Tendintele si perspectivele investitiilor straine directe

26.07.2011

Sumar al Raportului mondial al investitiilor 2011 / UNCTAD World Investment

Report 2011

Redresarea ISD castiga teren in 2011

Influxurile de investitii straine directe (ISD) globale au crescut modest cu 5

procente, la 1240 de miliarde de dolari in 2010. In timp ce capacitatea industriala

globala si comertul mondial sunt deja la nivelul de dinaintea crizei, fluxurile de ISD

in 2010 au ramas cu aproape 15% sub media din aceeasi perioada si cu aproape 37%

sub recordul inregistrat in 2007.

Conform UNCTAD, fluxurile de ISD vor continua sa se redreseze ajungand la 1400 ­

1600 de miliarde de dolari sau la nivelul pre­criza in 2011. Acestea sunt asteptate sa

creasca din nou la 1700 de miliarde de dolari in 2012 si la 1900 de miliarde in 2013,

recordul atins in 2007. Lichiditatile CTN (corporatii transnationale), restructurarea

continua a corporatiilor si a industriei, cresterea valorii bursiere si iesirile graduale

ale statelor din actionariatul companiilor financiare si nefinanciare, constituite ca

masuri de sprijin pe perioada crizei, creaza noi oportunitati de investitii pentru

companiile din intreaga lume.

Cu toate acestea, in mediul de business post­criza exista incertitudini. Factori de

risc precum imprevizibilitatea guvernarii economice globale, o posibila criza de

amploare a datoriilor suverane si instabilitatea din sectorul financiar si fiscal in

unele tari dezvoltate, ca si cresterea inflatiei si semnele de “supraincalzire” in cele

mai importante economii emergente de piata, pot sa incetineasca redresarea ISD.

Economiile emergente sunt noul centru de putere pentru ISD

Economiile in curs de dezvoltare au devenit in 2010 importante atat ca beneficiari

de ISD, cat si investitori straini. In timp ce productia internationala si, recent,

consumul international s­au reorientat catre economiile in curs de dezvoltare sau in

tranzitie, CTN investesc in proiecte de piata eficiente in acele tari. Pentru prima

data, acestea au absorbit mai mult de jumatate din influxurile globale de ISD in

2010. Jumatate din primele 20 de economii gazda pentru ISD in 2010 au fost

economii in curs de dezvoltare sau in tranzitie.

Iesirile de ISD din economiile in curs de dezvoltare si in tranzitie au crescut

puternic cu 21%. Acum, sunt beneficiarii a 29% din iesirile globale de ISD. In 2010,

sase economii in curs de dezvoltare si de tranzitie se numarau printer primii 20 de

investitori. Dinamismul CTN emergente pe piata este in contrast cu ritmul incetinit

al investitiilor CTN din tarile dezvoltate, mai ales cele din Europa. Investitiile

straine au fost la jumatate din apogeul din 2007.

ISD in servicii incetinite, fuziuni si achizitii transfrontaliere accelerate

Modele sectoriale. Redresarea moderata a influxurilor ISD din 2010 prezinta

fluctuatii sectoriale majore. ISD in servicii, care au fost responsabile pentru marea

parte a declinului in fluxuri ISD datorita crizei, au continuat sa scada in 2010. Toate

industriile importante bazate pe servicii (de business, finante, transporturi,

comunicatii si utilitati) au scazut, in ritmuri diferite. Fluxurile de ISD in industria

financiara au experimentat unul dintre cele mai dure declinuri. Cota de productie a

crescut la aproape jumatate din toate proiectele ISD. In cadrul productiei, totusi,

investitiile au scazut in industrii de afaceri ciclice sensibile precum industriile de

metale sau electronice. Industria chimica (incluzand farmaceuticele) a ramas

constanta pe perioada crizei, in timp ce industrii precum cea alimentara, de bauturi

si tutun, de textile si imbracaminte si cea de automobile s­au redresat in 2010. ISD

in industrii extractive (care nu au suferit pe perioada crizei) au scazut in 2010.

Modele de intrare. Valoarea acordurilor F&A transnationale a crescut cu 36% in

2010, adica doar aproape o treime din apogeul din 2007. Valoarea F&A

transnationale in economiile in curs de dezvoltare s­a dublat. Investitiile de tip

greenfield au scazut in 2010, dar au inregistrat o crestere semnificativa in valoare si

numar in primele cinci luni din 2011.

