Tema Familiei
2
Tema familiei-Enigma Otiliei Cu scopul de a obţine o abordare cât mai reală şi veridică a eseului ce vizează imaginea familiei este important să pornim de la întrebări precum: „Ce este familia ?” şi „Care este rolul său pentru individ şi societate?”. Dacă ne întoarcem privirea spre trecut, remarcăm faptul că lumea veche, din popor, acorda familiei un statut aparte deoarece desemna locul în care omul se dezvoltă, creşte, învaţă. Familia îi oferă nu doar un acoperiş deasupra capului, ci şi liniştea sufletească de care oricare fiinţă are nevoie pentru a se dezvolta armonios, idee sugerată şi de Petre Ţuţea în afirmaţia:..... Tot de aici porneşte şi proverbul: „Nicăieri nu este omul mai fericit decât în sânul familiei sale.” Aşadar, observăm că pentru om familia reprezintă spaţiul de echilibru, destindere, cugetare şi împăcare cu sinele. Pentru societate, familia joacă un rol deosebit deoarece ea este punctul de plecare în dezvoltarea societăţii sau a unui sistem politic, social şi moral bine organizat. De-a lungul timpului, subiectele ce se desfăşurau pe marginea familiei nu au rămas neexplicate, ci, dimpotrivă, au constituit o sursă de inspiraţie pentru scriitori. Printre aceştia se remarcă şi romancierul George Călinescu, care, în romanul „Enigma Otiliei” dezvoltă o temă de factură balzaciană, şi anume cea a familiei din societatea burgheză bucureşteană de la începutul secolului al XX-lea în care poziţiile sociale se stabileau în funcţie de avere. De aici rezultă încleştarea şi desfăşurarea de energii în jurul moştenirii lui moş Costache. Ideea paternităţii este nucleul epic al romanului, deoarece fiecare dintre personaje determină cumva soarta orfanei Otilia, ca nişte „părinţi”, fapt confirmat şi de George Călinescu însuşi, care-şi intitulase iniţiale romanul „Părinţii Otiliei”. Conflictul romanului se bazează pe relaţiile dintre două familii înrudite, care sugerează universul social prin tipurile umane realizate. O familie este a lui Costache Giurgiuveanu, posesorul averii, şi Otilia Mărculescu, o adolescentă orfană, fiica celei de-a doua soţii decedate a lui moş Costache. În această familie pătrunde Felix Sima, fiul surorii bătrânului, care vine la Bucureşti pentru a studia medicina. Tânărul locuieşte la tutorele său legal, moş Costache. Un alt „intrus” este Leonida Pascalopol, un prieten al bătrânului, care este atras în familia Giurgiuveanu de afecţiunea pentru Otilia, pe care o cunoştea de mică. A doua familie, înrudită, care aspiră la moştenirea averii bătrânului este familia surorii lui moş Costache, Aglae. Clanul Tulea este alcătuit din soţul, Simion Tulea, şi cei trei copii ai lor: Olimpia, Aurica şi Titi. În această familie pătrunde Stănică Raţiu,
-
Upload
tanase-dumitru -
Category
Documents
-
view
31 -
download
1
description
Tema Familiei
Transcript of Tema Familiei
e-referate.ro
Tema familiei-Enigma Otiliei
Cu scopul de a obine o abordare ct mai real i veridic a eseului ce vizeaz imaginea familiei este important s pornim de la ntrebri precum: Ce este familia ? i Care este rolul su pentru individ i societate?. Dac ne ntoarcem privirea spre trecut, remarcm faptul c lumea veche, din popor, acorda familiei un statut aparte deoarece desemna locul n care omul se dezvolt, crete, nva. Familia i ofer nu doar un acoperi deasupra capului, ci i linitea sufleteasc de care oricare fiin are nevoie pentru a se dezvolta armonios, idee sugerat i de Petre uea n afirmaia:..... Tot de aici pornete i proverbul: Nicieri nu este omul mai fericit dect n snul familiei sale. Aadar, observm c pentru om familia reprezint spaiul de echilibru, destindere, cugetare i mpcare cu sinele. Pentru societate, familia joac un rol deosebit deoarece ea este punctul de plecare n dezvoltarea societii sau a unui sistem politic, social i moral bine organizat.De-a lungul timpului, subiectele ce se desfurau pe marginea familiei nu au rmas neexplicate, ci, dimpotriv, au constituit o surs de inspiraie pentru scriitori. Printre acetia se remarc i romancierul George Clinescu, care, n romanul Enigma Otiliei dezvolt o tem de factur balzacian, i anume cea a familiei din societatea burghez bucuretean de la nceputul secolului al XX-lea n care poziiile sociale se stabileau n funcie de avere. De aici rezult ncletarea i desfurarea de energii n jurul motenirii lui mo Costache. Ideea paternitii este nucleul epic al romanului, deoarece fiecare dintre personaje determin cumva soarta orfanei Otilia, ca nite prini, fapt confirmat i de George Clinescu nsui, care-i intitulase iniiale romanul Prinii Otiliei.
