TEMATICA DE PREGATIRE LUNARA IN DOMENIUL SSM – LUNA MARTIE

1. BOLI PROFESIONALE2. INSTRUCTIUNE PRIVIND UTILIZAREA APARATURII ELECTRICE3. I.P.A. – TOALETAREA PLAGILOR

1. Bolile profesionale

ART. 33 În sensul prevederilor art. 5 lit. h), afectiunile suferite de elevi şi studenţi în timpul efectuării instruirii practice sunt, de asemenea, boli profesionale. ART. 34 (1) Declararea bolilor profesionale este obligatorie şi se face de către medicii din cadrul autorităţilor de sănătate publica teritoriale şi a municipiului Bucureşti. (2) Cercetarea cauzelor imbolnavirilor profesionale, în vederea confirmării sau infirmarii lor, precum şi stabilirea de măsuri pentru prevenirea altor îmbolnăviri se fac de către specialiştii autorităţilor de sănătate publica teritoriale, în colaborare cu inspectorii din inspectoratele teritoriale de munca. (3) Declararea bolilor profesionale se face pe baza procesului-verbal de cercetare. (4) Bolile profesionale nou-declarate se raportează lunar de către autoritatea de sănătate publica teritorială şi a municipiului Bucureşti la Centrul naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale din cadrul Institutului de Sănătate Publica Bucureşti, la Centrul de Calcul şi Statistica Sanitară Bucureşti, precum şi la structurile teritoriale ale asiguratorului stabilit conform legii. (5) Intoxicatia acuta profesională se declara, se cercetează şi se înregistrează atât ca boala profesională, cat şi ca accident de munca.

2. Instructiune privind utilizarea aparaturii electrice

Art. 1. Prezentele instructiuni de sanatate si securitate se refera la prevenirea accidentelor de munca in activitatea de exploatare a aparatelor electrice din dotarea societatii.Art. 2. Scopul lor este de a elimina si diminua riscurile de accidentare( existente in cadrul acestor activitati), proprii celor patru componente ale sistemului de munca: executant- sarcina de munca- mijloace de productie- mediu de munca.Art. 3. Aceste instructiuni se aplica tuturor salariatilor din societate.Art. 4. Aparate si utilaje aflate in dotarea societatii: instalatie aer conditionat, casa de marcat fiscala.Art. 5. Utilizarea si folosirea EM electrice din dotare se va face numai dupa insusirea instructiunilor de utilizare a acestora.Art. 6. Se vor respecta intocmai instructiunile de utilizare a EM electrice din dotare.Art. 7 La inceputul schimbului de lucru se va verifica – vizual- starea tehnica a aparatelor si utilajelor. In cazul in care se constata defectiuni sau deteriorari a acestora se decupleaza de la reteaua de curent electric prin scoatere din priza. Se anunta conducatorul locului de munca pentru a fi solicitata persoana/firma abilitata pentru depanare. Se

interzice incercarea de a interveni din initiativa proprie pentru remedierea defectiunilor aparute.Art.8. Intretinerea si verificarile periodice a utilajelor si aparatelor existente in societate se face exclusiv de catre firmele specializate, conform contractelor de service existente. Art.9 Nu se utilizeaza pentru alimentarea de la reteaua electrica cordoane electrice deteriorate, cu stechere defecte sau fara impamantare.Art. 10. Lucrarile de curatare a utilajelor se vor face tinand cont de caracteristicile electrice ale acestora. Se vor folosi carpe uscate.

Art. 11. In cazul aparitiei unor inceputuri de incendiu la aceste utilaje, se procedeaza astfel:se decupleaza de la reteaua electrica utilajul respectiv prin scoaterea stecherului din priza;se indeparteaza lucratorii din jurul utilajului;se utilizeaza pentru stingere stingatoarele cu praf carbonic sau cu dioxid de carbon.Art. 12. Se interzice utilizarea aparatelor si utilajelor din dotare in alte scopuri decat cele prevazute in instructiunile de utilizare.Art. 13. Angajatorul are obligatia de a instrui personalul lucrator de fiecare data cand se instaleaza un nou utilaj.

