin Cel unul niscut,'(Despre sfintul Duh, capitolul l8). Pentru aceasta, qi Grigorie al resalonicului zice:,,una ePgrnirea voii dumnezeiegti, pornind din intii-incepitorul pricinuitor Tat51, inaintind prin Fiulgi arltindu-se intru Sfintul Duh. $i aceasta e ardtatl.din fapte, ci, de aici, toati firea se face cu-noscutl ca lucrare" (capitolul 112).

Bagd de seami insi cE Hristos pururea Se afld mijlocitor in doud feluri: qi ca Dumnezeu -dupd cum zic amindoi sfingii ardtali mai sus; gi ca om - precum inva{5 Teodorit, tilcuind vorba,,arhiereu vegnic", dupd Pavel, care spune: ,,(...) unde Iisus a intrat pentru noi ca inainte-mer-gdtor, ficindu-Se arhiereu in veci, dupi rinduiala lui Melhisede c" (Evrei 6:20). ZiceTeodorit:,,Este arhiereu in veac nu doar aducind jertfr, ci o datd a adus jertfi at Siu trup, ci ca mijloci-tor, aducind la Tatrl pe cei ce cred; <c5.prin El- zice - avem gi unii, qi allii apropierca-cilfteTatil, intr-un DLuh>> (Efeseni 2:18)|'$i insuqi Domnul zice in ifinliteie aianfneiii:,,Nimeninu vine crtre Tatxl fdri numai prin Mine" (Ioan L4--6). vezi qi aceasta: ,,(. . .) Care Se gi roagipentru noi" (Romani 8:34). $i subinsemnareazrcerj,i:,,Unul este qi mijlocitorul intre Dumne-zeu qi oameni" (1 Timotei 2:5). (n. aut.)

r$i si nu iscodeascl na$terea gi fiinp lui Dumnezeu - dupd Icumenie. (n. aut.)

30

;r -Jcela (adicd Mingiie-,t adevarul" (Ioan 14:13).

=l ;i pe \-arnava la lucrull-r:lr. $i Apostolul: ,,(...)-inreni 12:8). Ce impotri-int ale Duhului sint qi ale

rhului. pentru ci sint de o

m sdr-ir;it nimic de la noii de la darul cel de sus, cIldci a c6l[tori qi a propo-

: iar a indupleca pe cei ce

tezeu.

rea credinlel" , iar nu spre

iri prin cuvinte. Cdci ce

Aceasta, cd. acei ce inva-ir-d.l

i,. Si.{postolul zice: <prin darulliragi inqelepli qi puternici nu au

:ene;ri au stdpinit gi au biruit pe

apt :stolie".rolul: "pril darul qi apostolia ce

piin apropierea ce o avem>>, ara-fh Flristos" (capitolul 8, Despre:lristos este pururea mijlocitor gi

:"; grgorirea duhovniceqtilor da-

:a cuncr5tkilei de Dumnezeu este

! pa-rte. ireasca bundtate, gi sfin-I la Duhul prin Cel unul niscut":ie al Tesalonicului zice: ,,Una e

:huitor Tatdl. inaintind prin Fiul,'5. Je arci. toatd firea se face cu-

ia doud ttluri: gi ca Dumnezeu -:: ili'aqa Teodorit, tilcuind vorbatiir-rt p€ntru noi ca inainte-mer-

ce;'- ^ Er-rei 6:20). Zice Teodorit:

s ler:a al Sdu trup, ci ca mijloci-11 5; ;:r-.ii. ;i aliii apropierea cltre'* =irFiele Eranghelii:,,Nimeni;: .a::*ia: .-' - -..r care Se qi roagS:s: ;r ::ijlxitoml intre Dumne-

ri i--:*eie- ,n- aut.)

CAPITOLLI- I

tntru toate neamurile, pentru numele Lui,

Latoate neamurile -zice- am luat dar, nu numai eu, ci $i ceilalliApos-toii. Fiindci Pavel nu a umblat pe la toate, doar dac[ nu ar zice cineva cile-a strdbdtut totugi, degi nu in vremea vie{ii, ci dupi moalte, cind, prinepistolele sale, umbl[ imprejur pe la toate neamurile.

$i s-a dat Apostolilor darul de a propov[dui la neamuri ,,pentru nume-le lui Hristos", ca acei ce vor auzi s[ cread[ pentru numele, iar nu pentrufiinla Lui. Fiindci numele lui Hristos era cel ce ficea minunile, gi aceas-Ia avea nevoie de credin([, fdrl de care mintea nu putea infelege cum faceminuni numele lui Hristos.

