Teodor Octavian Gheorghiu - Evolutia Teritoriala a Orasului Iasi

1 Pentru a stabili, cu un grad mulþumitor de siguranþã, evoluþia teritorialã ºi struc-turalã a unor oraºe româneºti din exteriorul arcului carpatin, aceste informaþii sunt utili-zate încã din anii ’70 de Eugenia Greceanu (pentru Roman, Piteºti ºi Botoºani), CornelIonescu (pentru Târgoviºte), Carmen Oprescu (pentru Câmpulung) ºi recent, de DoinaDascãlu (pentru Iaºi). Intr-o manierã explicitã, le-am reunit într-un corpus metodologicîn articolele Buzãu - oraºul medieval, „Arhitectura”, 1, 1986; Metodã de abordare ºimodele ale genezei unor oraºe medievale româneºti extracarpatice, „Arhitectura”, 1, 1988ºi în teza de doctorat Elemente de structurã urbanã tradiþionalã româneascã în contextcentral ºi est-european, Institutul de Arhitecturã „Ion Mincu”, Bucureºti, 1992.

Schiþa evoluþiei teritoriale a oraºului Iaºi pânã la sfârºitul secolului XIX

Teodor Octavian Gheorghiu

În 2002 firma „Prodomus” din Bucureºti finaliza studiul Texturi urbaneromâneºti extracarpatice, coordonat de arh. Daniela Tutunea. Se încerca, cuacea ocazie, sã se ofere soluþii de reabilitare urbanisticã în cazul special alzonelor istorice ale oraºelor româneºti extracarpatice. Pentru acel studiu, amfurnizat materialele necesare capitolelor Istoria urbanizãrii spaþiului româ-nesc extracarpatic, Studii de caz-evoluþia teritorialã a 7 oraºe pânã la sfâr-ºitul secolului al XIX-lea începutul secolului al XX-lea, Studii de caz - zoni-ficarea funcþionalã ºi morfologicã a 7 oraºe pânã la sfârºitul secolului alXIX-lea - începutul secolului al XX-lea ºi Douã studii de caz (Buzãu ºi Târ-goviºte) - diagnoza morfo-structuralã a centrelor istorice. Intre studiile decaz era ºi cel dedicat Iaºilor.

Pentru a atinge dezideratele respective, am utilizat o serie de metodespecifice unui context urbanistic - cel românesc medieval - care nu se supunedecât în parte regulilor uzuale. Metodele pe care le propuneam încã din anii’80, sunt alternative ale studiului „clasic” de istorie urbanã, studiu care bene-ficiazã de informaþii directe ºi sigure: planuri istorice, cartare arheologicãdetaliatã ºi extinsã, documente de edificare etc. Or, trebuie spus încã odatã,oraºele noastre nu dispun de nici una dintre clasele respective de informaþiiîntr-o cantitate ºi calitate mulþumitoare. In lipsa lor, devin utilizabile planuritârzii (cel mai devreme din secolul al XVIII-lea, dar surprinzând structurileurbane dinaintea unor operaþiuni de sistematizare globalã), cartãri arheolo-gice fragmentare, cronologii aproximative ale edificãrilor unor arhitecturimajore, relatãri (chiar sumare) de epocã, paralelisme tipologice etc.1


2 D. Bãdãrãu, I. Caproºu, Iaºii vechilor zidiri, Iaºi, 1974; C. Cihodaru, Gh. Platonºi colectiv, Istoria oraºului Iaºi, Iaºi, 1980, Al. Andronic, Iaºii pânã la mijlocul secolu-lui al XVII-lea, Iaºi, 1986.

3 Doina Dascãlu, Contribuþii la cunoaºterea locuinþelor ieºene din veacul XVIII,în contextul genezei ºi evoluþiei târgului, Universitatea de Arhitecturã ºi Urbanism „IonMincu”, Bucureºti, 2004, p. 9-105.

În ceea ce priveºte evoluþia oraºului Iaºi, literatura de specialitate oferãcâteva schiþe bazate în special pe cronologia apariþiei unor arhitecturi majore(Curtea Domneascã, biserici, curþi feudale etc.) sau pe rezultatele cercetãri-lor arheologice, localizate, însã, aproximativ.2

Recent o tezã de doctorat dedicatã arhitecturii rezidenþiale a secoluluial XVIII-lea din Iaºi, realizeazã o foarte utilã restituþie a evoluþiei urbane depânã în secolul al XVIII-lea, utilizând metodele amintite ºi o informaþieadusã la zi3, dar este afectatã de aceleaºi neajunsuri „obiective”.