Conflictul romanului se bazeaz pe relaiile dintre dou familii nrudite, care sugereaz universul social prin tipurile umane realizate. O familie este a lui Costache Giurgiuveanu, posesorul averii, i Otilia Mrculescu, o adolescent orfan, fiica celei de-a doua soii decedate a lui mo Costache. n aceast familie ptrunde Felix Sima, fiul surorii btrnului, care vine la Bucureti pentru a studia medicina. Tnrul locuiete la tutorele su legal, mo Costache. Un alt intrus este Leonida Pascalopol, un prieten al btrnului, care este atras n familia Giurgiuveanu de afeciunea pentru Otilia, pe care o cunotea de mic.A doua familie, nrudit, care aspir la motenirea averii btrnului este familia surorii lui mo Costache, Aglae. Clanul Tulea este alctuit din soul, Simion Tulea, i cei trei copii ai lor: Olimpia, Aurica i Titi. n aceast familie ptrunde Stnic Raiu, care este cstorit cu Olimpia i care dorete s obin zestrea soiei sale.
Pe fondul infinitelor ruti mpotriva Otiliei i a luptei acerbe pentru motenire, clanul Tulea cunoate declinul familiei. Aglae nu reuete s pun mna pe averea lui Costache, deoarece Stnic fur banii btrnului de sub saltea, provocnd moartea acestuia. Stnic renun la Olimpia, care-l plictisea i nu putea ine pasul cu ritmul su alert de arivist. El folosete ca pretext faptul c Olimpia nu putea s-i druiasc copii. Stnic o prefer pe Georgeta, o femeie uoar, dar prezentabil i inteligent, care-i va nlesni accesul n high-life-ul bucuretean. Titi se tulbur erotic i triete o scurt eperien matrimonial. n urma divorului el evolueaz psihic spre o idioenie vizibil. Aurica va rmne tot nemritat i nerealizat erotic.
Competiia pentru motenirea btrnului avar este un prilej de observare a efectelor obsesiei banului, pe plan moral. Btrnul , proprietar de imobile, restaurante i aciuni, nutrete iluzia longevitii i nu pune n practic niciun proiect pentru a asigura viitorul Otiliei deoarece nu vroia s cheltuiasc bani. Dei are o afeciune sincer pentru fat, btrnul amn nfierea ei, de dragul banilor i din teama de Aglae.Alturi de avariie, lcomie i parvenitism sunt nfiate i alte aspecte ale familiei burgheze: relaia dintre soi, cstoria, orfanul. Cstoria face parte dintre preocuprile unor personaje: Aurica, fata btrn, are obsesia cstoriei; pascalopol dorete s aib o familie i se cstorete cu Otilia: Stnic se nsoar cu Olimpia pentru zestrea niciodat primit; Felix se va cstori, ratnd relaia cu Otilia, dup ce i va face o carier. Banul pervertete relaia dintre soi. Stnic se nsoar pentru a-i face o situaie material, dar nu-i asum rolul de so sau de tat. n clanul Tulea, rolurile sunt inversate: Aglae conduce autoritar, Simion brodeaz, iar, mai trziu, el este abandonat ntr-un ospiciu. Orfanii au doi protectori: Costache i Pascalopol. Mo Costache este zgrcit, dar i iubete sincer fiica, dei nu o adopt legal, n timp ce Aglae, adevratul avar al romanului, strivete personalitatea copiilor si, anulndu-le ansa mplinirii matrimoniale.n concluzie, observm c romanul Enigma Otiliei de G. Clinescu ilustreaz tema familiei, subliniind rolul i importana acesteia pentru individ i societate, conturnd totodat efectele negative ale dorinei de navuire.