Componentele ISD. Performanta economica imbunatatita in multe parti ale lumii si

profiturile in crestere ale filialelor din strainatate au ridicat castigurile reinvestite la

aproape dublu nivelului din 2009. Celelalte doua componente ISD – fluxurile

investitionale de tip “equity” si imprumuturile intre companii – au scazut in 2010.

Fonduri speciale. ISD private de tip “equity” au inceput sa se redreseze in 2010 si au

fost directionate catre economiile in curs de dezvoltare si cele in tranzitie. Cu toate

acestea, au fost cu 70% sub recordul din 2007. ISD din fondurile suverane de

investitii au scazut la 10 miliarde de dolari in 2010, de la 26.5 miliarde in 2009. Un

mediu de afaceri global mai bland poate duce la o crestere de ISD din aceste fonduri

speciale in 2011.

Productia internationala se redreseaza

Indicatorii productiei internationale, inclusiv vanzarile internationale, locurile de

munca si bunurile CTN, au aratat o crestere in 2010 odata cu imbunatatirea

conditiilor economice. UNCTAD estimeaza ca vanzarile si valoarea adaugata a

afiliatiilor straini in lume au ajuns la 33000, respectiv 7000 de miliarde de dolari.

Acestea au exportat mai mult de 6000 de miliarde de dolari, aproape o treime din

exporturile globale. CTN globale, in operatiunile nationale sau internationale, au

generat o valoare adaugata de aproximativ 16000 de miliarde de dolari in 2010 –

aproape un sfert din PIB­ul total mondial.

CTN detinute de stat, in lumina reflectoarelor

CTN detinute de stat provoaca ingrijorari in unele tari gazda cu privire la securitatea

nationala, nivelul mediu de afaceri pentru firmele concurente, guvernare si

transparenta. Din perspectiva nationala, exista preocupari cu privire la deschiderea

catre investitii din partea CTN detinute de stat. Exista discutii continue in unele

forumuri internationale in care se ridica aceste probleme.

Astazi exista cel putin 650 de CTN detinute de stat, constituind o importanta sursa

emergenta de ISD. Acestea au mai mult de 8.500 de filiale la nivel global, lucru care

le pune in contact cu un numar mare de economii gazda. Chiar daca numarul lor e

relatic mic (sub 1% din numarul total de CTN), ele genereaza ISD substantiale,

ajungand la aproape 11% din fluxurile globale de ISD in 2010. 19 CTN detinute de

stat sunt printre primele 100 cele mai mari CTN.

CTN detinute de stat constituie un grup variat. Economiile in curs de dezvoltare si

cele in tranzitie gazduiesc mai mult de jumatate din aceste firme (56%), cu toate ca

tarile dezvoltate mentin un numar semnificativ de CTN cu capital de stat. In

contrast cu opinia generala ca CTN detinute de stat sunt in mare parte concentrate

in sectorul primar, acestea sunt diversificate si au o prezenta puternica si in servicii.

Performanta inegala intre regiuni

Cresterea ISD in tarile in curs de dezvoltare mascheaza diferente regionale

semnificative. Unele dintre cele mai sarace regiuni au inregistrat scaderi in fluxurile

de ISD. Fluxurile catre Africa, catre tarile cel mai putin dezvoltate, catre tarile in

curs de dezvoltare fara iesire la mare si catre statele insulare mici in curs de

dezvoltare au continuat sa scada, ca si cele catre Asia de Sud. In acelasi timp,

regiuni majore emergente, precum Asia de Est si Sud­Est si America Latina, au

inregistrat o crestere puternica a influxurilor de ISD.

Fluxurile de ISD catre Africa au scazut cu 9% in 2010. Cu 55 miliarde de dolari, cota

Africii in totalul de influxuri globale a fost de 4.4% in 2010, scazand de la 5.1% in

2009. ISD catre sectorul primar, in special catre industria petroliera, au continuat

sa domine fluxurile de ISD catre continent. Acest lucru a facut posibil ca Ghana sa

treaca la rangul de tara gazda importanta, dar si ca Angola si Nigeria sa asiste la

declinul in influxuri de ISD. Cu toate ca exploatarea continua a resurselor naturale,

mai ales de catre coorporatiile transnationale asiatice, va mentine nivelul fluxurilor

de ISD catre Africa sub­Sahariana, instabilitatea politica din Africa de Nord poate

face anul 2011 unul problematic pentru continent.