Reluând studiul de caz despre Iaºi predat firmei „Prodomus”, la caream inserat câteva informaþii apãrute între timp, furnizez un material pe careîl consider un posibil reper pentru viitoarele studii extinse ºi detaliate pe carele aºteptãm de la mediul ºtiinþific local.

Metodologie

Studiul utilizeazã metodele amintite, între care importante sunt cea„contextualã” (analizând ocuparea unui teritoriu în funcþie de cronologiaarhitecturilor majore zonale, de „context”) ºi cartarea arheologicã. Informa-þiile pe care se construieºte restituþia sunt selecþionate dupã criteriul siguranþeiºi relaþiei directe sau indirecte pe care o au cu evoluþia teritorialã a oraºului.Când informaþiile nu sunt sigure, acest lucru este semnalat ºi se dau, even-tual, variantele alternative.

Prin urmare, studiul debuteazã cu capitolele Bancã de date istorice,arheologice, arhitecturale ºi urbanistice, Bancã de date cartografice, rezul-tatul fiind Schiþa de evoluþie urbanisticã.

Am avut în vedere evoluþia de pânã la sfârºitul secolului al XIX-lea,perioadã caracterizatã, în general, printr-o evoluþie de tip „organic”, „spon-tan”, cu unele inserþii de procedee sau modele planimetrice „prestabilite”petrecute în momentele de definire urbanisticã primarã.

280

Schiþa evoluþiei teritoriale a oraºului Iaºi 281

4 Datele utilizate aici sunt extrase din lucrãrile amintite la notele 2 ºi 3, la careadaug N. A. Bogdan, Oraºul Iaºi, Iaºi, 1914; C. C. Giurescu., T ârguri sau oraºe ºi cetãþimoldovene, Bucureºti, 1967; N. Stoicescu, Repertoriul bibliografic al localitãþilor ºimonumentelor medievale din Moldova, Bucureºti, 1974; Voica Maria Puºcaºu ºi Nico-lae Puºcaºu, Mãrturii de civilizaþie ºi urbanizare medievalã descoperite în vatra istoricãa Iaºilor, „RMM’MIA”, 2, 1983; R. Popa, Câteva observaþii pe marginea recentelorcercetãri arheologice din centrul municipiului Iaºi, „SCIVA”, 35, 1984; Stela Cheptea,Din nou despre începuturile Iaºilor, în HU, 1997, 2, p. 157-165.

Bancã de date istorice, arheologice, arhitecturale ºi urbanistice4

- secolul al XIII-lea, datarea descoperirilor arheologice din mai multepuncte din vatra oraºului- locuire de facturã ruralã;

- sfârºitul secolului al XIII-lea, datarea celui mai vechi nivel de locuire(locuinþe semi-îngropate) descoperit arheologic în zona «Materna» - str. ªtefancel Mare (dureazã pânã la mijlocul secolului al XIV-lea);

- secolul al XIV-lea, datarea urmelor materiale ale unei aºezãri polinu-cleare descoperite în vestul ºi sud-vestul ariei urbane medievale;

- secolul al XIV-lea, datarea locuirii de pe locul fostei Curþi Domneºti;- mijlocul secolului al XIV-lea (jumãtatea a II-a a secolului al XIV-lea)

(aºezarea aici a coloniei armeneºti);- mijlocul secolului al XIV-lea, datarea nivelului II al locuirii din zona

«Materna» - locuinþe supraterane din lemn ºi pãmânt, precum ºi o bisericã(probabil catolicã); locuirea dureazã pânã la începutul secolului al XV-lea;

- jumãtatea a II-a secolului al XIV-lea aºezarea la Iaºi a unei coloniicatolice (în zona vesticã a platoului, în jurul actualei Biserici Catolice);

- 1370 - ridicarea Bisericii Catolice (datare nesusþinutã concludent);- jumãtatea a II-a secolului al XIV-lea, datarea unei locuiri destul de

intense descoperitã arheologic în sud-vestul ºi sudul viitorului oraº;- 1390 - datarea primei biserici din situl Sf. Sava;- 1395 - inscripþie (neacceptatã unanim de istorici) atestând edificarea

bisericii armeneºti; aºezarea coloniºtilor armeni ar fi, prin urmare, anterioarãacestei date;

