Tencuieste singur

Această operaţiune protejează zidurile de umiditate, căldură sau ger şi asigură baza pentru finisaje.

Cu puţină pricepere, tencuirea poate fi executată fără a apela la un meşter, însă înainte de a te apuca de lucru trebuie să ai la îndemână toate informaţiile necesare reuşitei proiectului.Mai întâi montezi stâlpişorii de ghidare. Această etapă este deosebit de importantă deoarece permite tencuirea unui perete fără denivelări, perfect plan.

Ce trebuie să faci

 „Pentru acest lucru se bat două cuie la 25-30 cm de tavan şi colţ. Cuiele se lasă aproximativ 2 cm în afară, iar între ele se întinde, legată la floarea cuielor, o sfoară. Pe linia sforii, între cele două cuie marginale, se bat cuie intermediare, la distanţa de 1-1,5 metri unul de altul. Se trasează apoi firul cu plumb pe verticala peretelui. Se măsoară de la fiecare cui bătut pe linia superioară a pereţilor în jos. Pe linia acestuia se bat din loc în loc cuie cu floare până la sfoară. Aceasta va fi grosimea tencuielii în diferite puncte ale peretelui. Se execută apoi stâlpi verticali de mortar, care arată grosimea tencuielii şi care ulterior se vor

îngloba în tencuială“, explică meşterul zidar Marius Manea.

Odată stabilită grosimea tencuielii, urmează execuţia propriu-zisă.

Finisarea se face cu mortar mai uscat 

 „Tencuiala din mortar este alcătuită de fapt din trei straturi - o amorsă ( n.r. - cu rol de a micşora puterea de absorbţ ie a zidăriei şi de a crea aderenţa necesară ca mortarul să se prindă de perete), un strat gros de mortar şi un strat de finisaj“, precizează Andrei Balaban, inginer constructor.

Stratul de bază (amorsa) este foarte fluid, alcătuit prin amestecarea mortarului cu apă până ajunge la consistenţa unui strop obişnuit de ciment. El se aruncă aşază cu mistria pe peretele umezit, de jos în sus, gros de 3-4 mm. În acest stadiu poate fi înglobată şi o plasă de sârmă în cazul în care zidăria este friabilă (se distruge uşor). După ce se usucă bine primul strat, se dă stratul gros (mortar mai gros) care se proiectează cu mistria de jos în

sus. Acesta trebuie să aibă o grosime de 10-20 mm. După trei-patru rânduri de mistrii se face egalizarea tencuielii, prin apăsarea unui dreptar din lemn sau metal pe stâlpii de reper şi prin mişcarea acesteia stânga-dreapta.

Finisarea se poate face cu un mortar mai uscat, netezit cu mistria sau drişca. La această operaţiune este bine să se lucreze în echipă: cineva aplică mortarul, şi altcineva în netezeşte.

MOTIVE  

  Căderea tencuielii se produce din cauza nerespectării condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească suprafaţa de tencuit (de exemplu, nu asigură o bună aderenţă între aceasta şi mortarul aplicat). Acest lucru se explică prin faptul că suprafaţa tencuită nu a fost bine curăţată de praf, noroi, pete de grăsime.

Crăpăturile din tencuială sunt cauzate fie de prepararea greşită a mortarului, fie de tasarea fundaţiilor. Ele pot apărea şi la întâlnirea a două materiale diferite, pe care nu s-a aplicat plasă de rabiţ.  

Asta da' zidar!!!

Casele din chirpici sau paianta

Temperaturile din ce in ce mai ridicate devin uneori insuportabile si ne determina sa apelam la

instalarea in locuinte a unor sisteme de ventilatie si de izolatie. Studiile facute de un cercetator

american au demonstrat, insa, ca termopanele si aerul conditionat afecteaza organismul, iar

aerul din interior devine chiar mai poluat decat cel de afara. Vaporii emanati de vopseaua de

pe pereti, de lacul de pe podele sau din mobilierul modern din PAL si PFL, contin un gaz nociv,

insesizabil, care retinut intre termopane, ne macină plamanii, ne corodeaza caile respiratorii si

ne aburesc corneea. Aerul conditionat, recirculat prin conductele pline de praf si

microorganisme, poate produce alergii grave, mai ales persoanelor sensibile. Toate aceste

“facilitati” sunt, de fapt, modalitati costisitoare de a ne ingreuna traiul, desi pe termen scurt

efectele pot parea benefice. Ca in mai toate domeniile, fericirea este ca exista intotdeuna o

metoda alternativa.