Cu toate ca exista date conform carora ISD intraregionale incep sa patrunda in

industriile de resurse non­naturale, fluxurile de ISD intraregionale in Africa sunt

inca limitate din punctul de vedere al volumului si al diversitatii industriale.

Armonizarea acordurilor regionale de comert din Africa si incluziunea regimurilor

de ISD ar putea ajuta Africa sa­si atinga potentialul legat de ISD intraregionale.

Influxurile totale catre Asia de Est, Asia de Sud­Est si Asia de Sud au crescut cu 24%

in 2010, ajungand la 300 de miliarde de dolari. Cu toate acestea, cele trei subregiuni

au experimentat tendinte foarte diferite: influxurile catre statele ASEAN s­au

dublat; cele catre Asia de Est au crescut cu 17%; ISD catre Asia de Sud au scazut cu o

patrime.

Influxurile catre China, cel mai mare beneficiar de ISD din lumea in curs de

dezvoltare, au crescut cu 11% la 106 miliarde de dolari. Dar, odata cu cresterile

salariale continue si cele ale costurilor de productie, relocalizarea productiei bazate

pe munca laborioasa a incetinit si influxurile de ISD continua sa se redirectioneze

catre industrii si servicii bazate pe tehnologie avansata. In contrast, cateva state

membre ASEAN, precum Indonezia si Vietnam au castigat reputatia de locatii cu

costuri mici pentru productie, mai ales pentru mana de lucru ieftina.

Declinul ISD in Asia de Sud reflecta un transfer de 31% din influxuri catre India si o

scadere de 14% in Pakistan. In India, problemele in atragerea ISD au fost provocate

de ingrijorari macroeconomice. In acelasi timp, influxurile catre Bangladesh, o

locatie foarte importanta in Asia de Sud pentru productia cu costuri reduse, au

crescut cu 30% la 913 milioane de dolari.

Iesirile de ISD din sudul, estul si sud­estul Asiei au crescut cu 20% la aproape 232

de miliarde de dolari in 2010. In anii recenti, iesirile de ISD in crestere din Asia in

curs de dezvoltare demonstreaza modele industriale noi si diversificate. In

industriile extractive, au aparut noi investitori, incluzand conglomerate precum

CITIC (China) si Reliance Group (India) si fonduri suverane de investitii, precum

China Investment Corporation si Temasek Holdings (Singapore). Companiile

metalurgice din regiune au fost active in asigurarea accesului catre bunuri minerale

peste granite, precum mineruri de fier si cupru. In manufactura, companiile asiatice

au preluat activ companii mai mari din lumea dezvoltata, dar intampina obstacole

politice. Iesirile de ISD in sectorul de servicii au scazut, dar F&A in industrii precum

cea de telecomunicatii au crescut.

Fluxurile de ISD catre Asia de Vest au continuat sa fie afectate in 2010 de criza

economica globala, scazand cu 12%, dar se asteapta ca anul acesta sa atinga nivelul

cel mai scazut. Preocuparile cu privire la instabilitatea politica din regiune vor

afecta redresarea.

Iesirile de ISD din Asia de Vest au scazut cu 51% in 2010. Investitiile externe din

Asia de Vest sunt conduse de entitati controlate de guvern, care au redirectionat

unele din surplusurile nationale de petrol pentru a­si sprijini economiile nationale.

Politicile de diversificare economica a acestor tari au urmarit o strategie duala:

investitii in alte tari arabe pentru a­si sprijini economiile interne mici; si investitii in

tari dezvoltate pentru a cauta bunuri strategice pentru dezvoltarea si diversificarea

capacitatilor industriale nationale. Aceasta strategie a avut scopul de a crea

capacitati productive care lipsesc pe plan national, precum autovehiculele, energiile

alternative, electronicele si aerospatialele. Aceasta abordare difera de cea a altor

tari, care au incercat sa dezvolte un anume nivel de capacitate pe plan national,

inainte de a se angaja in proiecte de investitii straine directe.