- secolele XIV-XV - datarea vestigiilor arheologice descoperite pestrãzile Cloºca ºi Horia;

- sfârºitul secolului al XIV-lea - începutul secolului al XV-lea, Iaºulatinge nivelul urban de dezvoltare (cf. majoritãþii istoricilor);

- sfârºitul secolului al XIV-lea - începutul secolului al XV-lea, datarealocuinþelor descoperite arheologic în incinta bisericii catolice;


- sfârºitul secolului al XIV-lea - începutul secolului al XV-lea, datarealocuinþelor descoperite arheologic sub actuala clãdire a Filarmonicii;

- secolul al XIV-lea? - secolul al XV-lea? - datarea aproximativã aurmelor ºanþului ºi valului de apãrare descoperite în zona halei noi (localiza-rea nu este exactã);

- începutul secoluluiXV (sfârºitul secolului XIV- datare mai rar accep-tatã) - edificarea Curþii Domneºti

- 1408 - document (privilegiu comercial acordat negustorilor din Liov)de la Alexandru cel Bun - este menþionat pentru prima oarã, sigur, Iaºul caloc de vamã;

- începutul secolului al XV-lea, vama este construitã în sudul Târguluide Jos (în zona bisericii Sf. Lazãr);

- începutul secolului al XV-lea, datarea cuptoarelor de olãrie descope-rite arheologic pe locul bisericii Sf. Sava;

- începutul secolului al XV-lea, datarea cuptoarelor de olãrie descope-rite arheologic pe stradela Golia;

- începutul secolului al XV-lea (1408-1436) - datarea etapei a III-a aedificãrilor din zona „Materna” - este ridicatã o amplã construcþie de piatrã;datarea este contestatã de Radu Popa, care propune pentru aceastã construcþiesecolul al XVII-lea;

- 1434 - prima menþiune documentarã a Curþii Domneºti din Iaºi;- 1434 - prima menþiune documentarã a târgului - apar proprietari din

rândurile orãºenimii;- prima jumãtate a secolului al XV-lea, centrul de greutate al oraºului

se deplaseazã spre sud-est, cãtre vamã; acolo este de bãnuit (cu numeroaseargumente - vezi mai jos) existenþa unei pieþe urbane;

- 1440 - puternic incendiu care afecteazã oraºul;- mijlocul secolului al XV-lea, domnia începe sã utilizeze Iaºii ca reºe-

dinþã temporarã (împreunã cu Suceava);~ mijlocul secolului al XV-lea - datarea locuinþei de mari dimensiuni

descoperitã lângã cuptoarele de la Sf. Sava;- secolul al XV-lea, datarea largã a numeroase urme de locuire desco-

perite în perimetrul delimitat de strãzile Sf. Lazãr ºi Ghica Voda (la est), Târ-gul Cucului- Elena Doamna - Cuza Vodã (la nord) ºi de limitele platouluicãtre vest ºi sud;

- secolul al XV-lea, este edificatã biserica Sf. Ioan Botezãtorul dinMãji (fostã sub Sf. Vineri) care va fi mutatã de Nestor Ureche în târgul Mãji-lor, peste care va fi ridicatã biserica Sf. Ioan Botezãtorul de cãtre Miron Bar-novschi în 1627 ºi terminatã de Vasile Lupu în 1635;

282


- secolul al XV-lea (ante 1492) - este ridicatã Biserica Albã (pe loculviitoarei biserici Sf. Gheorghe (Mitropolia Veche), ridicatã în 1761;

- jumãtatea a II-a secolului al XV-lea, datarea celor 7 cuptoare desco-perite pe locul halei noi (str. C. Negri);

- jumãtatea a II-a secolului al XV-lea, datarea a douã locuinþe de lemndescoperite sub clãdirea ºcolii Gh. Asachi;

- 1491-1492 - biserica Sf. Nicolae este ridicatã de cãtre Stefan celMare, probabil peste o bisericã mai veche; ulterior va fi fortificatã;

- sfârºitul secolului al XV-lea, datarea a douã locuinþe orientate cãtreactuala str. Colonel Langa - începuturile unei lotizãri zonale coerente;