Catalogate drept “locuintele saracilor”, casele din chirpici sau paianta par a fi, insa, cele mai

sanatoase case si, totodata, cele mai rezistente la cutremur. Ca si materiale de constructie,

chirpiciul sau painata sunt buni termoizolatori, primind caldura cu greutate si cedand-o lent.

Lemnul, lutul si paiele – cele care stau la baza construirii unor astfel de case – sunt materiale

ecologice, naturale, oferind un mediu interior sanatos, benefic. Structura de rezistenta a

caselor din chirpici este facuta din furci de lemn si impletituri de nuiele, in care se bate lutul cu

paiele, or, se stie ca lemnul este foarte elastic, locuinta avand o mai mare rezistenta la

cutremure decat a caselor construite pe structuri din beton sau caramida. Un alt avantaj

incontestabil al caselor din chirpici sau din painata il reprezinta costul scazut al acestora.

Daca excludem ideile preconcepute si pretentiile impuse de contemporaneitate, dezavantajele

unor constructii de acest fel sunt minore:

– casele din chirpici sau paianta nu suporta etajarea si nici modificarile ulterioare (cum ar fi

recompartimentarea) – constructia fiind un tot bine inchegat;

– daca nu sunt intretinute o perioada mai lunga de timp intra intr-un proces de degradare greu

de controlat.

Pentru a le conferi un aspect modern, casele din lut pot fi modificate si decorate conform

standardelor actuale. Astfel ca: peretii, de obicei, construiti din craci uscate sau impletituri pe

care se “bate” pamantul amestecat cu paie si balegar sau din caramizi de chirpici pot fi

acoperiti cu finisaje moderne. In functie de buget, puteti apela la o metoda simpla si deloc

costisitoare, care consta in aplicarea pe pereti a unei plase de Buzau peste care se pune

mortar si se tencuieste sau la una mai pretentioasa, cum ar fi tehnologia Tadelakt. Tadelakt

este o tehnica traditionala marocana, un fel de calcar special care se aplica sub forma de

tencuiala, se compacteaza cu o piatra speciala de ceramica si, prin finisarea cu sapun si ceara

se obtine o suprafata fascinanta, cu un luciu natural.

Foarte important este sa existe in toate incaperile podele din sapa de beton armat, peste care

puteti aplica orice finisaje doriti, de la dusumeaua traditionala la parchetul laminat, mocheta,

linoleum sau gresie.

Cat priveste amenajarea interioara, puteti opta pentru oricare stil decorativ, conditia esentiala

fiind aceea de a combina elementele astfel incat ele sa se armonizeze si sa creeze atmosfera

dorita.

www.incasa.ro

 

VIATA LA TARA

Constructiile din paianta sau din chirpici sunt destul de des intalnite la noi, mai cu

seama in zonele de campie, putin industrializate, unde satele s-au intemeiat pe truda

pamantului si cresterea animalelor. Si in Europa Occidentala mai stau in picioare case

din lut, in speciale in zonele traditional sarace, civilizate relativ recent. Aceste case

au varste respectabile, iar faptul ca ele au suportat bine trecerea anilor este cea mai

elocventa dovada a calitatii lor.

 

Vom mai spune ca pamantul (de o anume compozitie) amestecat cu diverse

materiale a fost folosit si la construirea unor case impunatoare la oras. Spre exemplu,

plafoanele caselor cu un nivel erau facute din impletituri de nuiele sau trestie

acoperite cu pamant. Un amestec similar era utilizat si la tencuielile interioare la

subsoluri sau mansarde.

 

CALITATI INCONTESTABILE

Paianta sau chirpiciul, ca si materiale de constructie, au cateva calitati incontestabile.

Cea mai importanta dintre ele este aceea de buni termoizolatori, primind caldura cu

greutate si cedand-o lent. Acesta este motivul pentru care spunem ca in casele de la

tara este racoare vara si cald iarna. Peretii sunt ridicati fie din craci uscate sau

impletituri pe care se “bate” pamant amestecat cu paie si balegar, fie din caramizi de

chirpici. Ei sunt suficient de rezistenti pentru a suporta chiar si acoperiri cu materiale

mai grele, cum sunt olanele sau tigla.