Vezi ins[ - o cititorule! - cd darul evangheliei nu s-a dat numai unui neam,precum s-a dat Testamentul cel Vechi numai Evreilor, ci la toate neamurile.

6. tntru care stnte{i qi voi chemafi ai lui Iisus Hristos.

Aici, dumnezeiescul Apostol doboari mindria Romanilor, cdci zice;Voi, Romanii, care vd ardtali c[ stipini{i pe ceilaltri, nu afi dobindit nici ocinste mai mult decit celelalte neamuri, ci, precum propoviduim la ceilaltri,tot aga gi la voi. Aqadar, nu v[ mindrifi! Aceasta se tilcuiegte inc[ qi intr-altfel: Voi, Romanii - zice - sinteli chemali gi a{i fost intimpinali de darul luiDumnezeu, iar nu de sine-vd afi venit la dar.

7. Tuturor celor ce sintefi tn Roma, iabifi ai lui Dumnezeu, chemalisfinIt,

Zice: Eu, Pavel, robul lui Iisus Hristos, nu griiesc tuturor celor ce sintin Roma de obgte, ci vou[,,,tuturor celor iubili de Dumnezeu". De unde se

arita insd c[ Romanii erau iubitri? De la sfinlenie! Iar Pavel numegte ,,sfin-!i" pe toli Cregtiniil credinciogi. $i a adlugat aceasta: ,,chema!i", aducin-du-le aminte de facerea de bine a lui Dumnezou,zicindu-le aqa: Mdcar dev-a!i niscut trupe$te din ipa{i (domnitori) gi din eparhi (guvernatori), Dum-nezeu v-a chemat insd cu aceeaqi chemare ca qi pe cei de rind gi sSraci, iu-bindu-vi gi sfinfindu-v[ gi pe voi la fel ca pe aceia.z Deci, fiindcl afi fost

I Scriu cu majusculd cuvintul ,,Cregtin" ca sI ardt cd el numegte un neam osebit, alc6-tuit din cei botezati din toate celelalte neamuri. Acesta e norodul cel nou aI lui Dumne2eu,noul Israil, de vreme ce Iudeii au pierdut aceasti vrednicie. atunci cind s-au lepddat de Hris-tos-Dumnezeu. (n.m.)

2Iar Icumenie spune ci Apostolul a zis mai intii: ..cei iubili ai lui Dumnezeu", apoi: ,,che-ma[i sf,n{i", ca gi cum ar fi zis: Din ce v-a!i chemat. din care osteneli, din care isprdvi? De unde

rircutrue gpISToLEI cArnB nolraeNt

iubifi gi chema(i gi v-a[i sfinfit de Dumnezeu asemenea tuturor celorlalgi, sdnu vi mindrifi asupra celor proqtil!

harfie voud gi pace

$i ce vd zic votrd., celor ce locuitri in Roma? Fie (in loc de: ,,vd,urez',,)har voud qi pace! Pentru c[ Domnul a poruncit Apostolilor, cind intr[ incasele oamenilor, sx rosteascd mai intii numirea pdcii, spunind aga: ,,$i, inorice casd vefi intra, mai intii sd zicefi: pace casei acesteia!', (Luca 10:15).Fiindcd Domnul a nimicit vrajba cea multd pe care a n[scut-o noud plcatulimpotriva lui Dumnezeu, qi ne-a impicat cu Dumnezeu. insd pacea aceastanu s-a f[cut din ostenelile noastre, ci din darul lui Dumnezeu, gi de aceeamai intii e darul, apoi pacea. Deci pavel se roagd ca amindour bundtitrileacestea sd r[min[ totdeauna nemigcate intru noi, creqtinii, ca sd nu pic[tu-im iariqi gi sd nu ridic[m alti vrajb[ impotriva lui Dumnezeu.3

de la Dumnezeu Tatdl Ei de la Domnul nostru lisus Hristosla

o, minune! cit a putut darul ce vine din dragostea rui Dumnezet! -pentru c5 noi, creqtinii, care eram vrdjmaqi ai lui Dumnezeu qi ne-cinstifi,ne-am ticut fii ai lui Dumnezeu gi am cigtigat catatd,pe Dumnezeu.5 Deci,,,de la Dumnezeu-Tat5l gi de la Domnul nostru Iisus F{ristos" se infelege aga:o! De ar fi intru voi, creqtinii ce locuiEi in Roma, harul qi pacea adevdratd,,pe care Dumnezeu vi le-a dat din inceput qi le poate pilzifind"in sfirqit!