- secolul al XVI-lea, apare documentar «Târgul de Jos»;- 1513 - oraºul este ars de tãtari;- 1534 - este sfinþitã biserica Sf. Sava (vezi mai jos, 1583);- 1538 - oraºul este ars în timpul expediþiei otomane;- 1541 - este ridicatã biserica Dancu (Sf. Mihail ºi Gavriil) din curtea

boiereascã omonimã; în 1702 Constantin Duca o transformã în mãnãstire;- 1548 - amintite documentar «morile Iaºilor»;- secolul al XVI-lea, este ridicatã biserica Metocul Maicelor în afara

Târgului de Jos;- secolul al XVI-lea, este ridicatã (probabil) o bisericã de lemn în locul

în care va fi edificatã biserica Barnovschi; în zonã au fost descoperite mor-minte anterioare secolului al XVII-lea;

- 1560 (1546 sau 1540) – este ridicatã prima bisericã Golia, de cãtrelogofãtul Ioan Golia;

- 1563-1564 - este ridicatã prima bisericã Sf. Ioan Gurã de Aur de cãtreªtefan Tomºa; va fi refãcutã în secolul al XVII-lea (1683, de cãtre Gh. DucaVodã);

~ 1564 - Alexandru Lãpuºneanu mutã reºedinþa domneascã a Moldo-vei la Iaºi (temporar);

- jumãtatea a II-a secolului al XVI-lea, apare «Târgul Nou»;~ 1575 (1583) - este construitã prima mãnãstire Galata, de cãtre Petru

Schiopul ; surpându-se, Petru Schiopul o construieºte actuala bisericã, neter-minatã la 1591;

- 1576 - conform unui document, biserica Golia era la marginea târgului;- 1579 - în Iaºi sunt menþionate casele marelui logofãt Luca Stroici ºi

fratele sãu, marele vistier Simion Stroici; - 1583 - dupã acest an a fost construitã prima bisericã la Sf. Sava

(reconstruitã în 1625, cu turnul adosat ante 1653) pentru care cãlugãrii greciprimesc din partea lui Petru Schipul case în mijlocul târgului;


- 1587 - prima menþiune documentarã a mãnãstirii Frumoasa (numitãºi «Balica»);

- 1590 - este amintit pentru prima datã ºoltuzul oraºului cu cei 12 pârgari;- sfârºitul secolului al XVI-lea, este ridicatã biserica Sf. Vineri de cãtre

logofãtul Nestor Ureche;- ante 1593 - sunt edificate casele zarafului Necula; în 1593 el le

dãruieºte mãnãstirii Agapia;- 1593 - Mitropolitul Modovei începe sã oficieze slujbe la Iaºi;- 1597 - casele Ozanei cârciumãriþa sunt cumpãrate de Ilea Bãcioc vornic;~ 1600 - este construitã reºedinþa Cehan Racoviþã - Grigore Ureche;- 1601 - sunt amintite documentar casele marelui vornic al Þãrii de

Sus, Cristea;- 1603 - apare documentar chervãsãria - lângã vamã;~ 1606 - este ziditã biserica armeneascã Sf. Grigore Luminãtorul (pe uliþa

Cizmãriei), dispãrutã dupã 1899;- 1606 - este amintitã documentar chervãsãria mãnãstirii Sf. Sava - pe

acelaºi drum pe care era vama;- începutul secolului al XVI-lea, probabil, ia naºtere Târgul de Sus (în

zona Pieþei Unirii, spre Golia);- 1612 - cãlãtorul italian Tomaso Alberti numãra cca. 8000 de case;- 1615- ridicarea bisericii Bãrboi de cãtre boierul Bãrboi- 1616 - în Iaºi are loc un mare incendiu;~ 1620 - numeroase tranzacþii cu terenuri localizate în Târgul Nou;- 1620 – documentele menþioneazã un puternic cutremur;- 1624 – documentele menþioneazã un incendiu mare;- 1626-1629 - edificarea parþialã a bisericii Sf. Ioan Botezãtorul (bis.

terminatã de Vasile Lupu în 1635);- 1627 - este terminat turnul bisericii Barnovschi (în 1629 este proba-

bil ridicatã întreaga incintã);- 1630 - este ridicatã biserica Vulpe de cãtre breasla blãnarilor;- 1631 - mãnãstirea Golia este deja în «mijlocul târgului Iaºi»;- 1631 - este amintitã documentar prima oarã Uliþa Trepezeneascã (din

sudul mãnãstirii Barnovschi) probabil mult mai veche;- 1637-1639 - este construitã mãnãstirea Trei Ierarhi (incintã fortifi-

catã); inclusã frontului existent atunci a Strãzii Mari (str. ªtefan cel Mare);- ante 1640 - este ridicatã casa comisului Fortuna (la 1640 este cumpã-

ratã pentru a deveni ºcoala domneascã de la Trei Ierarhi) - lângã ea VasileLupu construieºte o baie;