 

In sfarsit, atat paianta, cat si chirpiciul sunt materiale ecologice, naturale, oferind un

mediu interior sanatos, benefic. Peretii “respira”, preiau ori cedeaza excesul de

umiditate, fac locuirea placuta. Casele construite din paianta pot fi usor reparate, cu

costuri mici. Ba chiar pot fi consolidate folosind materiale moderne.

 

CATEVA INCONVENIENTE

Cel mai mare inconvenient este acela ca, in cazul in care nu sunt bine intretinute o

perioada mai lunga de timp intra intr-un proces de degradare greu de controlat. Un

alt neajuns major este faptul ca odata construita casa asupra ei nu se mai pot face

modificari majore cum ar fi recompartimentarile sau supraetajarile. Constructia este

un tot bine inchegat, rezistent si aproape imposibil de atacat pe segmente

constructive. Altfel spus, daca ai o casa din paianta, ori o consolidezi si o protejezi

asa cum este, ori o dai jos cu totul si faci alta in locul ei.

 

BRAURI, TENCUIELI, PODELE

In general casele din paianta sau chirpici nu sunt construite pe o fundatie continua, ci

pe fundatii sub ziduri. Este bine daca aceste fundatii au, pe conturul exterior al

constructiei si un brau de beton inalt de cel putin 30 de centimetri, pentru a proteja

peretele de infiltrari, umezeala, atacul diverselor insecte sau chiar al rozatoarelor.

 

Este de asemenea foarte important ca peretii sa fie tencuiti corespunzator la interior,

dar mai ales la exterior, cu mortar de ciment.

 

O vopsea protectore la exterior va ridica considerabil gradul de rezistenta la

agresiunea factorilor de mediu.

 

Foarte important este sa existe in toate incaperile podele din sapa de beton armat,

peste care puteti aplica orice finisaje doriti, de la dusumeaua traditionala la parchetul

laminat, mocheta, linoleum sau gresie.

O MOSTENIRE BINEVENITA

“Am mostenit de la bunicii mei o casa la tara, construita din paianta. Ce imbunatatiri

pot sa-i aduc? As vrea, spre exemplu sa daram cativa pereti interiori si sa mai inalt

podul, sa construiesc un fel de mansarda. Sau poate ar fi mai bine sa o demolez si sa-

mi fac o casa din caramida? Daca se poate, vreau sa-mi mai spuneti cum se

comporta o astfel de casa la cutremur. Riscurile sunt mai mari sau mai mici decat

pentru constructiile din beton sau altceva? Sa spun drept, inima ma indeamna sa

pastrez casa asa cum e, dar ratiunea…” Mihai V. din Conteni (Arges)

 

SOLUTII PENTRU REABILITAREA CASELOR DIN PAIANTA

In cazul in care casa din paianta pe care ati cumparat-o sau ati mostenit-o se afla

intr-o stare buna credem ca merita sa o pastrati.

1. Peretii, atat cei exteriori, cat si cei interiori, pot fi consolidati si perfect conservati

printr-o metoda simpla si putin costisitoare: se aplica pe ei, de sus pana jos, plasa de

Buzau peste care se pune mortar si se tencuieste. Ei vor deveni netezi, mai rezistenti

la umezeala si gata de a primi un strat de vopsea lavabila.

2. Puteti renunta la tavanele din paianta (daca ele exista). Pe grinzile din pod asezati

o dusumea de mansarda, groasa de cinci cm, iar la interior, pe tavan, puteti aplica un

lambriu sau instala tavane false din gips-carton. Intre dusumea si tavan izolati cu

vata minerala.

3. Pentru decopertari in ideea fie de a acoperi casa cu alt material (tigla in loc de

tabla spre exemplu) sau mansardari consultati in mod obligatoriu un specialist.

Acesta va trebui sa constate daca greutatea suplimentara rezultata in urma unor

astfel de modificari va putea fi suportata de structura de rezistenta a casei.

4. Tot specialistii va vor da solutii si daca intentionati recompartimentarea sau

supraetajarea casei. Se pot turna stalpi si grinzi din beton armat care vor prelua orice

sarcina suplimentara, fara a afecta structura existenta. Desigur, acest tip de lucrari

presupun costuri importante, un proiect al arhitectului si calculele inginerului

structurist.