8. Mai tntti dar, mulEumesc Dumnezealui meu, prin lisus Hristos,pentra voi to{i,fiindcd credin(a voastrd se vesteqte tn toatd lumea.

sinteli sfln[i? Numai din singuri iubirea lui Dumnezeu, cdci Et - iubindu-ne pe noi in dar qi vdr-sindu-$i singele pentru noi - ne-a chemat la sfin{enie qi la moqtenirea imprri[iei Lui. (n. aut.)rProqti

= simpli, umili, slabi (n. m.)2Despre urarea aceasta, ve(i.citi la I Corinteni, unde am tilcuit-o mai pe larg. (n. aut.)3Pentru. aceasta, qi dumnezeiescul Hrisostom, tilcuind cele mai de susj zicel,,o,minunatd

urare, ce aduce nenumirate bundtdqi!" (n. aut.)aBagi de seaml cI - dYpl Teodorit - Apostolul a terminat aici inainte-scrierea epistoleiacesteia: ,,Pavel - zice - robul lui Iisus Hristos, tuturor celor ce sintefi in Roma iubiii ai luiDumnezeu, chelafi sfinfi.{*-g" voui gi pace de la Dumnezeu, Tatil nostru, qi de la IiomnulIisus Hristos!" $i, plrind a le lisa deoparte pe toate celelalte, le roagl lor mai intii darul luiDumnezeu, pentru ci prin acesta au aooinaii mintuire toli cei ce au irezut; apoi, pacea, princare insemneazd toatd isprava faptei bune, cdci cel ce imbr5liqeazd vie(uirea Oup;

"vangi16he,c.el ce se sirgqieqte a sluji Lui intru toate, se affi in pu"" "r,

"Du-r,

"r"i.lu, ddtitor al u-unrtaltrlor acestora Il aratd nu numai pe Tatil, ci gi pe Fiul-. (n. aut.)5Pentru aceasta zice dumnezeiescul Hris,ostom: ,Jar cind zice <fii>, descoperd vistieriatuturor bundtdgilor." (n. aut.)

32

:,, .l-

tines rururor celorlalfi, s[

Fie rin loc de: ,,vdLtrez"z)\postolilor, cind intr[ in

pacii. spunind a$a: ,,$i, ini acesteia!" (Luca 10:15).re a ndscut-o nou[ p[catulnezeu. insd pacea aceasta

ui Dumnezeu, qi de aceea

:i ca amindoul bundt[lileCre;tinii. ca sd nu plc[tu-ri Dumnezeu.3

u listts Hristosla

a-sostea lui Dumnezett -i Dumnezeu qi ne-cinstifi,tati pe Dumnezeu.s Deci,

us Flristos" se inlelege aqa:

i. harul ;i pacea adevdrat[,

ate pazi pin[ in sfirqit!

nteu, pin lisus Hristos,?stette tn toatd lumea,

- -:'-ibrndu-ne pe noi in dar gi v[r-s:.rxea impardliei Lui. (n. aut.)

::-:ii:-o rnai pe larg. (n. aut.)-: :::: de sus. zice: ,,O, minunatd

CAPITOLLI- I

Cu adevdrat, inainte-cuvintarea aceasta este potriviti in sufletul ferici-rului Pavel! C[ci prin aceasta ne inv51[m gi noi, Cregtinii, s[ multrumim luiDumnezeu nu numai pentru bunltSlile pe care ni le-a dat nou[, ci pi pentruacelea ddruite celor de aproape ai nogtri, fiindcd acesta este lucrul dragostei.Pavel mullumeqte insd lui Dumnezeu nu pentru bunit[tri pdminteqti qi stri-cdcioase, ci pentru ci Romanii au crezut?n Dumnezeu. $i, zicind:,,Dumne-zeului meu", Apostolul a ardtat aqezarea iubirii ce o avea cd.tre Dumnezeu,insuqindu-qi-L pe Dumnezeul tuturor oamenilor, precum fac de multe ori gi

Proorociil. Ci insugi Dumnezeu face aceasta, numindu-Se pe Sine ,,Dum-nezeu al lui Avraam, qi Isaac gi Iacov", ca si arate osebita iubire ce are cd-tre strlmogii acegtia.Iar Pavel zice cd,mulfumeqte lui Dumnezeu ,,prin IisusHristos", clci Hristos este mijlocitorul gi pricinuitorul multrumirii noastre c[-tre Dumnezeu, nu numai pentru c[ ne-a invdgat a mulgumi curat, ci qi pentrucd ne-a invlEat si aducem multrumirea aceasta lui Dumnezeu P[rintele.