284


- ante 1643 - este ridicatã curtea hatmanului Grigore Hãbãºescu (lângãbiserica Dancu, pe uliþa Strâmbã);

- 1643 - este amintitã documentar Uliþa Nouã sau a Hagioaiei (actua-lul Bd. Independenþei);

- 1645 - sunt amintite documentar Târgul ºi Uliþa Fãinei;- 1645 - este ziditã biserica Vovidenia;- secolul al XVII-lea, este ridicatã biserica Sf. Gheorghe (Lozonschi),

pe uliþa Ciubotãreascã; la 1702 i se repara acoperiºul;- secolul al XVII-lea, este ziditã prima mãnãstire de pe locul bisericii

Sf. Spiridon; - secolul XVII-lea, datarea unei pieþe ºi a unui târg de vite descoperite

arheologic, în partea esticã a fostei incinte a biserciii Sf. Vineri, la cca. 15metri nord de prima vamã;

- mijlocul secolului al XVII-lea, este ridicatã curtea lui Ilie Abaza vor-nicul (a lui Gorovei, de la care o cumpãrã Abaza în 1690) - pe uliþa Ciubotã-reascã;

- mijlocul secolului al XVII-lea, Iaºul devine capitalã a Moldovei;- secolul al XVII-lea, este ridicatã curtea lui Ioan Buhuº hatmanul

(lângã cea a lui Constantin Costache hatmanul) - pe uliþa Ciubotãreascã; estemoºtenitã de Mihalache Sturza; Mihai Racoviþã, domnul Moldovei, va locuio perioadãã de timp în aceste case, Curtea domneascã fiind arsã;

- secolul al XVII-lea, este ridicatã curtea lui Constantin Costache hat-manul (lângã curtea lui Ioan Buhuº hatmanul), pe uliþa Ciubotãreascã;

- 1646, 1669, 1671, 1680 etc.- apar documentar «Târgul de Jos», uliþaRuseascã, uliþa Sf. Vineri (ambele în zona Târgului de Jos), pivniþele ºi dughe-nile din acest târg;

- 1647 – este amintit documentar un mare incendiu;- 1653 - mãnãstirea Golia (nouã) era terminatã de cãtre Vasile Lupu;- mijlocul secolului al XVII-lea (1630) - este construitã prima bisericã

Tãlpãlari (în zona Pieþei Unirii), de cãtre marele vistier Iordache Cantacuzino;- ante 1664 - sunt zidite curþile cumpãrate de Miron Costin mare comis;~ 1665 (1661) - este construitã prima bisericã (de lemn) de la Sf. Teodori

de cãtre Eustratie Dabija, domnul Moldovei;- 1670-1672 - este terminatã mãnãstirea Cetãþuia;- 1671 - este amintitã documentar Uliþa den Afarã (vechiul drum al

sãrii), paralel spre nord cu Uliþa Nouã; e posibil ca aceastã uliþã sã fi urmãrittraseul «hindichiului», vechea linie defensivã a oraºului;

- ante 1672 - diatã a lui Pãun vameºul, în care sunt menþionate nume-roase proprietãþi pe uliþa Cizmãriei;


- 1672 - este ridicatã biserica Sf. Atanasie;- jumãtatea a II-a secolului al XVII-lea, zidirea caselor familiei Prã-

jescu - vecine cu cele ale lui Neculce; la 1679 sunt vândute lui Chiriac Sturzapaharnic (pe locul Mitropoliei);

- ante 1672 - ridicarea curþilor familiei Neculce (pe locul Mitropoliei);- ante 1682 - este construitã prima bisericã Curelari (reziditã în jurul

lui 1761);- 1683 - cutremur puternic;- 1686 - pânã atunci este amintit ºanþul oraºului, care delimita centrul

de cartierele din nord ºi nord-est;- 1690 - este constritã biserica Sf. Dumitru Balº;- 1692 - cutremur puternic;- sfârºitul secolului al XVII-lea, sunt construite sinagogile mari de la

Podul Roº ºi Târgu Cucului (pe str. Sinagogilor);- sfârºitul secolului al XVII-lea, este construitã curtea lui Toader Jora

biv vel sulger - pe uliþa Ciubotãreascã;- sfârºitul secolului al XVII-lea, este construitã curtea lui Grigore