5. Cercetati existenta, tipul si calitatea fundatiei pe care este ridicata casa. Daca ea

nu ofera suficiente elemente de siguranta, este obligatoriu sa va ganditi de doua ori

daca nu ar fi de preferat solutia radicala: demolarea. O casa fara o temelie solida

este supusa unor riscuri greu de evaluat, mai ales in cazul unor calamitati naturale

(cutremure, inundatii, alunecari de teren etc.)

www.jurnalul.ro

Tags: case de pamant, case din chirpici, case ecologice, case naturale,paianta

This entry was posted on Thursday, April 2nd, 2009 at 6:39 AM and is filed under case naturale. You can follow any

responses to this entry through the RSS 2.0 feed. Both comments and pings are currently closed.

14 Responses to “Casele din chirpici sau paianta”

1. marian chiriac says:

July 27, 2009 at 12:41 PM

Bună seara. Intenţionez să-mi construiesc o casa mică din paiantă. Vă rog să mă sfătuiţi dacă la

exterior se poate placa cu poliester de 10 mm iar la intetior să renunţ la tencuială şi să montez

plăci de rigips.

Personal m-am ghîndit la acest mod de placare, fară sa dispun de prea multe informaţii. Vă

mulţumesc anticipat.

2. georges says:

July 28, 2009 at 1:57 AM

Poate ar fi bine sa va informati mai intai asupra posibilitatilor de izolare cu materiale ecologice;

oricum chirpiciul este in sine un material izolant.

Am citit ca polistirenul nu lasa peretii sa respire. Se gaseste multa informatie pe Internet pe

acest subiect, spre ex. o discutie asupra folosirii polistirenului la casele de

chirpici: http://www.misiuneacasa.ro/forum/viewtopic.php?t=21729 sau izolatii ecologice

– http://www.naturalpaint.ro/

3. Structura in grinzi says:

September 30, 2009 at 2:25 PM

Buna ziua as dorii sa i-m construiesc o casa cu structura in cadre ,un parter + 1 etaj,intre

structura in cadre as dorii sa umplu cu chirpic,a mai facut cineva asa ceva ?

e vreo problema ?

Ceva idei sau sfaturi?

4. georges says:

October 8, 2009 at 9:12 AM

Informatii despre acest tip de constructie si alte linkuri se gasesc

aici:http://www.greenhomebuilding.com/rammedearth.htm

5. vlad says:

January 5, 2010 at 2:35 AM

am gasit http://www.casa-verde.ro/casa-verde_r/casa-verde_r.htm si mi s-a parut interesant

proiectul 

6. arabela says:

March 10, 2010 at 7:43 AM

casuta noastra din cirpici si cadre de beton 7X7m2 amprenta la sol.

pe ext tencuit cu lut , apoi polistiren lipit cu polifix , plasa si polifix deasupra , ultimul strat

tencuiak]la decorativa. S-a lucrat in familie.. inclusiv monatrea timplariei. la interior tencuit cu lut

cu paie si cu balega de cal … apoibatoglet..euroglet etc pe baza de ipsos . iese coala de hartie.

f. importanta este hidroizolatia tfundatiei si a shapelor interioare!!

Munca ? aproape 5 ani . confort de 5 stele .

http://www.sfatulmedicului.ro/comunitate/fotografii/vara-2009-asa-arata-casa_389

7. georges says:

March 10, 2010 at 8:41 AM

este minunat ce ati construit; felicitari!

8. sorin says:

June 26, 2010 at 7:56 AM

as dori sa construiesc o casa din chirpici te as ruga arabela daca pot beneficia de mai multe

informatii de la tine din experienta ta

9. georges says:

June 28, 2010 at 6:21 AM

filme despre constructii din pamant:

http://www.youtube.com/user/nidonobrien#p/a/u/1/SqR0Igs63G8

http://www.youtube.com/watch?v=F0KDp00n4fs

http://www.youtube.com/watch?v=oCIdCCyTFaY&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=75sqmYAvHuc&NR=1

http://www.youtube.com/watch?v=K-SX3lm6gu8&feature=channel

caldura

http://www.youtube.com/watch?v=LfKHVoCY2so&feature=related

si un orasel

http://www.youtube.com/watch?v=7qzX1jUWa_s&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=j2YD4PenDxI&feature=related

10. zoe says:

October 29, 2010 at 6:26 AM

Buna ziua,

Am o casa din chirpici si as dori sa o recompartimentez..mai precis vreau sa daram un perete si

sa sparg 2 usi. Bineinteles ca am sa apelez la un inginer care sa evalueze daca pot face asta..dar

tot am o teama (am inceput sa ma indoiesc de profesionalismul din ziua de azi)…ca inginerul

constructor isi vrea bani si zice ca se poate orice.