Fluxurile de ISD catre America Latina si Caraibe au crescut cu 13% in 2010. Cea mai

mare crestere a fost inregistrata in America de Sud, unde rata cresterii a fost de

56%, Brazilia fiind cea mai infloritoare. Iesirile de ISD din America Latina si Caraibe

au crescut cu 67% in 2010, datorita F&A transnationale majore de catre CTN din

Brazilia si Mexic.

America Latina si Caraibele au avut parte de cresteri de investitii din partea CTN

asiatice in curs de dezvoltare, in special in proiecte bazate pe resurse. In 2010,

achizitionarile de catre CTN asiatice au crescut la 20 de miliarde de dolari,

insemnand mai mult de 60% din totalul de ISD din regiune. Acest lucru a ingrijorat

cateva tari din zona cu privire la modelele de comert, America de Sud exportand in

special marfuri si importand bunuri de productie.

Fluxurile de ISD catre economiile in tranzitie au scazut putin in 2010. Fluxurile

catre Comunitatea Statelor Independente (CSI) au crescut marginal cu 0.4%.

Investitorii straini continua sa fie atrasi de piata locala de consum care este in

crestere, in special in Federatia Rusa unde fluxurile au crescut cu 13% pana la 41

miliarde de dolari. In contrast, fluxurile de ISD catre Europa de Sud­Est au scazut

drastic pentru al treilea an consecutiv, din cauza investitiilor scazute din partea

tarilor membre UE.

ISD intraregionale in sud­est cresc rapid. CTN cu sediul in economii de tranzitie si

in curs de dezvoltare si­au intrepatruns pietele. Spre exemplu, cota tarilor in curs de

dezvoltare in proiectele de investitii de tip greenfield din economiile in tranzitie s­a

ridicat la 60% in 2010 (de la numai 28% in 2004), in timp ce iesirile de ISD din

tarile in curs de dezvoltare catre economiile in tranzitie au crescut de cinci ori mai

mult in ultimii zece ani. Kazakhstan si Federatia Rusa sunt cele mai importante

tinte ale investitorilor din tarile in curs de dezvoltare, in timp ce China si Turcia

sunt cele mai populare destinatii de ISD din economiile in tranzitie. ISD

intraregionale din Sud­Est au beneficiat de iesiri de ISD sprijinite de guverne si de

cooperarea regionala (exemplu: Organizatia de Cooperare Shanghai) si parteneriate

bilaterale.

Fluxurile de ISD catre cele mai sarace regiuni continua sa scada

Spre deosebire de cresterea ISD din tarile in curs de dezvoltare, influxurile ISD catre

cele mai putin dezvoltate 48 de tari au scazut per total cu inca 0.5% in 2010 – o

problema cu adevarat ingrijoratoare. Distributia de fluxuri de ISD intre tarile cel

mai putin dezvoltate ramane inegala, cu mai mult de 80% dintre fluxurile ISD ale

tarilor cel mai putin dezvoltate mergand catre economiile bogate in resurse din

Africa. Dar acest cadru este distorsionat de natura intensiv capitalizata a proiectelor

din zona resurselor. Aproape 40% din investitiile in sectorul de productie au fost de

tip greenfield si 16% in servicii.

Cu ocazia celei de a patra Conferinte ONU cu privire la statele cel mai putin

dezvoltate, UNCTAD a propus un plan de actiune pentru investitii in aceste tari.

Accentul cade pe abordarea unei politici integrate fata de investitii, consolidarea

capacitatii tehnice si dezvoltarea antreprenoriala, pe cinci zone de actiune:

dezvoltarea infrastructurii public­privat; ajutor pentru capacitatea de productie;

crearea de oportunitati de investitii in tarile cel mai putin dezvoltate; dezvoltarea

afacerilor locale, accesul la finante si reforme legislative si institutionale.

In tarile in curs de dezvoltare fara iesire la mare, influxurile de ISD au scazut cu 12%

la 23 de miliarde de dolari in 2010. Aceste tari sunt de obicei destinatii marginale

pentru ISD si au beneficiat de numai 4% din totalul de fluxuri de ISD catre lumea in

curs de dezvoltare. Cu o cooperare sporita sud­sud si fluxuri de capital in crestere

din piete emergente, previziunile pentru fluxurile de ISD catre grup se pot

imbunatati.