Ghenghe - pe uliþa Ciubotãreascã;- sfârºitul secolului al XVII-lea, datarea curþilor lui Costache Ghica

Hatman; în 1783 aici îºi mutã reºedinþa domneascã Alexandru Mavrocordat,când Curtea domneascã era inutilizabilã;

- 1695 - este amintitã documentar Mahalaua Muntenimii pe pantelesudice ale dealului Copou;

- 1703 - în incinta vamei (chervãsãrie, carvasara) se construieºte bise-rica Sf. Lazãr;

- 1704 - este construitã biserica Banu; reconstruitã în 1800 de arhitec-tul «her Leopold»;

- începutul secolului al XVIII-lea, construirea «Beilicului» (han desti-nat cazãrii demnitarilor strãini) în piaþã, lângã mãnãstirea Barnovschi;

- 1728-1729 - Grigore Ghica înfiinþeazã târgul Nicolina - «de subGalata» - care devine centrul mahalalei Frumoasa;

- 1735 – incendiu - ard Târgul de Sus, Sãrãria ºi mai multe biserici,între care ºi Golia;

- 1738 - cutremur puternic - sunt avariate sau cad numeroase biserici;- 1739 - este sãpat ºanþul «hindichiul» în timpul luptelor dintre ruºi ºi turci;~ 1758 - este construitã biserica mãnãstirii Sf. Spiridon - refãcutã de

mai multe ori, inclusiv în 1807;- ante 1780 - sunt construite casele Cantacuzino-Paºcanu;

286


- ante 1742 - sunt construite curþile hatmanului Dumitraºcu Racoviþã -lângã biserica Sf. Lazãr;

- ante 1759 - este construitã casa Ioan Cantacuzino-Deleanu (Universita-tea Veche) -fostã reºedinþã domneascã între 1786-1788, 1790-1791, 1795-1806;

- mijlocul sec.al XVIII-lea, este construitã curtea familiei Kogãlniceanu;- 1761 - este construitã biserica Sf. Gheorghe, eventual peste biserica Albã;- jumãtatea a II-a a secolului al XVIII-lea, sunt construite casele Gri-

gore Sturza, Sãndulachi Sturza, Scarlat Sturza, Manolache Balº (devenitã în1804 a Elenei Sturza), Roznovanu (renovatã în 1830), Alecu Mavrocordat(curtea din Sãrãrie);

~ 1799 - este construitã biserica Sf. Haralambie;- 1815 - este construitã casa vistiernicului Alecu Balº (azi conservato-

rul George Enescu); - 1827, 10 august - incendiu devastator - ard 4-5000 de case ºi 11 biserici;- 1834-1849 - este zidit palatul lui Mihai Sturza, domnul Moldovei;- 1852-1875 - este construitã cazarma Copou;- jumãtatea a II-a a secolului al XIX-lea este construitã gara centralã CFR;- 1886 - este terminatã construirea Mitropoliei Noi;~ 1896 - este construit Teatrul Naþional; - 1905-1926 - este construit Palatul Administrativ (acum al Culturii),

prin remodelarea radicalã a contextului (demolarea zidurilor de incintã ºi aanexelor, amenajãri peisagere etc.)

Bancã de date cartografice

Ca „plan suport” am utilizat Planul oraºului Iaºi, executat în 1896-97de inginerul Grigorie Bejan, coroborat cu Planul ichonografic al oraºului Iaºiridicat în anul 1819 (copie dupã originalul aflat la Primãria MunicipiuluiIaºi), Planulu Jassiloru ridicatu ºi redusu de ingineriulu Fred Peytavin-1857 etc.

Schiþa de evoluþie urbanisticã

Locuirea anterioarã etapei medievale propriu-zise, ca în cazul multoralte oraºe moldoveneºti, are un caracter discontinuu ºi vag, dificil de urmãritarheologic, deci faptic ºi structural-morfologic. Geneza ºi urbanizarea Iaºiloreste un proces care debuteazã în secolul al XIV-lea (anterior apariþiei statului