Casa e solida..din cate am inteles chirpiciul este pus pe invers iar peretii sunt f grosi (s-a

constatat asta cand au vrut sa largeasca un geam mai demult). Peretii sunt drepti…iar cine a

vazut-o a zis ca e foarte sanatoasa. Cum pot sa evaluez structura de rezistenta a casei?la cine sa

apelez?

Ce ma sfatuiti?

11. arabela says:

December 15, 2010 at 4:46 PM

sal. intru rar , daca nu e prea tarziu , cu placere iti dauorice ce informatie ai nevoie in masura in

care pot.

12. arabela says:

December 15, 2010 at 4:53 PM

pt zoe , ar fi minunat daca ai gasi pe cineva contemporan cu constructia care sa te lamureasca in

principal , te intereseaza ce fundatie are si daca are structuri de beton adica stalpi buiandrugi ,

etc .

13. Cosmin says:

April 5, 2011 at 10:58 AM

Cine a facut contructii in tara cu saci de nisip?

Ce cerinte sunt la astfel de constructii pentru a primii autorizatie?

14. zoe says:

May 19, 2011 at 7:37 AM

Buna Arabela! din pacate si eu intru rar si abia acum am vazut mesajul tau. Din octombrie cand

am postat mesajul si pana azi s-au intamplat multe. Am inteles ca aceasta casa este de pe

undeva dinainte de 1940 desi nu ai zice. Se tine foarte bine, nu are nici un perete crapat, are

peretii f drepti (poate si din cauza tencuielii) si multi au intrebat de 2 ori daca chiar e din chirpici.

In alta ordine de idei…am facut toti pasii…studiu geo, studiu de rezistenta…nou proiect de

arhitectura…proiect nou de rezistenta…concluzia este ca se poate recompartimenta dar costa f

mult. Noul priect de rezistenta cuprinde in mare 17 stalpi de beton (35*35 cm) cu fundatie

subzidita (doar la stalpi nu si la peretii din chirpici) si o centura care sa ii uneasca. Noi vroiam sa

daramam un perete exterior si sa spargem doua usi…iar podul sa il inaltam astefal incat poate

vrodata sa facem o camera mica sus. Vroiam deasemnea sa schimbam acoprisul (inclusiv

tavanele pe care vroiam sa le facem din dulap de lemn). Oricum intra f mult beton si costa f

mult. NE mai gandeam sa spargem doar peretele si usile fara sa punem stalpi dar nu stim daca e

o alegere buna iar specialistii pe care i-am intrebat au zis “mai bine faceti cu stalpi..e altceva”

Drept urmare sunt f dezamagita …

Astept raspunsul tau. Multumesc

OCT

14

MORTARE SI PASTE FOLOSITE LA LUCRARILE DE IPSOSARIE

Mortarele se folosesc la lucrarile de ipsosarie sub forma de straturi de tenciala aplicate pe pereti din zidarie de caramida , de beton, de rabitz, si pe tavane rigide , din sipci si trestie si din plasa de rabitz. Mortarele pe baza de ipsos se folosesc numai in mediu uscat sau cu umiditate mica si fara a veni in contact direct cu betonul. Mortarele pe baza de ipsos nu se folosesc la tencuieli exterioare . Ca regula, nu trebuie aplicat un strat de mortar tare peste unul mai slab, deoarece , in astfel de situatie , stratul superior se desprinde de stratul de dedesubt. Mortarele si pastele cele mai des folosite de ipsosari pe santier sunt:-pe ziduri de caramida arsa,ziduri din blocuri pe baza de ciment / categoria mortarului: pt sprit,se vor folosi , var-ciment, sau ciment-var sau ciment-argila/mortar pentru grund, se vor folosi:varul sau var-ciment sau ciment -argila/ mortar pentru strat vizibil, vom folosi:varul sau ciment-argila/ sau ipsos- var pentru sprit sau ipsos-var sau ipsos. Pe zidurile din beton, vom folosi ca mortar:/pentru grund, var sau var-ciment,pentru stratul vizibil, doar var/Pe ziduri din placi usoare, / pentru sprit, vom folosi var-cimentul sau ipsos-var, pentru grunduire vom folosi var sau var-ciment sau ciment-argila sau ipsos-var, iar pentru stratul vizibil vom folosi var, sau ciment-argila sau ipsos-var.Pe suprafete din elemente confectionate din ipsos, vom folosi ipsosul(pentru sprit,grund, suprafata vizibila)Pentru tencuieli pe pereti , construiti cu plasa de sirma(RABITZ) , vom folosi pentru grund