Dar pentru ce mullumegte Apostolul? Pentru c[ credinla Romani]or ,,sevestegte in toatd lumea". Cu aceste cuvinte, el m[rturiseqte pentru dinqiidouS lucruri: intii cd au crezut curat, iar apoi cd au crezut cu atita indrdz-neal[, incit credinla lor s-a propoviduit peste tot, astfel cd", atzind, tofi se

folosesc printr-ingii, indemnindu-se a rivni gi a urma imp[rlteqtii cetili a

Romei.2 $i, m[car cd in Roma propovlduise Petru, Pavel mulfumeqte pen-tru credinla ucenicilor aceluia, ca gi cum ar fi fost unnarea lucririi lui, aga

slobod flind de trei ori fericitul de toatd pizma gi zavistia.

9. Cd martor imi este Dumnezeu, Cdruia slujesc cu duhul meu tntruevanghelin Fiului Lui, cd netncetat fac pomenire pentru voi tntru ru-gdciunile mele totde auna,rProorocul David zice: ,,Dumnezeule, Dumnezeul meu, cdtre Tine minec!" (Psalm 62:l),

gi: ,,Mintuiegte pe robul Tdu, Dumnezeul meu!" (Psalm 85:2) gi: ,,Doamne Dumnezeul meu,mdritu-Te-ai foarte" (Psalnt 103:l). $i Isaia: ,,Iatd, Dumnezeul meu, mlntuitorul meu" (12:12);gi iarlqi: ,,$i Dumnezeul meu va fi mie tdrie" (49:5). $i Osie: ,,Domnul Dumnezeul meu eqtiTu" (2:23). $i Miheia: ,,Apira-m5-voi de Dumnezeul meu cel prea-inalt" (6:6). $i Avacum:,,Domnul Dumnezeul meu e puterea mea" (3:15 ). $iin Scriptura cea Noud Siin predania evan-gheliei (a bunei-vestiri), mulgi din sfinli Il insuqesc loruqi pe Dumnezeu gi pe Iisus Hristos, qimai ales Teologul Grigorie, zicind: ,,Iisusul meu" (Cuvtnt la Botez).Iar Dionisie Areopagitulqi-Linsuqegte qi el pe Hristos, insd acoperit, zicind: ,,Sd poviluiascd cuvintul Hristosul - deeste iertat a zice - Cel al meu" (Despre ierarhia bisericeascd). (n. aut.)

2Iar Teodorit spune qi pricina pentru care credinla Romanilor se propovdduia in toati lu-mea, cici ,,intru acea cetate aveau tronul impdragii Romanilor din vechime, qi de acolo se tri-miteau atit stdpinitorii neamurilor, cit qi cei ce adunau dajdiile cetdgilor; inci qi toli cei ceaveau daruri impirdtegti acolo se adunau. $i, prin toli ace;tia. se propoviduia pretutindeni ci qicetatea Romanilor a primit invilltura lui Hristos. iar aceasta pricinuia prea-mare folos celor ceauzeau." Iar c[ intru acea vreme Roma era plind de oameni din toatd lumea, mdrturisegte istoriculAthenagora, numind Roma ,,norod al lumii". $i iard5i zice: ..'\u ar arunca cineva sigeata departede fintl numind cetatea Romei, pe scurt, <cuprindere a lurnii"" lcafiea I). (n. aut.)