moldovenesc ºi domniei) ºi se continuã neîntrerupt, pânã astãzi. Etapele aces-tui proces urmãresc îndeaproape fazeologia urbanizãrii întregului teritoriu alMoldovei medievale, cu menþiunea cã, faþã de Suceava, (prima capitalã sta-bilã a Moldovei) Iaºi pune în evidenþã o anumitã întârzire a proceselor, inclu-siv a urbanizãrii (începutul secolului al XV-lea), pentru ca ulterior mijloculuisecolului al XVI-lea ºi mai ales începând cu prima jumãtate a secolului alXVII-lea, devenind capitalã unicã ºi reºedinþã a Mitropoliei Moldovei, sãaibã o evoluþie acceleratã, mult superioarã tuturor celorlalte oraºe moldove-neºti. Din aceastã cauzã, începând cu secolul al XVII-lea, Iaºi este oraºul încare se constatã un mare numãr de evenimente urbanistice ºi constructive denivel înalt, devenind rapid modele pentru alte oraºe. În orice caz, Iaºi repre-zintã oraºul cu cea mai impresionantã colecþie de clãdiri civile ºi religioasedin Moldova, edificate în secolele XVII-XIX. Se poate face, apoi, observaþiacã oraºul îºi structureazã într-o manierã hotãrâtã zonele importante (sistemulde centre, ariile comerciale ºi de producþie, cartierele rezidenþiale), secolulal XIX-lea întãrind aceste structuri ºi modernizându-le.

Începând cu secolul al XIV-lea ºi pânã la sfârºitul secolului al XIX-lea,principalele etape ale evoluþiei oraºului Iaºi sunt:

• secolele XIII-XIV (etapa genezei ºi evoluþiei corespunzãtoare fazei«preurbane», localizatã în sud-vestul ºi vestul oraºului medieval)

• secolul al XV-lea - jumãtatea secolului al XVI-lea (etapã de defi-nire urbanã, Iaºii cãpãtând treptat funcþii aulice, religioase ºi economice impor-tante). Centrul devine un sistem de pieþe ºi artere majore, pentru care se adoptãmodele urbanistice de facturã central-europeanã. Se întãreºte structura axeicentrale nord-sud (actuala ªtefan cel Mare), dublatã, probabil, spre vest, deo arterã paralelã, ambele pornind din piaþa porþii de nord a Curþii Domneºti.La poarta de est a Curþii, treptat, se impune ca vad comercial o foarte proba-bilã mare piaþã cvasilenticularã, orientatã est-vest (Târgul de Jos sau Vechi)ºi mobilatã cu arhitecturi majore (Vama, biserica Sf. Vineri, biserica anterio-arã ansamblului Barnovschi etc.). În jurul centrului ºi, câteodatã, interferatelui, cartierele rezidenþiale încep sã se organizeze dupã criterii funcþional-etnic-religioase: «catolic», «armenesc», «al olarilor» etc. Încep edificãrile unorcurþi boiereºti, fenomen care se va amplifica dupã jumãtatea secolului al XVI-lea.In lipsa unei cetãþi, incintele curþii ºi bisericii domneºti devin, treptat, princi-palele elemente defensive, la care se vor adãuga alte incinte de mãnãstiri,curþi, biserici. Este de bãnuit existenþa unei fortificaþii din lemn ºi pãmânt înnordul ariei urbane din acel moment.

288


• jumãtatea secolului al XVI-lea - sfârºitul secolului al XVII-lea(etapã de dezvoltare acceleratã urbanisticã ºi de edificare rapidã de arhitec-turi majore, datoritã mutãrii efective a capitalei la Iaºi). Se constatã abando-narea presupusei apãrãri globale (prin ºanþ ºi palisadã, cu toate cã existãinformaþii despre un nou «hindichi» în zona „Uliþei Goliei”, care poate fi osimplã delimitare spaþialã) ºi înlocuirea ei printr-o apãrare disipatã în cadrulºi în jurul oraºului, asiguratã de mãnãstiri, biserici, curþi boiereºti, galerii sub-terane. Extinderea teritorialã prin noi cartiere grupate în jurul bisericilorparohiale sau extinderea celor existente este un fenomen prin care aria urbanãse mãreºte considerabil cãtre nord, sud-vest ºi est. Se construiesc un numãrimens de curþi boiereºti (care formeazã cartiere distincte), mãnãstiri ºi bise-rici. Incepe edificarea hanurilor în preajma centrelor de interes comercial. Seconsolideazã vechile centre comerciale ºi apar unele noi: Târgul de Sus, Târ-gul Fãinei, Podul Roº, Târgul Cucului.