var-ciment eventual adaos de par de vita ,sau ipsos eventual cu adaos de par de vita/ iar pentru stratul vizibil, vom folosi var sau var-ciment sau ipsos-var sau ipsos.Tencuiala pe pereti de stufit, se va face , pentru grunduit cu ipsos-var sau ipsos, iar pentru stratul vizibil ipsos-var sau ipsoa.Pe tavane rigide (monolite sau prefabricate, din blocuri ceramice si din placi usoare) pentru sprit ,vom folosi var-cimentul sau ciment, pentru grunduire vom folosi var-cimentul , iar pentru stratul-vizibil, vom folosi var-ciment, var-ipsos.Pe tavane pe plasa de sirma (rabitz)vom grundui cu var-ciment sau var-ipsos eventual cu adaos de fibre, iar stratul vizibil se va executa din var-ciment sau var sau ipsos-var.Pe tavane din placi usoare, pentru sprit, vom folosi var-ciment sau var-ipsos, pentru grunduit vom folosi var-ciment, sau var-ipsos, iar pentru stratul vizibil, vom folosi:var-ciment sau var sau var-ipsos.Pe tavane din sipci si trestie pe grinzi de lemn, vom grundui cu var-ipsos, iar pentru stratul vizibil, vom folosi var-ipsos saun ipsos. Pe tavane din materiale pe baza de ipsos, pentru tencuiala vom folosi ipsosul ca mortar.Tencuielile mai sus amintite se vor executa in incaperi cu umiditate obisnuita(sub 60%)Pentru tencuieli la pereti si tavane interioare , in incaperi cu umiditate mare, peste 60%, VOM FOLOSI ACELEASI GRUPE DE MORTARE CA SI PENTRU INCAPERILE CU UMIDITATE OBISNUITA, CU EXCEPTIA MORTARELOR DE IPSOS.Tencuielile rezistente la lovire pentru pereti interiori, vom folosi mortar din var-ciment sau ciment-var.

Pentru gleturi si profiluri, se foloseste pasta de ipsos sau de ipsos-var sau pasta de var simplu.Mortarul de var-ciment,se foloseste pentru stratul de grund aplicat pe peretii de caramidasau pe tavan de beton, Mortarul de var-ipsos, se foloseste pentru straturile de smir si de grund aplicate pe tavane de rabitz si de sipci si trestie si la profilurile trase;Mortarul de var-ipsos cu un adaos de 50 g/mc de fire de cinepa sau par de vita, pentru stratu rile de smir si de grund la tavane de rabitz cu suprafata mare sau incalzite prin instalatii speciale si la acoperirea santurilor conductelor de instalatii, aplicat de asemenea pe rabitzPasta de ipsos, pentru confectionarea tiparelor , modelelor si pieselor decorative din ipsos(baghete, rozete, denticoli, plafoniere, etc) Pasta de ipsos cu intirzietori de priza, pentru gletuirea tavanelor si peretilor si finisarea profilurilor trase.

Materialul se adreseaza tinerilor care doresc sa devina ipsosari.Va urma.

domnitareprezentanta SC"G.HANDSTER"SRL IASI

Cum lipim polistiren pe tavan din OSB

La interior, pentru a izola termic, se poate placa polistiren pe tavan. Si cum nu

vrem ca tavanul sa se lase prea mult este bine sa placam polistiren extrudat in

locul polistirenului expandat. Intr-adevar este mai scump polistirenul extrudat dar

are o densitate mai mare si este mai rigid. Adica o placa de extrudat de 3 cm

face cat o placa de polistiren extrudat de 7-8 cm.

Cum lipim polistiren extrudat pe tavan din OSB.Sinteza.