Influxurile de ISD catre statele mici insulare in curs de dezvoltare au scazut in 2010,

per total, cu %, la 4.2 miliarde de dolari. Aceste tari sunt in mod special vulnerabile

in fata efectelor schimbarilor climatice, asa ca incearca sa atraga investitii din partea

CTN care pot avea o contributie in adaptarea la schimbarile climatice, prin

mobilizarea resurselor financiare si tehnologice, implementarea initiativelor de

adaptare si amplificarea capacitatii de adaptare locala.

ISD catre tarile dezvoltate raman sub nivelul de dinaintea crizei

In 2010, influxurile de ISD in tarile dezvoltate au scazut marginal. Tiparul variatiei

influxurilor ISD a fost inegal in subregiuni. Europa a avut o scadere drastica.

Fluxuri de ISD in scadere au fost inregistrate si in Japonia. O perpectiva sumbra a

economiei, masuri de austeritate si o posibila criza a datoriilor suverane, ca si

preocupari de ordin legislative au fost printre factorii care nu au ajutat la redresarea

fluxurilor de ISD. Influxurile ISD catre Statele Unite ale Americii au aratat o

schimbare puternica printr­o crestere cu mai mult de 40%.

In tarile dezvoltate, restructurarea industriei bancare, condusa de autoritatile de

reglementare, a avut drept consecinta o serie de reduceri ale investitiilor in

marfurile importate. In acelasi timp, a generat noi ISD in timp ce marfurile erau

schimbate intre jucatorii importanti. Eforturile globale catre o reforma a sistemului

financiar si strategia de iesire a guvernelor vor avea importanta asupra fluxurilor de

ISD in industria financiara in anii urmatori.

Tendinta descendenta a iesirilor de capital din tarile dezvoltate s­a inversat, cu o

crestere de 10% in timpul anului 2009. Totusi, acestea au atins numai jumatate din

recordul atins in 2007. Inversarea a fost datorata valorilor mari ale F&A facilitate de

bilantul CTN si de ratele istoric de mici de finantare a datoriilor.

TENDINTE ALE POLITICILOR DE INVESTITII

Politicile nationale: mesaje mixte

Mai mult de doua treimi din masurile politicilor de investitii raportate in anul 2010

au avut ca interes liberalizarea si promovarea investitiilor straine directe. Acest

aspect a fost valabil cu precadere in Asia, unde numarul relativ mare de masuri a

facilitat aparitia si fixarea conditiilor necesare pentru investitiile straine.

Majoritatea masurilor de promovare si facilitare au fost adoptate de catre guvernele

din Africa si Asia. Aceste masuri includ eficientizarea procedurilor de admitere,

precum si deschiderea sau largirea unor zone economice speciale.

Pe de alta parte, aproape o treime dintre masurile adoptate in 2010 au intrat in

categoria investitiilor supuse reglementarilor si restrictiilor, continuand astfel

trendul crescator din 2003. Masurile restrictive recente au vizat anumite industrii,

acestea fiind cele bazate pe resurse naturale, precum si serviciile financiare.

Acumularea masurilor restrictive din ultimii ani, continuarea trendului crescator,

precum si procedurile de control mai stricte cu privire la intrarile de ISD, au crescut

riscul instalarii protectionismului asupra investitiilor.

Desi o serie de state continua sa aplice masuri de urgenta sau sa retina bunuri

considerabile urmare a operatiunilor de salvare financiara, relaxarea strategiilor de

sustinere si a responsabilitatii rezultate din masurile de urgenta isi face simtite

efectele. Procesul avanseaza foarte greu. Incepand cu aprilie 2011, se estimeaza ca

guvernele vor detine bunuri si datorii ale societatilor financiare si non­financiare in

valoarea de 2 000 de miliarde de dolari. Cea mai mare parte provine de la sutele de

firme din sectorul financiar. Toate acestea indica un potential val de privatizari in

anii care vor urma.