J-1

TILCUIREA EPISTOLEI CATRE ROMANI

De vreme ce Pavel nu-i v[zuse incd pe Romani, dar ziceacd ii pome-neqte totdeauna, el cheaml ca martor pe Dumnezeu, Care cunoagte inimile.$i vezi - o cititorule! - iubire de Apostol, cdci igi aducea aminte mereu denigte oameni pe care nu-i vdzuse lafa[d,. $i unde ii pomenea? in rugdciuni-le sale, qi nu o dat[ ori de dour ori, ci in toat[ vremea. $i zice: Slujesc luiDumnezeu cu duhul meu - adicd nu cu slujire trupeasc[, ci duhovniceasci.Fiindc[ slujirea Elinilor cdtre zelilor era trupeascd gi rdtdcitS, iar a Evreilornu era fitdcitd,, dar era trupeascl qi aceea. Iar slujirea cea dupi F{ristos esteqi nerdtdciti, adicd adevdratd,,qi duhovniceascd. De aceea a zis gi DomnulSamarinencei: ,,Adev[ra1ii inchindtori se vor inchina Tat[lui in duh qi inadevdr" (Ioan 4:23).1

$i, de vreme ce sint multe chipuri ale slujirii - cd unur slujeqte luiDumnezeu iconomisind numai lucrurile sale, iar altul purtind grijr de fraliistrdini qi de viduve (precum era $tefan, intiiul mucenic, qi ceilalfi qase di-aconi pentru mese), iar altul cu slujba cuvintului qi a inv[gdturii - de aceeazice Pavel: ,,Eu slujesc lui Dumnezeu cu evanghelia (adicd cu bundvesti-rea) Fiului Lui". Aici spune cd evanghelia e a Fiului, degi mai sus a zis c6e gi a Tatdlui, dar nu este nici un lucru de mirare, clci cite sint ale Tatiluisint gi ale Fiului; gi iariqi, cite sint ale Fiului sint gi ale Tatxlui, fiind Ei de ofiin1d. $i zice c[ slujeqte lui Dumnezeu cu evanghelia ca sd arate cit[ pur-tare de griji avea pentru Romani, fiind ar[tat cd acela clruia i s-a incredin-fat slujba evangheliei trebuie a pufta griji de to(i cei ce primesc cuvintulevangheliei, din care f[ceau parte qi Romanii.2

_ ' [...] Astfel. slujirea aceasta, care in limba elind se zice latria, se dd numai singuruluiDumnezeu, cum a zis insuqi Dumnezeu: ,,Domnului Dumnezeului tiu te vei inchina qiA.".-tuia singur latrevsi" (adici vei robi ori vei sluji) (Deuteronomut 6:13), ca Unuia ce este maipresus._detoate qi pricinuitor gi de a fi fipturile, qi de a fi bine. Pentru aceasta, qi Dionisie alGavalilor hotdrSgte [deflneqte, n. m.] cLlatria este robie care se dd numai lui Dumnezeu, duplzicerea ,,dupi chip qi dupr asemdnare". $i Soborul al7-\ea a zis in hotdrirea sa ca ,,sd se diasflntelor icoane sirutare, qi cinste qi inchindciune, nu insi dupd adevS.rata credinli gi layie(slujire) a noastri, care se cuvine doar firii dumnezeieqti".

$i - fiindcd buna-cinstire_de Dumnezeu se impartein doud: in credinld gi in fapte, adicd inteorie.gi in faptd - atunci gi latria (adicd robireabri slujirea) se imparte-in doui:in teoreticd- dupl care qi Ingerii slujesc lui Dumnezeu, precum cintd Bisericai,,Acum Puterile cerurilorimpreuni cu noi nevizut slujesc" - giin practicd. (adicd lucrdtoare). Pentru aceasta, aqa hoti-rdqte latria SiNrl: ,,Latria, dindu-se lui Dumnezeu cel cunoscut, este gi in{elegitoare [mintal5,n. m.l, qi trupeascd, avind.ca semn supunerea inaintea legilor lui Dumneieu]' $i Sfinlitul fe-ofilact zice: ,,Itttria este cinstirea c91 prin fapti." Iar marele Vasilie zice: ,,Latriaeste slujireaintinsS,.necurmatd qi nerlspinditi cltre acelicare este slujit. Deqi, dupl un cuvint mai temei-nic, slujirea lui Dumnezeu,gste mai ales practicl qi se nagie din voinla, ea este qi teoreticd, sI-virqindu-se 1di95 prin credinl[, qi prin nldejde gi-prin drigoste, fiindcd qi lucrirea tinde cdtresfirqit teoretic." (n. aut.)

2lar Teodorit zice cd Pavel a adus aici mador pe Dumnezeu cd era hirotonisit invlEdtor altuturor neamurilor, fiindc5 trecuse vreme indelungatiftrd.sl se fi dus la dinqii (la Romani) qi

v