Ne asiguram ca tavanul din osb este solid

Daca este facut cu mult timp in urma trebuie sa amorsam tavanul

Desfacem baxul de polistiren si il pregatim pt placat

Incepem placarea polistirenului punand adeziv pentru polistiren(tip

spuma) pe fiecare placa

Pana la intarire se fixeaza fiecare placa de extrudat in cateva autofiletante

Dupa terminarea placarii se asteapta doua ore inainte sa se scoata

autofiletantele

Se prepara adeziv si se da un strat armat cu plasa de fibra de sticla

Dupa uscare se gletuieste tavanul ce are lipit polistiren pe tavan

Se finiseaza, slefuieste si varuieste tavanul ce l-am placat cu polistiren

Sa vedem, pe larg, cum trebuie sa lipim polistiren pe tavan din osb

Pentru cine este interesat, un tavan placat cu placi de osb

este foarte solid si rezistent la intemperii. De obicei recomand placarea rigipsului

pe tavan daca s-a placat inainte un strat de placi de osb. Dar in loc de rigips cu

izolatie de vata minerala sau bazaltica,  putem placa polistiren pe tavan si

obtinem un tavan solid dar si izolat termic si fonic. Din experienta va spun ca

intr-o camera unde tavanul este din polistiren extrudat vara este racoare si iarna

cald. Sa incepem lucrarea.

Inainte de toate verificam polistirenul cumparat sa nu aiba defecte. Ce placi sunt

defecte le dam deoparte si le vom folosi la margine sau ca si straifuri. Punem pe

tavan la rece fiecare placa de polistiren, pentru a ne da seama cum se

incadreaza.

Cu un pistol aplicam adeziv pentru polistiren, tip spuma, exact ca in fotografia de

mai jos. Sper ca nu va gandeati ca o sa lipim polistiren pe tavan folosind adeziv

clasic cum ar fi CM 9 sau CM 11. Nu. Lipirea polistirenului pe tavan si pe lemn in

general se face cu adeziv tip spuma gen Ceresit CT 84. Tot cu CT 84 se poate lipi

polistiren pe rigips.

Metoda de placare este ca si la polistirenul clasic adica tesut. Dupa lipirea

fiecarei placi , pana la intarire, o sa fixam polistirenul de tavanul din osb cu

cateva autofiletante. Acestea au rolul de a fixa placa pana se va intari adezivul.

Adica cca doua ore.

Astfel terminam de pus polistiren pe tavan si urmeaza celelalte manopere,  in

functie de dorinta dvs. De exemplu pe acest tavan pe care am lipit polistiren

putem da cu adeziv, cu glet sau chiar putem pune lambriu din lemn sau PVC .

Concluzia despre a lipi polistiren pe tavan din OSB este ca trebuie lipit un

polistiren de calitate folosind un adeziv de polistiren recomandat.

Sfaturile unui pasionat de case din paie: “De la fundaţie şi până la acoperiş, totul e migală”18 noiembrie 2013

Construcţii, Naţional, Prima pagină, Realităţi economice

Moda caselor din paie a început să prindă tot mai mult contur, mai ales în rândul românilor care îşi

doresc o casă din materiale sănătoase şi cu cheltuieli minime, scrie  agrointel.ro.

După ce a citit articolul nostru -  Casa de paie de la Turda- experimentul locuinţei de 15.000

de euro cu întreţinere zero, domnul Viorel Lazăr ne-a scris pe adresa redacţiei şi ne-a

împărtăşit experienţele sale în privinţa contrucţiilor ecologice cu costuri mici.

”Cu cinci-şase ani în urmă, am studiat problema caselor de paie, din baloţi de paie, pentru a-mi face o

asemenea casă. Aflasem că în Germania s-a vândut una cu peste800.000 de euro, dar aceea avea teren

foarte mult  – peste 5.000 mp, şi era era acoperită cu stuf din România, montat de “stufari” români. Am aflat

ulterior că preţul era justificat şi de faptul că imobilul avea două nivele, tâmplărie termopan pe lemn

de stejar, parchet din esenţe scumpe şi mobilă pe măsură. Totuşi, ideea mi-a rămas în minte şi am

început să mă documentez şi că îmi fac planul pentru propria casă bio”, ne-a scris cititorul agrointel.ro.

 

50 de euro/metru pătrat construit

”Calculele mele de acum 5-6 ani, când un balot de paie era 0,9 ron mă duceau la sub50 euro/mp pentru

construcţie la roşu, fără învelitoare. Una este să înveleşti cu tablă Dektra din aluminiu (se importă numai la

comandă) şi alta cu materiale foarte ieftine.Cu stuf ar fi recomandabil, dar a ajuns un lux. Am folosit o

soluţie mai acceptabilă, cu soluţii tehnice ce abia dupa doi trei ani au aparut pe la televizor, pe piloni de

salcâm aduşi de la câmpie. Este rezistentă la orice cutremur”, povesteşte domnul Lazăr.