Regimul international de investitii: si prea mult, si prea putin

Cu un total de 178 de noi acorduri internationale de investitii (IIA) – peste 3 tratate

saptamanal – regimul IIA a ajuns la sfarsitul anului la 6092 acorduri. Acest trend de

extindere este asteptat sa continue si in 2011 cu mai mult de 100 de IIA in curs de

negociere, in primele 5 luni fiind inregistrate 48 de noi IIA. Este inca neclar in ce fel

va fi afectat regimul total al IIA in contextul in care atributiile cu privire la ISD se

vor trasfera de la statele membre UE la nivel european. (Statele UE au in prezent

mai mult de 1300 de tratate bilaterale de investitii cu statele din afara UE). Cel

putin 25 de cazuri noi de solutionare a litigiilor bazate pe tratate intre investitori si

state au fost initiate in anul 2010 si 47 de decizii luate, aducand numarul total de

cazuri cunoscute la 390 si a celor incheiate la 197. Majoritatea covarsitoare a acestor

cazuri a fost initiata de investitorii din tari dezvoltate, majoritatea celor somati fiind

tarile in curs de dezvoltare. Compensatiile din 2010 s­au indreptat in favoarea

statului, cu 78 de cazuri castigate si 59 pierdute.

In timp ce statele continua sa incheie IIA, uneori folosind masuri inovatoare

orientate catre rebalansarea drepturilor si a obligatiilor dintre state si firme, precum

si asigurarea unei coerente intre IIA si alte politici publice, se intensifica discursul

politic privind orientarea viitoare a regimului IIA si modalitatea prin care IIA poate

contribui mai eficient la o dezvoltare sustenabila. La nivel national, acest lucru se

manifesta prin impulsionarea dialogului intre o serie de actionari, inclusiv

societatea civila, afaceri si parlamentari. La nivel international, sunt relevante

exemplele dezbaterilor interguvernamentale de la nivelul Forumului International

de Investitii 2010, Comisiei de Investitii a UNCTAD, precum si documentele

rezultate in urma intalnirilor OECD­UNCTAD.

Cu sute de tratate, negocieri in curs de derulare si mecanisme multiple de

solutionare a litigiilor, regimul IIA a ajuns la un punct in care este mult prea mare si

prea complex pentru a putea fi administrat atat de guverne, cat si de investitori.

Totusi, acesta ofera protectie pentru doua treimi din stocurile globale de investitii

straine directe si acopera o cincime din posibilele relatii bilaterale de investitii.

Pentru a asigura o acoperire totala ar fi necesare inca 14100 de tratate bilaterale.

Acest fapt ridica intrebari cu privire la nevoia de a completa reteaua globala IIA,

precum si la impactul regimului si la capacitatea acestuia de a promova si proteja

investitiile, asigurand o eficientizare a sistemului IIA pentru a furniza o dezvoltare

pe masura potentialului.

Intensificarea interactiunii dintre politicile ISD si politicile industriale

Politicile ISD au inceput sa interactioneze din ce in ce mai mult cu cele industriale,

la nivel national si international. Din punct de vedere national, aceasta interfata se

manifesta prin instructiuni nationale specifice de investitii; identificarea tipurilor de

investitii sau a categoriilor specifice de investitori externi pentru scopuri de

dezvoltare a industriei; stimulente pentru investitii in anumite industrii, activitati

sau regiuni; facilitarea investitiilor in concordanta cu strategiile de dezvoltare ale

industriei. De asemenea, statele folosesc selectiv restrictiile privind ISD pentru

obiectivele politicilor industriale asociate cu protejarea industriilor noi, cele

nationale, intreprinderile strategice sau industriile nationale slabite de criza.

La nivel international, politicile industriale sunt sustinute de promovarea ISD prin

intermediul IIA, in special atunci cand un IIA are un element specific de sector. In

acelasi timp, masurile IIA pot limita spatiul de reglementare pentru politicile

industriale. Pentru a evita constrangerile excesive ale politicilor, au fost dezvoltate o

serie de mecanisme de flexibilitate in IIA, precum eliminarea si limitarea anumitor

industrii, exceptiii generale sau exceptii nationale de securitate. Potrivit studiilor de

caz ale UNCTAD privind restrictiile IIA, statele sunt inclinate sa protejeze spatiul de

politici pentru sectorul de servicii, in comparatie cu sectoarele primare sau de

productie. In cadrul serviciilor, majoritatea restrictiilor se rasfrang asupra

transporturilor, finantelor si comunicatiilor.