3. Toaletarea plagilor-I.P.A. Prin plagă(rană,leziune) se înţelege orice întrerupere a continuităţii unui tesut.Plaga este însoţită de obicei de sângerări şi poate avea ca urmare infecţia, prin pătrunderea microbilor în tesuturi.Sângerarea(hemoragia) constă în curgerea desângelui din vase în ţesutul încojurător, în cavităţi corporale sau în exteriorul corpului. Tesuturile moi sunt cele predispuse la sângerări ca urmare a rănirii lor. O altă complicaţie posibilă o constituie pătrunderea de corpi străini(stofă, cioburi, pământ, praf, aşchii etc) în plagă. Plăgile pot fi clasificate în funcţie de mai multe criterii.Cunoaştrea şi recunoaşterea tipului de plagă permite acordarea unui prim ajutor competent.În general plăgile pot fi închise sau deschise. În funcţie de profunzime se împart în :escoriaţii(julituri), plăgi superficiale şi plăgi profunde. Plăgile se mai clasifică în simple şi complexe funcţie de mulţimea straturilor şi a elementelor afectate. De asemenea plăgile pot fi : penetrante, perforate şi transfixiante. În funcţie de natura agentului agresor şi după modul de producere, plăgile se împart în :-plăgi contuze(contuzii, vânătăi)-sansele de infecţie sunt reduse.-contuziile pot fi superficiale sub forma echimozei(vănătăii) sau sub forma seromului(hematomului).-contuziile pot fi profunde, însoţite de rupturi musculare, nervoase, osoase sau viscerale.-plăgi zdrobite(laceraţii) deschise cu margini neregulate; -plăgi tăiate-provocate de obiecte tăioase la nivelul ţesutului moale.-plăgi înţepate-cauzate de obiecte ascuţite şi tăioase;

-plăgi muşcate-provocate de muşcături de animale, mai rar de om;-plăgi împuşcate-provocate de arme de foc.

Plăgile pot fi cauzate de factori mecanici (muşcături, tăieturi, rosături), termici (arsuri şi degerături) sau chimici (plăgi produse de baze şi acizi). În toate cazurile se execută toaleta plăgii, care constă în:

Degajarea plăgii de haine (raţională - nu se taie haine acolo unde nu este neapărat necesar) sau păr (prin tăiere în smocuri care vor fi apucate individual, pentru a nu cădea fire în plagă, dinspre plagă către exterior). Umezirea părului ajută foarte mult.

Dezinfectarea instrumentarului se poate face prin clătire cu dezinfectant foarte puternic (alcool), fierbere minimum 30 de minute sau flambare

Dezinfectarea mâinilor salvatorului se face prin spălare cu apă şi săpun de 2-3 ori, fără a şterge mâinile pe prosop (este o sursă de infecţie), apoi mâinile se clătesc cu alcool şi se usucă prin scuturare. Din acest moment salvatorul va atinge numai obiecte sterilizate.

Curăţarea plăgii se face în 3 etape: se curăţă pielea din jurul plăgii cu un tampon de tifon înmuiat în apă cu săpun se curătă plaga cu un tampon de tifon (niciodată vată - poate lăsa scame în plagă) înmuiat în dezinfectant slab (apă oxigenată, rivanol). Spălarea se face din interior spre exterior extragerea corpurilor străine. Corpurile mari (pietricele, ace) se scot cu o pensetă, cele mici sau sfărâmicioase (scame, pământ) cu ajutorul lichidelor (apă oxigenată din abundenţă, jet de apă cu o seringă, dintr-o pungă de plastic găurită etc.). Există pastile (Perogen) care se dizolvă în apă, rezultând apă oxigenată

Dezinfectarea plăgii se face cu un tampon de tifon îmbibat în dezinfectant. Mai întâi se dezinfectează pielea din jurul plăgii cu un dezinfectant tare (alcool, iod), apoi plaga cu un dezinfectant slab (rivanol, apă oxigenată, mentol). Plaga se dezinfectează prin turnare, în cel mai rău caz prin tamponare. Atenţie - niciodată nu se aduce plaga în contact cu dezinfectanţi tari, aceştia provocând necroza (“arderea”) ţesuturilor!

Acoperirea plăgii se face cu bucăţi de pansament steril. Dacă dimensiunile compreselor nu sunt suficiente pentru a acoperi întreaga plagă, se pun mai multe comprese, dar nu alăturate, ci suprapuse pe 1/4-1/3 din suprafaţă. Dacă hemoragia străbate stratul de pansament, se mai adaugă straturi. După 4-5 straturi se poate pune un strat gros de vată care să absoarbă sângele.

Pansarea se face cu faşă sterilă, fiecare zonă a corpului în mod diferit. Totuşi majoritatea acestor zone pot fi aproximate cu trunchiuri de conuri. Pentru segmentele conice există elemente comune de pansare a. rola de faşă se apucă cu mâna dreaptă, capătul faşei cu mâna stângă b. rola se ţine sub planul faşei

Pansarea începe în zona subţire a trunchiului de con, sub plagă, cu 3-4 ture de fixare, mai strânse (1). Apoi se merge pe diagonală în sus (2), iar deasupra plăgii se înfăşoară din nou 3-4 ture de fixare (3). În continuare se coboară din nou către partea de sub plagă, tot pe diagonală (4). Jos se mai înfăşoară 2-3 ture de fixare (5), apoi se fixează pansamentul fie cu leucoplast sau un ac de siguranţă, fie despicând faşa şi făcând un nod (atenţie, nici prea strâns, nici prea larg, în nici un caz pe plagă!)