 

Baloţii se tratează cu piatră-vânătă

Nu este de profesie arhitect sau constructor, dar casele din paie au devenit rapid unhobby extrem de drag.

Din ce a citit, a aflat de diferite tehnici folosite în jurul lumii şi a citit că în SUA sunt construite peste 2,3

milioane de case din baloţi de paie.

”Americanii tratează baloţii de paie cu soluţii pe bază de sulfat de cupru (piatra vânătă) şi alte substanţe

antifungice. Soluţia propusă de mine este de tratare cu lapte de argilă gri-vânătă. Astfel, se fac din

scanduri “băi”,”căzi” în care se scaldă baloţii de paie şi se scot pe stative din lemn (lanţi ) să se usuce. Vara,

cu doi oameni se pot, în trei zile, trata toţi baloţii necesari unei case de peste 100 metri pătraţi suprafaţă

utilă.Baloţii e musai să fie din recolta din anul cumpărării ,”proaspeţi”, nu din anul precedent sau mai

vechi”, atrage atenţia constructorul amator.

Baloţii întâlniţi frecvent la noi au 50/50/100 cm şi pot fi folosiţi ca pe nişte cărămizi şi zidite cu mortar

clasic, recomandă domnul Lazăr. Se va folosi neapărat var, deoarece are proprietăţi deosebite pentru case

sănătoase. Pentru tencuială se va folosi acelasi mortar din aceleaşi considerente. ”Fiind zone seismice prin

ţară se poate folosi o scheletare a casei cu grinzi de lemn, dar asta numai de “frica” cutremurelor. Teoretic,

nu ar fi necesare, deoarece la o grosime de peste 50 cm a peretelui nu ar fi vreun risc. În Anglia s-au

construit şi fără schelet, iar o familie de arhitecţi au realizat construcţia cu schelet metalic”, spune cititorul.

Fundaţia o recomandă a fi făcută din beton sau piatră cu încastrare de grinzi 10/10 ca stâlpi pe colţul

casei şi a camerelor şi la ferestre şi usi. ”La cea de intrare sunt foarte utile pentru prevenirea efracţiilor şi 

pentru un montaj mai uşor al tocului uşii”, explică domnul Lazăr.

Dupa turnarea fundaţiei, ea se umple cu zgură, criblură măruntă sau cu baloţi de paie până la nivelul

pardoselii. ”Pe fundaţie se pun de la început grinzile pentru a avea pe ce bate duşumea oarbă peste care

se poate pune parchet sau duşumea”, explică constructorul.

Pereţii, exteriori şi interiori din baloţi puşi pe lat (50 cm) sau, la un proiect mare pe lung (perete de 100 cm

grosime), conferă rezistenţă. Ei se zidesc, lăsând loc pentru uşi şi ferestre, dar dacă s-a omis, se taie cu

drujba goluri pentru uşi şi ferestre.

 ”Recomand zidire cu grijă şi lăsare de spaţii pentru uşi şi ferestre. La nivelul tavanului se

încastrează prin tăiere în balot de lăcaşuri de 10/10 grinzi pentru bătut tavan, fie cu grinzi aparente şi

podina luxoasă din lemn bun. Se pot folosi grinzi aparente cu podina oarba pentru rabitzare şi

tencuire cu var şi ciment, pentru tavane albe şi drepte”, mai scrie cititorul pentru specialişti.

”Indiferent de tipul de tavan ales, se pun în pod, pe podină, baloţi de paie peste care se bate din nou

duşumea oarbă sau scumpă dacă facem casa cu etaj sau pod locuibil. Pentru acoperiş recomand coamă şi

grinzi bătute pe coamă la o distanţă de 50-60 cm una de alta, deci mai dese dar mai subţiri, peste care am

bătut astereala (scânduri ) şi, peste astereală, folie galbenă cu pori, şi alte grinzi. Între grinzi, vată minerală-

plăci cu grosime de 10cm, apoi alta astereală peste care am bătut trei rânduri de lanţi de ţiglă, peste care

am montat tabla ”black dome”, destul de bună şi ieftină. Am pus trei rânduri de lanţi pentru o circulaţie a

aerului şi acoperiş dublu cu vată minerală pentru un stil englezesc, gen hambar amenajat pentru locuire”,

explică domnul Lazăr tehnica folosită.