Provocarea majora o reprezinta administrarea interactiunii dintre politicile ISD si

cele industriale, pentru a determina cele doua politici sa se dezvolte. Este nevoie de

un compromis, pe de­o parte pentru a intari capacitatea nationala de productie, iar

pe de alta parte pentru a impiedica protectionismul asupra investitiilor si

comertului. O coordonare internationala mai puternica poate contribui la evitarea

politicilor de “parazitare a vecinilor” si la crearea unor sinergii pentru cooperarea

globala.

Standardele RSC influenteaza tot mai mult politicile de investitii

In ultimii ani, standardele de responsabilitate sociala corporatista (CSR) au iesit in

evidenta ca fiind o dimensiune unica a “soft law”. In mod normal, aceste standarde

se axeaza pe operatiunile CTN, si ca atare, sunt extrem de importante pentru

investitiile internationale, pe masura ce se intensifica eforturile de rebalansare a

drepturilor si obligatiilor dintre state si investitori. In schimb, CTN pot influenta,

prin intermediul investitiilor straine si a lanturilor globale de valori, practicile

sociale si de mediu ale afacerilor din lumea intreaga. Pespectiva actuala a

standardelor CSR este multilaterala, multidimensionala si interconectata.

Standardele ONU, OIM si OCDE reprezinta o baza de orientare si definire pentru

RSC. In afara de acestea, exista zeci de initiative internationale ale actionarilor, sute

de initiative ale asociatiilor industriale si mii de coduri ale intreprinderilor

individuale care asigura standarde pentru practici sociale si de mediu firmelor

nationale si straine.

Standardele CSR creaza provocari sistematice. O schimbare fundamentala pentru

majoritatea standardelor CSR o reprezinta asigurarea ca toate companiile se

conformeaza. In plus, exista lacune, suprapuneri si incoerente intre standarde in

termeni de accesibilitate globala, subiecte acoperite, orientare pe industrie si

absorbtie intre companii. Standardele benevole CSR pot intregi eforturile de

reglementare ale guvernelor, dar pot submina sau se pot substitui acestora. In cele

din urma, rapoartelor corporatiilor privind performanta in CSR le lipseste in

continuare consecventa in standarde si termeni de comparatie.

Guvernele pot avea un rol important in procesul de conturare a unei politici

coerente si a unui cadru institutional care au drept scop rezolvarea problemelor

prezentate de standardele CSR. Optiunile de politici pentru promovarea

standardelor CSR includ sustinerea dezvoltarii unor noi standarde; aplicarea celor

privind achizitiile guvernamentale; cresterea capacitatii de a adopta standarde CSR

in statele in curs de dezvoltare; promovarea asimilarii raportarii CSR si a

investitiilor responsabile; adoptarea de standarde CSR ca parte a initiativelor de

reglementare; intarirea mecanismelor de promovare a acordurilor deja existente in

standardele internationale; si integrarea standardelor CSR in IIA. Variile demersuri

deja in desfasurare combina instrumente de reglementare si instrumente voluntare

cu scopul de a promova practici responsabile pentru afaceri.

In timp ce standardele CSR au ca scop general promovarea obiectivelor de

dezvoltare sustenabila, trebuie avuta grija ca, in contextul productiei internationale,

aceste standarde sa nu devina bariere pentru comert si investitii. Obiectivul de

promovare a investitiilor poate fi asociat cu standardele CSR. Discutiile cu privire la

investitiile responsabile sunt in derulare in intreaga comunitate internationala; de

exemplu, in 2010, liderii G­20 au indemnat statele si companiile sa sustina

Principiile Internationale pentru Investitii Responsabile in Agricultura (PRAI),

dezvoltate de UNCTAD, Banca Mondiala, IFAD si FAO, solicitand acestor

organizatii sa dezvolte posibilitati pentru promovarea investitiilor responsabile in

agricultura.

/download/files/PR025%20RO%20final.pdf

/download/files/PR026%20RO%20final.pdf

/download/files/PR027%20RO%20final.pdf

/download/files/PR028%20RO%20final.pdf

/download/files/PR029%20ro%20final.pdf

/download/files/PR030%20RO%20final.pdf

/download/files/PR032%20RO%20final.pdf

/download/files/PR033%20RO%20final.pdf

/download/files/PR034%20RO%20final.pdf

/download/files/Romania.pdf