• sfârºitul secolului al XVII-lea - începutul secolului al XIX-lea(etapa continuãrii accelerate a procesului început în etapa precedentã). OraºulIaºi se extinde foarte mult, îndeosebi de-alungul drumurilor de tranzit. Curteadomneascã fiind deseori inutilizabilã, Domnia rezideazã în mai multe reºe-dinþe boiereºti din nordul oraºului. Târgul de Jos, prin ocupãri abuzive alespaþiului central ºi ariilor limitrofe, precum ºi prin parazitarea incintelor dinzonã cu construcþii destinate comerþului, devine o structurã de tip «bazar»care include câteva mici pieþe. În nord apare un nou aliniament al «hindichiu-lui», în nordul Uliþei Noi. În sud este înfiinþat noul târg al Nicolinei. Cartie-rele rezidenþiale se extind mult ºi se densificã.

• începutul secolului al XIX-lea - sfârºitul secolului al XIX-lea(etapa începutului procesului de modernizare, datorat în bunã mãsurã Regu-lamentului Organic ºi tendinþelor generale din domeniu). Se constatã multi-plicarea centrelor de interes prilejuite de apariþia noii generaþii de arhitecturimajore sau dotãri (Gara CF, Copoul, Teatrul, Mitropolia Nouã, Palatul Cul-turii etc.), centre care încep sã se amenajeze conform principiilor urbanismu-lui modern. Astfel, apar spaþiile publice de tip „piaþã”, „scuar”, „parc”. Incepsã se consolideze centrele de producþie ºi sã se construiascã numeroase clã-diri publice (administraþie, justiþie, învãþãmânt, sãnãtate, culturã etc.), maiales datoritã poziþiei de capitalã pentru statul modern Moldova ºi centru actival evenimentelor legate de unire.

Procesul pus în evidenþã prin acest studiu este comun majoritãþii cen-trelor urbane româneºti extracarpatice. Cu toate cã, faþã de oraºe ca Baia,Siret, Suceava, Roman ºi altele (pentru a nu le aminti decât pe cele din Moldova)


Iaºi apare ºi dobândeºte trãsãturi urbane cu o oarecare întârziere (dacã rezul-tatele cercetãrilor arheologice sunt corecte), începând cu secolul al XV-lea ºi,mai ales cu secolul al XVI-lea, recupereazã întârzierea ºi are o evoluþieextrem de rapidã. Cãtre sfârºitul secolului al XVI-lea devine principalul oraºal þãrii ºi rolul de capitalã îi revine firesc. Pânã la sfârºitul secolului al XIX-lea,în ciuda atracþiei pe care o exercitã pentru nãvãlitori ºi a relativ deselor dis-trugeri pricinuite de cutremure sau incendii, Iaºi evolueazã permanent, câºti-gând noi arii pe toate direcþiile ºi mai ales pe cele ale drumurilor de tranzit.Acest fenomen este evident pe planºele anexate, ultima definind ºi zona cen-tralã corespunzãtoare ultimei etape, surprinsã de planul Bejan. Acest procescontinuu de evoluþie ºi structurare urbanisticã începe sã se atenueze o datã cuUnirea celor douã principate, dupã care Bucureºtiul va focaliza majoritateagesturilor urbanistice ºi arhitecturale ale noului stat. Iaºi rãmâne capitala„neîncoronatã” a Moldovei.

Restituirile propuse aici au un evident caracter general. Ele nu pot fidetaliate din cauza limitelor sau impreciziilor informaþiilor utilizate. Pentru aoferi un tablou mai exact ºi complet al evolüþiei urbanistice a Iaºilor, speran-þele se îndreaptã în special cãtre informaþia arheologicã care trebuie recuperatã,structuratã sau amplificatã. Tabloul pus în evidenþã aici conþine ºi numeroasenecunoscute sau incertitudini care trebuiesc rezolvate de cercetãrile viitoare.

De asemenea, trebuie menþionat cã studiul oferã soluþii care nu con-cordã cu alte puncte de vedere comunicate sau publicate cu diferite ocazii,astfel încât, spuneam, el poate funcþiona ca reper pentru alte studii existentesau viitoare, care este de aºteptat sã se concentreze prioritar asupra problemelorrelevate aici ºi sã dea rãspunsuri, eventual alternative.

290

Teodor Octavian Gheorghiu - Evolutia Teritoriala a Orasului Iasi

Documents

Transcript of Teodor Octavian Gheorghiu - Evolutia Teritoriala a Orasului Iasi